Referat nr.1 la LM: Colectarea selectiva a deseurilor Deseurile- notiuni introductive Deseurile sunt substante rezultate in urma unor procese biologice sau tehnologic e, care nu mai pot fi folosite ca atare, pe care detinatorul le inlatura, are inten tia sau obligatia de a le inlatura, dintre care unele sunt refolosibile. De regula, deseurile repr ezinta ultima etapa din ciclul de viata al unui produs. Ciclul de viata al produsului reprezinta perioada cuprinsa intre data de fabrica tie a produsului si data la care acesta devine deseu. Una dintre cele mai acute probleme legate de protectia mediului este reprezentat a de generarea deseurilor in cantitati mari si gestiunea necorespunzatoare a acest ora. Dezvoltarea economica din ultimii ani, cresterea productiei si a consumului, dar si existenta tehnologiilor si a instalatiilor deja invechite din industrie, care co nsuma energie si materiale in exces, au condus, anual, la generarea de cantitati mari de deseu ri. Gestionarea necorespunzatoare a deseurilor conduce la numeroase cazuri de contaminare a solului si a apelor subterane si de suprafata, amenintand totodata si sanatatea populatiei. Conform legislatiei in vigoare si a experientei europene in domeniu, deseurile p ot fi reutilizate de catre agentul economic generator, pot fi tratate si reciclate sau transferate catre o statie de tratare (pentru reducerea gradului lor de periculozitate) sau catre un incinerator (pentru reducerea volumului). Deseurile nerecuperabile sunt, de obic ei, depozitate, dar numai ca ultima optiune de eliminare. Fiecare etapa din gestiunea deseurilor poate prezenta un potential risc pentru mediu, deoarece diferitele metode de gestionare implica eliberarea poluantilor i n mediu. Agricultura, mineritul, industria si activitatile gospodaresti sunt surse import ante de generare a deseurilor, atat din punct de vedere cantitativ, cat si din punct de vedere al impactului asupra mediului. Conform politicilor actuale de dezvoltare durabila se impune necesitatea stabili rii unor indicatori de mediu, care sa reflecte tendintele starii mediului si sa moni torizeze progresele facute in domeniul respectiv. Aceasta activitate are la baza atat Leg ea Mediului, cat si reglementarilor specifice din domeniul deseurilor: -Ordonanta de Urgenta 78/2000 privind regimul deseurilor; -Legea 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta 78/2000 privind regimul

deseurilor; -Hotararea de Guvern 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea liste cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase. Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor organizeaza, impreuna cu agentiile judetene de protectie a mediului, anchete anuale pe baza de chestionare, la care raspund atat generatorii de deseuri industriale, cat si gestionarii de deseuri urbane si industriale. Anual se elaboreaza rapoarte privind gestionarea deseurilor la nivel judetean, r egional sau national, atat pentru necesitatile interne de raportare, cat si in vederea elabo rarii raportarilor pentru EUROSTAT, responsabilul european cu statistica deseurilor. In perioada 2003 2004 Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, prin Directia de Gestiune a Deseurilor si Substante Chimice Periculoase, in colaborare cu ICIM, a elaborat Strategia Nationala si Planul National pentru Gestionarea Deseurilor. In cursul anului 2003 s-au generat peste 369 milioane tone de deseuri, din care aproximativ 2% reprezinta deseuri municipale, iar 98% sunt deseuri generate in m inerit, industrie, agricultura, constructii etc. Odata cu intrarea pe Piata Unica, gestionarea deseurilor ntr-o maniera modernaeur opeana este o cerinta obligatorie. n plus, aceasta activitate poate constitui o s ursa

noua de venituri, anterior ignorata, ntruct are beneficii economice daca este valo rificata eficient. Una din cele mai importante categorii de deseuri industriale sunt cele ce provin din activitatea de productie a confectiilor. Deseurile textile pot fi valorificate e conomic, nti prin colectare si apoi prin obtinere de produse materiale. Este esential ca acea sta problema sa fie constientizata la nivel de management, deoarece progresul tehnol ogic nu poate fi analizat numai prin prisma unor criterii strict economice. Exista o necesitate la nivel de industrie pentru aparitia si utilizarea frecvent a a unor noi tipuri de tehnologii: Tehnologie rationala - consumuri din ce n ce mai reduse de materiale si energie Tehnologie curata - ecologizarea tehnologiilor deja existente Ecotehnologie prezinta tehnologii noi, ce sunt adaptate cerintelor ecologice actuale n acest context, deseurile reprezinta o problema majora n fiecare tara europeana, iar cantitatile de deseuri sunt n general n crestere. Generarea deseurilor implica o pierdere de materiale si energie si impune costuri economice si de mediu ridicat e pentru societate pentru colectarea, tratarea, si prelucrarea lor. Fiecare cetatean din Romania produce zilnic aproape 1 kilogram de deseuri. Deseurile sunt formate din resturi de la prepararea hranei, recipiente de plasti c, ambalaje, ziare, materiale textile, deseuri de gradina, componente metalice, iar , mai nou, chiar aparatura electrocasnica scoasa din uz, autoturisme si multe altele. Aceste resturi carora li se spune in mod curent deseuri urbane sau deseuri municipale trebuiesc colectate selectiv, transportate, depozitate, neutralizate de maniera in care sa perturbe cat mai putin mediul inconjurator pentru generatia noastra si pentru ce le viitoare. Managementul deseurilor devine din ce in ce mai acut o preocupare a cetatenilor si a autoritatilor locale din toate zonele tarii cu cat, aruncarea la intamplare a deseurilor in spatii neamenajate special, pe parcursul multor ani, a condus la un impact pe riculos asupra mediului inconjurator. In tarile occidentale preocuparile pentru aceasta componenta socio-economica isi afla originile cu cateva decenii in urma. La ora actuala, sistemele occidentale de reglementari in domeniu si, mai ales, structurile diversificate de implementare

a reglementarilor, structuri ce includ toate componentele societatii civile si pun baza pe actiunea si constiinta cetatenilor, au condus la educarea acestora in spiritul p rotejarii resurselor naturale si a mediului. Deseurile in Europa Un kilogram de deseuri de persoana pe zi poate nu pare cine stie ce dar, la nive lul Europei, pe parcursul unui intreg an aceasta conduce la peste 200 de milioane de tone de deseuri municipale care trebuiesc prelucrate si depozitate intr-un fel sau al tul. Mai mult decat atat, deseurile municipale nu reprezinta decat o mica parte din muntele de d esuri produse annual in interiorul tarilor comunitatii. Situatia actuala nu mai poate continua. Deseurile nu sunt numai un pericol la ad resa mediului inconjurator. Ele au devenit o amenintare la adresa sanatatii umane in general si a modului nostru de viata. Gropile de desuri devin pe zi ce trece mai pline. Met ale grele si substante toxice se scurg zi de zi in sol si in apa freatica. Depozitele generea za gaze toxice si explozive. Si mai periculoase se dovedesc a fi gropile de deseuri neam enajate sau slab amenajate al caror risc este incomparabil mai mare decat al depozitelor construite in conformitate cu cerintele si tehnologiile moderne. Considerata multa vreme ca o solutie alternativa la depozitarea deseurilor, incinerarea acestora produce cantitati mari de substante toxice si metale grele.

Pentru prevenirea imprastierii acestora trebuiesc montate siteme de filtare comp licate si costisitoare. Filtrele uzate cu grad foarte mare de contaminare impreuna cenusil e cantarind cca. o patrime din greutatea deseurilor incinerate trebuiesc si ele in final depozitate intr-o groapa de deseuri. In sfarsit, o parte importanta a deseurilor industriale si casnice sunt clasific ate ca fiind periculoase, ceea ce reclama tehnologii speciale de tratare. Transportarea deseurilor intr-o alta tara dipusa, eventual, sa le accepte, nu es te, in mod evident, o solutie pe termen lung. Cu toate acestea, depozitarea deseurilor este numai una dintre laturile problemei. Cantitatea de deseuri pe care o producem este o conse cinta a stilului nostru de viata. Modelul nostru de productie - consum trebuie sa se adapteze la cerinta de minimizare a presiunii asupra mediului in care traim si consumam resursele limit ate ale Terrei. Pe scurt, productia de deseuri este unul dintre cei mai relevanti indica tori ai progresului pe calea dezvoltarii durabile. Colectarea selectiva a deseurilor Colectarea selectiva a deseurilor presupune selectarea deseurilor pe tipuri de material si/sau sortimente direct la sursa. Colectarea si eliminarea deseurilor este perceputa de cea mai mare parte a locuitorilor oraselor drept una din elementele de baza care conditioneaza calita tea vietii urbane, aceasta activitate fiind cotata ca importanta imediat dupa alimentarea c u apa si cu energie electrica. O componenta deosebit de semnificativa ecologic, economic, da r si social, a procesului de sortare si valorificare a deseurior de ambalaje o reprez inta etapa colectarii acestor deseuri. Colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje se poate efectua: 1) Din usa n usa 2) Prin aport voluntar. Colectarea din usa n usa In functie de tipul de deseuri de ambalaje se poate obtine o eficienta a colecta rii de la 50 % la 80 % daca campania de comunicare cu populatia este eficienta, iar aceast a se implica. Deseurile reciclabile pot fi colectate: fie separat pe tip de deseu sticla, hrtie, carton, plastic, etc Colectarea unui singur tip de deseu n pubela traditionala este bine adaptata zone

lor unde frecventa de colectare este ridicata. fie toate tipurile de deseuri n ansamblu Colectarea n amestec are totusi dezavantaje n sensul ca trebuie prevazuta sortarea n aval (dupa colectare) pe tip de deseu. Aceasta modalitate de colectare nu permite

colectarea sticlei n amestec deoarece sticla sparta poate contamina celelalte des euri. Colectarea din usa n usa se realizeaza prin: 1. ridicarea deseurilor menajere voluminoase se poate face, n general, o data pe luna, simultan cu colectarea traditionala; 2. sau pot fi ridicate la comanda, operatorii de salubritate putnd efectua acest serviciu chiar la domiciliu.

Colectarea prin aport voluntar Eficienta colectarii selective este cuprinsa ntre 10 si 60 % din cantitatea total a de deseuri de ambalaje n functie de: Natura deseului (eficienta este mai slaba n cazul metalelor) Densitatea echipamentelor de colectare voluntara Amplasarea containerelor (zone cu acces liber, la periferia cailor de comunicati e, etc.) Comunicarea cu populatia este obligatorie, acestia trebuind sa cunoasca centrele de colectare voluntara care exista si tipurile de deseuri care sunt acceptate. Putem ajunge la o eficienta a colectarii daca densitatea containerelor de colect are este de 1 container/500 locuitori n zonele urbane si 1 container/200 locuitori n zonele cu habitat dispersat. Prin colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje putem recupera urmatoarele so rturi de deseuri: Sticla Ziare, reviste Ambalaje menajere Colectarea prin aport voluntar se realizeaza: n cadrul centrelor de colectare voluntara. Acestea pot fi utilate cu locuri de st ocare speciale pentru deseurile voluminoase; n containere speciale amplasate periodic n zone cu acces liber. Populatia are obligatia, mai mult morala in tara noastra, sa depuna selectiv deseurile in containere diferite, inscriptionate corespunzator, amplasate specia l de administratia locala. Pentru aplicarea unitara, la nivel national al colectarii selective, containere si recipientele folosite in cadrul serviciilor publice de salubritate, se inscripti oneaza cu denumirea materialului/materialelor pentru care sunt destinate si au urmatoarele culori pe categorii de materiale: Deseuri nerecuperabile/nereciclabile Deseuri compostabile/biodegradabile negru/gri; maro;

Hartie/carton

albastru; alb/verde;

Sticla alba/colorata Metal si plastic Deseuri periculoase

galben; rosu.

Pentru colectarea deseurilor de sticla o alternativa la sistemul existent ar put ea fi infiintarea de puncte stradale dotate cu recipienti tip clopot, de mare capacita te, inscriptionati corespunzator si amplasati fie pe trotuar la marginea acestuia fi e chiar pe carosabil, acolo unde acesta poate fi decupat in acest scop. Inscriptionarea si aplicarea marcajului colorat trebuie sa fie durabile si vizib ile, astfel nct sa se asigure identificarea destinatiei containerelor si recipientelor de cole ctare selectiva. In prezent sunt in derulare in 12 de localitati un numar de 29 proiecte pilot pr ivind colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje. Indiferent de planurile oficiale si reglementarile legale existente, colectarea selectiva, presupune o anumita atitudine din partea fiecarui individ si a colect ivitatii in care traieste. Fiecare dintre noi, constient sau nu, putem contribui la dezvoltarea durabila. D e fapt, putem spune ca avem o gandire durabila atunci cand aruncam deseurile din p lastic sau hartie in locurile special amenajate. Recuperarea deseurilor menajere va deveni, probabil, aproape un reflex si in ran dul romanilor, dar este un proces de durata. Sa nu uitam ca dezvoltarea durabila est e, de asemenea, un concept foarte tanar . Deocamdata, de reciclarea deseurilor casnice pa r sa se ocupe, in prezent, doar carutasii care merg printre blocuri in cautare de fie r vechi sau alte metale. In urma cu cativa ani, printre blocuri erau amplasate containere pe ntru colectarea selectiva a deseurilor sticla, plastic, hartie, o initiativa laudabil a care nu strica sa fie reluata. La nivel industrial, lucrurile s-au miscat mult mai repede. Astfel, multe fabric i folosesc deseuri drept combustibil, iar in anumite localitati se ncearca implemen tarea unor sisteme de incalzire casnica pe baza arderii deseurilor. Companiile sunt primele care au constientizat importanta economica (dar si ecologica) a recuperarii si refolosir ii deseurilor. Lester Brown atrage atentia, in lucrarea Planul B 2.0 asupra conflictului dintre civilizatia industriala si mediul ambiant si mentioneaza doua aspecte: -tendinta de epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime si de h rana, sau consumarea celor regenerabile intr-un ritm superior capacitatii lor de regenerar

e; -deteriorarea fizica si poluarea factorilor de mediu: apa, aer, sol. In acest context, el puncteaza importanta reciclarii deseurilor. Lester Brown a creat in 1974 "Worldwatch Institute" si este promotorul unor serii de studii, material izate in rapoartele anuale privind progresele pe calea structurarii unei societati durabi le: "Starea lumii" sau "Semne vitale". "O societate durabila, spune el, este cea care isi mo deleaza sistemul economic si social astfel incat resursele naturale si sistemele de supo rt ale vietii sa fie mentinute". Ce se propune pentru viitor: -2004-2006-Proiecte pilot si constientizarea populatiei -2007-2017- Extinderea colectarii selective la nivel national

-2017-2022- Implementarea sistemului in zone mai dificile (mediul rural, zone montane, etc.) Indeplinirea obiectivelor nationale si europene n domeniul gestionarii deseurilor necesita implicarea, practic, a ntregii societati, reprezentata prin: autoritati publice centrale si locale; generatori de deseuri; asociatii profesionale si institute de cercetare; societatea civila. Optiunile de gestionare a deseurilor urmaresc: -prevenirea prin aplicarea tehnologiilor curate n activitatile care genereaza des euri; -reutilizarea sau reciclarea deseurilor prin aplicarea celor mai bune practici n domeniu; -valorificarea prin refolosire, reciclare materiala si recuperarea energiei; -eliminarea si depozitarea care se face de agenti economici specializati si auto rizati. Responsabilitatea pentru activitatile de gestionare a deseurilor revine generato rilor acestora, n conformitate cu principiul poluatorul plateste, sau, dupa caz, produc atorilor n conformitate cu principiul responsabilitatea producatorului. Organizarea activi tatilor de colectare, transport si eliminare a deseurilor dintr-o anumita zona este obligat ia administratiilor publice locale. Organizarea activitatii de gestionare a deseuri lor deproductie este responsabilitatea celui care le produce sau agentilor econo mici din zona. n contextul aderarii la U.E., Romnia a preluat pna n prezent aproximativ 98 % din legislatia europeana aferenta domeniului deseurilor. Directiva Consiliului nr. 9 9/31/C.E, privind depozitarea deseurilor, ale carei prevederi se regasesc n HG 349 din 2005 , are ca obiective clare stabilirea masurilor, procedurilor si recomandarilor privind ges tionareadeseurilor. n acest context, consiliile locale au atributii importante pr ivind ndeplinirea prevederilor din planurile de gestionare a deseurilor. Fiecare dintre administra tiile locale si agentii economici trebuie sa nteleaga importanta acestor reglementari n domeniul gestionarii deseurilor. Consiliile locale si agentii economici sunt obligati sa ia o serie de masuri cum ar fi: asigurarea sistemului de colectare a deseurilor, inclusiv asigurarea etapizata a colectarii selective, transport, neutralizare, valorificare, incinerare si depoz itare finala; dotarea cailor de comunicatie si a locurilor publice de colectare a deseurilor c u un numar suficient de recipiente pentru colectarea selectiva a acestora;

colectarea selectiva si transportul la timp al ntregii cantitati de deseuri produ se pe teritoriul localitatilor; amenajarea unor depozite finale pentru deseurile colectate selectiv, dimensionat e corespunzator si dotate pentru a asigura protectia sanitara a populatiei si a mediului; interzicerea depozitarii deseurilor n alte locuri dect cele destinate depozitelor stabilite prin documentatiile urbanistice; elaborarea de instructiuni pentru agentii economici, institutii si populatie, pr ivind modul de gestionare a deseurilor n cadrul localitatilor si aducerea la cunostinta acestora prin mijloace adecvate; orice alte masuri si mijloace legale pe care le considera necesare; asocierea cu alte autoritati ale administratiei locale, precum si colaborarea co ntractuala cu agenti economici, n scopul realizarii unor lucrari de interes public privind gestionarea deseurilor; organizarea de actiuni privind refacerea mediului. Consiliile locale sunt obligate, si trebuie sa ia masuri urgente, pentru colecta rea selectiva. Trebuie sa implementeze colectarea selectiva la sursa a deseurilor

(ambalaje, deseuri organice si restul deseurilor menajere). Trebuie sa ia n calcu l un numar suficient de containere, pe tipuri, n functie de zona si numarul de locuito ri. Primarii si consiliile locale trebuie sa creeze conditii pentru ca ntreaga cantit ate de deseuri menajere sa poata fi colectata si sa nu se practice moduri de eliminare ilegale. Implementarea Sistemului de Management al Deseurilor reprezinta o solutie direct a a problemelor nregistrate de Romnia privind protectia mediului nconjurator si reduce din diferentele considerabile existente ntre standardele europene si romnes ti din domeniu, strategia de mediu pentru ISPA identificnd Piatra Neamt ca un proiect pr ioritar n sectorul managementului deseurilor. Masura ISPA reprezinta cea de-a doua faza din programul de management al deseurilor solide din Piatra Neamt ce include stocarea, colectarea si transportu l separat al deseurilor menajere, reabilitarea vechiului depozit de deseuri si deschiderea un uia nou. A existat un proiect pilot, ce s-a desfasurat n perioada octombrie 1997 - aprilie 1 998 ntr-una dintre zonele orasului, fiind cofinantat de Agentia Daneza de Protectia Mediului (DEPA) si Primaria Municipiului Piatra Neamt. Dupa realizarea unei evaluari n 1999, s-a decis extinderea proiectului pilot, iar experienta cstigata n cadrul implementarii sale formeaza baza recomandarilor pentr u proiectarea componentei de colectare a deseurilor. Masura cuprinde urmatoarele componente: Colectarea selectiva a deseurilor, ce include colectarea deseurilor avnd ca sursa locuintele, firmele mici si mijlocii si institutii publice. Colectarea selectiva va fi obtinuta prin construirea a aproximativ 950 de puncte de colectare pentru deseurile menajere, furnizarea de containere pentru deseurile organice, sticla si plastic, hrtie si carton si deseurile reziduale, ca si prin achizitionarea de vehicule pentru colectarea acestora. Proiectul include un centru de service tehnic pentru ntretinerea camioanelor. Reciclarea deseurilor va fi facilitata prin construirea unei statii de sortare a sticlelor si a doua centre de reciclare ce vor colecta deseurile periculoase, deseurile rezultate n urma lucrarilor de constructie si deseurile voluminoase. Statia de sortare va avea o capacitate de 20 de milioane de sticle pe an si va fi amplasata n apropierea depozitului de deseuri. Unul dintre cele doua centre de reciclare va fi construit n zona Bistrita.

n cadrul proiectului, se prevede reciclarea a 6,000 tone de hrtie pe an. Compostare si concasare. Masura ISPA include construirea unei statii de compostare, ce va reduce substantial cantitatea de deseuri transportata catre depozit. Deseurile ce vor fi compostate sunt cele organice menajere, iarba si crengile taiate si rumegusul. Compostul va fi utilizat, n primii ani, pentru acoperirea vechiului

depozit de deseuri. Totodata, va fi achizitionat un concasor pentru deseurile rezultate n urma demolarilor si lucrarile de constructie, cu o capacitate de 60-7 0 t/ora. Aceasta componenta a sistemului va asigura compostarea a aproximativ 35,000 tone de deseuri organice si concasarea a 16,000 tone de deseuri de constructii si demolari pe an. Reabilitarea vechiului depozit de deseuri. Depozitul este situat n apropierea rului, iar deseurile s-au infiltrat deja n sol, polund apele rului si pnza de apa freatica - un potential risc major pentru sanatatea populatiei. Suprafata depozitului va fi acoperita cu material cu un coeficient redus de permeabilitate si vegetatie. nchiderea vechiului depozit va elimina, de asemenea, poluarea aerului provocata de praf, mirosuri neplacute si fum. Noul depozit ecologic de deseuri si-a nceput faza de operare n mai 2000, fiind construit si finantat cu sprijinul Agentiei Daneze de Protectia Mediului si Primaria Municipiului Piatra Neamt. Depozitul si va atinge capacitatea maxima de 150.000 m3 n 5 - 7 ani. Totodata, n cadrul proiectului se prevede construirea unui nou depozit ecologic de deseuri de aproximativ 200,000 m3, cu un sistem de monitorizare si control al scurgerilor de levigat. Acest depozit va ndeplini standardele tehnice de baza a Directivei 99/31/EC si prevederii Directiv ei de prevenire si control integrat al poluarii 96/61/EC. O ndepartarea ecologica a deseurilor poate fi obtinuta numai respectand toate componentele sistemului unitar: colectarevalorificaretrataredepozitare Dupa colectarea ordonata si regulata, n spiritul protectiei sanatatii , ar trebui sa aiba loc o valorificare maxima a componentelor reziduurilor, re beneficiile economice si ecologice. In acest caz se poate vorbi despre biologica si valorificarea corelata a deseurilor organice (deseuri din bucatarie si ni), colectate separat.

n localitate avnd n vede tratarea din gradi

n final, deseurile ramase trebuie ndepartate ecologic. n starea de depozitare finala, deseul trebuie sa aiba o structura ct se poate de inerta (neutra fata de mediu), adica sa fie stabil din punct de vedere fizico-chimic si sarac n emisii, pe terme n lung. Pentru indeplinirea acestor cerinte este necesara tratarea termica sau mecano-bi ologica a

deseurilor si izolarea zonei de depozitare finala, prin masuri de protectie adec vate n conformitate cu tipul si compozitia evolutiva a deseurilor, prognozata pe termen lung. Colectare selectiva a diferitelor tipuri de deseuri Printr-o colectare selectiva a fractiunilor deseurilor se optimizeaza cota de valorificare a acestora. Cheltuielile si profitul trebuie sa fie ntr-un raport ra tional, ntruct este necesara o examinare specifica a valorii si a cheltuielilor de selectie ale tipului respectivdereziduuri. Compozitia gunoiului(%) in Europa Exemplu: Deseuri organice Din reprezentarea compozitiei medii a gunoiului din Europa reiese faptul ca deseurile organice (mai ales resturi din bucatarie si deseuri vegetale) reprezin ta aproximativ 40% din totalul deseurilor. Aceasta fractiune, are un efect dezavant ajos din punct de vedere tehnic - n cazul depozitarii sau al incinerarii, din cauza contin utului ridicat de substante biodegradabile si de apa. Evacuarea acestor substante, n general a t uturor fractiunilor de deseuri, nu mai este posibila dupa colectarea neselectiva. n consecinta, conditiile politice cadru n Europa demonstreaza tendinta clara catre colectarea selectiva si valorificarea deseurilor organice. Obligatia legis lativa directa de a colecta si composta deseurile organice exista n Luxemburg, in Olanda si n ctev adintre landurile din Austria si Germania. n mai multe tari ncurajarea compostarii deseurilor organice este de asemenea, parte componenta a politicii de mediu. Exemplu: Reciclarea deseului menajer Colectarea si valorificarea unor parti componente ale deseurilor menajere (reciclarea deseurilor menajere) a facut, n Europa ultimilor ani, mari progrese. Luxemburgul, Germania si Finlanda au atins n anul 1998 o cota de valorificare de cca. 35%, situndu-se astfel net naintea SUA si Canadei (vezi tabelul). Natiunea cu tehnologia cea mai avansata, Japonia, are, o cota de valorificare cu 5% mai redu sa, ncomparatie cu aceea de mai sus. n Europa este foarte raspndita amplasarea containerelor de colectare a materialelor valorificabile, colectarea acestora n g ospodarii (de exemplu n sacul pentru materiale valorificabile) si/sau n spatii publice speci al amenajate. n Germania, colectarea deseurilor nu tine numai de viata cotidiana, ci s-a dezvol tat ntr-o adevarata miscare nationala. Mai mult de 94% din ambalajele din hrtie si car ton se

recicleaza, n cazul sticlei, cota de reciclare a ajuns la 85%, n 1996. n total, ast azi se recicleaza deja aproximativ 37% din deseul menajer generat zilnic. Sursa: OECD 1998 n revista de specialitate .Entsorgungspraxis. (.Practica recicla rii.), aprilie 1998 Constientizarea populatie Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor si Planul National de Gestionare a Deseurilor sunt principalele documente legislative dupa care se ghideaza procesu l de gestionare al deseurilor n Romnia, inclusiv al deseurilor menajere, pna n anul 2010. La nivelul judetului Cluj, n anul 2004, din totalul de 435947 mc deseuri menajere colectate, ajung pe rampele de gunoi ale judetului si materiale reciclabile n pro cente mari: hrtie 14,17 %, sticla 4,33 %, metale 3,04 %, plastic 7,92 %, materiale organice biodegradabile 48,20 %. n ultimii ani populatia centrelor urbane ale judetului a nceput sa observe interes ul manifestat si investitiile facute de autoritatile administratiilor publice si op eratorii de salubritate n initierea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor menajere n unele zone din orasele clujene. Sistemul functioneaza deocamdata ca proiect pilot, dar colectarea selectiva trebuie sa se extinda ncepnd cu anul 2007 la nivel national. Experienta UE arata ca o colectare selectiva la sursa, adica de la nivel de gosp odarie, ajuta mai rapid la aceasta extindere. Fiecare cetatean trebuie sa constientizeze faptul ca, daca nu actioneaza n directia colectarii separate a unor deseuri care se genereaz a zilnic (ambalaje de hrtie si carton, recipienti de plastic, sticla sau metal, deseuri el ectrice si chiar baterii) si le arunca amestecat n pubele sau n containerele de gunoi, acest lucru se va reflecta foarte curnd nu doar n gradul de poluare ridicat, ci si n pretul pe car e trebuie sa-l plateasca pentru serviciul de salubritate. Inevitabil, n urmatoarea perioada de timp aceste servicii se vor scumpi, cauzele principale fiind: obligatiile pe care Romnia si le-a asumat de a nchide vechile si poluantele rampe de gunoi (la nivelul judetului Cluj toate rampele existente - care au ajuns deja la capacitatea maxima - vor trebui nchise pna n anul 2012);

impunerile Directivelor UE referitoare la deseuri, prin care eliminarea deseuril or prin depozitare finala pe o rampa ecologica va fi ultima solutie, primordiala fi ind aplicarea tuturor metodelor posibile de recuperare si valorificare a materialelo r reciclabile. Populatia, mare generatoare de deseuri trebuie sa stie ca, cu ct colectarea selec tiva la sursa este mai buna, cu att efortul de valorificare al lor si implicit costurile de operare se reduc. n plus, dupa cum se stie, serviciile de salubritate se platesc la metru cub de deseu colectat, iar, spre exemplu, 70 % din volumul total al deseurilor menajere l constituie PET-urile.

O alta problema generata de deseurile menajere din Romnia este continutul foarte mare de materiale biodegradabile. Odata ajunse pe rampa de gunoi acestea se descompun odata cu eliberarea unor substante, poluante att pentru sol si ape de suprafata, ct si pentru atmosfera (emisiile de gaz metan care se formeaza conduc la accentuarea efectului de sera). Materialele biodegradabile pot fi reduse foarte usor mai ales la nivelul gospoda riilor individuale (casele de locuit din zonele urbane, dar mai ales din cele rurale) u nde pot fi valorificate ca si compost, care este un material fertilizant pentru agricultura , foarte eficace si mai ales natural. n ncheiere, iata cteva din tintele pe care Romnia trebuie sa le atinga n ceeea ce priveste valorificarea si reciclarea unor deseuri: -pna la sfrsitul anului 2008 trebuiesc reciclate 60 % din ambalajele de sticla, 60 % din cele de hrtie si carton, 50 % din metale, 22,5 % din plastic si 15 % lemn (ceea ce nseamna o foarte buna colectare selectiva pentru a putea obtine aceste procente de valorificare); -pna n anul 2010 materialele biodegradabile din deseuri trebuie reduse cu 25 %; -pna n anul 2007 rata medie anuala de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice este de cel putin 2 kg/locuitor.