[207

POcegielfaft C04112,111{CTINeCliali OB,IlepaTHBHaft COBETClian Peony 6a.na

rlponerapnn eceic crpan, c eAHNRiirecb'

H. JIEHIAH

0 190#000ACTREHHOM RAZE

(3HalleHlie trona noilimkyt t ee yeAormcr)

(Craio r. [lemma 6yAer nomegeha B N-9 I myptiana rnaDnonvinpocoetaOPACHASI tIOBb", rammer= B na6ope. PeAaminA 113.113eT ee

ripeapaporenoo B Elope orAerlooM 6pavopto

10CYAAPCTBEHHOE H3AATEl1bCTBO1921

Coperta brourii lui V. I. Lenin Despre impozitul In naturi(Insernratatea noii politici i cond4iile ci). 1921.

Afigorat

209

DESPRE IMPOZITUL IN NATURA(INSEMNATATEA NOII POLITICI SI CONDITIILE EI) "

IN LOC DE INTRODUCERE

Problema impozitului in natural stirneste, n momentu)de facal, un interes cu totul deosebit i dà nastere la nu-meroase discutii i controverse. Si e cit se poate de firescsal fie asa, fiindc n conditiile actuale aceasta este intr-ade-var una din problemele politice principale.

Aceste discucii au un caracter cam dezordonat. De acestpacat, din motive lesne de inveles, suferim cu tovii. Cuatit mai utila va fi deci incercarea de a aborda aceastaproblema nu sub aspectul ei de actualitate arzatoare",ci sub cel principial, general. Cu alte cuvinte, sa aruncamo privire asupra fondului principal, general al tabloului pecare schicam acum anumite masuri practice legate de poli-tica mornentului de faca.

In vederea unei asemenea incercari, imi voi permite sacitez un lung extras din brosura mea Principala sarcinaa zilelor noastre. Despre vstingismul> copilaros i desprespiritul mic-burghez" *. Aceastal brosura a fost editata deSovietul de deputati din Petrograd in 1918 i cuprinde,primul rind, un articol de ziar din 11 martie 1918 cu pri-vire la pacea de la Brest, iar in al doilea rind o polemicalcu grupul de atunci al cornunistilor de stinga, datata5 mai 1918. De polemical n-avem nevoie acum, asa ca o lasla o parte. Reproduc numai consideraciile asupra capi-talismului de stat" i asupra elementelor de baza ale eco-

* Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 36, Bucurelti, Editura politick 1965,ed a doua, p. 297-331. Nota red.

in

210 V. I. LENIN

nomiei noastre actuale, care este o economie de trecere de lacapitalism la socialism.

Iat a. ce-am scris atunci :

DESPRE ECONOMIA ACTUALA A RUSIEI(DIN BROSURA APARUTA IN 1910

...Capitalismul de stat ar insemna un pas inainte fafade actuala stare de lucruri din Republica noastra sovietica.Daca peste vreo jumatate de an am avea capitalism destat,asta ar insemna un succes enorm si ar fi cea mai sigurigarantie ca intr-un an la noi socialismul se va consolidadefinitiv si va deveni de neinvins.

Imi inchipui ce nobil indignare vor provoca unora ase-menea cuvinte... Cum ? In Republica sovietica socialista tre-cerea la capitalismul de stat ar insemna un pas inainte ?...Nu este asta o tradare a socialismului ?

Tocmai de acest punct trebuie sa ne ocupam mai inde-aproape.

In primul rind, trebuie sa lamurim in ce anume constaacea trecere de la capitalism la socialism care ne da dreptulsi temeiul sa ne numim republica socialista a Sovietelor.

In al doilea rind, trebuie sa dezvaluim greseala aceloracare nu vad in conditiile economice mic-burgheze si in stihiamic-burgheza principal:4/ dusman al socialismului la noi.

In al treilea rind, trebuie sa intelegem bine de tot ce esteStatul sovietic, sa ne dam bine seama de deosebirea careexista din punct de vedere economic intre acest stat si statulburghez.

S. examinm toate aceste trei aspecte.N-a existat Inca, pe cit se pare, nici un om care, punin-

du-si.problema economiei Rusiei, sa conteste caracterul tran-zitorm al acestei economii. Nici un comunist, pe cit se pare,n-a contestat totodata ea' prin expresia .Republic5. Sovie-tica Socialist a. trebuie inteles ca Puterea sovietica e hod-eta sa infaptuiasca trecerea la socialism, si nicidecum canoile rinduieli economice sint considerate drept socialiste.

Dar ce inseamna cuvintul trecere ? Nu inseamna el, apli-cat la economic, ca in actuala orinduire exista elemente,particele, bucatele atit de capitalism, cit si de socialism ?

DES PitE IMPOZnUL IN NATURA 211

Oricine va recunoaste c. da. Dar nu oricine, recunoscindacest lucru, incearca sa-si dea seama care anume elementedin diferitele formatiuni social-economice exista in momen-tul de fata in Rusia. Or, tocmai aici e miezul problemei.

Sa enumeram aceste elemente :1) economia taraneasca patriarhala, care in mare masura

este o economie naturala ;2) mica productie de marfuri (ea cuprinde majoritatea

caranilor care vind grine) ;3) capitalismul privat ;4) capitalismul de stat ;5) socialismul.Rusia e atit de mare si de variata, ca in ea se impletesc

toate aceste diverse tipuri de formatiuni social-economice.Tocmai in aceasta impletire consta specificul situaciei.

Se pune intrebarea : dar care elemente totusi precum-panesc ? Este limpede ca intr-o tara de mici tarani pre-cumpaneste, si nu poate sa nu precumpaneasca, stihia mic-burgheza ; majoritatea, enorma majoritate a agricultorilorsint mici producatori de marfuri. Pojghita de capitalismde stat (monopolul cerealelor, antreprenorii i comercianciicare se afla sub control, cooperatorii burghezi) este rupa lanoi ba ici, ba colo de speculanti, §i principalul obiect despecula il formeaza cerealele.

Lupta principala se desfasoara tocmai in acest domeniu.Intre cine i cine se da aceasta lupta, daca e sã ne expri-mam in termenii categoriilor economice de felul «capitalis-mului de stat. ? Intre elementul al 4-lea si al 5-lea dinenumerarea pe care am facut-o mai sus ? Desigur ca nu.Aici nu lupta capitalismul de stat impotriva socialismului,ci mica burghezie plus capitalismul privat lupta impreuna,cot la cot, atit impotriva capitalismului de stat, cit si im-potriva socialismului. Mica burghezie se impotriveste ori-carui amestec, oricarei evidence si oricarui control de statatit pe linia capitalismului de stat, cit i pe linia socialis-mului de stat. Acesta e un fapt real, absolut indiscutabil,si in neincelegerea lui ii au radacina o serie intreaga degreseli economice. Speculantul, borfasul comertului, cel cesubmineaza monopolul iata care e principalul nostrudusman .dinauntru., dusmanul mk'surilor economice luate

212 v 1. LENIN

de Puterea sovietica. Daca acum 125 de ani mai putea fiscuzata tendinta micilor burghezi.francezi, a celor mai in-focati si mai sinceri revolutionari de a invinge pe specu-lant prin executarea unui mic numar de alei i prindeclamatii tunatoare, apoi acum atitudinea pur frantuzeascape care o adopta fata de aceasta problema uniirevolutionari de stinga provoaca fiecarui revolutionar con-.stient numai dezgust si scirba. Noi stim foarte bine ca bazaeconomica a speculei o constituie patura de mici proprie-tari, care in Rusia este extrem de larga, i capitalismulprivat, care are in fiecare mic-burghez un agent al sau:Noi stim ca aceasta hidrä mic-burgheza, cu milioanele eide tentacule, cuprinde cind ici, cind colo unele straturi demuncitori, ca in locul monopolului de stat specula esteaceea care patrunde in toti porii vieçii noastre social-economice.

Cine nu vede acest fenomen dovedeste, tocmai prin or-birea sa, ca este prizonierul unor prejudecati mic-burgheze...

Micul burghez are o rezerva de banisori, citeva miisoarepe care le-a strins, in timpul razboiului, prin mijloace«permise» i, mai ales, nepermise. Acesta este tipul econo-mic care este caracteristic ca bazã a speculei si a capitalis-mului privat. Banii sint un titlu care da dreptul la obti-nerea de bunuri sociale, iar patura de mici proprietari,care numara multe milioane, tinind strins acest titlu, 11

ascunde de «stat», fiindca ea nu crede in nici un fel desocialism sau comunism si «asteapta s treaca» furtuna pro-letara. Ori supunem evidentei si controlului nostru pe acestmic-burghez (si noi putern s facem acest lucru, daca orga-nizam saracimea, adica majoritatea populatiei sau a semi-proletarilor, in jurul avangarzii proletare constiente), ori elva rasturna in mod sigur i inevitabil puterea noastra muntcitoreasca, asa cum au doborit revolutia Napoleonii siCavaignacii, care au aparut tocmai pe acest teren al miciiproprietati. Asa se pune chestiunea. Numai asa se punechestiunea...

Micul burghez, care-si pastreaza cele citeva miisoare, edusmanul capitalismului de stat ; el doreste ca acesterniisoare sa le realizeze neaparat in folosul sau i impotrivapopulatiei sarace, impotriva oricarui control general de

socialisti-

DESPRE IMPOZITUL IN NATURA 213

stat ; dar suma acestor miisoare constituie o baza de multemiliarde de ruble pentru specula, care submineaza con-struccia noastra socialista. S. presupunem cã un anumitnumar de muncitori produc in citeva zile o suma de valoriexprimata prin cifra 1 000. SI presupunem, totodata,200 din aceasta suma se pierd, la noi, datorita speculei ma-runte, datorita diferitelor sustrageri i diferitelor forme deeludare a decretelor i dispoziciilor sovietice de catre miciiproprietari. Orice muncitor constient va spune : daca asputea sa dau 300 din o mie pentru a se introduce mai multaordine si a se realiza o mai buna organizare, a da bucuros300 in loc de 200, pentru ca sub Puterea sovietica va fifoarte usor sa se reduca pe urma acest ctribut*, s. zicem,la o suta sau la cinoizeci, o data ce ordinea si organizareavor fi puse la punct, o data ce zadarnicirea oricarui mono-pol de stat de catre micii proprietari va fi definitiv in-frinta.

Prin acest simplu exemplu cifric pe care in mod in-tentionat 1-am simplificat la maximum, pentru a face caexpunerea sa fie mai populara se lamureste corelatia,din situatia de astazi, dintre capitalismul de stat si socia-lism. Puterea de stat se afla in miinile muncitorilor ; ei audeplina posibilitate juridica de ca lua* toata mia, adicade a nu da nici un ban care sa." nu aiba o destingie socia-lista. Aceasta posibilitate juridica, care se sprijina pe tre-cerea de fapt a puterii in mina muncitorilor, constituie unelement al socialismului. Dar stihia micului proprietara capitalului privat submineaza pe multe cai situa.cia dedrept, deschide drum speculei si impiedica aplicarea decre-telor sovietice. Capitalisrnul de stat ar insemna un giganticpas inainte, chiar daai (si intergionat am luat un asemeneaexemplu cifric, ca sã demonstreze acest lucru in mod izbi-tor) ar trebui sa platim mai mult decit acum, fiindca meritas. platesti «pentru invacatura», fiindca asa ceva e sprefolosul muncitorilor, fiindca o victorie asupra dezordinii,

isruinei dezorganizarii e mai importanta decit orice, fiindcao continuare a anarhiei micului proprietar constituie celmai mare, cel mai cumplit pericol, care (daca nu-i vompune capát) ne va distruge fara- doar fi poate, in timp ceplata unui tribut mai mare catre capitalismul de stat nu

ca

si

214 V. I. LENIN

numai ca nu ne va distruge, dar ne va duce pe calea ceamai sigura spre socialism. Clasa muncitoare, care a invatatcum sa apere ordinea de stat impotriva anarhiei micii pro-prietati, care a invatat cum sa organizeze pe scara intre-gului stat o mare productie bazata pe capitalismul de stat,.va avea atunci iertati-mi expresia toate atuurilemina si consolidarea socialismului va fi asigurata.

Capitalismul de stat este, din punct de vedere economic,incomparabil superior economiei noastre actuale ; aceastatn primul rind.

Iar in al doilea rind, el nu prezinta nici un pericol pen-tru Puterea sovietica, fiindeal Statul sovietic este un stat incare e asigurata puterea muncitorilor si a taranilor

Ca sa lamurim si mai bine chestiunea, vom da mai intiiun exemplu foarte concret de capitalism de stat, un exemplucare e cunoscut de toata lumea : Germania. Aici avem«ultimul cuvint» al tehnicii moderne a marii industrii ca-pitaliste si al unei organizari sistematice care e subordonatiiirnperialismului iunchero-burghez. Lasati la o parte cuvin-tele subliniate si, in locul statului militar, iuncherist, bur-ghez, imperialist, puneti tot un stat, dar de alt tip social,cu un alt continut de clasa : statul sovietic, adica un statproletar, si yeti obtine intreaga suma de conditii care neda socialismul.

Nu se poate concepe socialismul fara tehnica marii in-dustru capitaliste, care e bazata pe ultimul cuvint al stiinteimoderne, si fara o organizare de stat sistematica, care saoblige zeci de milioane de oameni s respecte cu toata stric-tetea o norma unica n productia i repartitia produselor.Despre asta noi, marxistii, am vorbit intotdeauna, dar cuniste oameni care n-au inteles nici rnacar atha (anarhistiisi mai bine de jumatate din socialistii-revolutionari destinga) nu face sa stam de vorba nici doua secunde.

Totodata, nu se poate concepe socialismul fara domi-natia proletariatului in stat : asta este tot o chestiune ele-mentara. $i istoria (de la care nimeni, n afara, poate, de

1111

DESPRE IMPO-ZITOL TN NATURA Z1 &

neghiobii mensevici de primul rang, n-a asteptat s ne duelpe o cale lin, usoara, linistita si simpli la un socialism((integral») a urmat o cale atit de originali, inch a datnastere, prin 1918, la doua jumatati de socialism diferite,asezate una linga alta, ca doi pui n devenire, in aceeasigaoace a imperialismului international. Germania si Rusiaau intruchipat in 1918, in modul cel mai concret, realizareamateriala a conditiilor economice, de productie, social-eco-nomice ale socialismului, pe de o parte, si a conditiilor salepolitice, pe de alta parte.

0 revolutie proletara victorioasa in Germania ar spargedintr-o data, cu cea mai mare usurinta, orice gaoace a im-perialismului (care, din pacate, e facuta din cel mai bunotel si de aceea nu poate fi sparta prin eforturile oricarui...pui), ar infaptui cu siguranta victoria socialisrnului mon-dial, si aceasta fara nici o greutate sau avind de invinsgreutati cu totul neinsemnate, daca, bineinteles, «greutatea .o masuram dupa criteriul istoric universal, iar nu dupa cri-teriul marginit al unui filistin.

Atita timp cit in Germania revolutia intirzie inca «sa: senasca., sarcina noastra e sa invatam de la capitalismul destat al germanilor, s. depunem toate eforturile pentru a-Iprelua, fara a ezita sà recurgem la procedee dictatorialepentru a accelera aceasta preluare si mai mult decit a acce-lerat Petru preluarea culturii occidentale de catre barbaraRusie, fara a se da in laturi de la mijloacele barbare de luptaimpotriva barbariei. Daca printre anarhistirevolutionari de stinga se gasesc oameni (intimplator mi-amadus aminte de cuvintarile rostite de Karelin i Ghe laC.E.C.) care sint in stare sa judece in felui lui Karelin, saspuna ca nu ne sta bine noua, revolutionarilor, .sa inva-tan-i. de la imperialismul german, atunci trebuie sa spunemun singur lucru : revolutia care i-ar lua n serios pe astfelde oarneni ar fi iremediabil pierduta (si si-ar merita pe de-plin soarta).

/n Rusia precumpaneste acum tocmai capitalismul mic-burghez, de la care unul acelaii drum duce atit spremarele capitalism de stat, cit i spre socialism, trecind prinuna aceeafi etapa intermediara, care poarta denumirea

si socialistii-

ji

95

216 V. I. LENIN

de «evidenta §i control exercitat de intregul popor asupraproductiei §i repartitiei produselor*. Cine nu intelege acestlucru face o gre§eala economica de neiertat fie pentru cãnu cunoa§te faptele reale, nu vede lucrurile asa cum sint§i nu e in stare sa priveasca adevarul in fata, fie pentru c.se margine§te sa opuna in mod abstract «socialismului»«capitalismul» §i nu cauta sa inteleaga formele §i gradeleconcrete pe care le prezinta acum, la noi, aceasta trecere.

In paranteza fie zis, avem aici aceea§i gre§eala teoreticacare a derutat pe cei mai buni dintre cei din lagarul lui«Novaia Jizn» 84 §i al lui «Vpered» ; cei mai rai dintre ei§i cei mediocri, din prostie §i lipsa de caracter, se tirasc incoada burgheziei, de care se lasa intimidati ; cei mai bunin-au inteles el nu degeaba au vorbit dascalii socialismuluidespre o intreaga perioada de trecere de la capitalism lasocialism §i nu degcaba au atras ei atentia in repetate rin-duri asupra «indelungatelor dureri ale facerii», de care einsotita aparitia noii societati 85, iar aceasta nou5.' societateeste §i ea doar o abstractie, care nu poate sa" capete viatadecit prtntr-o serie de diferite Incercari concrete, cu carac-ter imperfect, de a crea cutare sau cutare stat socialist.

Tocmai pentru ca de la actuala situatie economica aRusiei nu se poate pa§i inainte fara a trece prin ceea ce estecomun atit capitalismului de stat, cit §i socialismului (evi-denta i controlul exercitat de intregul popor), este o to-talk' absurditate teoretica sa sperii pe altii §i s te speriipe tine insuti cu o cevolutie in directia capitalismului destat». Asta nu inseanufa altceva decit a te abate cu gindul«in directie» opusa call reale a «evolutiei», a nu intelegeaceasta cale, iar in practia asa ceva echivaleaza cu a trageinapoi spre capitalismul micului proprietar.

Pentru ca cititorii no§tri si se convinga c. aceasta «Inalta»apreciere asupra capitalismului de stat n-a fost facuta demine numai acum, ci §i inainte de luarea puterii de catrebol§evici, imi permit sa citez urmatorul pasaj din browramea «Catastrofa care ne ameninta §i cum sa luptam impo-triva ei», care a fost scrisa in septembrie 1917 :

«...Incercati ca in locul statului iuncherilor §i capitali§tilor,in locul statului mo§ieresc-capitalist sä puneti statul demo-

si

DESPRE IMPOZnin. IN NATURA 217

crat-revolutionar, adica un stat care desfiinteaza pe calerevolutionara orice privilegii, care nu se teme sa infaptu-iasca pe cale revolutionara democratismul cel mai deplin.Veti vedea c intr-un stat realmente democrat-revolutionarcapitalismul monopolist de stat inseamna, fatal, inevitabil,un pas, ba chiar mai multi pasi spre socialism !

socialismul nu este decit pasul imediat urmatormonopolului capitalist de stat.

...Capitalismul monopolist de stat constituie cea maidesavirsita pregatire materiala a socialismului, este pragullui, acea treapta a scaril istorice intre care (treapta)treapta numita socialism nu exista alta treapta interme-diara» (p. 27 si 28) *.

De notat cà acestea au fost scrise pe vremea lui Kerenski,aici nu este vorba despre dictatura prole. tariatului, despre

statul socialist, ci despre un stat *democrat-revolutionar».Nu este oare limpede ca, cu cIt ne-am ridicat mai multdeasupra acestei trepte politice, cu cit intruchipam maicornplet in Soviete statul socialist si dictatura proletariatu-lui, cu atit mai putin ne este permits sa ne temem de*capitalismul de stat» ? Nu este care limpede ca din punctde vedere material, economic, din punctul de vedere al pro-ductiei, noi nu ne aflam Inca. in *pragul» socialismului ?Si ca. altfel decit pasind peste acest *prag», care n-a fostinca atms de noi, nu vom putea sa intram pe poarta so-cialismului ?...

Extrem de instructiva este si urmatoarea imprejurare./n cursul controversei pe care am avut-o cu tovarasul

Buharin la sedinta Comitetului Executiv Central, dinsul aaratat printre altele : in chestiunea lefurilor mari pentru

*noi» sintem *mai la dreapta decit Lenin», intru-cit nu vedem aici nici o deviere de la principii, daca neamintim de cele spuse de Marx, ca, in anumite conditii, celmai nimerit lucru pentru clasa muncitoare ar fi *sa. se ras-

* Ve7i V. I. Lenin. Opere complete, vol. 34, Bucorgti, Editura politki, 1965,dpua, p. 203-204, 204 i 205. Nota red.

...Caci

si

a

** *

specialisti,

ni. a

218 V. I. LENIN

cumpere de la aceasta banda» 86 (qi anume de la bandaadica s rascumpere de la burghezie pamintul,

fabricile, uzinele i celelalte mijloace de productie).Aceasta observatie extrem de interesanta......Reflectati atent asupra ideii lui Marx.Era vorba despre Anglia din deceniul al 8-lea al seco-

lului trecut, despre perioada de culminatie a capitalismuluipremonopolist, despre o tara care avea pe atunci mai putinmilitarism si mai putina birocratie decit celelalte, despretara in care existau pe atunci cele mai multe posibilitcipentru o victorie <papica..» a socialismului n sensul «des-pagubirii» burgheziei de catre muncitori. $i Marx spunea :in anumite conditii, muncitorii nu vor refuza in nici un cazs5." despagubeasca burghezia. Marx nu-si lega miinile luinici pe ale vii-orilor militanti ai revolutiei socialiste in cepriveste diferitele forme, metode si mijloace ale revolutiei,intrucit intelegea perfect de bine ce multime de problemenoi se vor ridica atunci, cum se va schimba intreaga si-tuatie si cit de des si de mult se va schimba ea in cursulrevolutiei.

Dar in Rusia Sovietica dupa cucerirea puterii de catreproletariat, dupa zdrobirea impotrivirii militare a exploa-tatorilor si a celei exercitate de ei prin sabotaj nu esteevident ca s-au creat unele conditii de tipul acelora cares-ar fi putut crea acum o jumatate de secol in Anglia, dacaea ar fi inceput s treaca atunci in mod pasnic la socia-lism ? In Anglia, subordonarea capitalistilor de catre mun-citori ar fi putut fi asigurata atunci de urmatoarele irn-prejurari : 1) o totala precumpanire a muncitorilor, aproletarilor, in sinul populatiei datorita faptului ca taraera lipsita de taranime (in Anglia existau, in deceniulal 8-lea, unele indicii care indreptateau speranta c socia-lismul va obtine succese extrem de rapide in rindurile mun-citorilor agricoli) ; 2) o excelenta organizare a proletariatu-lui in sindicate (Anglia era pe atunci prima tara din lumein aceasta privinta) ; 3) un nivel cultural relativ ridicat alproletariatului, care trecuse prin scoala unei dezvoltariseculare a libertatii politice ; 4) o indelungata deprinderea capitalistilor din Anglia, care erau admirabil organizatipe atunci ei crag capitalistii cei mai bine organizati din

Ca-pitalistilor,

DESPRE IMPOZITUL IN NATURA 219

toate tarile lumii (acum aceasta intiietate o detine Ger-mania) de a rezolva prin compromisuri problemele poli-tice si economice. Datorita acestor imprejurari a putut s.apara atunci ideea ca in Anglia e posibila o subordonarepamicei a capitalistilor de catre muncitori.

La noi, aceasta subordonare este asigurata in momentulde fata de anumite premise concrete (victoria din octombrie

reprimarea, din octombrie pina in februarie, a impotri-virii militare a capitalistilor si a celei exercitate de ei prinsabotaj). La noi, unde nu se poate vorbi de o deplina pre-cumpanire a muncitorilor, a proletarilor, in sinul populatiei,si de o organizare a lor superioara, sprijinirea proletarilorde catre taranimea sHraca i repede ruinata a devenit unfactor al victoriei. In fine, la noi nu exista un inalt nivelcultural si nici deprinderea de a recurge la compromisuri.Daca reflectam mai atent asupra acestor conditii concrete,devine clar c acum noi putem i trebuie s ajungem la oimbmare a metodelor de reprimare necrutatoare a impo-trivirii opuse de capitalistii necivilizati care nu acceptanici un fel de «capitalism de stat», care nu vor sa stie denici un compromis, care continua sa saboteze prin specula,prin coruperea saracimii etc. masurile luate de Puterea so-vietica cu metode de compromis sau de rascumpararefata de capitalistii civilizati, care accepta .capitalismul destat» i sint in stare sa-1 infaptuiasca, care sint folositoriproletariatului in calitatea lor de organizatori priceputiexperimentati ai unor intreprinderi mari, care asiguraintr-adevar aprovizionarea cu produse a zeci de milioanede oameni.

Buharin este un economist marxist deosebit de cult. Deaceea amintit el ca Marx a avut perfecta dreptate atuncicind le-a aratat muncitorilor ca este important ca ei sapastreze organizarea marii productii tocmai pentru a faceca trecerea la socialism sa fie mai usoara, ca este pe deplinadmisibila ideea de a-i pleiti bine pe capitalifti, de a-i des-pagubi daca (cu titlu de exceptie : Anglia era pe atunci oexceptie) imprejurarile vor fi de asa natura ca ii vor obligape capitaliti sa se supuna in mod pasnic si s treaca inmod civilizat si organizat la socialism, pe ba7i de des-pagubire.

10

si

si

si-a

220 V. I. LENIN

Dar Buharin a cazut intr:o greseala, fiindca n-a reflectatindeajuns asupra particularitatilor concrete pe care le pre-zinta actuala situatie din Rusia, o situatie intr-adevar ex-ceptionala,in care noi, proletariatul din aceasta tara, sinteminazntea oricaret Anglii t a oricarei Germami prin regimulnostru politic, prin foga puterii politice a muncitorilor, sitotodata in urma celui mai inapoiat dintre statek Europeioccidentale sub raportul organizarii unui capitalism de statbine orinduit, sub raportul nivelului de cultura si al gra-dului de pregatire necesar pentru .introducerea» socialis-mului din punctul de vedere al productiei materiale. Nueste limpede ca din aceasta situatie specifica decurge in mo-mentul de fata necesitatea unei «rascumparari» de un genaparte, pe care muncitorii trebuie s-o propuna capitalistilorcelor mai cultivati, celor mai talentati si mai capabili subraport organizatoric, care sint gata s intre in serviciulPuterii sovietice i s-o ajute in mod constuncios sa orga-nizeze o productie .de stat» mare si foarte mare ? Nu estelimpede ca, in aceasta situatie atit de originala, trebuie s.cautam sa evitam doua greseli diferite, din care fiecare este,in felul ei, o greseala rnic-burgheza ? Pe de o parte, ar fi ogreseala ireparabila s declaram ca, din moment ce s-arecunoscut ca nu exista o concordanta intre ofortele» noas-tre economice i forta noastra politic, «rezulta» ca nutrebuia sa punem mina pe putere. Asa gindesc niste .oa-meni din cutie» *, care uita ca o oconcordanta» n-areexiste niciodata, ca ea nu poate s .existe nici in dezvoltareanaturii nici in aceea a societatn, ca numai printr-un irde incercari din care fiecare, luata in parte, va fi uni-laterala i va fi lipsitâ intr-o oarecare masura de concor-danta va fi creat socialismul integral pe baza colaborariirevolutionare a proletariatului din toate

Pe de alta parte, ar fi ogreseala vadita sa. dam friu liberpalavragiilor si frazeologilor, care ii permit sa. se laseantrenati intr-un revolutionarism «inflacarat», dar nu sintin stare sa desfasoare o activitate revolutionara consecventa,chibzuita, cintarita, care sa tina seama si de momentele detranzitie cele mai dificile.

* Ornul din cutie° personaj principal din nuvela ep acelai titlu a lui4. P. Cthov. Nota trot.

sO

si

tank.

DESPRE IMPOZITUL IN NATURA 221

Din fericire, istoria dezvoltarii partidelor revolutionaresi a luptei duse de bolsevism impotriva lor ne-a lasat moste-nire uncle tipuri bine conturate, dintre care socialistii-revo-lutionari de stinga i anarhistii ne ofera o ilustrare destulde vie a tipului de prost revolutionar. Ei tip a. acum pinä laisterie, cu spume la gura, impotriva oconciliatorismului»obolsevicilor de dreapta». Dar ei nu sint in stare sa judece

aprecieze prin ce a fost rau oconciliatorismul» si pen-tru ce a fost el, pe buna dreptate, condamnat de fistoriede mersul revolutiei.

Politica de conciliere din timpul lui Kerenski a facut caputerea sa incapa pe mina burgheziei imperialiste ; or, pro-blema puterii este problema fundamentala a oricarei revo-lutii. Conciliatorismul unei parti din bolsevici in octom-brie-noiembrie 1917 se explica fie prin teama ca proleta-riatul sa nu puna mina pe putere, fie prin dorinta de aimparti puterea pe din doua nu numai cu «tovarasii dedrum nesiguri», de felul socialistilor-revolutionari de stinga,dar i cu dusmanii, cu cernovistii i mensevicii, care ne-arfi stinjenit in mod inevitabil in infaptuirea unor sarcinide capetenie : dizolvarea Adunarii constituante, zdrobireanecrutatoare a Bogaevskilor, aplicarea intocmai a masuri-lor luate de institutiile sovietice, efectuarea de confiscari.

Acum puterea, cucerita de un singur partid, de partidulproletariatului, se afla in miinile lui i e consolidata i färkotovarasii de drum nesiguri». A vorbi, in mornentul defata, de conciliatorism cind nu este si nu poate fi vorba deo impartire a puterii, de renuntare la dictatura proletarilorimpotriva burgheziei inseamna pur si simplu a repeta caun papagal niste cuvinte invatate pe dinafara, dar frsä le fi inteles. A califica drept «conciliatorism» faptulnoi, ajungind intr-o situatie in care putem i trebuie sa con-ducem tara, cautam sa atragem de partea noastra, fara acruta banii, pe cele mai culte dintre elementele formate decapitalism, sa le luam in slujba noastra pentru a combatedestramarea provocata de stihia micului proprietar, in-seamna a nu fi cit de cit in stare sa reflectezi asupra sar-cirulor economice ale construirii socialismului..." *

* Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 36, Bucureiti, Editura politica, 1965,ed. a doua, p. 310-323. Nota red.

16*

cL

si sIsi

222 V. I. LENIN

DESPRE IMPOZITUL IN NATURA,DESPRE LIBERTATEA COMERTULUI,

DESPRE CONCES1UNI

Consideratiile din 1918, citate mai sus, contin o serie degreseli in ce priveste termenele. Termenele s-au dovedit afi mai lungi decit am presupus atunci. Asta nu-i de mirare.Dar elementele fundamentale ale economiei noastre au fa-mas aceleasi. Saracimea" satelor (proletarii si semiprole-tarii) s-a transformat, in foarte multe cazuri, in taranimemijlocasa. Prin aceasta stihia" micii proprietati, stihiamic-burgheza s-a intarit. Iar razboiul civil din anii 19181920 a agravat extrem de mult ruina Orli, a impiedicatrefacerea fortelor ei de productie si a facut ca tocmai pro-letariatul sâ singereze cel mai mult. La aceasta s-au adaugatrecolta proasta din 1920, lipsa de nutret, mortalitatearidicata a vitelor, un neajuns care a impiedicat si mai multrefacerea transporturilor si a industriei, intrucit s-a ras-frint, de pilda, asupra transportului de lemne principalulnostru combustibil pentru care gilt folositi caii taranilor.

Ca urmare, spre primavara anului 1921 situatia politicaera de asa natura, inch devenise absolut necesar sa se iaimediat masurile cele mai energice, cele mai urgente pentruimbunatatirea situatiei taranimii i ridicarea fortelor ei deproductie.

De ce tocmai a taranimii, si nu a muncitorilor ?Deoarece pentru imbunatatirea situatiei muncitorilor e

nevoie de piine si de combustibil. Acum piedica" cea maimare, din punct de vedere al intregii economii de stat, oconstituie tocmai acest fapt. Insa o sporire a productiei si acolectarilor de cereale, o crestere a cantitatii de combustibil

o intensificare a transportarii lui nu se pot obtine altfeldecit printr-o imbunatatire a situatiei taranimii, prin ridi-carea fortelor ei de productie. Trebuie sa incepem cu cat-51-nimea. Cine nu intelege acest lucru, cine inclin s. vada inaceasta punere a taranilor pe primul plan o renuntare"sau ceva in genul unei renuntari la dictatura proletariatu-lui, acela pur si simplu nu aprofundeaza chestiunea, se lasacaptivat de frazeologie. Dictatura proletariatului inseamnaconducerea politicii de eatre proletariat. Proletariatul, caclasa conducatoare, ca clasa dominanta, trebuie sa stie sa-si

,

si

DESPRE IMPOZITUL TN NATURA 223

orienteze in asa fel politica, inch s rezolve in primul rindproblema cea mai urgenta, cea mai nevralgica". Acum sar-cina cea mai urgenta consta in a lua masuri menite saridiceimediat fortele de productie ale gospodariei taranesti. Nu-mai pe aceast'd cale se poate obtine si o imbunatatire a si-tuatiei muncitorilor si o intarire a aliantei dintre muncitorisi tarani, o consolidare a dictaturii proletariatului. Unproletar sau un reprezentant al proletariatului care ar vreasa ajunga la o imbunatatire a situatiei muncitorilor faraurmeze aceasta cale ar deveni in realitate un complice alalbgardistilor si al capitalistilor. Fiindca a nu urma aceastacale inseamna a pune interesele de breasla ale muncitorilorrnai presus de interesele lor de clasa, inseamna a sacrifica,de dragul unui avantaj imediat, efemer i partial, intereseleintregii clase muncitoare, ale dictaturii ei, ale aliantei ei cutaranimea impotriva mosierilor si capitalistilor, ale roluluiei conducator in lupta pentru eliberarea muncii de sub jugulcapitalului.

Asadar, este nevoie, n primul rind, de masuri imediateserioase pentru ridicarea fortelor de productie ale

taranimii.Acest lucru nu se poate face fara schimbari serioase in

politica de aprovizionare. 0 asemenea schimbare a fost in-locuirea predarii obligatorii a surplusurilor de cereale prin-tr-un impozit in natura, si ea era legata de libertatea de aface comert dupa achitarea impozitului, cel putin n cadrulcircuitului economic local.

Care este esenta inlocuirii predarii obligatorii a surplusu-rilor printr-un impozit n natura ?

In aceasta privinta au o larga raspindire unele idei gre-i Greseala provine in cea mai mare parte din faptul cL

oamenii nu caut5." patrunda sensul acestei treceri, c ei nuse intreaba de la ce pleaca aceasta trecere si la ce duce. Uniiisi inchipuie c ar fi vorba de o trecere de la comunismgeneral la o orinduire burgheza in general. Impotriva aces-tei greseli trebuie s ne referim neaparat la cele spuse inmai 1918.

Impozitul in natura este una din formele de trecere dela un comunism de razboi" sui-generis, ce ne-a fost impusde starea de extrema saracie, de ruina si razboi, la un schimb

s

sa

in

224 V. I. LENIN

de produse reglementar, socialist. Iar acesta din urma este,la rindul lui, una din formele de trecere de la socialism, sianume de la un socialism cu particularitacile lui determi-nate de precumpanirea micii varanimi in sinul populatiei, lacomunism.

Acest comunism de razboi" sui-generis consta in aceeaCa de fapt noi luam de la 0:rani toate surplusurile si cite-odata nu numai surplusurile, dar i o parte din produselenecesare pentru hrana taranului, si le luam pentru a facefava nevoilor armatei i pentru a asigura intrevinerea mun-citorilor. Le luam in cea mai mare parte pe datorie, pe banide hirtie. Altfel n-am fi putut, intr-o vara ruinatà, ca anoastra si in care predomina mica produccie agricola sa in-vingem pe mosieri pe $i faptul ca am invins(in ciuda spripnului dat exploatatorilor nostri de catre celemai puternice state din lume) arata nu numai ce minunide eroism sint in stare sa savirseasca muncitorii si varaniiin lupta lor de eliberare ; el arata totodata ce rol de lacheiai burgheziei jucau in realitate mensevicii, socialistii-revo-luvionari, Kautsky & Co. cind ne faceau o vina' din acestcomunism de razboi". El trebuie considerat ca un merital nostru.

Dar nu mai putin necesar este sa cunoastem adevaratamasura a acestui merit. Comunismul de razboi" ne-a fostimpus de razboi si de starea de ruina a tarii. El n-a fostnu putea sa fie o politica corespunzatoare sarcinilor eco-nomice ale proletariatului. El a fost o masura temporara. 0politica justa a proletariatului care-si exercita dictatura in-tr-o vara cu mica produccie agricola este schimbul de ce-reale pe produsele industriale necesare .caranului. Numai oasemenea politica de aprovizionare corespunde sarcinilorproletariatului, numai ea este in masura sa consolideze ba-zele socialismului si sä duca la victoria lui deplina.

Impozitul in natura este o cale de trecere spre aceastaSintem inca atit de ruinaci, atit de apasati de po-

vara eazbolului (care a fost ieri si care, datorita lacormei siurii capitalistilor, poate sa izbucneasca din nou miine), inchnu sintem in stare sa-i dam taranului produse industrialepentru toate cerealele de care avem nevoie. $i, intrucit stimacest lucru, noi introducem impozitul in natura, adica luam

si

si capitalisti.

DESPRE IMPOZITUL IN NATURA 225

sub forma de impozit o cantitate de grine care reprezinaminimul necesar (pentru armata i pentru muncitori), iarpentru rest vom da in schimb produse industriale.

Totodata nu trebuie sa uitam un lucru : lipsurile i minasint atit de mari, inch e cu neputinta s refacem dintr-odata productia mare, de fabrica, de stat, socialista. Pentruaceasta e nevoie de mari stocuri de cereale si de combustibilin marile centre industriale i trebuie inlocuite masinileuzate cu altele noi etc. Ne-am convins, din proprie expe-rienta, cà toate astea nu se pot face deodata i tim ca,dupa un razboi imperialist atit de pustiitor, chiar i celemai bogate si mai inaintate tari nu vor fi in stare sa re-zolve aceasta problema decit intr-o perioada de timp destulde indelungat, de ani i ani de zile. Este deci necesar sasprijinim intr-o anurnita masura refacerea micii industrii,care n-are nevoie de masini si nici de rezerve de stat sau destocuri masive de materii prime, combustibil i produsealimentare si care poate s dea imediat un anumit ajutorgospodariei taranesti i s. ridice fortele ei de productie.

Ce rezulta de aici ?Rezulta ca, pe baza unei anumite libertati a comertului

(fie ea st numai locala), are loc o regenerare a micii bur-ghezii si a capitalismului. Acest lucru este neindoielnic,ar fi ridicol sa inchidem ochii in fata lui.

Se pune intrebarea : este oare necesar acest lucru ? Iigaseste el vreo justificare ? Si nu prezinta el un pericolpentru noi ?

Asemenea intrebari se pun multe, si in cele mai multecazuri ele nu dovedesc altceva decit (ca s. m exprim maidelicat) naivitatea acelora care le pun.

Amintiti-va cum am definit eu in mai 1918 elementele(partile componente) ale diferitelor sectoare (formatiuni)social-economice existente in economia noastra*. Nimenin-ar putea sa conteste existenta tuturor acestor cinci trepte(sau parti componente), a tuturor acestor cinci sectoare, dela cel patriarhal, adica semiprimitiv, pina la cel socialist.Ca intr-o tara cu mica productie agricola precumpanestesectorul" micii productii agricole, adica un sector" in

* Vezi V. 1. Lenin. Opere complete, vol. 36, Bucurelti, Editura politicS, 1965,ed a doua, p. 311. Nota red.

si

g26 V. I. LEIgifq

parte patriarhal si in parte mic-burghez, e ceva evident.Din moment ce exista schimb, dezvoltarea micii gospodariieste o dezvoltare mic-burgheza, o dezvoltare capitalista ;acesta e un adevar incontestabil, un adevar elementar aleconomiei politice, care e confirmat de insasi experiencazilnicà si de constatarile facute chiar si de cetaveanulde rind.

Ce politica poate deci sà duca proletariatul socialist infava unei asemenea realitAi economice ? Trebuie el sa-ifurnizeze micului %al-an, din producvia marii fabrici socia-liste, toate produsele care-i sint necesare in schimbul ce-realelor si al materiilor prime pe care le cla el ? Aceastaar fi politica cea mai de dorit, cea mai justa" i noi

isam inceput s-o aplicam. Dar noi nu putem furnizamtoate produsele, sintem Inca departe de asa ceva i n-o saputem face prea curind treaba asta sau, in tot cazul, n-os-o putem face pina ce nu vom termina cel puvin primaparte a lucrarilor de electrificare a intregii tri. Cum saprocedam in acest caz ? Sau sa incercam sa interzicem, sazavorim complet orice dezvoltare a schimbului particular,a schimbului care nu se face prin intermediul statului, decia comervului, deci a capitalismului, care e inevitabila atuncicind exista milioane de mici producatori. 0 asemenea

ar fi o prostie i ar echivala cu o sinucidere pentrupartidul care ar incerca s-o puna in aplicare. Ar fi oprostie, deoarece o asemenea politica ar fi, din punct devedere economic, imposibila ; ar fi o sinucidere, deoarecepartidele care ar incerca s. duca o asemenea politica arda inevitabil faliment. Sa nu facem un secret din faptulca unii dintre comunisti au gresit cu gindul, cu vorba

cu fapta", cazind tocmai in pacatul unei asemenea poli-tici. S. cautam sa ne debarasam de aceste greseli. Trebuiesa ne debarasam neaparat de ele, caci altfel o sa fie raude tot.

Sau (si aceasta este o politica posibila i singura ratio-nala) sa nu incercam s. interzicem sau sa zavorim dezvol-tarea capitalismului, ci sa cautam indrumam pe fa-gasul capitalismului de stat. Acest lucru este posibil dinpunct de vedere economic, deoarece capitalismul de statexista intr-o forma sau alta, intr-un grad sau altul

poli-tica

§i

sa-1

DESPRE IMPOZITUL IN NATURA 22/

oriunde exista elemente ale comertului liber §i ale capita-lismului in general.

E posibila imbinarea, unirea, contopirea Statului sovietic,a dictaturii proletariatului cu capitalismul de stat ?

Desigur ca da. Tocmai acest lucru am cautat eu sa-1 do-vedesc in mai 1918. Tocmai acest lucru sper ca 1-am doveditin mai 1918. Mai mult chiar : tot atunci am dovedit c.capitalismul de stat inseamna un pas inainte in comparatiecu stihia micii proprietati (atit a celei mic-patriarhale cit §ia celei mic-burgheze). Se fac o multime de gre§eli atuncicind se pune fata in fata sau se compara capitalismul destat numai cu socialismul, in timp ce in actuala situatieliticà §i economica se impune sa-1 comparam §i cu pro-ductia mic-burgheza.

Toata problema atit sub aspectul ei teoretic, cit §i subcel practic consta in a gasi metodele cele mai indicatepentru a indruma dezvoltarea inevitabila (intr-un anumitgrad §i pentru un anumit timp) a capitalismului pe faga§ulcapitalismului de stat, in a §ti ce conditii trebuie create inacest scop, cum sa asiguram transformarea, intr-un viitorapropiat, a capitalismului de stat in socialism.

Pentru a ajunge la solutionarea acestei probleme trebuie,inainte de toate, sa ne dam cit se poate de limpede seamace are sa fie §i ce poate sa fie in mod practic capitalismulde stat in cadrul sistemului nostru sovietic, in cadrul Sta-tulm nostru sovietic.

Cel mai simplu caz sau exemplu de modul cum Putereasovretica indrumeaza dezvoltarea capitalismului pe faga§ulcapitalismului de stat, de modul cum sade§te" ea cam-.talismul de stat, constituie concesiunile. Acum, la noi, totrsint de acord ca concesiunile sint necesare, dar nu toti .41dau seama de insemnatatea concesiunilor. Ce sint concesm-rule in sistemul sovietic din punctul de vedere al formatru-nilor social-economice §i al relatiilor dintre ele ? Ele sinto intelegere, un bloc, o alianta a Puterii de stat sovietice,adica proletare, cu capitalismul de stat, impotriva stihieimicii proprietati (atit a celei patriarhale, cit §i a celei mic-burgheze). Concesionarul este un capitalist. El conduce in-treprinderea in mod capitalist, in vederea obtinerii unui

po-

il

228 V. I. LENIN

profit, si consimte sa ajunga la o intelegere cu puterea destat proletara pentru a obcine un plus de profit peste celobisnuit sau pentru procura materii prime pe care alt-fel i-ar fi imposibil sau peste masura de greu sa le obcina.Puterea sovietica dobindeste un avantaj prin dezvoltareafortelor de produccie i sporirea imediati sau n foartescurt timp a cantitatii de produse. Sa presupunem Caavem o suta de Intreprinderi industrial; mine, exploatariforestiere. Noi nu putem sà le exploatam pe toate, pentruel nu avem destule maini, produse alimentare i mijloacede transport. Datoria unor cauze similare, exploatamprost i celelalte sectoare. Ca urmare a unei proasteincomplete exploatari a marilor intreprinderi se ajunge lao recrudescenta a stihiei micii proprietaci n toate formeleei de manifestare : slabirea gospodariei taranesti inveci-nate (si apoi a intregii gospodarii taranesti), subminareafortelor ei de productie, zdruncinarea increderii ei n Pu-terea sovietica, fraude i specula marunta (care e cea maipericuloasa) practicati pe scara intinsa etc. Sadind" ca-pitalismul de stat sub forma de concesiuni, Puterea sovie-tica intareste productia mare in raport cu cea mica, pecea naintat n raport cu cea inapoiata, pe cea mecani-zat n raport cu cea manualä, sporeste cantitatea deproduse pe care o capata de la marea industrie (recinerilede cota-parte), Mat-este relatiile economice reglementatede stat, ca o contrapondere la cele anarhice mic-burgheze.0 politica de concesiuni dusa cu masura i prudenta ne vaajuta, fara tndoia1, s. mbunatatim repede (Intr-o anumitamasura, nu prea mare) starea productiei, situacia muncito-rilor i taranilor, desigur cu precul unor anumite sacrificii,cedind capitalismului milioane i milioane de puduri deproduse din cele mai pretioase. Determinarea limitelorconditiilor in care concesiunile sint convenabile si nu pre-zinta pericol pentru noi depinde de raportul de force si estehotarità prin lupta, deoarece concesiunea este si ea o formàde lupta, o continuare a luptei de clasa sub alta forma, sinicidecum o inlocuire a luptei de clasa prin pacea dintreclase. Metodele de lupta ne vor fi aratate de practia.

§i

§i

MORE IMPOZITUL IN NATURA 229

In comparatie cu alte forme de capitalism de stat incadrul sistemului sovietic, capitalismul de stat sub formaconcesiunilor este, poate, forma cea mai simpla, mai dis-tincta, mai clara si mai precis conturata. Aici avem de-aface pur i simplu cu o conventie scrisa, formala, incheiatacu cel mai civilizat si mai inaintat capitalism, cu cel oc-cidental. tim precis ce avern de cistigat si de pierdut, stimprecis care slut drepturile i obligatiile noastre. Cunoastemprecis termenul pentru care acordam concesiunea i timcare sint conditiile de rascumparare inainte de termen incazul dud contractul prevede c avem dreptul la o asemenearascumparare. Noi platim un anumit trib-at" capitalis-mului mondial, ne rascumparam" de la el in anumiteconditii i ne asiguram numaidecit, intr-o anurnita masurà,consolidarea situatiei Puterii sovietice, imbunatatirea con-ditiilor noastre de gospodarire. In ce priveste concesiunile,toata greutatea problemei consta n faptul ca, atunci dndincheiem un contract de concesiune, trebuie s chibzuim

cumpanim totul, iar dupa.' aceea sa stim s urmarimmodul cum sint respectate clauzele lui. Desigur, existaaici greut4i, si in perioada de inceput greselile sint, pro-babil, inevitabile ; dar greutatile acestea sint minime incomparatie cu celelalte problerne ale revolutiei sociale siin special in comparatie cu celelalte forme de dezvoltare,de ingaduire si de introducere a capitalismului de stat.

In legatura cu introducerea impozitului in natura, sar-cina cea mai importanta a tuturor activistilor de partid sia lucratorilor din aparatul sovietic este sa stie s aplicein mod just principiile, ideile de baza ale politicii de con-cesiuni" (adica ale unei politici in genul capitalismului destat concesionist") la celelalte forme ale capitalismuluicomertul liber, schimbul local etc.

luarn, de exemplu, cooperatia. Nu degeaba decretulcu privire la impozitul n natura a atras dupa sine o ime-diata revizuire a legii cooperatiei i o oarecare largire alibertatii" i drepturilor ei. Cooperatia este si ea o formaa capitalismului de stat, dar o forma mai putin simpla,mai putin precis conturata si mai complicata, care, dinaceasta cauza, creeaza, in practica, dificultati mai marl

sa

Sa

si

230 V. I. LENIN

pentru puterea noastra de stat. Cooperatia micilor produ-catori de marfuri (si despre aceasta, ca ceva precumpanitor,tipic intr-o tara cu mica productie agricola, este vorba aici,iar nu despre cooperava muncitoreasca) genereaza inevi-tabil relatii mic-burgheze, capitaliste, favorizeaza dezvol-tarea kr, impinge pe primul plan pe micii capitalisti si leofera cele mai mari avantaje. $i nici nu poate fi altfel, dinmoment ce precumpanesc micii proprietari i exista posi-bilitatea si necesitatea de a face schimb. Libertate i drep-turi pentru cooperatie, in actualele conditii din Rusia,inseamna libertate i drepturi pentru capitalism. $i ar fi oprostie sau o crima s inchidem ochii in fata acestui adevaratit de evident.

Dar capitalismul cooperatist", spre deosebire de capi-talismul privat, este, sub Puterea sovietica, o varietate acapitalismului de stat si, ca atare, el este, deocamdata,avantajos i folositor pentru noi bineir-qeles, intr-o anu-mita masura.. Deoarece impozitul in natura inseamna liber-tatea de a vmde surplusurile ramase (acelea care nu se iausub forma de impozit), e necesar sa depunem eforturi caaceasta dezvoltare a capitalismului fiindca vinzarea li-ber5., comervul liber inseamna dezvoltarea capitalismuluisi fie indrumatâ pe fagasul capitalismului cooperatist. Ca-pitalismul cooperatist se aseamana cu capitalismul de statprin aceea c inlesneste evidenta, controlul, supravegherea,existenta unor relatii contractuale intre stat (in cazul defata Statul sovietic) si capitalist. Cooperacia, ca forma acomertului, e mai avantajoasa i rnai folositoare decit co:mertul particular nu numai pentru motivele aratate maisus, dar si pentru c inlesneste unirea laolalta si organi-zarea a milioane de locuitori i apoi a intregii populacii,iar aceasta imprejurare constituie, la rindul ei, un imensavantaj din punctul de vedere al trecerii ulterioare de lacapitalismul de stat la socialism.

S5. facem o comparatie intre concesiuni si cooperatie caforme ale capitalismului de stat. Concesiunile se bazeaz5.pe marea industrie mecanizata, iar cooperatia pe industriamica, manual5, in parte chiar patriarhala. Concesmneapriveste un singur capitalist sau o singura firma, un sin-dicat, un cartel sau un trust, in fiecare contract de conce-

DESPRE IMPOZITUL IN NATUkA

siune. Cooperatia cuprinde multe mu i chiar milioane demici proprietari.Concesiunea admite i chiar presupune uncontract precis un termen precis. Cooperatia nu admitenici contract absolut precis, si nici termen absolut precis.E mult mai usor s abrogi o lege a cooperatiei decit sa rupiun contract de concesiune, insa a rupe un asemenea con-tract inseamna a rupe dintr-o data, simplu, imediat relatiileefective care decurg din alianta economica sau convie-tuirea" economica cu capitalistul, n timp ce nici o abrogarea legn cooperatiei i ruci o lege in general nu numai ca nuva rupe dintr-o data convietuirea" efectiva a Puteriisovietice cu micii capitalisti, dar, in general, nu este inmasura sa rupa relatii economice efective. Sa-1 supra-veghezi" pe concesionar e usor, dar sa-1 supraveghezi" pecooperator e greu. Trecerea de la concesiuni la socialismeste trecerea de la o forma a marii productii la o alta formaa ei. Trecerea de la cooperatia micilor proprietari la so-cialism este trecerea de la mica productie la cea mare, adicao trecere mai complicata, dar n schimb capabila sa cu-prinda, in caz de reusita, mase mai largi ale populatiei, sasmulga.' radacinile mai adinci si mai viabile ale vechilorrelatii, ale relatiilor presocialiste, i chiar precapitaliste,care opun o rezistenta deosebit de inversunata oricareiinovatii". Prin politica noastra de concesiuni vom ajunge

avem, in caz de succes, un mic numar de mari intre-prinderi model in comparatie cu intreprinderile noastrede azi care vor fi la nivelul capitalismului contemporaninaintat ; peste citeva zeci de ani, aceste intreprinderi vortrece in intregime in miinile noastre. Politica noastra coope:ratista ne va duce, in caz de reusita, la o ridicare a miengospodarii si va inlesni trecerea ei, intr-un interval de timpnedeterminat, la marea productie pe baza de asocierc liberconsiintita.

Sâ luam, acum, o a trcia forma a capitalismului de stat.Statul atrage pe capitalist ca negustor, platindu-i un anumitprocent drept comision pentru vinzarea produselor statului

pentru achizitionarea de produse ale micilor producatori:0 a patra forma : statul da in arena: intreprinzatoruluicapitalist un stabiliment, o intreprindere ori o portiune depadure sau de pamint etc. care apartine statului, si in acest

is

sa

si

Ill

232 V. I. LENIN

caz contractul de arendare seamana mai degraba cu uncontract de concesiune. Despre ultimele doua forme de ca-pitalism de stat nici nu se vorbeste la noi, nimeni nu segindeste la ele i nici nu le observa. Dar asta se intimpla nupentru C sintem puternici i destepci, ci pentru Ca sintemslabi i prosti. Ne temem s privim drept in faca adevaruljosnic" i prea adesea ne lasam n voia amazirii care neinalta" 87 Cadem mereu n confuzie and spunem ca noi"trecem de la capitalism la socialism, fara a cauta s ne damlimpede si precis seama cine anume sint acesti noi". Enu-merarea tuturor neaparat a tuturor, fara exceptieparvilor componente, a diferitelor formaiiuni social-econo-mice existente in economia noastra, facuta de mine in arti-colul din 5 mai 1918 *, trebuie s ne stea mereu inainteaochilor, pentru ca sa nu scapam din vedere aceasta imagine!impede. Noi", avangarda, detasamentul Inaintat al pro-letariatului, trecem direct la socialism, dar detasamentulinaintat este doar o mica parte din intregul proletariat,care, la rindul lui, este doar o mica parte din Intreaga masaa populatiei. Si pentru ca noi" sa putem rezolva cu succesproblema trecerii noastre directe la socialism, trebuie sa in-velegem ce cai intermediare, ce metode, ce procedee si mij-loace sint necesare pentru a trece de la relaciile precapita-liste la socialism. Aici e miezul problemei.

Aruncati-va o privire pe harta R.S.F.S.R. La nord deVologda, la sud-est de Rostov pe Don si de Saratov, la sudde Orenburg si de Omsk, la nord de Tomsk se afla imenseintinderi de pamint pe care ar putea sa incapa zeci de statecivilizate din cele mai mari. Si peste toate aceste intinderide pamint domneste patriarhalismul, semisalbaticia i chiarcea mai veritabila salbaticie. Dar in departatele asezaritaranesti din restul Rusiei ? In toate regiunile unde zecide verste de drumuri vicinale mai bine zis : zeci deverste de lipsa de drumuri despart satul de calea ferata,adica de o legatura materiala cu civilizacia, cu capitalismul,cu marea industrie, cu orasul mare ? Oare nu predomina

* Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 36, Bucurelti, Editura politicS, 1965,ed. a doua, p. 311. Nota red.

DESPRE IMPOZITUL IN NATURA 233

pretutindeni, n aceste regiuni, acelasi patriarhalismoblomovism i aceeasi semisalbaticie ?

Este oare posibila infaptuirea unei treceri directe de laaceasta situatie care predomina in Rusia la socia-lism ? Da, este posibila, intr-o anumita masura, dar cu osingura conditie, pe care acum, datorita unei munci tiin-çifice uriase, care a fost dusa la bun sfirsit, o cunoastemprecis 58. Aceasta conditie este electrificarea. Daca vomconstrui zeci de centrale electrice regionale (stim acum undesi cum putem i trebuie s. le construim), daca vom trans-mite energia lor in fiecare sat, daca ne vom procura unnumar suficient de motoare electrice si de alteatunci nu va fi sau aproape ca.' nu va fi nevoie de trepte detrecere, de verigi intermediare de la starea patriarhala lasocialism. Insa noi stim foarte bine ca aceasta singura"conditie cere cel putin zece ani numai pentru lucrarile dinprima etapa, iar o scurtare a acestui termen se poate con-cepe, la rindul ei, numai n cazul victoriei revolutiei pro-letare tn tari ca Anglia, Germania si America.

Dar in anii ce urmeaza trebuie s. avem grija sa ne gin-dim la verigile intermediare, de natura sá usureze trecereade la starea patriarhala, de la mica productie, la socialism.Noi" tot ne mai lasam indusi in eroare de un rationamentca acesta : Capitalismul este un rau, socialismul este unbine". Dar acest rationament nu este just, pentru c. scap5.din vedere ansamblul formatiunilor social-economice exis-tente, retinind numai doua din ele.

Capitalismul este un rau in comparatie cu socialismul.Capitalismul este un bine in comparatie cu rinduielile me-dievale, in raport cu mica productie, in raport cu birocra-tismul legat de razletirea micilor producatori. Atita timpcit nu sintem inca in stare sa infaptuim trecerea directa dela mica productie la socialism, capitalismul este, intr-oanumita masurii, inevitabil, ca un produs spontan al lynchproductii si al schimbului, i trebuie folosim (indeosebiindreptindu-1 pe fagasul capitalismului de stat) ca o verigamtermediara intre mica productie si socialism, ca un

* n4une legatS de numele lui Oblomov principalul personaj al romanu-Iui cu ace1ai ticlu al lui I. A. Goncearov, caractcrizat prin inactiritate, pativi-tate fi inchistare intelectualS. Nota trod.

mijloc,

marini,

sa-I

234 V. I. LENIN

ca o cale, ca un procedeu, ca o metoda de ridicare a for-telor de productie.

luarn, bunaoara, problema birocratismului i s-o pri-vim sub aspectul ei economic. La 5 mai 1918 birocratismulnu se afla Inca. in cimpul nostru vizual. La o jumatate dean de la Revolutia din Octombrie, dupa ce distrusesem desus pina jos vechiul aparat birocratic, noi nu simteam Incaexistenta acestui eau.

A mai trecut inca un an. La Congresul al VIII-leaal Partidului Comunist din Rusia, care a avut loc intre18 si 23 martie 1919 89, a fost adoptat un nou program alpartidului, si in acest program noi vorbim deschis faras. ne temem a recunoaste raul, ci insufletiti de dorinta dea-1 descoperi, de a-1 demasca, de a-1 infiera, de a trezi gin-direa i vointa, de a declansa energia i actiunea in vedereacombaterii lui despre o reinviere partiala a birocratis-mului inauntrul orinduirii sovietice".

Au mai trecut inca doi ani. In primavara anului 1921,dupa cel de-al VIII-lea Congres al Sovietelor, la care (indecembrie 1920) s-a discutat problema birocratismului, dupaCongresul al X-lea al Partidului Comunist din Rusia (mar-tie 1921), care a facut bilantul unor discutii strins legatede analiza birocratismului, noi vedem cum acest rau seprofileaza si mai limpede, si mai precis, si mai amenintatorin fata noastra. Care sint radacinile economice ale birocra-tismului ? Aceste radacini sint mai ales de doua feluri :pe de o parte, burghezia, ajunsa la un inalt grad de dez-voltare, are nevoie, tocmai impotriva miscarii revolutionarea muncitorilor (in parte si a taranilor) de un aparat biro-cratic, in primul rind militar, apoi judecatoresc etc. La noinu exista asa ceva. Noi avem o justitie de clasa, care e in-dreptata impotriva burgheziei. Avem o armata de clasa,care actioneaza impotriva burgheziei. Birocratismul nu seafla in armata, ci in institutiile care o deservesc. La noiradacina economica a birocratismului este alta, si anumeizolarea si razletirea micilor producatori, mizeria si incul-tura lor, lipsa de drumuri, analfabetismul, lipsa unui schimbintre industrie i agricultura, a unei legaturi si a unei in-fluente reciproce intre ele. In mare masurH, aceasta situatieeste km rezultat al razboiului civil. NQi nu puteam sa re-

S.

DESPRE IMPOZITUL tr NATURA 236

facem industria intr-o vreme cind erarn blocati, asechati dintoate partile, izolati de intreaga lume i, apoi, de sudulbogat in grine, de Siberia, de regiunile carbonifere. Trebuiasa nu ne oprim in fata comunismului de razboi" i sa nune speriem nici de sltuatia cea mai grea, cea mai desperata :sa suportam o existenta de foame, ba chiar si mai rea, i cuorice pret, n ciuda unei ruini economice nemaipomenite sia lipsei unui schimb de produse, s aparam puterea mun-citoreasca-taraneasca. Si nu ne-am lasat infricosati de ceeace i-a infricosat pe mensevici si pe sociallstii-revolutionari(care, de fapt, mai mult de frica, de spaima s-au situat laremorca burgheziei). Dar ceea ce a fost o conditie a vic-toriei intr-o tara blocata, intf-o cetate asediata, si-a dez-valuit latura negatrva tocmai n primavara anului 1921,dupa ce ultimele trupe ale albgardistilor au fost izgonitede pe teritoriul R.S.F.S.R. Intr-o cetate asediata poti sitrebuie sa zavorasti" orice schimb ; atunci cind maseledau dovada de un eroism deosebit, o asemenea situatie poatefi suportata trei ani de zile. Dupa aceea ruina micului pro-ducator s-a agravat si mai mult, iar refacerea marii in-dustrii a continuat s taraganeze, s. ntIrzie. Birocratismul,mostenire a asedmlui", suprastructura a razletini i apa-&aril micului producator, a iesit complet la iveala.

Trebuie s fim in stare sa recunoastem fara nici o teamaraul, pentru a-1 combate ca mai multa hotarire, pentru a olua iarasi i iarasi de la inceput, fiindca vom fi nevoiti s-oluam de multe oH de la inceput in toate domeniile construe-tiei noastre, indreptind cele ce n-au fost duse la bun sfirsit

alegind diferite cal pentru rezolvarea problemei. S-avazut c. refacerea marii industrii ntrzie, c zavorirea"schimbului dintre industrie i agricultura este insuportabila,asa ca trebuie sa." ne concentram eforturile asupra uneisarcina mai accenbile : refacerea micii industrii. S reme-diem situatia n aceasta directie, s sprijinim aceasta laturaa edificiului, care e pe jumatate ruinat de razboi si deblocada. S dezvoltam schimbul prin toate mijloacele, cuorice pret, fàr s ne temem de capitalism, fiindca acestuia1.s-a fixat la noi (in economie prin expropnerea mosienlorsi a burgheziei, iar in politica prin instaurarea puterli mun-citoresti-taranesti), un cadru destul de ingust, destul de

17 V. I. Lenin Opere complete, vol. 43

si

236 V. I. LENIN

moderat". Aceasta este ideea de baza a impozitului in na-tura i aceasta este semnificatia lui economica.

Toti activistii de partid i toti lucratorii din aparatulsovietic trebuie sa depuna toate eforturile pentru a trezi olarga initiativa locala n gubernii, in mai mare masura injudete, in si mai mare masura.' in pla§i si sate pe tarimulconstructiei economice, i anume in sensul ridicarii nein-tirziate, chiar 1 cu mijloace recluse" si in proportii reduse,a gospodariei taranesti, care sa fie ajutata prin dezvoltareamicii industrii locale. Planul economic unic de stat cere cain centrul atentiei i preocuparilor, in centrul munciiurgente", sa se afle tocmai acest obiectiv. 0 anumita im-bunatatire obtinuta aici, in imediata apropiere de temeha"cea mai larga si mai adinca, ne va permite, incel mai scurttimp, s pornim cu mai multà energie si mai mult succesla refacerea marii industrii.

Lucratorul din domeniul aprovizionarii cunostea pinaacum o singura directiva de baza : s stringi, in proportiede .100°/o, surplusurile care trebuie predate in mod obliga-tom. Acum directiva este alta : s stringi, in cel mai scurttimp, 1000/0 din impozit, iar apoi sa mai stringi 1000/oprin schimbul pe produse ale marii ;i micii industrii. Celce va stringe 750/0 impozit i 75°/o (din a doua suta) prinschimbul pe produse ale marii i micii industrii va face otreaba mai folositoare pentru stat decit cel ce va stringe100°/o impozit si 55°/o (din a doua suta) prin schimb. Sar-cina lucratorului din domeniul aprovizionarii devine maicomplicata. Pe de o parte, ea este o sarcini fiscala. Sastringi impozitul cit mai repede i cit mai rational. Pe dealta parte, ea este o sarcina cu caracter general-economic.Cauta sa indrumezi in asa fel cooperatia, s. ajuti in asa felmica industrie, s dezvolti in asa fel initiativa local, incit

faci ca schimbul dintre agricultura si industrie s creascasi sa se consolideze. Or, noi sintem inca tare nepriceputi inaceasta privinta ; dovada : birocratismul. Nu trebuie s.ne temem a recunoate ca in acest domeniu putem ;i trebuiesci mai invatam multe de la capitalist. Sa. comparam re-zultatele experientei practice pe gubernii, judete, pl asi is

sate ; in cutare loc, marii si micii capitalisti particulari auajuns la cutare rezultat. Au obtinut aproximativ atita profit.

sà

DESPRE IMPOZITUL IN NATURA 237

Acesta este tributul, taxa pe care le-am platit-o pentruinvacatura". Nu-i pacat sa platesti pentru invacatura, numaisa-ci fie de folos. Dar iata c. intr-un loc invecinat s-a ajunsla cutare rezultat pe calea cooperaciei. Cooperative le auokinut atita i atita beneficiu. Iar intr-un al treilea loc s-aokinut, pe cale exclusiv statala, exclusiv comunista, cutarerezultat (acest al treilea caz va constitui, in momentul defaca, o rara

Fiecare centrala economica regionala, fiecare consfatuireeconomica cinuta la comitetul executiv al unei gubernii aredatoria s organizeze neintirziat diferite experience sausisteme de schimb" in ceea ce priveste surplusurile careramin dupa plata impozitului in natura i s considereaceasta drept o sarcina de prima urgenca. Dupa citeva lunitrebuie s. avem rezultatele practice, pentru ca sa le putemcompara i studia. Sarea extrasa din regiunea respectiva sauadusa din alta parte ; petrolul trimis de la centru ; in-dustria mestesugareasca de prelucrare a lemnului ; meseriilecare, cu ajutorul materiilor prime locale, furnizeaza uneleproduse nu prea importante, dar necesare i folositoarecaranului ; carbuncle alb" (utilizarea, pentru electrificare,a unor resurse de apa locale de mica importança) etc. etc.

totul trebuie pus in miscare pentru a inviora cu oriceprec schimbul dintre industrie i agricultura. Cel ce va ob-cine, in acest domeniu, cele mai bune rezultate, chiar i pecalea capitalismului privat, chiar si fara cooperacie, fàrá otransformare directa a acestui capitalism in capitalism destat, va aduce mai mult folos operei de construire a socia-lisrnului in intreaga Rusie decit cel ce va medita" asuprapuritacii comunismului, va intocmi regulamente, directive,instrucciuni pentru capitalismul de stat i pentru cooperacie,dar in mod practic nu va stimula citusi de pucin schimbul.

Asa ceva poate sa para paradoxal : capitalismul privatin rolul de ajutor al socialismului ?

Dar aici nu e nirnic paradoxal, ci un fapt absolut in-contestabil din punct de vedere economic. Intrucit avem infaca noastra o taxa cu mica produccie agricola, cu transpor-turile gray zdruncinate, o taxa abia iesita din razboiblocada, care e condusa politiceste de proletariat, in alecarui miini se afla transporturile i marea industrie, din

17*

exceptie).

gi

238 V. I. LENIN

aceste premise decurg, cu absoluta necesitate, in primulrind importanca primordiala pe care o are in momentul defaca schimbul local si, in al doilea rind, posibilitatea de ada un sprijin socialisrnului prin intermediul capitalismuluiprivat (fr s rnai vorbim de capitalismul de stat).

Mai pucina disputa terminologica. In aceasta privinca,noi pacatuim Inca peste masura de mult. Se cere mai multachversitate in experienca practical i o studiere a ei rnaitememica. Sint imprejurari cind o organizare exemplara amuncii locale, chiar i pe scara extrem de redusa, prezintao importanca mai mare pentru stat decit o organizareexemplara a munch in numeroase sectoare ale activitaciicentrale de star. Or, noi, in momentul de faca, ne aflamtocmai in asemenea irnprejurari in ce priveste gospodariacaraneasca, in general, si schimbul de surplusuri ale produc-isiei agricole pe produse industriale, in special. 0 organizareexemplara a muncii, in sensul aratat aici, fie si intr-o sin-gura plasa, are o insemnatate generalii, statala, mai maredeck o imbunatacire exemplara" a aparatului central alcptarui sau cutarui cornisariat al poporului. Fiindca, inacesti trei ani i jumatate, aparatul central s-a inchegat, lanoi, in asa masura, inch a ajuns la o oarecare anchilozaredaunatoare ; noi nu-i putem aduce imbunataciri simcitoare

urgente, fiindca nu stim curn sa procedam. Ajutorul pen-tru o irnbunatacire a lui mai radicala, pentru provocareaunui nou aflux de force proaspete, pentru combaterea cusucces a birocratismului, pentru lichidarea unei daunatoareanchilozari, trebuie s vinal de pe teren, de jos, de la orga-nizarea exemplara a unui tot" mic, dar tocmai a unuitot", adica nu a unei singuregospodarii, nu a unei singureramuri economice, nu a unei singure intreprinderi, ci aansamblului de relacii economice, a intregului circuit eco-nomic, fie si dintr-o mica localitate.

Aceia dintre noi care sint condamnaci s munceasca si deacum incolo in aparatul central vor continua acciunea deimbunatacire a aparatului si de curacire a lui de birocra-tism, fie si in proporcii modeste, direct accesibile. Dar celmai mare ajutor in aceasta privinta vine i va veni dinafara, de la cei din provincie. Lucrurile pe cit pot eusa-mi dau seama stau, in general, mai bine acolo decit

si

DESPRE IMPOZITUL TN NATURA 239

la centru, ceea ce este §i explicabil, deoarece plaga birocra-tismului se concentreaza, cum e §i firesc, la centru ; Mos-cova, prin foga lucrurilor, este, sub acest raport, cel mairau ora§ §i, in general, cea mai rea localitate" din re-publica. In provincie se semnaleaza devieri de la linia demijloc n ambele sensuri ; devierile spre mai rau sint mairare decit cele spre mai bine. Devierile spre mai rau sintabuzuri comise de vechii functionari, de mo§ieri, burghezi§i alte canalii, care s-au strecurat n rindurile comum§tilor§i care uneori comit incalcari grave §i blestematii mir§ave§i hi bat joc de tarani. Aici e nevoie de o epurare printeroare : judecare pe loc §i impu§care fara discutie. Mar-tovii, Cernovii §i filistinii fara partid, de teapa lor, n-audeck sa se bata cu pumnul in piept §i s stnge in guramare : multumescu-ti tie, doamne, ca nu grit ca oei», can-am admis §i nu admit teroarea". Ace§ti prostanaci nuadmit teroarea", pentru ca §i-au ales rolul de complicislugarnici ai albgardi§tilor in materie de prostire a munci-tonlor §i taranilor. Sociali§tii-revolutionari §i men§evicii nuadmit teroarea", fiindca ei 1§i indeplinesc rolul de a ducemasele sub steagul socialismului" §i a le rasa sit' coda' prada"terorzi albgardiste. Aceasta au dovedit-o regimul lui Ke-renski §i aventura lui Korni lov in Rusia, ca §i regimul luiKolceak in Siberia §i men§evismul in Gruzia, au dovedit-oeron Internationalei a doua §i ai Internationalei a doua §ijumatate" in Finlanda, Ungaria, Austria, Germania, Italia,Anglia §i in alte taxi. N-au deck sa se laude, slugarnicii com-plici ai terorii albgardiste, c ei resping orice teroare. Noiinsa vom spune un adevar amar, dar incontestabil : in tarilecare trec printr-o criza nemaipomenita, in care se destramavechile relatii §i se intete§te lupta de clasa ca urmare arazboiului imperialist din anii 1914-1918 §i aceasta esituatia in toate tarile lumii nu poate fi evitata teroarea,once ar spune ipocritii §i frazeologii. Ori teroare alb-gardista, teroare burgheza de tip american, englez (Irlanda),Italian (fasci§tii), german, ungar etc., ori teroare proletara,rope..Cale de mijloc nu exista ; o a treia" cale nu exista§i fliCi nu poate s existe.

Devieri spre mai bine : combaterea cu succes a .birocra-tismului, o atitudine plina de atentie fata de nevoile mun-

240 V. I. LENIN

citorilor i taranilor, o deosebita grija pentru ridicareaeconomiei, marirea productivitatii muncii §i dezvoltareaschimbului local intre agricultura i industrie. Aceste devierispre mai bine sint mai numeroase dedt cele spre mai rau ;totup ele sint destul de rare. Dar ele exista. Pretutindeni intam asta se ridic." forte comuniste, noi, tinere, proaspete,cahte de razbmul civil §i de privatiuni. Sintem Inca departe,foarte departe de a face tot ce trebuie pentru promovareasistematica qi continua a acestor forte, pentru impingereakr de jos in sus. Acest lucru putem face §i trebuiefacem in mat larga masura §i cu mai multa perseverenta.Unii activi§ti ar putea §i ar trebui sa fie sco§i din muncalor de la centru i trimi§i la o munca in provincie : in call-tate de conducatori de judete §i de plã1i, organizind acoloin mod exemplar toatci activitatea economica, in ansamblulei, acqtia vor putea s aduca un folos imens §i sã ndepli-neasca o mismne mai importanta pentru intregul stat deckprm ocuparea unei functii in aparatul central. Fiindca oorganizare exemplara a muncii va fi o pepirnera de acti-vi§ti i un exemplu demn de urmat, care va putea destulde uqor sa fie =kat, iar noi, cei de la centru, vom §ti sadam tot sprijinul pentru ca imitarea" exemplului sa sefaca pretutindeni pe scara larga qi sa capete un caracterobligatoriu.

Dezvoltarea schimbului" intre agricultura §i industriein ce prive§te surplusurile ramase dupa plata impozitului

natura §i n ce prive§te mica industrie, mai ales ceame§tqugareasca, cere, prin insa§i natura ei, o iniçiatiValocalä independenta, competenta, inteligenta, §i de aceea or-ganizarea exemplara a muncii n judete §i pla§i capata inmomentul de fata, din punct de vedere general statal, o im-portanta cu totul exceptionala. Pe tarim militar, de pilda,in timpul ultimului razboi cu Polonia nu ne-am temut sa"ne abatem de la ierarhia birocratica, §i sa retrogradam",mutam in posturi mai mici pe unii membri ai Consiliuhnmilitar-revolutionar al republicii (mentinindu-i insa inaceasta Malta institutie centrala). De ce n-am muta acumpe unii membri ai C.E.C. din Rusia, ai colegiilor sau pe altitovara§i sus-pui intr-o munca judeteana sau chiar de plasa ?Doar nu ne-am birocratizat" pina intr-atita inch s. ne

l

in

tO

DESPRE IMPOZMIL IN NATUkA 241

jenam" sa facem asa ceva. Si se vor gasi la noi zeci deactivisti din aparatul central care sa accepte bucuros o ase-.menea mutare. Construccia economica a intregii republic'va avea mult de cistigat in acest caz, iar plasile sau judetelemodel vor juca un mare rol, ba chiar un rol hotaritor,istoric.

In treacat fie zis, trebuie sa. mentionam o chestiune ma-runta, dar care isi are totusi insemnatatea ei, si anume caeste necesar ca, din punct de vedere principial, problemacombaterii speculei sa fie altfel pusa. Comertul regulat",care nu se sustrage de la controlul de stat, trebuie sprijinit,si dezvoltarea lui prezinta avantaje pentru noi. Dar esteimposibil sa deosebesti specula de comertul regulat" dacãiei specula in sensul ei politic-economic. Libertatea comercu-lui inseamna capitalism, iar capitalismul inseamna specula.Ar fi si ridicol sa inchidem ochii asupra acestui lucru.

Atunci ce-i de facut ? Sa declaram impunitatea speculei ?Nu. Trebuie sa revizuim si sa modificam toate legile

asupra speculei, declarind pasibila de pedeapsa (si urmarindin mod efectiv, cu o severitate intreita in compara4ie cu ceade pina acum) oHce frauda si orice sustragere directa sauindirecta, facisa sau deghizata, de la evidenta, supraveghereafi controlul de stat. Punind in acest fel chestiunea (la Con-siliul Comisarilor Poporului au si inceput lucrarile in acestsens, adica Consiliul Comisarilor Poporului a si dat dispo-zitii sa se inceapa lucrarile de revizuire a legilor cu privirela specula), vom reusi sa indrumam dezvoltarea capitalis-mului care este inevitabila, intr-o anumita masura, sinecesara noua pe fagasul capitalismului de stat.

BRANT SI CONCLUZII POLITICE

Imi mai ramine acum sä ma ocup, fie si pe scurt, de si-tuatia politica, asa cum s-a creat si s-a modificat ea ca oconsecinta a situatiei economice infacisate mai sus.

Asa cum am mai spus, principalele trasaturi ale econo-miei noastre in 1921 sint aceleasi ca si in 1918. Primavaraanului 1921 a adus, datorita in primul rind secetei si mor-talitalii ridicate a vitelor, o extrema inrautacire a situatiei

242 V. I. LENIN

caranilor, care si asa era extraordinar de grea n urmarazboiului si a blocadei. Ca rezultat al acestei inrautaciris-au .produs oscilari politice, care corespund, in generalvorbmd, insasi naturii" micului producator. Expresia ceamai graitoare a acestor oscilari a fost rebeliunea de laKronstadt.

Ceea ce-i mai caracteristic in evenimentele de laKronstadt sint tocmai oscilarile stihiei mic-burgheze. Cevape deplin conturat, clar, precis nu prea exista aici. Gasimdoar lozinci nebuloase : libertate", libertatea comertului",dezrobire", Soviete fara bolsevici" sau noi alegeri pentruSoviete, sau izbavirea de dictatura de partid" etc. etc.Atit mensevicii, cit i socialistii-revolutionari declara càmiscarea de la Kronstadt este a lor". Viktor Cernov trimiteun curier la Kronstadt : la propunerea acestui curier, men-sevicul Valk, unul dintre conducatorii de la Kronstadt,voteaza, la Kronstadt, pentru constituante. Intreagabanda a albgardistilor se mobilizeaza indata pentruKronstadt", cu o iuceala, am putea spune, radiotelegrafica.Specialistii militari albgardisti de la Kronstadt, o serie in-treaga de specialisti, si nu numai Kozlovski, elaboreaza unplan de debarcare la Oranienbaum, plan care a bagat spaimain masa sovaielnica a mensevicilor, a socialisrilor-revoluvio-nari si a celor lark' partid. Cele peste 50 de ziare rusestialbgardiste din strainatate dezlancuie, cu energie turbata,o campanie pentru Kronstadt". Marile banci, toate fox-telecapitalului financiar deschid liste de subscripcie pentru spri-jinirea celor de la Kronstadt. Cadetul Miliukov, conduca-torul inteligent al burgheziei si al mosierilor, explica curabdare prostanacului Viktor Cernov in mod direct (simensevicilor Dan si Rojkov, detinuci in inchisoarea dinPetrograd din cauza legaturii lor cu Kronstadtul, in modindirect) cà n-au de ce sa se grabeasca cu constituanta, capot fi trebuie sa se pronunte pentru Puterea sovietka., inthfara bol,sevici.

Desigur, nu e greu s fii mai destept decit niste prosta-naci increzuti ca Cernov, acest erou al frazeologiei mic-burgheze, sau ca Martov, cavalerul reformismului filistinprezentat drept marxism". Propriu-zis, aici nu e vorba de

DESPRE IMPOZITUL IN NATURA 243

faptul c Miliukov, ca individ, este mai destept, ci de fap-tul c eful partidului marii burghezii, datorita pozitiei salede clasa, vede mai clar si Intelege mai bine esenta de clasaa lucrurilor si a corelatiilor politice deck niste conducatoriai micii burghezii de teapa lui Cernov i Martov. Caciburghezia este intr-adevar o forta de clasa care in regimulcapitalist domina inevitabil atit in tarile monarhice, citIn republicile cele mai democratice, si se bucura, tot inevi-tabil, de sprijinul burgheziei din intreaga lume. Iar micaburghezie, adica toti eroii Internationalei a doua i ai In-ternationalei a doua i jumatate", nu poate fi altceva, prinesenta economica a lucrurilor, decit expresia neputintei declasa ; prin aceasta se explica oscilàrile, frazeologia i ne-putinta ei. In 1789, micii burghezi au mai putut fi mari re-volutionari ; in 1848 ei au fost ridicoli i larnentabili ; inanii 1917-1921 ei sint niste detestabili complici ai reac-tiunii, niste lachei ai ei directi, prin adevaratul rol pe care-1indeplinesc, indiferent daca sc numesc Cernov, Martov sauKautsky, MacDonald sau altfel.

Cind Martov, in revista sa de la Berlin 90, declaraKronstadtul nu numai c. a aplicat lozincile mensevice, dara si oferit dovada ci e cu putinta o miscare antibolsevicacare sa nu serveasca in intregime albgardistilor, capitalisti-lor i mosierilor, el apare tocmai ca un model de Narcismic-burghez indragostit de sine insusi. S. inchidem pursimplu ochii asupra faptului ca toti albgardistii veritabiliau salutat pe rebelii de la Kronstadt i, prin intermediulbancilor, au strins fonduri pentru ajutorarea lor ! Aici nuCernovii i Martovii au dreptate, ci Miliukov, fiindcael divulga adevarata tactica a adevaratei forte alb-gardiste, a fortei capitalistilor i mosierilor : s sprijinimpe oricine, chiar i pe anarhisti, sa sprijinim orice Puteresovietica, numai sa fie rasturnati bolevicii, numai s ob-tinem o deplasare a puterii ! Indiferent daca e vorba de odeplasare spre dreapta sau spre stinga, spre mensevici sauspre anarhisti, numai s deplasam puterea din miinile bolse-vicilor ; iar restul restul II vom face singuri", noi",Miliukovii, noi", capitalitii i mosierii ; pe anarhisti, pe

ca

si

si

244 V. I. LENIN

Cernovi i pe Martovi ii vom expedia cu un picior in spate,asa cum am facut in Siberia cu Cernov i Maiski, cum amfacut in Ungaria cu Martovii i Cernovii unguri, cum amfacut in Germania cu Kautsky, iar la Viena cu Fr. Ad-ler & Co. Pe acesti Narcisi mic-burghezi pe mensevici,socialisti-revolutionari i cei fara partid adevarata bur-ghezie, care stie ce vrea, i-a prostit cu sutele i i-a izgonitde zeci de orii in toate revolutiile si in toate tarile. Acestae un adevar dovedit de istorie i verificat de fapte. Narcisiio sa trancaneasca, iar Miliukovii i albgardistii o sa-si faca.interesele bor.

Numai s obtinem o deplasare a puterii din miinilebolsevicilor putin mai spre dreapta sau puvin mai sprestinga, indiferent in ce parte, si restul o sa se aranjeze"in aceasta privinta Miliukov are toata dreptatea. Acesta eun adevar de clasa, pe care-1 confirma intreaga istorie arevolutiilor din toate tarile, intreaga epoca multisecularaa istoriei moderne, de dupa evul mediu. Micii producatorirazleti, taranii, sint uniti, pe plan economic fi politic, fiede catre burghezie (asa s-a intimplat totdeauna sub capita-lism, in toate rile, in toate revolutiile epocii moderne,asa o sa. se intimple totdeauna sub capitalism), fie de catreproletariat (asa s-a intimplat, intr-o forma ernbrionarapentru foarte scurta vreme, in faza superioara de dezvoltarea unora din cele mai mari revolutii din istoria moderna ;asa s-a intimplat, intr-o forma mai dezvoltata, in Rusia dinanii 1917-1921). Despre o a treia" cale, despre o a treiafoga" numai niste Narcisi indragostiO de ei insisi pot saflecareasca i numai ei pot s-o viseze.

Cu mari eforturi i printr-o lupta inversunata au creatbolsevicii o avangarda a proletariatului capabila s. conduca,au creat si au aparat cu succes dictatura proletariatului, iarraportul dintre fortele de clasa in Rusia a devenit, dupa overificare prin experienta, printr-o practica de patru ani,cit se poate de clar : de o parte avangarda calita, otelitaa singurei clase revolutionare, iar de alta parte stihia so-vaielnica mic-burgheza, Miliukovii, capitalitii i mosierii

§i

DESPRE IMPOZITUL IN NATURA 246

care stau la pinda in strainatate §i care se bucura de spriji-nul burgheziei mondiale. Acest lucru e cit se poate de clar.Orice deplasare a puterii" va fi folosit i va putea fifolosita numai de ei.

In broura din 1918, mentionata mai sus, se vorbe§tefara ocol despre acest lucru : du§manul principal" estestihia mic-burgheza". Ori o supunem evidentei §i con-trolului nostru, ori ea va rasturna in mod sigur §i inevitabilputerea muncitoreasca, a§a cum au doborit revolutia Na-poleonii §i Cavaignacii, care au aparut tocmai pe acest terenal micii proprietati. A§a, i numai a§a, se pune chestiunea"(din bro§ura de la 5 mai 1918 ; vezi mai sus *).

Forta noastra sta in deplina claritate §i luciditate cu caretinem seama de tofi factorii de clasa existenti atit n Rusia,at §i pe plan international, i apoi in energia de fier, infermitatea, hotarirea de lupta §i abnegatia care decurg deaici. Du§mani avem noi multi, dar (ca toti micii burghezi,ca toti Martovii i Cernovii, ca toti cei fara partid, ca totianarhi§tii) ei sint dezbinati sau nu §tiu ce vor. Noi insasintem uniti sintem, direct, uniti intre noi §i, indirect,cu proletarii din toate tarile ; noi tim ce vrem. $i, de aceea,sintem invincibili pe plan mondial, dqi aceasta nu excludecitu§i de putin posibilitatea infringerii, pentru o perioadade timp mai scurta sau mai lunga, a unora din revolutiileproletare.

Nu degeaba spunem noi despre stihia mic-burgheza câactioneaza ca o forta elementara, caci ea este intr-adevarceva deosebit de amorf, de imprecis §i de incon§tient. Nar-ci§ii micii burghezii cred c votul universal" schimbaintregime natura micului producator in regimul capitalist ;in realitate insa el ajuta burgheziei cu sprijinul bisericii,al presei, al dascalimii, al politiei, al clicii militare, al asu-pririi economice exercitate in mii de forme sa-§i subor-doneze pe micii producatori razleti. Ruina economica, ne-voile, situatia grea provoaca oscilari : azi inspre burghezie,miine inspre proletariat. Numai avangarda calla a prole-tariatului e in stare s5." reziste §i sa se opuna

* Vezi V. I. Lenin. Opera complete, vol. 36, Bucure{ti, Editura politicI, 1965,ed. a doua, p. 312-313. Nota red.

in

246 V. I. LENIN

Evenimentele din primavara anului 1921 au aratat Incao data care e rolul socialistilor-revolutionari si al mense-vicilor : ei ajuta elementelor sovaielnice mic-burgheze sase departeze de bolsevici, sa opereze o deplasare a puterii"In folosul capitalistilor si mosierilor. Menfevicii f.i socia-li;tii-revolutionari au invcitat acurn s'a se deghizeze inoameni.fard partid". Acest lucru e pe deplin dovedit. $inumat mste prosti pot acum sà nu-I vada, sa nu Inteleagaca nu trebuie sa ne lasam prostiti. Conferintele celor farapartid nu sint un fetis. Ele shit folositoare daca ne dauposibilitatea sa ne apropiem de masa care n-a venit Inca Incontact cu politica, sa ne apropiem de paturile de milioanede oameni ai muncii care se mentin in afara oricarei po-litici, dar sint daunatoare daca ofera o platforma mensevici-lor st socialistilor-revolutionari deghizati In oarneni farapartid". Acesti oameni sprijina rebeliunile, Ii ajuta pe alb-gardisti. Locul mensevicilor si al socialistilor-revolutionari,atit al celor declarati cit si al celor deghizati In oamenifara partid, este la Inchisoare (sau la revistele din straina-tate, alaturi de albgardisti ; noi i-am permis cu placere luiMartov sa plece In strainatate), iar nu la o conferinta acelor fara partid. Trebuie si putern sa gasim alte mijloacede a verifica starea de spirit a maselor, de a ne apropia deele. Cei ce vor sa se joace de-a parlamentarismul, de-aconstituanta si de-a conferinta celor fara partid n-au decitsa plece in strainatate ; poftim, duceti-va acolo, la Martov,si gustati deliciile dcmocratiei", faceti-ne placerea si in-trebati-i pe soldatii lui Vranghel cit de fermecatoare esteea. Noi Insa avem altceva mai bun de facut decit sa nejucarn de-a opozitia" la diverse conferinte". Sintem In-cercuiti de burghezia mondiala, care pindeste orice momentde sovaire ca sa-si aduca inapoi oamenii ei", sa restaurezeputerca mosierilor si burghezilor. Pe mensevici si pe socia-listii-revolutionari, atit pe cei declarati cit si pe cei deght-zati in oameni fara partid", ii vom tine la inchisoare.

Vom cauta sa stabilim legaturi mai strinse cu masele deoameni ai muncii Inca neatinse de politica, folosind In acestscop toate mijloacele, afara de cele care ofera teren men-

DESPRE IMPOZITUL IN NATURA 247

sevicilor i socialistilor-revolutionari, care ofera teren pen-tru oscilari ce convin lui Miliuleov. Vom atrage cu deosebitaAvila si vom trinute sa lucreze in instituviile sovietice, inprimul rind in sectorul economic, sute i mii de oameni farapartid cu adevarat fara partid din sinul masei, dinrindurile muncitorilor i taranilor, iar nu pe cei ce s-audeghizat" in oameni fara partid ca s citeasca din fituicidirectivele mensevice i socialist-revolutionare, atit de con-venabile lui Miliukov. La noi lucreaza sute i mii de oamenifara partid i zeci dintre ei in posturi foarte importantede Malta raspundere. sã controlam mai temeinic munca bor.

atragem cu mai multa perseverenta, in vederea unei noiverificari, mu i mii de oameni din rindurile celor cemuncesc, punem la incercare in mod sistematic i firasovaire, cu sutele i pe baza verificarii lor practice, sa-inumim in posturi mai inalte.

La noi, cornunistii nu stiu nici azi prea bine care e ade-varata lor sarcina de conducere, ca ea nu consta in a cautas. faca singuri" totul", spetindu-se muncind i nereusinds-o scoata la capat, apucindu-se de douazeci de treburideodata i neterminind nici una, ci in a controla muncazecilor i sutelor de subalterni, a organiza un control almuncii lor efectuat de jos, adica de catre adevarata masa' ;a indruma munca si a invata de la cci ce posecla cunostincele(specialistii) i experienta necesara pentru organizarea mari-lor intreprinderi (capitalistii). Un cornunist inteligent nu seteme sa invete de la specialistul militar, desi 9/io din specia-listii militari sint in stare sa tradeze la prima ocazie. Uncomunist inteligent nu se teme s invete de la capitalist (fie

acesta e un mare capitalist concesionar, un negustor-comisionar sau un mic capitalist-cooperator etc.), desi ca-pitalistul nu e mai bun decit specialistul militar. In ArmataRosie am invavat prindern pe specialitii militari tra-datori, evidenviem pe cei cinstici i constiinciosi si safolosim, in general, mii si zeci de mii de specialisti militari.Ace Iasi lucru invacam facern (intr-o forma adecvata)cu inginerii i cu corpul didactic, desi cu rezultate mult maislabe decit in Armata Rosie (unde Denikin i Kolceak

sa-i

ca

sa-isa-i

sa-I

si

Si

'24a V. I. tkNIN

ne-au zorit zdravan i ne-au silit s nvatOm mai repede,cu mai multa sirgumti si in mod mai inteligent). 0 01 in-vatam s facem acelasi lucru (tot intr-o forma adecvata)

cu negustorii-comisionari, cu achizitorii care lucreazapentru stat, cu mici capitalisti-cooperatori, cu intreprinza-torii concesionari etc.

Situatia maselor de muncitori i çrani trebuie sa fieimediat imbunatatita. Vom reusi sa realizOm o asemeneaimbunatatire daca vom atrage la o munca utila forte noi,recrutate si din rindul celor fara partid. Impozitul in na-tur i o serie de masuri legate de el ne vor fi de ajutor inaceasta privinta. In felul acesta vom reusi s. retezam rada-cina economica a oscilarilor inevitabile pe care le manifestamicul producator. at despre oscilarile politice, care-i folo-sesc doar lui Miliukov, le vom combate fara mila. Cei ceoscileaza sint multi. Noi sintem putini. Cei ce oscileaz sintdezbinati. Noi sintem uniti. Cei ce oscileaza nu sint de sinestatatori din punct de vedere economic, in timp ce prole-tariatul este de sine statator. Cei ce oscileaza nu stiu ce vor ;ar vrea i n-ar prea vrea, i Miliukov nu cla voie. Noi insastim ce vrem.

$i de aceea vom invinge.

INCHEIERE

rezumam cele spuse pina aici.Impozitul n natura inseamna trecerea de la comunismul

de razboi la un schimb socialist, reglementat al produselor.Starea de extrema ruina economica, agravatO de recolta

proasta din 1920, a facut ca aceasta trecere s. devina absolutnecesara, datorità imposibilitatii de a reface repede mareaindustrie.

De aici rezulta, in primul rind, ca trebuie imbunatatitOstarea taranilor. Mijloace n acest scop : impozitul n na-tura, dezvoltarea schimbului dintre agriculturi i industrie,dezvoltarea micii industrii.

Schimbul inseamna comert liber, inseamnal capitalism. Elne este folositor in masura in care ne ajuta s luptam im-

§i

DESPRE IMPOZITUL IN NATURA 249

potriva fartmitarii micilor producatori si, 'Ana la un punct,impotriva birocratismului. Limitele lui vor fi stabilite depractica, de experienci. Aici nu e nimic de temut pentruputerea proletara adta timp ct proletariatul tine ferm tnmiinile sale puterea de stat, transporturile i marea industrie.

Lupta impotriva speculei trebuie transformata intr-olupta Impotriva fraudelor si a sustragerii de la suprave-gherea, evidenta i controlul de stat. Printr-un asemeneacontrol capitalismul care este inevitabil, intr-o anumitamasura, i care ne este necesar va fi indrumat pe fagasulcapitalismului de stat.

Este necesar sa dezvoltam sub toate aspectele, prin toatemijloacele i cu orice pre; initiativa local, deprinderea dea lucra independent in directia stimularii schimbului dintreagricultura i industrie ; sa studiem experienta practicacpàtat n acest domeniu ; sa-i asiguram o cit mai marediversitate.

Trebuie sprijinita mica industrie, care deserveste agri-cultura taraneasca si-i ajuta sa se puna pe picioare spri-jinita, intr-o anumita masura, i prm repartizarea de materiiprime ale statului. Ar fi o mare crima sa lasam materiiprime nelucrate.

Comunistii nu trebuie sa. se teama sa invete" de laspecialistii burghezi, inclusiv de la comercianti, de la miciicapitalisti-cooperatori si de la ceilalti capitaliti. S. invetede la ei n alta forma, lima in fond tot asa cum au invatat

si au invatat cu succes de la specialistii militari. Re-zultatele invafaturii" sa fie verificate numai prin expe-rienta practica : sä faci mai bine decit au facut, alaturi detine, specialistii burghezi, i s obtii pe toate caile ridicareaagriculturii si a industriei, dezvoltarea schimbului dintreagriculturl i industrie. Nu te zgirci s pUtesti pentru in-vaidtura" : nu-i pacat th platesti scump pentru aa ceva ;numai s nveti cum trebuie.

S. ajutam in fel si chip masele de oameni ai muncii,ne apropiem de ele, sa ridicam din Andul lor sute i mii deelemente fara partid i sa le numim in diferite posturi dindomeniul economic. Iar acei oameni Para' partid" care in

sI

;

250 V. I. LENIN

realitate nu slut altceva decit menvvici sau sociali§ti-revo-lutionari imbracaci in haina astazi la moda a neapar-tenencei de partid de tipul celei de la Kronstadt trebuie%inuci, sub paza buna, la inchisoare sau trim4i la Berlin, laMartov, ca sa se bucure in voie de toate splendorile demo-cratiei pure, sa. se dedea, in deplina libertate, unui schimbde idei cu Cernov, cu Miliukov qi cu menqevicii gruzini.21 aprilie 1921.

Ap 'hut in mai 1921 la Moscova,intr-o brosura publicatii

de Editura de stat

Se tipareste dupli textul broturgi,confruntat cu manuscricul

ADNOTAKI 466

fost scris de V. I. Lenin (vezi volumul de fall, p. 264) si aprobatde C.M.A. la 11 mai. 205.

83 Lenin a inceput sa lucreze la bro;ura Despre impozitul in na-ture la sfirsitul lunii martie 1921, curind dupa incheierea lucri-nlor Congresului al X-lea al partidului, si a terminat-o la 21 apri-lie. El acorda o mare importanta editarii si difuzarii cit mairapide a acestei lucrari, in care era profund argumentata necesi-tatea trecerii la noua politica economica. In primele zile ale luniimax lucrarea a fost editati in brosura si in curind publicatain nr. 1 al revistei Krasnaia Novi" ; ea a fost apoi reeclitati innumeroase orase din ;all si publicata, in intregime sau in parte,atit in presa centralk cit ;i in cea locall. In 1921 bropra a fosttradusl in limbile gerrnana, englezi si franceza.

C.C. al P.C. (b) din Rusia, intr-o hotarire specialk a reco-mandat comitetelor de partid regionale, guberniale ;i judetene safoloseasca brosura lui Lenin pentru a explica oamenilor munciiesenta si insemnatatea noii politici economice. 209.

84 Novaia Jizn" totidian ; a aparut la Petrograd de la 18 aprilie(1 mai) 1917 pin a. in iulie 1918. Initiatorii infiintarii acestui ziarau fost mensevicii internationalisti si publicistii grupati in jurulrevistei Letopis".

Caracterizindu-i pe cei de la Novaia Jizn", Lenin a. aratatca. starea lor de spirit predominanta este scepticismul intelec-tualist, care ascunde si inseamna lipsa de principialitate" (Operecomplete, vol. 34, Bucurelti, Editura politick 1965, ed. a doua,p. 112).

Ziarul a intimpinat cu ostilitate Revolutia Socialista din Oc-tombrie ;i instaurarea Puterii sovietice. Incepind de la 1 iume 1918a aparut in doua editii : um. la Petrograd ;i alta la Moscova.Arnbele editii au fost interzise in iulie 1918. 216.

85 Vezi K. Marx. Critica Programului de la Gotha" (K. Marx liF. Engels. Opere, vol. 19, Bucuregi, Editura politica', 1964,p. 21). 216.

86 Vezi F. Engels. Problema taraneasca in Franca ;i in Germania'(K. Marx §i F. Engels. Opere, vol. 22, Bucureiti, Editura poli-tick 1965, p. 499). 218.

87 Lenin recta aci cuvinte din poezia Eroul" de A. S. Puskin. 232.

88 Lenin se refera la planul de electrificare a R.S.F.S.R., elaboratde. Comisia de stat pentru electrificarea Rusiei. Aceasta lucrarestuntifica colectiva, intocmita de cei mai de seama oameni deltiinta ;i specialipi, reprezmta primul plan unic de stat, cu ca-racter de perspectiva, in vederea crearii temeliei materiale a so-cialismului, pe baza electrificarii. Editat in brosura in vedereacelui de-al VIII-lea Congres general al Sovietelor din Rusia, ela fost aprobat de congres. 233.

s

4GG ADN01 ARI

89 Congresul dl VIII-lea al P.C. (b) din Rusia a avut loc intre18 §i 23 martie 1919 la Moscova. La lucrarile lui au participat301 delegati cu vot deliberativ si 102 cu vot consultativ, repre-zentind 313 766 de membri de partid.

Pe ordinea de zi a congresului au figurat urmatoarele pro-blame : 1) Raportul de activitate al Comitetului Central ; 2) Pro-gramul P.0 (b) din Rusia ; 3) Crearea Internationalei Comuniste ;4) Situatia militara si politica militara ; 5) Munca la tara ;6) Probleme organizatorice ; 7) Alegerea Comitetului Central.

V. I. Lenin a rostit cuvintari Ia deschiderea i incheierealucrarilor congresului, a prezentat raportul de activitate al C.C.al P.C. (b) din Rusia, raportul cu privire la programul parti-dului i cal despre munca la tara si a luat cuvintul la dezbaterilein legatura cu problema militara.

Problema centrala de pe ordinea de zi a congresului a fostdezbaterea si adoptarea noului program al partidului, elaboratsub conduccrc i cu participarea directa a lui V. I. Lenin. Con-.gresul a respins propunerile antibolsevice ale lui Buharin in pro-blemela programatice si a aprobat tezele lui Lenin. Congresul adat, de asemenea, o lovitura zdrobitoare conceptiilor gresite inproblema nationali ale lui Peatakov i Buharin, care ceruserase scoata din program punctul referitor la dreptul natiunilor laautodeterminare. Congresul a adoptat programul leninist in pro-blema nationala.

Dupa cuvintul de incheiere la raportul asupra programuluipartidului, rostit de Lenin, congresul a hotarit sa adopte, in liniiman, ca bazi proiectul de program" si sa-1 transmita' spre redac-tare definitiva comisiei pentru elaborarea programului. La pro-punerea acesteia, Lenin a scris Proiectul celui de-al 3-lea punctdin partea politica generall a programului (Pentru Comisia deintocmire a programului)", care a fost adoptat de comisie (veziOpera complete, vol. 38, Bucuresti, Editura politica, 1965, ed.a doua, p. 184). La 22 martie congresul a aprobat textul definitival programului.

Una dintre cele mai importante probleme dezbatute la con-gres a fost aceea a atitudinii faç a. de taranimea mijlocasa. In toatecuvintarile lui si mai cu seama in raportul despre munca la %ark',Lenin a fundamentat noua politica a partidului fata de taranimeamijlocasa : trecerea de la politica de neutralizare a taranimiimijlocase la faurirea unei trainice aliante intre clasa muncitoare

taranimea mijlocasa, in care rolul conducator ravine proleta-riatului, care se sprijina totodata pe taranul sarac si duce luptaimpotriva chiaburului. Aceasta lozinca a fost formulata de Lenininca la sfirsitul lunii noiembrie 1918. Congresul a adoptat Rezo-lutia cu privire la atitudinea fata de taranimea mijlocasa", scrisade Lenin.

Un loc important a ocupat, in lucrarile congresului, problemasituatiei militare, a politicii militare a partidului si a organizaraArmatei Rosii.

sà

8

si

ADNOTARt 46?

La acest .congres, impotriva tezelor Comitetului Central s-arichcat asa-zisa opozitie militara", din care faceau parte fosticomunisti de stinga" (V. M. Smirnov. G. I. Safarov, G. L. Peata-kov precum i o serie de delegati care n-aveau nici olegatura cu grupärile opozitioniste. Opozitia militara" apara ra-mapcele.spiritului de partizan, contesta necesitatea atragerii vechi-lor specialisti militari i se pronunta impotriva introducerii uneidiscipline de fier in armata. Luind cuvintul la 21 martie 1919,in sedinta plenara inchisa a congresului, Lenin a aparat tczeleComitetului Central. Majoritatea delegatilor care au luat cuvintulau condamnat opozitia militara". In sedintele sectiei militarela cele plenare ale congresului au fost supuse unei aspre criticigresehle i lipsurile din activitatea Consiliului militar-revolutio-nar al Republicii si in special actiunile lui Trotki, presedinteleacestui consiliu.

Cu o majoritate de 174 de voturi contra 95, congresul a adop-tat ca baza. tezele Comitetului Central. Rezolutia in problemarnilitara, elaborata de o cornisie de coordonare i bazata pe pro-punerile lui Lenin, a fost aprobata de congres in unanimitate (cuo singura. abtinere). Indicatiile lui Lenin au fost incluse in pro-gramul partidului, in partea referitoare la problema militara,au devenit un indreptar in opera de constructie militara.

In rezolutia cu privire la problema organizatorica, congresula dat o riposta grupului oportunist Sapronov-Osinski, care negarolul conducator al partidului in sistemul dictaturii proletariatului.

In hotarirea sa cu privire la constructia de partid, congresula subliniat c trebuie sporite exigentele la primirea in partid aelementelor nemuncitoresti si netaranesti, pentru a impiedica in-rautatirea compozitiei sociale a partidului. Congresul a hotaritca pini la 1 mai 1919 sã fie efectuata reinregistrarea generalaa membrilor de partid. El a respins principiul federativ in con-structia de partid, considerind c trebuie s existe un partidcomunist unic, centralizat, cu un Comitet Central unic, care saconduca intreaga activitate a partidului.

Congresul a ales Comitetul Central, in frunte cu V. I. Lenin.Congresul a salutat crearea Internationalei a III-a, Comuniste,

si a aderat intru totul la platforma ei. 234.

90 Lenin se refera la revista Sotialisticeskii Vestnik", publicatie aemigrantilor mensevici, intemeiata de L. Martov ; a aparut, ince-pind din 1921, mai intii la Berlin, apoi la Paris. In prezent aparein S.U.A. 243.

91 Inregistrarea cuvintarilor lui Lenin pe piaci de gramofon a fostorganizata de Tentropeceat (Agentia centrala a C.E.C. din Rusiapentru difuzarea presei). In anii 1919-1921 au fost inregistrate16 cuvintari ale lui Lenin. Inca de la refacerea sin gurei fabricide placi de gramofon din Rusia, el a manifestat un deosebit..in-teres pentru propaganda prin placi de gramofon si a spripmtprin toate mijloacele organizarea acestei actiu.nt complexe. Primele

i altii),