02 de la antic hit ate la r

8/3/2019 02 de La Antic Hit Ate La r.

http://slidepdf.com/reader/full/02-de-la-antic-hit-ate-la-r 1/46

De la oraşul antic laoraşul Renaşterii

Curs 2



I. ORAŞUL ANTICFormarea primelor oraşe

Ierichon 9000 î.Ch.-mil. II î.Ch.



Mesopotamia

Începuturile civilizaţiilor urbane caforme coerente şi durabile deconstituire a aşezărilor umanedatează din sec. IV î.Ch. încâmpia aluvionară dintre văilefluviilor Tigru şi Eufrat (azi înIrak), locuite de sumerieni,babilonieni şi asirieni.

Oraşe

- centre politico-administrative şireligioase

- polarizau activităţile economicedin teritoriile înconjurătoare

- amplasate în apropiereacursurilor de apă

- importante centre de cult (Nippurşi Babylon), consideratereşedinţă terestră a zeilor şiloc de desfăşurare a marilor ceremonii religioase care

jalonau anul vechilormesopotamieni.

- Două programe de arhitecturăprincipale : templul & palatulregal, ca nuclee ale centrelorurbane mesopotamiene



- Pe un platou muntos, cu templul principal delimitat de zonele rezidenţialeprin două ziduri concentrice între care se aflau locuinţele preoţilor

- cartierul de locuinţe la N-E de templu cu tramă stradală ortogonală, relativ

ordonată, prezumtiv plan prestabilit

Hafağa



Regatul nou babilonian (605-538 î.Ch.)Babilon

Oraşul Babilon, principalulcentru religios şi politico-administrativ al regatului, era

în acelaşi timp şi unimportant centru comercial,care în timpul luiNabucodonosor a fost

aproape integral reconstruit. incintă patrulateră secţionatăde Eufrat în două părţiinegale; pe malul stâng eralocalizat cartierul religios cucomplexul de temple şiziguratul, calea procesiunilor- pavată cu plăci de piatră -

şi palatul regal cu aşa-numitele grădini suspendateale Semiramidei.

Posibil plan prestabilit



Babilon

Palatul lui Nabucodonosor avea cinci curţi dispuse în amfiladă, corespunzătoare zonelor funcţionale ale palatului: gardienii, locuinţele slujitorilor, sala tronului, haremul şiapartamentele regale.



Babilon

- Oraşul era înconjurat de două centuri de ziduri concentrice, realizate din cărămizi arse,care în exterior erau protejate printr-un şanţ cu apă

- perimetrul zidurilor : 18 kmPotrivit descrierii istoricului grec Herodot, Babilonul avea case cu trei şi patru nivele,

străzi drepte şi fiecare stradă principală ducea la o poartă a oraşului



Oraşele greceşti

Civilizaţie urbană apărută în sec. VIII î.Ch. odată cu constituirea oraşelor -state înPelopones şi Atica

state suverane, cuprinzând în interiorul frontierelor lor zona rurală din împrejurimi populaţie parţial urbană (oraşul propriu-zis), parţial rurală (aşezările aparţinătoare). Polis = Oraşul sau cetatea, care cuprindea şi comunitatea cetăţenilor Atena = „cetatea atenienilor”, în care atât populaţia urbană cât şi cea rurală aveau drepturi

depline (cu excepţia sclavilor şi rezidenţilor străini).

Teritoriul unui oraş-stat (poliade ) avea două entităţi distincte:

- aria urbană (astu ) înconjurată cu zid de apărare, în care erau concentrate edificii publice şilocuinţe- aria rurală (chora ), îngloba satele, păşunile, pădurile şi sanctuarele din afara incintei

urbane.Tipologii morfologice:1). Arie urbană cu geneză de tip spontan, cu tramă stradală neregulată şi extindere în teritoriu

treptată, din aproape în aproape (Atena)2). Arie urbană configurată după plan prestabilit, cu tramă stradală regulată, având la bază un

concept de organizare spaţial-funcţională a teritoriului oraşului (oraşele-colonii noi).Structura urbană caracterizată printr -un centru reprezentat de o piaţă publică (agora) cu

clădiri administrative şi comerciale, şi o zonă sacră (acropola) cu temple, situată pe un locmai înalt, restul ariei urbane fiind ocupat de locuinţe.



Atena

Aria urbană a Atenei antice includea cetatea acropolei apărată de ziduri, plasată relativcentral, pe locul cel mai înalt, având la poalele ei aşezarea propriu-zisă, în care loculprincipal îl ocupa agora sau piaţa publică, cu rol de centru, unde erau grupate clădirile deinteres public. În jurul acropolei alte dotări de interes public (teatrul, temple)



ATENA

Structură amorfă, de formaţie spontană, prin creştere treptată din aproape în aproape, fărătrasee drepte, regulate.

Locuinţe dispuse insular, relativ dezordonat, fără vreo concepţie urbanistică prealabilă. Surse literare contemporane amintesc despre străzile înguste şi întortocheate, nepavate şi

neluminate ale Atenei



Agora Atenei - sec. V î.Ch

Suprafaţă de 2,5 ha esplanadă traversată în diagonală de calea procesională a Panateneelor şi înconjurată pe trei laturi de edificii administrati ve

şi comerciale (stoa, tholos, buleuterion ), de temple, monumente şi o tribună a oratorilor (bema ).



Acropola

Incinta sacră plasată pe locul cel mai înalt, din raţiuni de securitate La Atena, dominanta volumetrică a oraşului din antichitate până în

prezent.



Grecii speculează datele cadrului natural - pantele, terenul plat, dealurile etc.

Nu modelează relieful, îl valorifică.

Atena, Teatrul lui Dionysos



Oraşe cu plan prestabilit - Planul hipodamicPireu

În secolul V î.Ch. arhitectul grec Hipodamos din Milet introduce principiul trameiortogonale, cu străzi drepte intersectate perpendicular, şi preocuparea pentru ordonareaclădirilor în armonie cu spaţiul urban, care rămâne centrat pe piaţa publică (agora).

Principiile sale urbanistice au fost aplicate oraşelor -colonii greceşti fondate mai târziu I se atribuie proiectarea portului Pireu şi oraşelor Milet, Selinunte din Sicilia şi Cyrene de

pe coasta africană a Mediteranei.



Oraşe cu plan prestabilit

Milet

oraş comercial şi port pe malul răsăritean al Mării Egee (Ionia), reconstruit începând din anul 479 î.Ch.după un plan urbanistic proiectat de Hypodamos

Tramă ortogonală regulată : străzi paralele şi egale intersectate în unghi drept => cvartale rectangularede forme şi dimensiuni egale, ierarhizate pe cartiere (zone cu cvartale mai mari, altele cu cvartale maimici. Străzile nu sunt ierarhizate.

cvartalele mici S = 1650 mp (30 x 55 m)



OraşeleromaneROMA

Oraş-stat fondat în anul 753 î.Ch. Dezvoltare spontană pornind de la nucleul unei aşezări care îngloba colina Capitoliu şi zona plană adiacentă. Extindere în aria dintre colina Palatin şi colina Capitoliu, zonă care devine centrul vieţii publice, cu piaţa publică ( forum). În preajma forului roman se grupează principalele edificii publice, iar pe colina Capitoliu este plasată incinta sacră, ca o citadelă

apărată de ziduri, în care se ridică un templu închinat triadei zeilor Jupiter, Junona şi Minerva



Roma

În secolele următoare, Roma s-a dezvoltat relativ concentric şi neuniform Tipologie spontană, configurare şi dezvoltare din aproape în aproape, aleator, fără concept

urbanistic. Incinte succesive, concentrice, pe măsură ce se extinde oraşul. Noua limită a teritoriului urban a fost înconjurată cu un nou zid de piatră construit între anii

271-275. Zona centrului civic, cu forul roman structurat pe o compoziţie deschisă, a fost extinsă mai

târziu cu patru foruri imperiale de tip închis, adăugate treptat la nord de forul roman. PePalatin au fost ridicate palatele imperiale şi o serie edificii publice au fost răspândite în

perimetrul oraşului (temple, thermae, arene sportive, teatre etc.).



Oraşe romane cuplan prestabilit N

Oraşul roman cu plan prestabilit apare

în perioada imperială şi urmăreaaceeaşi schemă cu cea a castrelormilitare :

o incintă pătrată împărţită în patrusectoare simetrice prin două străziprincipale în axe, orientate dupăpunctele cardinale (cardo maximus -NS şi decumanus maximus-EV )

terminate cu porţi schema de plan a castrului roman:1) praetorium (locuinţa comandantului

legiunii)2) via praetoria (cardo maximus)3) via principalis (decumanus maximus)4) porta principalis dextra5) porta praetoria6) porta principalis sinistra7) porta decumana (din spate).



Castre militare

Pe lângă castrele militare s-au format aşezări civile care au stat la originea unor oraşeromane ca Brescia, Bologna, Florenţa, Manchester, Cluj, Alba Iulia.



Oraşul roman cu plan prestabilit

formă geometrică regulată reţea de străzi ierarhizate în

străzi principale – cardomaximus şi decumanusmaximus - şi străzi secundareparalele, care divizau celepatru sectoare în cvartaleuniforme.

Forul, corespondentul agoreigreceşti, avea o esplanadăpavată, închisă pe toate patrulaturile cu portice pe coloane.

Teatrele şi amfiteatrele eraude regulă amplasateexcentric, uneori chiar în afarazidurilor.



Timgad

oraş-colonie roman fondat în anul100 de împăratul Traian în provinciaromană Numidia din nordul Africii(Algeria)

construit după un plan prestabilit deformă aproximativ pătrată (324 x367 m), cu zid de apărare şi cinciporţi.

În reţeaua ortogonală trasatăriguros erau inserate în parteacentrală forul cu bazilica (tribunalul)şi curia (consiliul municipal), temple,băi, teatrul, biblioteca.

Cvartalele (insulae ), aproximativegale ca dimensiune, erau densconstruite cu una până la treilocuinţe. În cazul edificiilor publice,

acestea ocupau o insula sau, înfuncţie de mărime două sau maimulte insulae comasate.



Din 476, anul căderii Romei - sec VII,regres al civilizaţiei urbane

Dispar toate structurile urbane aleoraşului antic

După căderea Imperiului roman,Roma se ruralizează treptat, iar oraşul se restrânge la zona de pemalul drept al Tibrului (Trastevere)

Clădirile romane devin cariere depiatră pt. noile construcţii sau suntadaptate unor noi funcţiuni (ex.:bazilica).



II. ORAŞUL MEDIEVAL

Oraşele care apar începând din sec. XI sunt fie aşezări noi fie create pe fundaţii vechi dinperioada romană (ex: Arles, Toulouse, Köln)

Edificiile romane utilizate fie ca sursă pentru materiale de construcţie (prin spoliere), fiepentru amenajări de altă factură.

Uneori se preiau structuri antice, care sunt adaptate pentru noi funcţiuni. Modificare de scară, obiectul de arhitectură antică devine ansamblu urban medieval(foto: amfiteatrul roman din Arles (Franţa), în antichitate şi în evul mediu)



Elemente caracteristice

incintă fortificată densitate mare bisericile şi/sau turnurile primăriilor reprezintă dominanta

volumetrică intimitatea perspective înguste spaţiile publice largi (pieţe) se află în vecinătatea bisericilor,

primăriei sau reşedinţei nobiliare. dispar pavajele străzilor, trotuarele şi echiparea edilitară – instalaţii

de canalizare şi alimentare cu apă (prezente în oraşul roman) de regulă, nu preiau structurile urbane anterioare în cazul oraşelor

amplasate pe un sit roman



Tipologii

Din punct de vedere al genezei şi al modului de dezvoltare, sedisting următoarele tipuri de oraşe medievale:

având la origine un oraş roman, cu dezvoltare spontană

(Köln) din aşezări rurale dezvoltate spontan pe lângă un castel

seniorial sau o mănăstire (Brügge) dezvoltate parţial după plan prestabilit (Freiberg) oraşe cu plan prestabilit (Chemnitz, Aigues Mortes)



1). Oraşe având la origineun oraş antic romanKöln

Vatra oraşului medieval suprapusă pesteoraşul roman Colonia Claudia Ara Agrippinensium , fondat în anul 50 d.Chpe malul stâng al Rinului (linie negru) .

De la sfârşitul secolului VIII ridicat larang de arhiepiscopie.

Până în secolul IX, aşezarea medievalăocupa jumătatea răsăriteană a incinteiromane, fără să preia ţesutul urbananterior.

Din reţeaua regulată de străziperpendiculare şi paralele ale oraşuluiroman a fost păstrată o singură stradă,paralelă cu Rinul (Hohe Straße), carefăcea parte din drumul comercial carelega Bonul de Nijmegen, în Ţările deJos.

Oraşul medieval s-a dezvoltat într-oprimă etapă cu o suburbie spre Rin (sec.X, linia mov), iar în etapa următoare s-aextins pe direcţia Rinului (sec. XI) dupăun traseu inelar (linia roşie).

În 1106 noul teritoriu este cuprins într-oincintă apărată de ziduri, iar în 1180 seridică a doua centură de fortificaţii pe untraseu semicircular centrat pe cheiulRinului. Catedrala, poziţionată excentric,lipită de zidul de apărare roman, lângălimita de nord a primei incinte medievale.



2). Oraşe dezvoltatespontanBrugge (Flandra)

Sec.II-III, aşezare galo-romană cu o populaţie deagricultori şi comercianţi

Acces direct la mare princanalul spre Oostende

Sec. IX, conţii de Flandra

ridică un castel-fortăreaţăpe actuala piaţă aburgului.

Din sec. XI centrueconomic prosper,producţie de ţesături şicomerţ maritim.

Dezvoltare inelară



3. Oraşe dezvoltate parţial spontan-parţial după plan prestabilitFreiberg (Germania)

Oraş minier fondat dupădescoperireazăcămintelor de fier înzonă, în anul 1168.

Iniţial aşezare de minericonstituită spontan, cu

câteva cvartaleneregulate, extinsă între1210-1218 spre vestdupă o schemă de planprestabilit, cu străziparalele şi cvartalerectangulare şi un noucentru marcat de o piaţă

flancată la est de clădireanoii primării.



4. Oraşe cu plan prestabilitChemnitz (Germania)

Iniţ ial probabil o aşezare

constituită în vecinătatea uneimănăstiri benedictine de secol XII. În 1170 este ridicat la rang de oraş

imperial. Amplasat la intersecţia a trei

drumuri comerciale, Chemnitz afost în evul mediu un importantcentru de manufactură textilă şi

comercial. Incinta fortificată avea o formă

circulară pe o suprafaţă relativrestrânsă, cu o reţea stradalăordonată, alcătuită dintr -o stradăprincipală pe axa E-V şi străzisecundare paralele pe douădirecţii.

Centrul reprezentat de piaţ acomercială (târg), cu biserica şiprimăria.

Pieţe diferenţiate funcţional : piaţade lemne, piaţa de sare

Regularitatea tramei indică oparcelare sistematică



Aigues mortesoraş nou, fondat în sec.XIII de regele Franţei

după plan prestabilit



Transilvania

Civilizaţia urbană medievală apare în Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIII-lea în zonele de colonizare săsească din sudul şi estul Transilvaniei. Iniţial aşezări de tip rural(villa ), cu o populaţie de meşteşugari şi comercianţi.

Unele oraşe, ca Sibiul, au evoluat dintr -un nucleu alcătuit spontan, altele ca Sebeş sau

Bistriţa, au avut un concept de plan importat din landurile germane, cu două străziprincipale convergând spre o piaţă din vecinătatea bisericii parohiale. Cazuri speciale suntClujul şi Alba Iulia, care s-au format pe amplasamentele unor oraşe romane, sauSighişoara, constituit în vecinătatea unei cetăţi nobiliare.

Oraşele din zonele de colonizare săsească erau situate pe pământ regal, fundate caaşezări noi pe teren concesionat de suveran, locuitorii beneficiind de la început de privilegiieconomice şi juridice.



Bistriţa Sebeş

După topografie, se pot identifica două categorii principale de amplasamente : pe/ la intersecţia unor importante rute comerciale (ex. Sibiu, Sebeş, Bistriţa, Cluj), pe

teren plat în vecinătatea unui drum comercial, pe loc ridicat (rol strategic) (ex. Sighişoara).

Sighişoara



Sibiu, faze de evoluţie (după P. Niedermaier)Geneză şi evoluţie spontane, structură amorfă, neregulată, creştere treptată, concentrică, în

jurul bisericii parohiale

Incinte succesive cu zid de apărare, pe măsură ce se extinde oraşul

1. 2.

3.4.



Sebeş

Incinta medievală, cu o suprafaţă sub 25 ha, are o planimetrie relativ ordonată, cu două străzi paralele,cu traseu drept, dintre care cea mai lată pe ruta unui drum comercial - stradă de târg.

între ele piaţ a comercială la est de biserica parohială, şi o piaţă a bisericii la vest.



Incinta urbană

ex. Bistriţa

Tipologie similară cu Sebeş şi Cluj Bisericile: primează regula orientării cu altarul la răsărit, indiferent de poziţia faţă

de aliniamentul străzii. Reglementare privind păstrarea unui drum de gardă în vecinătatea fortificaţiei,

din motive de apărare.



Cluj

Clujul medieval s-a dezvoltat dintr-o aşezare rurală (villa ), constituită în secolulXII pe vestigiile oraşului roman Napoca, pe locul prezumtivului castru care aprecedat aşezarea civilă.



CLUJ, presupusa evoluţie

prima fortificaţie de piatră după 1316, an în care Clujul primeşte privilegiul de oraş (civitas ). La fortificaţie s-au refolosit structurile zidului de apărare roman de pe laturile de nord (Parcul Caragiale,str. Poştei) şi vest (str. Emil Isac), iar la sud şi est a fost ridicat zidul pe un traseu între străzile VirgilFulicea şi Memorandumului, respectiv Topliţa şi Regele Ferdinand.

Treptat sunt lotizate cvartalele din jurul bisericii parohiale şi se conturează fronturile actualelor străziEroilor, Napoca, Memorandumului şi 21 Decembrie 1989.

Regularitatea tramei, rezultat al unei lotizări metodice.



Cluj

Până la începutul secolului al XV-lea oraşul s-a extins pe direcţiile est şi sud după o schemă de plan cutrei străzi principale pe direcţia E-V care se întâlnesc într-o piaţă centrală aproximativ dreptunghiulară,având biserica parohială catolică în mijloc.

În 1405 Sigismund de Luxemburg conferă noi privilegii oraşului, cu dreptul de a construi o nouăfortificaţie de piatră. Cetatea veche (Óvár, Altstadt) este înglobată în noua incintă.

Străzi secundare perpendiculare, paralele cu cele două direcţii, generând cvartale dreptunghiulare sauuşor trapezoidale, într-o planimetrie de ansamblu relativ ordonată.



Parcelarul

Parcela urbană în centreleoraşelor transilvănene: 500-1100mp (rar până la 2100 mp)

Lotul gospodăriei rurale dinzonele de colonizare săsească:1500 - 2400 mp (minim 1300 mp).

Mărimea şi forma parcelei = indicator

al evoluţiei aşezării (ex. nucleeleoraşelor Bistriţa, Braşov şiSighişoara, alcătuite exclusiv dinparcele mici => primii locuitori aufost meşteşugari şi comercianţi)

P l di lă



Parcela medievală

Suprafaţa parcelelor a suferitmodicări în cursul evuluimediu, în scopul măririinumărului lor (îndesire).

Casa de pe parcela de colţ are întotdeauna faţadaprincipală orientată sprespaţiul urban mai important(ex. piaţa, strada principală)

Tipuri de parcelă- mici, fără grădini, aproape

pătrate şi aşezate neregulat- cu grădini, de regulă

dreptunghiulare, adânci şidispuse regulat una lângăalta.

Iniţial, parcelele adânci şi

înguste se întindeau până lao uliţă din spate; după închiderea perimetrului cuziduri, odată cu creştereapopulaţiei, parcela se

împarte în două.



Nu există preocupări pentru o estetică urbană Aliniamentele nu sunt reglementate Perspective nedirijate - intrările în piaţa centrală pe la colţurile pieţei, nu axial Străzi de târg pe traseul drumului comercial Străzi fără pavaj, fără trotuar



III. RENAŞTEREA

Oraşul ideal

Din sec. 15 apare în Italia conceptul de “oraş ideal ” imaginatde arhitecţii şi artiştii vremii, care era menit să răspundă înainte de toate unor imperative estetice

Estetica urbană - un concept nou Regularitatea traseului urban devine una dintre condiţiile

frumuseţii oraşului. În plan teoretic, se elaborează concepte referitoare la

totalitatea spaţiului urban, ilustrat prin câteva modele de oraşideal.

Propunerile vizează armonizarea aspectelor de ordinfuncţional cu estetica oraşului: contur poligonal pe formegeometrice regulate, tramă stradală regulată centrată pepiaţă.

Majoritatea propunerilor au rămas în stadiul de proiect

E l



Exemple

1. Oraşul ideal Sforzinda, din tratatul dearhitectură al lui Antonio Averlino zisFilarete (1460-64), radial-concentric şi

închis într-o schemă defensivăpoligonală.2. Oraşul ideal al lui Dürer (1527) are

plan pătrat şi se dezvoltă după oschemă ortogonală în jurul unui castelcentral.

3. Plan pentru un oraş ideal de câmpie,de Francesco di Giorgio Martini, pe

schemă ortogonală cu o mare piaţăcentrală şi perimetru fortificat.4. Plan pentru un oraş pe deal, cu 16

străzi radiale egale şi una în spirală,care duce la piaţa centrală.

5. Schemă pentru un oraş sau cetate deplan patrulater, cu reţea ortogonală destrăzi şi piaţă centrală, imaginată de P.Cataneo (schemă comună în sec.XVI).

6. Tramă stradală ortogonală cunumeroase pieţe într -o incintăpoligonală fortificată, cu varianta unuicanal în interiorul oraşului, imaginat deveneţianul Scamozzi.



Palmanova (Italia)

Autorul proiectului > Bonaiuto Lorini construcţia a început în 1593. Plan pe o schemă stelată, cu 9 bastioane cu flancuri retrase şi trei porţi străzile care pleacă de la porţi şi de la unele bastioane ajung până în piaţa centrală străzile care pleacă de la fortificaţie, din raţiuni defensive, nu ajung în piaţa oraşului. Piaţa formează un hexagon central spre care converg străzile radiale şi inelele concentrice Cvartale trapezoidale care corespund cartierelor de locuit Schemă regulată, pe structuri radiale şi o riguroasă simetrie între toate părţile (elemente considerate

emblema perfecţiunii).



Transpunerea în practică

Teoriile planurilor ideale transpuse în practică au relevatdeficienţe majore prin:

Standardizare şi raţionalizare în exces Scheme funcţionale şi estetice aplicate mecanic

Neconcordanţă între cultura civică a locuitorilor şi scenariulde viaţă urbană propus de arhitecţii umanişti

Depersonalizare a spaţiului urban, devenit stereotip

Ignoră componenta afectivă în relaţia omului cu mediul săude viaţă.

02 de la antic hit ate la r

Documents