KATE CHOPIN

-gf-

Ttezttea-?r

TYaducere, prefafi, cronologie gi noteMrnar Mrnoru

rrfr

Un papagal galben-verzui, cocolat intr-o colivielAngi uqi, repeta la neslbrgit:

,,Alleg aous-en! Allez aous-en! Sapristi! I Aqa este!"

$tia cAteva cuvinte spaniole ;i inci o limbi pe

care nu o pricepea nimeni in afard poate de mierloiulcare stitea agdgat de partea cealalti a u;ii, slobozindmelodioase triluri. cu o stiruingi exasperanti inadierea zilei.

Pentru ci nu putea si citeasci ziarul in tihnl,domnul Pontellier se ridici din fotoliu cu o mininemulpmiti qi o exclamagie de dezgust ii zburi de

pe buze. Pigi de-a lungul galeriei gi str[bdtu pasajele

inguste care uneau vilele Lebrun. Se agezase se

citeasci in fafa ugii clidirii principale. Papagalulqi mierloiul apargineau doamnei Lebrun si erauindreptitrili si igte cAti zar.vd,le poftea inima. DomnulPontellier se bucura de privilegiul de a pleca de Iingiei atunci cAnd incetau si-l mai distreze.

Se opri in faga ugii vilei sale, cea de-a patra de

la clidirea principali qi penultima de pe aceastiparte. AqezAndu-se intr-un fotoliu de richiti aflatacolo, relui lectura. Era duminici ;i ziarul era vechi

I Pleacd. dt aici! Pleacd de aici! Pmtru numeb lui Dumnezsu! (1b. fr. inorigrnal)

5?

KAT E C H O P I N

de o zi. Ziarele de duminicS. inci nu ajunseseri laGrand Islel. Citise deja qtirile despre piata financiarisi trecea in revisti ingrijorat editorialele si gtirilem5runte pe care nu avusese timp si le citeasci inajun la New Orleans.

Domnul Pontellier purta ochelan. Era un birbatde patruzeci de ani, rnijlociu de staturi si maidegrabi zvelt si usor incovoiat. Avea pirul castaniu,drept, cu cirare intr-o parte. Barba ingrljiti ii eratunsi scurt.

+-ln ri.stimpuri isi ridica privirea de pe ziar si se

uita in jur. tn cas5. era o zartrd,mai mare ca niciodati.Clidirea principali era numiti ,,casa", pentru a odeosebi de vile. Pisirile nu mai conteneau cu ciripitulqi fluieriturile lor. Doui fete, gemenele Farival, cantaula pian un duet din ,(ampa2. Doamna Lebrun se agitaba in cas5, ba afard" dAnd porunci pe un ton energicunui gridinar cAnd intra in casd ;i adresAnd indicagiicu un glas la fel de asculit unui servitor din sufragerieori de cAte ori iesea. Era o femeie tAn5.r5. ;i drigufi,intotdeauna invesmAntati in alb si cu mAnecile pAnila nivelul coatelor. Fustele apretate i se increteau intimp ce se foia de colo colo. Putin mai departe,infalaunei vile, o doamnS. imbr5.cat5. in negru se plimbarezewatd, incoace si incolo numS.rAnd rn5.t5.niile.Multi dintre oaspegii pensiunii3 plecaseri cu lugherullui Baudelet la Ch6nidre Caminadaa, la slujbi. Ol Grand Isle, insuli situatl la B0 de kilometri de New Orleans,statiune de agrement pentru familiile creole instirite

' &*Po ou ln fiancie de marbre, operi romantici a compozitoruluifrancez Ferdinand H6rold (1 79 1 - 1 833)

3 Pmsion, pensiune, mic hotela Ch6nidre Caminada, insul5, in realitate o peninsul5 situati intreGrand Islq si coasta statului Louisiana

54,

Trezirea

r:cati de tineri juca crochet sub stejari. Printre ei, ceirloi copii ai domnului Pontellier, niqre puqti robuqti,rrnul de patru, altul de cinci ani. O boni mulatril cuo in{Ef;are gAnditoare, absenti la ce se intAmpla injur, se tinea dup5. ei.

in cele din urm5., dornnul Pontellier isi aprinse oligari ;i incepu si fumeze, cu ziantl atArnAndu-i lenesin mAni. i;i aginti privirea asupra unei umbrele desoare albe care firainta in pas de melc dinspre plaje. Ovedea deslqit printre trunchiurile despuiate ale stejarilorstribitAnd cAmpul galben de musefel. Gol{irl plreaindepirtat, topindu-se in pAcla albastri a orizontului.Umbrela, care ii addpostea sub bordura roz pe doamnaPontellieq sotia sa, ;i pe tAnirul Robert kbrun, continuasi se apropie agale. {jungi la vili, cei doi se asezari.-aparent extenuafi pe treapta cea mai inalti a verandei,f"F i" fa1i, fiecare sprijinindu-se de un stAlp.

Ce prostie! Si te scalzi la o astfel de ord si pe oasernenea cSlduri! exclami domnul Pontellier.

El isi ficuse baia in zoi. De aceea, dimineata i se

pdrea atdt de lungi.* Te-a ars soarele de nu te mai recunosc, adi.ugi

el privindu-qi sotia aqa cum prive;ti un bun personalprelios care a fost pugin ltirbit.

Ea i;i ridici mAinile, n\te mAini puternice ;ifrumoase, ;i le studie cu un ochi critic, trigAndu-;imAnecile cafenii pAni deasupra incheieturilor.Privindu-le, isi aminti de inelele pe care i leincredintase sotului inainte de a pleca la plaj6.Intinse rnAna in ticere, iar el, ingelegAnd ce dorea,scoase bijuteriile din buzunarul jiletcii qi le lis6t Qmdroon (in text), o persoani de origini mixt6, avAnd un pirintede rasi albi si unul mulatru

KAT E C H o P I N

sd-i cadd in palmi. Ea si le puse pe degetel apoi,strAngAndu-si genunchii in m6.ini, se uiti la Robert ;iincepu si rAd5. Inelele ii scAnteiau pe degete. Robertii rS.spunse cu un surAs complice.

Despre ce e vorba? intrebd Pontellier arun-cAndu-;i arrluzat privirea leneqi cAnd la unul, cAndla celilalt.

Era o prostie oarecare, o peripegie petrecutiacolo, in api, ;i incepurS. amAndoi si povesteasci. inacelaqi timp. intimplarea insi nu mai pirea la fel dearnuzantd". Ei isi diduri seama de asta, ca si domnulPontellier, de altfel. El c5.sci si se intinse. Apoi seridici spunAnd ci ar avea chef si se duc5. Ia hotelulI(lein ;i si joace o partidi de biliard.

- Hai si tu, Lebrun, il imbie pe Robert.Acesta rnirturisi deschis ci prefera s5. rimAnd si

si stea de vorbi cu doamna Pontellier.Ei bine, cAnd o s5" te plictiseascS, trimite-l la

treburile lui, Edna, o sfi.tui solul ei pregitindu-se si.plece.

- lJite, ia asta, exclamS. ea, intinzAndu-i umbrela.El o lui si, ridicAnd-o deasupra capului, cotrori

treptele ;i se indepirti.- Te intorci la cini? strigi sotia.El se opri locului o clipi;i ridici din umeri. Scotoci

in buzunarul jiletcii, unde gisi o bancnoti de zecedolari. Nu gtia, poate ci se va intoarce la cini, poateci uu. Totul depindea in intregirne de compania pecare o va gisi la I(lein's si de cAt de importantd era,,pztrtida". Asta n-o mai spuse, dar ea ingelese si rAse,ficAndu-i din cap un semn de ri.mas-bun.

CAnd il vdzurd. plecAnd, cei doi copii doriri si-lurmeze. El ii si.ruti promigAnd si le aduci bomboane;i alune.

57

II

Ochii doamnei Pontellier, vioi qi strilucitori, eraubrun-aurii, precum ii era;i culoarea pirului. Avea unfel al ei de a-si alinti rapid privirea asupra unui obiect,si de a zdbovi acolo, pierdutd parci. intr-un labirintinterior de contemplare sau reflecgie.

SprAncenele erau de o nuant; mai inchisi decAtpd.rul. Dese, aproape orizontale, ele ii accentuauprofunzimea privirii. Era mai mult frumoasi decAtdrigugi. Chipul te fascina prin sinceritatea expresieiqi printr-un joc subtil si contradictoriu al fizionomiei.Avea un fel de a fi care te cucerea.

Robert isi risuci o tigar5.. Fuma tigiri pentru cinu-si putea permite si. cumpere trabucuri, zicea el.Avea in buzunar un trabuc, pe care i-l oferise domnulPontellier si il pS.stra ca si-l fumeze dupi cini. Acestapirea un lucru cAt se poate de potrivit ;i firesc dinpartea lui. Carnagia nu i se deosebea prea mult decea a interlocutoarei sale. Fata-i bine birbieritifd"cea ca aseminarea si fie gi rnai accentu atd, deci*ar fi fost altfel. Expresia deschisi nu era umbriti denicio griji. Ochii sii absorbeau si reflectau lumina sildncezeala acestei zile de vard,.

Doamna Pontellier lui un evantai in formd defrunzd. de palmier de pe verandi gi incepu si-;i faciv5.nt in timp ce Robert scotea mici rotocoale de furn

KAT E C H O P I N

printre buze. SporovS.iau intruna despre tot ceea ceii inconjura, despre arruzar,ta peripefie petrecutS.in apd,, aceasta stArnindu-le din nou veselia, desprevAnt, arbori, despre cei care plecaseri la Ch6nidre;despre copiii care jucau crochet sub stejari si despregernenele Farival, care acum executau uvertura laPoetul ;i ldranul.l Robert vorbea rnult despre sine.Era prea tAn5.r pentru a ;ti cAnd si se opreascS..

Doamna Pontellier vorbea pugin despre sine dinaceeasi pricinS. Fiecare urmerea cu interes ceea cespunea celilalt. Robert aminti de intenlia sa de apleca la toamni in Mexic, unde il aqtepta succesul.De o vesnicie plSnuia si plece in Mexic, dar, dindiverse motive, nu o {Xcuse niciodati. intre timp,se agila de o slujbi mirunti la o casi de comergdin New Orleans, unde cunostingele sale de limbaenglezi, de francezi qi de spanioli il ficeau si fiefoarte preluit ca functionar si corespondent.

Isi petrecea vacanta de var5., ca de obicei, impreunicu mama sa la Grand Isle. OdinioarS., intr-o vrernede care Robert nu-si aducea aminte, ,,casa" fusesesomptuoasa regedingi de vari a farniliei Lebrun.in prezent, flancati de cele peste douisprezecevile, vesnic ocupate de oaspeli distinqi din @tartierFrangaif, ii permitea doamnei Lebrun si-;i menlinistilul de via!5 u;or qi confortabil ce pirea a fi un dreptcfutigat prin na;tere.

Doamna Pontellier sporoviia despre plantaliatatSlui siu din Mississippi ;i despre casa copilS.rieide pe piqunile verzi din I(entucky. Se trigea dintr-o

I Poetul si ldranul, operetd apartinAndu-i lui Franz von Supp6 (1 B 19-

1895), compozitor austriac2

@Lartfur Frangazq cartierul francez al ora;ului New Orleans, undelocuia populalia creoli,

5R

Trezirea

s;riti americani ;i pufinul sAnge francez ce-i curgeairr vine pirea si se fi diluat odati cu trecerea anilor.l)oamna Pontellier citi o scrisoare de la sora sa, careIocuia in estul tirii si urma si se c5.sitoreasc5.. Robertisi manifesti interesul ;i dori si gtie ce fel de fete eraut'ele doui surori, cum era tatil lor si de cAt timp i;ipierduseri mama. CAnd doamna Pontellier impituriscrisoarea, sosise timpul s5. se schimbe pentru dineu.

- Vid ci L6once nu are de gAnd si se intoarcS,spuse Edna, aruncAnd o privire in direclia in caredispS.ruse sotul ei.

Nici Robert nu credea ci se va intoarce, cici multidintre domni, membri ai clubului din New Orleans,crau prezenti in seara aceeala Illein's.

Dupi ce doamna Pontellier il pirisi pentru a se

duce in cameri, tAnirul cobori treptele qi se indreptd.agale citre jucitorii de crochet unde, in jumitateade ori dinaintea cinei, se distri alituri de copiiiPontellieq care il indrigeau nespus de rnult.

5q