-9.1

2
OPTIONAL ROMANISTICA - 4.12.2014 ROM FR SP PTG ETIMON a urî haïr aborrecer odiar odiar * HORRIRE < (AB)HORR(ESC)ERE din superstr. derivat a detesta (1846) détester (1461) detestar (s.16) detestar (s.16) din DETESTARI 1 din fr. (+ lat.) ură odiu † 2 haine odio (s. 13) ódio (s. 14) derivat de la ură din superstr. din ODIUM Sentiment puternic de ostilitate, atitudine duşmănoasă animozitate (1832) animosité (1370) animosidad (1454) animosidade (s.16) din ANIMOSITAS (l.t.) din fr. (+ lat.) Atitudine ostilă faţă de cineva ostilitate hostilité (1353) hostilidad (1631) hostilidade (s.17) din HOSTILITAS (l.t.) din fr. Atitudine duşmănoasă, plină de ură aversiune (1799) aversion (s.13) aversión (s.15) aversão (s.16) din ADVERSIO 3 din fr. (+ lat.) Sentiment de dezgust sau de antipatie profundă antipatie antipathie (1542) antipatía antipatia (s.16) din ANTIPATHIA din gr. din fr., lat. Sentiment de aversiune; resentiment inimiciţie (livr.) inimicicia † inimicícia (s.16) din INIMICITIA Duşmănie, vrăjmăşie, ură duşmănie, vrăjmăşie † inimitié enemistad inimizade derivat (cu refacere) derivat Sentiment de ură resentiment ressentimen t resentimient o ressentiment o der. din fr. Sentiment ostil, provocat de o nemulţumire mai veche 1 "a urî de moarte, a blestema" 2 «Studiul despre poezia română l-aş prezenta la Premiul scriitorilor tineri, dacă nu aş avea în odiu atît titlul de premiu cît şi acel de "scriitor tînăr"» (Negoiţescu, 1945) 3 "acţiunea de a deturna" → (lat. târzie) "dezgust, repulsie" 1

Upload: dianamitroi

Post on 15-Jan-2016

214 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

...

TRANSCRIPT

Page 1: -9.1

OPTIONAL ROMANISTICA - 4.12.2014

ROM FR SP PTG ETIMON

a urîhaïr

aborrecer

odiar odiar

*HORRIRE < (AB)HORR(ESC)ERE

din superstr.derivat

a detesta (1846)détester (1461) detestar (s.16) detestar (s.16) din DETESTARI1

din fr. (+ lat.)ură

odiu †2haine

odio (s. 13) ódio (s. 14)

derivat de la urădin superstr. din ODIUM

Sentiment puternic de ostilitate, atitudine duşmănoasă 

animozitate (1832)animosité (1370) animosidad (1454) animosidade (s.16) din ANIMOSITAS (l.t.)

din fr. (+ lat.)Atitudine ostilă faţă de cineva

ostilitatehostilité (1353) hostilidad (1631) hostilidade (s.17) din HOSTILITAS (l.t.)

din fr.Atitudine duşmănoasă, plină de ură

aversiune (1799)aversion (s.13) aversión (s.15) aversão (s.16) din ADVERSIO3

din fr. (+ lat.)Sentiment de dezgust sau de antipatie profundă

antipatie

antipathie (1542)antipatía

antipatia (s.16) din ANTIPATHIA

din gr.din fr., lat.

Sentiment de aversiune; resentiment

inimiciţie (livr.) inimicicia † inimicícia (s.16) din INIMICITIA Duşmănie, vrăjmăşie, ură

duşmănie, vrăjmăşie †inimitié enemistad inimizade derivat (cu refacere)

derivatSentiment de ură

resentimentressentiment resentimiento ressentimento der.

din fr. Sentiment ostil, provocat de o nemulţumire mai veche

repulsie (1823)répulsion repulsión (1843) repulsão din REPULSIO (l.t.)

din fr. (+ lat.)Aversiune instinctivă; oroare, dezgust, resentiment

repugnanţărépugnance (s.13)

repugnancia (s.17) repugnância (s.16) din REPUGNANTIA

din fr., lat.Dezgust, repulsie, aversiune. 

ranchiunărancune *RANCURA < RANCOR

din fr.Ură ascunsă, duşmănie şi dorinţă de răzbunare

râncoare (reg.) rancoeur rencor rancor RANCOR Urărancoare †4 din RANCOR Urăpică (pop.) Ură ascunsă, nemărturisită, duşmănie

1 "a urî de moarte, a blestema"2 «Studiul despre poezia română l-aş prezenta la Premiul scriitorilor tineri, dacă nu aş avea în odiu atît titlul de premiu cît şi acel de "scriitor tînăr"» (Negoiţescu, 1945)3 "acţiunea de a deturna" → (lat. târzie) "dezgust, repulsie"4 Confraţii dela „Tribuna" înregistrând interpelarea din Sinodul Arădan spun că „este o interрelаге de гапсоаге. Punem rămăşag că scriitorul dela „Tribuna" nu ştie care e înţelesul cuvântului „rancoare". ("Tribuna poporului", Arad, 1902); "...o incomensurabilă rancoare faţă de tot ce aminteşte a ordine şi moralitate" (comunicare la colocviu de literatura, 2011)

1

Page 2: -9.1

OPTIONAL ROMANISTICA - 4.12.2014

Întrebarea nr. 8. Alegeţi un grup de 5-6 cuvinte care să facă parte din acelaşi câmp semantic. (1) ce trăsătură semantică fundamentală uneşte aceste cuvinte? (2) obţineţi informaţii enciclopedice cu privire la acest câmp; (3) faceţi o presupunere cu privire la originea termenilor selectaţi; (4) verificaţi presupunerea făcută.

2