1 Organele judiciare - organe de stat care acţionează ca subiecţi oficiali în anumite faze ale procesului penal sunt:

1 Instanţele de judecată

2 Guvernul României

3 Organele de cercetare penală

2 Părţile în procesul penal, persoane fizice şi juridice, cu drepturi şi obligaţii penale sau civile, ce reies din calitatea lor procesuală sunt:

1 Martorii

2 Ministerul Public

3 Partea responsabilă civilmente

4 Inculpatul

3 Fazele procesului penal sunt:

1 Urmărirea penală şi judecata

2 Urmărirea penală , judecata şi condamnarea

3 Urmărirea penală, judecata şi punerea în executare a hotărârilor penale definitive

4 Urmărirea penală presupune ca limită iniţială:

1 Trimiterea în judecată

2 Sesizarea organelor de urmărire penală

3 Întocmirea actului de începere a urmăririi penale

4 Punerea în mişcare a acţiunii penale

5 Raporturile juridice procesual penale:

1 Iau naştere de regulă peste şi în afara acordului de voinţă al părţilor

2 Presupune în mod obligatoriu prezenţa persoanei care a săvârşit infracţiunea

3 Se sting odată cu trimiterea în judecată a inculpatului

4 Implică luarea măsurii arestării preventive a invinuitului sau inculpatului

6 Interpretarea normelor juridice procesual penale făcută de organele de urmărire penală:

1 Are forţă obligatorie

2 Prezintă relevanţă doar pentru cauza penală în curs

3 Reprezintă o formă de interpretare legală

4 Este o formă de interpretare istorică

7 În conformitate cu principiul prezumţiei de nevinovăţie, făptuitorul va fi considerat nevinovat:

1 Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti penale

2 Până la punerea în mişcare a acţiunii penale

3 Până la dispunerea arestării preventive pe 30 de zile

4 Până la trimiterea în judecată prin rechizitoriu

8 Conform art. 229 C.p.p., persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală se numeşte învinuit cât timp nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa. Conceptul de mai sus e un exemplu de:

1 Interpretare legală

2 Interpretare judiciară

3 Interpretare doctrinară

4 Interpretare sistematică

9 Conform art. 313, alin. 4 C.p.p., în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest judecătorul îi comunică acestuia citaţia împreună cu o copie a actului de sesizare a instanţei. Per a contrario, inculpatului aflat în stare de libertate, odată cu citaţia nu i se trimite şi copia actului de sesizare a instanţei. Această concluzie se desprinde ca urmare a aplicării regulilor de:

1 Interpretare legală

2 Interpretare sistematică

3 Interpretare doctrinară

4 Interpretare logică

10 Momentul final al fazei de judecată constă în:

1 Rămânerea definitivă a hotărârii penale

2 Trimiterea în judecată

3 Prezentarea materialului de urmărire penală cître inculpat

4 Pronunţarea hotărârii judecătoreşti de condamnare, achitare sau încetare a procesului penal

11 Partea vătămată este:

1 Persoana faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală

2 Persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală

3 Persoana care a suferit prin fapta penală o vătămare fizică, morală sau materială şi participă în procesul penal

12 Dreptul de apărare este garantat învinuitului sau inculpatului:

1 Pe tot parcursul fazei de urmărire penală, iar în timpul fazei de judecată apărarea se organizează de procuror

2 Pe tot parcursul procesului penal, dacă asistenţa juridică este obligatorie

3 Pe tor parcursul procesului penal

4 Pe parcursul urmăririi penale la punerea în mişcare a acţiunii penale prin rechizitoriu

13 Limita finală a fazei de punere în executare a hotărârilor penale definitive, în cazul pedepselor principale este:

1 La data executării efective a pedepsei şi eliberarea condamnatului

2 La data eliberării condiţionate a inculpatului înainte de a executa efectiv pedeapsa la care a fost condamnat

3 La data întocmirii procesului verbal de către comandantul locului de deţinere unde se consemnează şi data la care a început executarea

14 Conform art. 2, alin. 1 C.p.p., procesul penal se desfăşoară atât în cursul urmăririi penale, cât şi al judecăţii potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege. Se apreciază că aceste dispoziţii sunt de aplicare şi în ceea ce priveşte faza punerii în executare a hotărârilor penale. Această concluzie se desprinde ca urmare a aplicării regulilor de:

1 Interpretare legală

2 Interpretare extensivă

3 Interpretare restrictivă

4 Interpretare declarativă

15 Momentul de la care se naşte obligaţia organelor judiciare de a-l încunoştiinţa pe învinuit sau inculpat despre dreptul de a fi asistat de apărător:

1 Concomitent cu trimiterea în judecată

2 Înainte de a se dispune arestarea preventivă

3 De îndată şi mai înainte de luarea primei declaraţii

4 Pe parcursul urmăririi penale, la punerea în mişcare a acţiunii penale prin rechizitoriu

16 Limba în care se desfăşoară procesul penal:

1 Părţilor care nu vorbesc sau nu înţeleg limba română ori nu se pot exprima li se asigură posibilitatea de a lua cunoştinţă de piesele dosarului, precum şi dreptul de a pune concluzii prin interpret, cheltuielile urmând a fi suportate individual de către aceste persoane.

2 În procesul penal, procedura judiciară are loc în limba română

3 Se asigură folosirea limbii materne de altă naţionalitate decât cea română în cazul unor proceduri judiciare penale, iar pentru litigii civile, persoanele care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a pune concluzii prin interpret

4 Se stabileşte în funcţie de limba maternă a participanţilor la proces, iar consemnarea declaraţiilor se face în dublu exemplar, în limba română şi cea maternă a participantului

17 Trăsăturile acţiunii penale sunt:

1 Aparţine statului când sesizarea instanţei de judecată se face prin plângerea prealabilă a persoanei vătămate, aici acţiunea penală aparţinând acesteia din urmă

2 Este accesorie acţiunii civile

3 Este personală

4 Se poate exercita şi la instanţa civilă în ipoteza suspendării procesului penal

18 Procurorul poate renunţa la exercitarea acţiunii penale:

1 Nu, deoarece Ministerul Public reprezintă interesele statului în procesul penal

2 Nu, deoarece acţiunea penală este irevocabilă

3 Doar când a intervenit prescripţia răspunderii penale

4 Da, în situaţiile în care învinuirea nu se confirmă, iar procurorul pune concluzii de achitare sau de încetare a procesului penal

19 Acţiunea penală:

1 Se poate pune în mişcare în cursul fazei de judecată numai prin încheiere a instanţei de judecată

2 Se poate exercita în tot cursul procesului penal

3 Aparţine statului numai în ipoteza când se pune în mişcare din oficiu

4 Se poate exercita atât în faza instanţei penale, cât şi a celei civile

20 În timpul fazei de judecată, partea vătămată şi inculpatul se împacă:

1 Procurorul va dispune încetarea procesului penal

2 Instanţa va dispune clasarea cauzei

3 Procurorul va dispune achitarea

4 Instanţa va dispune încetarea procesului penal

21 Actele prin care se dispune punerea în mişcare a acţiunii penale:

1 Ordonanţa procurorului în timpul urmăririi penale

2 Rechizitoriul procurorului la momentul începerii urmăririi penale

3 Plângerea prealabilă a persoanei vătămate adresată organelor de urmărire penală

4 În cursul fazei de judecată numai prin încheiere a instanţei

22 Acţiunea penală:

1 Se poate pune în mişcare prin ordonanţa procurorului

2 Are drept obiect tragerea la răspundere civilă a persoanei care a săvârşit infracţiunea

3 Aparţine persoanei vătămate atunci când acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă

4 Se pune în mişcare în momentul pronunţării hotărârii definitive de condamnare

23 Se încadrează în conceptul de participanţi în procesul penal în sens restrâns:

1 Organele judiciare, apărătorul şi părţile

2 Organele judiciare şi părţile

3 Inculpatul, partea vătămată, partea civilă, partea responsabil civilmente

4 Procurorul, apărătorul, părţile şi alte persoane chemate să participe la desfăşurarea procesului penal

24 Dobândirea calităţii de învinuit este determinată de:

1 Punerea în mişcare a acţiunii penale

2 Începerea urmăririi penale

3 Sesizarea organelor judiciare despre săvârşirea unei infracţiuni

4 Trimiterea în judecată prin rechizitoriu

25 Dobândirea calităţii de inculpat este determinată de:

1 Începerea urmăririi penale

2 Declanşarea procesului penal în urma sesizării organelor judiciare

3 Punerea în mişcare a acţiunii penale

26 Sunt consideraţi subiecţi oficiali în procesul penal:

1 Părţile

2 Martorii

3 Făptuitorul, odată cu punerea sub acuzare în mod oficial

4 Organele de urmărire penală

27 Cauzele penale se judecă în primă instanţă la nivelul judecătoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel:

1 Întotdeauna în complet format din 2 judecători

2 În complet format dintr-un judecător

3 În complet format dintr-un judecător, doar în ipoteza în care obiectul judecăţii constă în autorizarea efectuării unei percheziţii domiciliare

4 În complet format din 3 judecători, dacă judecata are loc la nivelul curţilor de apel

28 Declaraţia de participare în procesul penal în calitate de parte vătămată se poate face:

1 Până la momentul redactării rechizitoriului de către procuror

2 Numai odată cu redactarea plângerii prealabile la momentul săvârşirii infracţiunii

3 Din momentul punerii în mişcare a acţiunii penale până la terminarea dezbaterilor

4 În faţa primei instanţe până la citirea actului de sesizare

29 Justiţia se realizează prin:

1 Înalta Curte de Casaţie şi celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege

2 Organele de cercetare ale poliţiei judiciare

3 Ministerul Public

4 Direcţia Naţională Anticorupţie

30 Pot participa în procesul penal în calitate de parte responsabilă civilmente:

1 Persoanele care au suferit prin săvârşirea infracţiunii o vătămare fizică, materială sau morală

2 Părinţii persoanei vătămate, dacă aceasta este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă

3 Părinţii pentru faptele ilicite săvârşite de copiii lor minori

4 Cei care au săvârşit infracţiunea, dacă se stabileşte legătura de cauzalitate dintre ilicitul penal şi prejudiciul cauzat

31 Partea responsabil civilmente poate interveni în procesul penal:

1 Până la momentul realizării rechizitoriului de către procuror

2 Până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima instanţă

3 Până la citirea actului de sesizare al primei instanţe

4 Până la terminarea dezbaterilor la prima instanţă

32 Cazuri de asistenţă juridică obligatorie:

1 Inculpatul este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă

2 Partea vătămată, dacă are calitatea de militar

3 Inculpatul este minor

4 Inculpatul este elev al unei unităţi speciale de învăţămâmt

33 Persoana vătămată prin infracţiune, constituită parte vătămată, poate participa în aceeaşi cauză în calitate de parte civilă:

1 Nu, deoarece calitatea de parte vătămată înlătură dreptul persoanei respective de a participa în aceeaşi cauză şi în calitate de parte civilă, prejudiciul urmând a fi recuperat pe calea unei acţiuni introduse la instanţa civilă

2 Da, cu excepţia cazului în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu, când unul dintre părinţi se constituie parte civilă

3 Da

4 Nu, persoana vătămată va putea solicita doar tragerea la răspundere penală a făptuitorului în ceea ce priveşte exercitarea acţiunii civile, fiind de competenţa exclusivă a Ministerului Public

34 Se poate interzice luarea de contact a inculpatului arestat cu apărătorul?

1 Da, de către procurorul din oficiu sau la propunerea organelor de cercetare ale poliţiei judiciare, o singură dată, pe o durată de cel mult 5 zile

2 Nu, inculpatul arestat are dreptul să ia contact cu apărătorul, asigurându-i-se confidenţialitatea convorbirilor

3 Nu, inculpatul arestat are dreptul să ia contact cu apărătorul în prezenţa organelor de urmărire penală pentru a preveni schimbarea declaraţiilor date până la acel moment

4 Numai de către instanţa de judecată, pe parcursul judecăţii în primă instanţă, o singur dată, pentru cel mult 48 de ore

35 Declaraţia de constituire ca parte civilă în procesul penal, se poate face:

1 Numai în cursul urmăririi penale

2 În faţa primei instanţe până la citirea actului de sesizare

3 Până la momentul redactării rechizitoriului de către procuror

4 Când, pe parcursul procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti

36 Organele de cercetare ale poliţiei judiciare apreciază că inculpatul nu îşi poate face singur apărarea:

1 în aceste condiţii asistenţa juridică este obligatorie

2 asistenţa juridică este obligatorie doar dacă pedeapsa prevăzută de lege este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 5 ani

3 în aceste condiţii urmărirea penală se suspendă până la momentul la care inculpatul ar putea să-şi organizeze apărarea

4 asistenţa juridică este obligatorie doar dacă, suplimentar, se constată că inculpatul este arestat chiar în altă cauză.

37 Repararea prejudiciului în natură se poate face:

1 prin restituirea lucrurilor , prin plata unei despăgubiri băneşti, prin restabilirea situaţiei anterioare sau prin orice alt mijloc de reparare în natură

2 prin plata unor despăgubiri băneşti, prin restituirea lucrurilor sau prin restabilirea situaţiei anterioare

3 prin restituirea lucrurilor, prin restabilirea situaţiei anterioare, prin desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris sau prin orice alt mijloc de reparare în natură

4 numai pe calea unei acţiuni introduse la instanţa civilă

39 Acţiunea civilă:

1 se pune în mişcare prin rechizitoriul procurorului

2 are drept obiect tragerea la răspundere penală a persoanei care a săvârşit o infracţiune

3 aparţine statului

4 presupune provocarea unui prejudiciu prin săvârşirea unei infracţiu

40 Trăsăturile acţiunii civile sunt:

1 este disponibilă

2 este principală acţiunii penale

3 este individuală

4 aparţine Ministerului Public

41 Principiile de acţiune ale Ministerului Public sunt:

1 legalităţii

2 oprtunutăţii

3 imparţialităţii

4 controlului ierarhic

42 Pentru ca acţiunea civilă să poată fi exercitată în cadrul procesului penal:

1 infracţiunea trebuie să producă un prejudiciu material sau moral

2 între infracţiunea săvârşită şi paguba reclamată nu trebuie să existe un raport de cauzalitate

3 prejudiciul trebuie să fi fost reparat.

43 Declaraţia de constituire ca parte civilă în procesul penal, se poate face:

1 în tot cursul urmăririi penale

2 până la momentul redactării rechizitoriului de către procuror

3 din momentul punerii în mişcare a acţiunii penale până la terminarea dezbaterilor

4 oricând pe parcursul judecăţii în primă instanţă

44 Acţiunea civilă nu se poate exercita în cadrul procesului penal:

1 prejudiciul a fost reparat

2 prejudiciul nu este actual

3 cererea de constituire ca parte civilă a depăşit momentul luării primei declaraţii a învinuitului

4 infracţiunea săvârşită presupune punerea în mişcare a acţiunii penale la plângerea prealabilă a persoanei vătămate

45 Procurorul va susţine în faţa instanţei acţiunea civilă:

1 în ipoteza în care partea vătămată s-a constituit parte civilă iar procurorul apreciază că pretenţiile acesteia sunt justificate

2 când persoana vătămată este o unitate de interes public

3 când cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, doar dacă reprezentanţii acestuia au solicitat instanţei de judecată repararea prejudiciului

4 doar în cauzele în care prin infracţiune s-au produs consecinţe deosebit de grave

46 Învinuitul este parte în procesul penal:

1 da, numai dacă este reţinut

2 da, cu condiţia să existe indicii temeinice că a comis infracţiunea pentru care este acuzat

3 nu este parte în preocesul penal.rte in procesul penal

47 Persoana vătămată este parte în procesul penal:

1 da, când a suferit prin fapta penală o vătămare fizică, morală sau materială

2 da, când renunţă la pagubele care i s-au pricinuit prin comiterea faptei penale de către învinuit sau inculpat

3 nu este parte în procesul penal.

48 Hotărârea definitivă a instanţei civile prin care a fost soluţionată acţiunea civilă:

1 are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei penale cu privire la existenţa faptei, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia

2 nu are autoritate de lucru judecat în faţa organelor de urmărire penală şi a instanţei penale cu privire la existenţa faptei, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia

3 poate fi desfiinţată prin hotărârea instanţei penale dacă aceasta constată existenţa vinovăţiei persoanei trimisă în judecată

4 poate fi admisă ca mijloc de probă în cursul procesului penal

49 Acţiunea penală se poate pune în mişcare prin următoarele acte:

1 hotărârea instanţei de judecată de condamnare a inculpatului

2 declaraţia verbală a procurorului la terminarea urmăririi penale

3 ordonanţa emisă de procuror.

50 Acţiunea civilă se porneşte şi se exercită din oficiu:

1 când cel vătămat este o persoană lisită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă

2 când persoana vătămată este o unitate dintre cele la care se referă art. 145 c.p.p.

3 când prin infracţiunea comisă au fost cauzate consecinţe deosebit de grave

4 când persoana vătămată nu are domiciliul în România.

51 Învinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal, în ipoteza dispunerii încetării urmăririi penale ori încetării procesului penal pentru următoarele considerente:

1 partea vătămată şi-a retras plângerea prealabilă

2 părţile s-au împăcat

3 se constată că faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii

se constată că fapta nu este prevăzută de legea penală.

52 Acţiunea civilă în procesul penal se poate exercita împotriva:

1 părţii vătămate şi persoanei responsabile civilmente

2 inculpatului, moştenitorilor inculpatului şi părţii responsabile civilmente

3 părţii responsabile civilmente, cu condiţia ca inculpatul să se sustragă de la judecarea cauzei

4 inculpatului, părţii civile şi părţii responsabile civilmente.

53 Hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile care judecă acţiunea civilă cu privire la:

1 soluţionarea acţiunii civile

2 orice aspect care interesează soluţionarea cauzei

3 existenţa faptei, cuantumul despăgubirilor civile, persoana făptuitorului şi vinovăţia acestuia

4 existenţa faptei, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia.

54 Sunt considerate forme fundamentale ale competenţei penale:

1 personală

2 funcţională, materială

3 materială, personală

4 funcţională, specială.

55 Constituie criterii pentru determinarea competenţei teritoriale în cazul săvârşirii unor infracţiuni în ţară (ipoteza sesizării simultane):

1 locul unde a fost săvârşită infracţiunea

2 locul efectuării urmăririi penale

3 locul unde locuieşte partea responsabilă civilmente

4 locul în care se descoperă cele mai multe probe.

56 Când competenţa instanţei este determinată de calitatea inculpatului, instanţa rămâne competentă să judece, chiar dacă inculpatul, după săvârşirea infracţiunii nu mai are acea calitate, în cazurile când:

1 fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu ale făptuitorului

2 hotărârea a rămas definitivă în recur

3 infracţiunea care formează obiectul cauzei priveşte traficul şi consumul ilicit de droguri

4 prejudiciul produs prin infracţiune este recuperat în cursul fazei de urmărire penală.

57 Cazuri de incompatibilitate ale organului de cercetare penală:

1 doar atunci când a fost reprezentant al inculpatului

2 când există împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă el, soţul sau vreo rudă apropiată

3 când a pus în mişcare acţiunea penală, a emis mandatul de arestare, a dispus trimiterea în judecată

4 când a dispus arestarea preventivă a inculpatului.

58 Conflictul de competenţă ivit între o instanţă civilă şi una militară este soluţionat de către:

1 instanţa militară ierarhic superioară

2 instanţa civilă ierarhic superioară

3 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

4 instanţa militară implicată în respectivul conflict de competenţă.

59 Prin "locul săvârşirii infracţiunii" se înţelege:

1 locul unde a fost prins făptuitorul

2 locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţionaşă în totul sau în parte

3 locul unde locuieşte partea vătămată

4 locul unde au fost efectuate actele pregătitoare săvârşirii infracţiunii.

60 Calităţi şi funcţii care atrag competenţa de judecată a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ca instanţă de fond sunt:

1 judecătorii de la tribunale şi cei de la curţile de apel

2 controlorii financiari de la curtea de conturi

3 membrii consiliului superior al magistraturii.

61 Sunt considerate forme subsidiare ale competenţei penale:

1 competenţa personală, teritorială

2 competenţa specială şi personală

3 competenţa materială şi teritorială

4 competenţa funcţională şi materială

62 Calităţile şi funcţiile care atrag competenţa de judecată a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ca instanţă de fond sunt:

1 chestorii de poliţie

2 judecătorii de la tribunale şi de la curţile de apel

3 controlorii financiari de la curtea de conturi

4 reprezentanţii corpului consular

63 Conflictul de competenţă apărut între două sau mai multe organe de cercetare penală:

1 este dat în competenţa de soluţionare a procurorului care exercită supravegherea activităţii de cercetare penală a acestor organe

2 va fi soluţionat de conducătorul parchetului căruia i-ar reveni competenţa să instrumenteze dosarul

3 se rezolvă de şeful ierarhic superior din punct de vedere administrativ al celor două organe de cercetare penală

4 e instrumentat de instanţa căreia îi revine competenţa de judecată în primă instanţă cauza cu privire la care a apărut conflictul

64 Dacă organului de cercetare penală îi este adresată cererea de recuzare, acesta este obligat:

1 să înainteze cererea de recuzare împreună cu lămuririle necesare în 24 de ore instanţei de judecată competentă

2 să continue cercetarea penală

3 să întrerupă cursul cercetării penale

4 să îşi decline competenţa în favoarea procurorului de supraveghere

65 Regimul exercitării căilor de atac împotriva încheierii prin care s-a admis sau s-a respins abţinerea:

1 recurs în 3 zile de la pronunţare

2 apel în 3 zile de la pronunţare

3 încheierea nu e supusă nici unei căi de atac

4 încheierea se atacă odată cu fondul cauzei cu apel sau recurs

66 Competenţa materială:

1 a organelor de cercetare ale poliţiei judiciare este generală

2 stabileşte sfera atribuţiilor organelor judiciare penale pe orizontale

3 a judecătoriilor e determinată concret

4 e prevăzută sub sancţiunea nulităţii relative

67 Competenţa specială:

1 e prevăzută sub sancţiunea nulităţii absolute care poate fi invocată oricând pe parcursul procesului penal până la rămânerea definitivă a hotărârii

2 este caracterizată numai în ceea ce priveşte sfera atribuţiilor Înaltei Curţi

3 reprezintă o formă de competenţă subsidiară

4 se întâlneşte numai la instanţele şi parchetele militare

69 Infracţiunile săvârşite de judecătorii camerelor de conturi judeţene vor fi soluţionate în primă instanţă de către:

1 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

2 instanţa competentă prin raportare la infracţiunea săvârşită

3 curtea de apel în circumscripţia căreia s-a comis fapta

4 tribunalul în circumscripţia căruia s-a comis fapta

70 Cererea de strămutare:

1 se adresează numai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

2 se introduce la Parchetul de pe lângă instanţa care a judecat cauza în primă instanţă

3 poate fi introdusă în termen de 3 zile de la pronunţarea hotărârii ori de la comunicarea copiei de pe dispozitiv

71 Poate fi solicitată strămutarea judecării unei cauze penale dacă:

1 legea prevede pentru infracţiunea judecată pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau închisoarea mai mare de 15 ani

2 imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită din cauza duşmăniilor locale

3 a fost depăşită etapa cercetării judecătoreşti

4 nu a fost citit actul de sesizare a instanţei de judecată

72 Încheierea prin care instanţa respinge cererea de recuzare:

1 nu poate fi atacată cu apel sau recurs

2 poate fi atacată cu recurs în termen de 48 de ore din momentul pronunţării

3 se poate ataca cu apel sau recurs odată cu fondul cauzei

4 se atacă cu apel în 5 zile de la data pronunţării

73 Probele în procesul penal:

1 pot fi administrate doar în cursul urmăririi penale

2 trebuie să fie pertinente, concludente, utile şi admisibile

3 pot fi propuse până la momentul trimiterii dosarului în instanţă prin rechizitoriu

4 sunt acele date existente în cauză din care rezultă presupunerea rezonabilă că persoana faţă de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârşit fapta

74 Principiul prezumţiei de nevinovăţie constă în aceea că persoana e considerată nevinovată:

1 Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti penale

2 Până la punerea în mişcare a acţiunii penale

3 Până la dispunerea arestării preventive pe 30 de zile

4 până la prelungirea arestării preventive

75 Percheziţia domiciliară poate fi dispusă de:

1 organul de cercetare penală

2 Procuror

3 judecător

4 organele de cercetare penală desemnate de către şeful comenduirii de garnizoană

76 Nu pot fi obligate să depună ca martori în procesul penal:

1 persoanele obligate să păstreze secretul profesional în legătură cu faptele şi împrejurările de care au luat cunoaştinţă în exerciţiul profesiei

2 Părţile în procesul penal

3 rudele apropiate ale inculpatului

4 minorii sub 16 ani

77 Nu pot fi martori asistenţi:

1 minorii

2 cei care au cunoştinţă despre faptă

3 vecinii persoanei al cărei domiciliu se percheziţionează

4 persoanele interesate în cauză

78 Declaraţia de participare în proces ca parte vătămată:

1 se poate face în tot cursul urmăririi penale, iar în faţa primei instanţe până la citirea actului de sesizare

2 se poate face numai personal, de către persoana vătămată

3 se face în cursul urmăririi penale până la punerea în mişcare a acţiunii penale

4 are ca obiectiv tragerea la răspundere civilă a inculpatului pentru prejudiciul creat prin săvârşirea infracţiunii

79 În faţa organelor de cercetare penală inculpatul refuză să dea declaraţii. Atitudinea sa procesuală:

1 constituie infracţiunea de mărturie mincinoasă

2 va fi sancţionată de procurori prin aplicarea unei amenzi judiciare

3 nu atrage nici o sancţiune; inculpatul nu poate fi obligat să dea declaraţii, darea de declaraţii reprezentând un drept al său şi nu o obligaţie

4 reprezintă o probă directă care conduce la reţinerea vinovăţiei penale a inculpatului

80 În procesul penal nu poate fi ascultat ca martor:

1 soţul inculpatului

2 persoana obligată a păstra secretul profesional în legătură cu faptele şi împrejurările de care a luat cunoştinţă în exerciţiul profesiei, fără încuvinţarea persoanei faţă de care e obligată să păstreze secretul

3 fiul inculpatului

4 minorul sub 14 ani

81 Mărturia mincinoasă săvârşită de soţul învinuitului sau inculpatului martor în proces este pedepsită:

1 nu, deoarece legiutorul ocroteşte sentimentele de afecţiune pe care soţul învinuitului sau inculpatului le are faţă de acesta din urmă

2 da, pentru faptele de corupţie

3 da, pentru faptele prevăzute cu pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani

4 deoarece participă în proces în această calitate, soţul învinuitului sau inculpatului are aceleaşi drepturi şi obligaţii ca orice alt martor

82 Pentru efectuarea interceptărilor şi înregistrărilor convorbirilor efectuate prin telefon sau prin orice alt mijloc electronic de comunicare e necesar a se constata îndeplinirea uneia dintre condiţiile:

1 să existe autorizarea legală a organului de urmărire penală

2 interceptarea şi înregistrarea să se impună pentru stabilirea situaţiei de fapt

3 să existe date sau indicii temeinice privind pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni îndreptate împotriva demnităţii persoanei

4 persoana făptuitorului să fie cunoscută

83 Expertiza medico-legală psihiatrică e obligatorie:

1 când e necesară o examinare corporală a învinuitului sau persoanei vătămate pentru a constata pe corpul acestora existenţa urmelor infracţiunii

2 în caz de moarte violentă

3 când organul de urmărire penală sau instanţa de judecată are îndoială asupra stării psihice a învinuitului sau inculpatului

4 în cauzele în care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu

84 În cursul procesului penal expertul depune jurământ?

1 nu, jurământul e un aspect specific procedurii de audiere a martorului

2 da, în ipoteza în care expertul e recomandat de părţi

3 da, dacă se dispune chemarea expertului spre a da explicaţii verbale asupra raportului de expertiză

4 da, la termenul fixat, spre a se aduce la cunoaştinţa părţilor şi expertului despre obiectul expertizei şi întrebările la care expertul trebuie să răspundă

85 Constatarea medico-legală este obligatorie:

1 în cazul infracţiunii de omor deosebit de grav

2 în cazul infracţiunii de pruncucidere

3 în caz de moarte violentă

4 în cauzele în care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu

86 Situaţiile care permit efectuarea de percheziţii în timpul nopţii:

1 în caz de infracţiune flagrantă

2 când percheziţia urmează a se efectua într-un local public

3 când e efectuată de procuror

4 când persoana la domiciliul căreia urmează a se face percheziţia consimte în scris la aceasta

87 Ridicarea de obiecte şi înscrisuri se dispune de:

1 organul de urmărire penală

2 executorul judecătoresc

3 organele proprii de executare ale unităţii păgubite dacă aceasta e o unitate de interes public

88 Nu pot dobândi calitatea de martori în procesul penal:

1 rudele apropiate ale învinuitului sau inculpatului

2 soţul acestuia

3 minorii

4 partea vătămată şi partea civilă

89 Autorizarea pentru efectuarea interceptărilor şi înregistrărilor:

1 se dispune de judecător în camera de consiliu

2 se dă pe o durată necesară înregistrării până la cel mult 45 de zile

3 poate fi prelungită pentru motive temeinice cu cel mult 45 de zile

4 se dispune de instanţa competentă în şedinţă publică

90 Sunt măsuri preventive:

1 arestarea preventivă

2 obligarea la tratament medical

3 interzicerea de a se afla în anumite localităţi

4 inscripţia ipotecară

91 Arestarea preventivă se poate dispune prin:

1 Ordonanţa procurorului în timpul urmăririi penale

2 încheierea instanţei de judecată

3 mandatul de arestare

4 rezoluţia motivată a procurorului

92 Luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie:

1 când prin infracţiune s-a produs un prejudiciu mai mare de 100 mii lei, iar acţiunea penală a fost pusă în mişcare din oficiu

2 în cazul în care prin infracţiune s-a adus o pagubă avutului unei persoane juridice de interes public

3 dacă cel vătămat e o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate restrânsă de exerciţiu

4 în funcţie de întinderea prejudiciului cauzat prin săvârşirea infracţiunii

93 Reţinerea poate fi dispusă de către:

1 organele de cercetare penală

2 agenţii poliţiei de frontieră în ipoteza săvârşirii unor infracţiuni la regimul juridic al frontierei de stat

3 judecător

4 comandanţii de nave şi aeronave în ipoteza constatării săvârşirii unor infracţiuni la bordul navelor sau aeronavelor

94 Atunci când se dispune reţinerea unui învinuit minor:

1 se încunoştiinţează imediat părinţii, tutorele, persoana în îngrijirea căreia se află minorul, alte persoane pe care le desemnează acesta

2 se încunoştiinţează imediat părinţii, tutorele, persoana în îngrijirea sau supravegherea căreia se află minorul, iar în mod excepţional dacă organul de cercetare penală apreciază că acest lucru ar afecta urmărirea penală îl informează pe procuror care va decide cu privire la înştiinţarea solicitată de reţinut

3 măsura se execută în centre de reeducare

4 măsura se aduce la cunoştinţa unităţii de învăţământ unde învaţă minorul

95 Participarea procurorului la luarea măsurii arestării preventive în crusul urmăririi penale:

1 este facultativă în funcţie de natura infracţiunii, iar dacă pedeapsa prevăzută de lege e detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 5 ani, participarea e obligatorie

2 este obligatorie

3 e obligat să participe la şedinţa de judecată în care se dispune luarea măsurii arestării preventive numai când vinovatul e minor între 14 şi 16 ani

4 participarea e lăsată la aprecierea instanţei

96 Compunerea completului de judecată în cazul luării măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul fazei de urmărire penală:

1 un judecător, indiferent de natura infracţiunii

2 un judecător la nivel judecătorie, doi judecători la nivel de tribunal, trei la nivel de curte de apel, iar dacă dosarul se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participă trei judecători în complet

3 un judecător cu excepţia infracţiunilor de corupţie unde completul este specializat şi se compune din doi judecători

4 mereu doi judecători

98 Sancţiunea nulităţii absolute poate fi invocată dacă se constată:

1 încălcarea dispoziţiilor relative la competenţa teritorială

2 încălcarea dispoziţiilor privind asistarea părţii vătămate de apărător, când aceasta e obligatorie potrivit legii

3 nerespectarea dispoziţiilor privind compunerea instanţei de judecată

4 încălcarea dispoziţiilor privind efectuarea expertizei medico-legale

99 Amenda judiciară se aplică:

1 numai de instanţa de judecată

2 de organul de urmărire penală

3 de instanţa ierarhic superioară celei competente în fond

4 numai de către procuror

100 Mandatul de aducere se poate executa prin:

1 agenţii procedurali

2 secretarul parchetului, când aducerea a fost dispusă de procuror

3 poliţia comunitară

4 organele proprii de executare ale unităţilor de interes public

101 Reprezintă acte procedurale:

1 punerea în mişcare a acţiunii penale

2 executarea unui mandat de aducere

3 declararea apelului

4 trimiterea în judecată a inculpatului prin rechizitoriu

102 Învinuitul sau inculpatul poate fi adus în faţa organelor judiciare pe baza unui mandat de aducere înainte de a fi fost chemat prin citaţie?

1 Da, dacă organele judiciare constată motivat în interesul rezolvării cauzei că se impune aceasta

2 Nu, deoarece mandatul se dispune numai în ipoteza în care persoana citată anterior nu s-a prezentat, iar ascultarea ori prezenţa ei este necesară

3 Da, numai când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani

4 Numai în ipoteza procedurii de urmărire a unor infracţiuni flagrante

103 Citaţia, modalitate de chemare a unei persoane în faţa organelor judiciare penale:

1 se înmânează numai prin intermediul serviciului poştal

2 e prevăzută sub sancţiunea nulităţii absolute

3 e individuală

4 e de competenţa exclusivă a instanţelor de judecată

104 În ipoteza neidentificării sediului persoanei juridice, aceasta va fi citată:

1 numai prin intermediul procurorului, deşi dosarul este instrumentat de către organele de cercetare ale poliţiei judiciare

2 la sediul oficiului registrului comerţului

3 la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială s-a săvârşit infracţiunea

4 direct cu mandat de aducere

105 Executarea mandatelor de aducere privind pe militari se face prin:

1 comandantul unităţii militare din care militarul face parte

2 comandantul centrului militar

3 organele de poliţie

4 agenţii procedurali ai parchetelor şi instanţelor de judecată

106 E prevăzută sub sancţiunea nulităţii absolute:

1 încălcarea dispoziţiilor privind asistarea obligatorie a învinuitului de către apărător

2 încălcarea dispoziţiilor privind expertiza psihiatrică în cauzele cu infractori minori

3 încălcarea dispoziţiilor privind luarea declaraţiei părţii vătămate

4 întocmirea referatului de terminare a urmăririi penale înainte de prezentarea materialului de urmărire penală

107 Nerespectarea dispoziţiilor privind competenţa după calitatea persoanei poate reprezenta un motiv de:

1 nulitate absolută care poate fi invocată până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti

2 nulitate relativă care poate fi invocată până la citirea actului de sesizare a instanţei

3 nulitate relativă ce poate fi invocată în cursul efectuării actului, când partea e prezentă sau la primul termen de judecată cu procedura completă când partea a lipsit la efectuarea actului

4 nulitatea absolută care poate fi invocată până la primul termen de judecată cu procedura completă

Organele judiciare - organe de stat care acţionează ca subiecţi oficiali în anumite faze ale procesului penal sunt:

Părţile în procesul penal, persoane fizice şi juridice, cu drepturi şi obligaţii penale sau civile, ce reies din calitatea lor procesuală sunt:

Urmărirea penală, judecata şi punerea în executare a hotărârilor penale definitive

Presupune în mod obligatoriu prezenţa persoanei care a săvârşit infracţiunea

Implică luarea măsurii arestării preventive a invinuitului sau inculpatului

Interpretarea normelor juridice procesual penale făcută de organele de urmărire penală:

În conformitate cu principiul prezumţiei de nevinovăţie, făptuitorul va fi considerat nevinovat:

Conform art. 229 C.p.p., persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală se numeşte învinuit cât timp nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa. Conceptul de mai sus e un exemplu de:

Conform art. 313, alin. 4 C.p.p., în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest judecătorul îi comunică acestuia citaţia împreună cu o copie a actului de sesizare a instanţei. Per a contrario, inculpatului aflat în stare de libertate, odată cu citaţia nu i se trimite şi copia actului de sesizare a instanţei. Această concluzie se desprinde ca urmare a aplicării regulilor de:

Pronunţarea hotărârii judecătoreşti de condamnare, achitare sau încetare a procesului penal

Persoana care a suferit prin fapta penală o vătămare fizică, morală sau materială şi participă în procesul penal

Pe tot parcursul fazei de urmărire penală, iar în timpul fazei de judecată apărarea se organizează de procuror

Pe tot parcursul procesului penal, dacă asistenţa juridică este obligatorie

Pe parcursul urmăririi penale la punerea în mişcare a acţiunii penale prin rechizitoriu

Limita finală a fazei de punere în executare a hotărârilor penale definitive, în cazul pedepselor principale este:

La data eliberării condiţionate a inculpatului înainte de a executa efectiv pedeapsa la care a fost condamnat

La data întocmirii procesului verbal de către comandantul locului de deţinere unde se consemnează şi data la care a început executarea

Conform art. 2, alin. 1 C.p.p., procesul penal se desfăşoară atât în cursul urmăririi penale, cât şi al judecăţii potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege. Se apreciază că aceste dispoziţii sunt de aplicare şi în ceea ce priveşte faza punerii în executare a hotărârilor penale. Această concluzie se desprinde ca urmare a aplicării regulilor de:

Momentul de la care se naşte obligaţia organelor judiciare de a-l încunoştiinţa pe învinuit sau inculpat despre dreptul de a fi asistat de apărător:

Pe parcursul urmăririi penale, la punerea în mişcare a acţiunii penale prin rechizitoriu

Părţilor care nu vorbesc sau nu înţeleg limba română ori nu se pot exprima li se asigură posibilitatea de a lua cunoştinţă de piesele dosarului, precum şi dreptul de a pune concluzii prin interpret, cheltuielile urmând a fi suportate individual de către aceste persoane.

Se asigură folosirea limbii materne de altă naţionalitate decât cea română în cazul unor proceduri judiciare penale, iar pentru litigii civile, persoanele care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a pune concluzii prin interpret

Se stabileşte în funcţie de limba maternă a participanţilor la proces, iar consemnarea declaraţiilor se face în dublu exemplar, în limba română şi cea maternă a participantului

Aparţine statului când sesizarea instanţei de judecată se face prin plângerea prealabilă a persoanei vătămate, aici acţiunea penală aparţinând acesteia din urmă

Se poate exercita şi la instanţa civilă în ipoteza suspendării procesului penal

Nu, deoarece Ministerul Public reprezintă interesele statului în procesul penal

Da, în situaţiile în care învinuirea nu se confirmă, iar procurorul pune concluzii de achitare sau de încetare a procesului penal

Se poate pune în mişcare în cursul fazei de judecată numai prin încheiere a instanţei de judecată

Aparţine statului numai în ipoteza când se pune în mişcare din oficiu

Plângerea prealabilă a persoanei vătămate adresată organelor de urmărire penală

Are drept obiect tragerea la răspundere civilă a persoanei care a săvârşit infracţiunea

Aparţine persoanei vătămate atunci când acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă

Se pune în mişcare în momentul pronunţării hotărârii definitive de condamnare

Se încadrează în conceptul de participanţi în procesul penal în sens restrâns:

Inculpatul, partea vătămată, partea civilă, partea responsabil civilmente

Procurorul, apărătorul, părţile şi alte persoane chemate să participe la desfăşurarea procesului penal

Cauzele penale se judecă în primă instanţă la nivelul judecătoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel:

În complet format dintr-un judecător, doar în ipoteza în care obiectul judecăţii constă în autorizarea efectuării unei percheziţii domiciliare

În complet format din 3 judecători, dacă judecata are loc la nivelul curţilor de apel

Declaraţia de participare în procesul penal în calitate de parte vătămată se poate face:

Numai odată cu redactarea plângerii prealabile la momentul săvârşirii infracţiunii

Din momentul punerii în mişcare a acţiunii penale până la terminarea dezbaterilor

Înalta Curte de Casaţie şi celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege

Pot participa în procesul penal în calitate de parte responsabilă civilmente:

Persoanele care au suferit prin săvârşirea infracţiunii o vătămare fizică, materială sau morală

Părinţii persoanei vătămate, dacă aceasta este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă

Cei care au săvârşit infracţiunea, dacă se stabileşte legătura de cauzalitate dintre ilicitul penal şi prejudiciul cauzat

Inculpatul este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă

Persoana vătămată prin infracţiune, constituită parte vătămată, poate participa în aceeaşi cauză în calitate de parte civilă:

Nu, deoarece calitatea de parte vătămată înlătură dreptul persoanei respective de a participa în aceeaşi cauză şi în calitate de parte civilă, prejudiciul urmând a fi recuperat pe calea unei acţiuni introduse la instanţa civilă

Da, cu excepţia cazului în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu, când unul dintre părinţi se constituie parte civilă

Nu, persoana vătămată va putea solicita doar tragerea la răspundere penală a făptuitorului în ceea ce priveşte exercitarea acţiunii civile, fiind de competenţa exclusivă a Ministerului Public

Se poate interzice luarea de contact a inculpatului arestat cu apărătorul?

Da, de către procurorul din oficiu sau la propunerea organelor de cercetare ale poliţiei judiciare, o singură dată, pe o durată de cel mult 5 zile

Nu, inculpatul arestat are dreptul să ia contact cu apărătorul, asigurându-i-se confidenţialitatea convorbirilor

Nu, inculpatul arestat are dreptul să ia contact cu apărătorul în prezenţa organelor de urmărire penală pentru a preveni schimbarea declaraţiilor date până la acel moment

Numai de către instanţa de judecată, pe parcursul judecăţii în primă instanţă, o singur dată, pentru cel mult 48 de ore

Declaraţia de constituire ca parte civilă în procesul penal, se poate face:

Când, pe parcursul procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti

Organele de cercetare ale poliţiei judiciare apreciază că inculpatul nu îşi poate face singur apărarea:

asistenţa juridică este obligatorie doar dacă pedeapsa prevăzută de lege este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 5 ani

în aceste condiţii urmărirea penală se suspendă până la momentul la care inculpatul ar putea să-şi organizeze apărarea

asistenţa juridică este obligatorie doar dacă, suplimentar, se constată că inculpatul este arestat chiar în altă cauză.

prin restituirea lucrurilor , prin plata unei despăgubiri băneşti, prin restabilirea situaţiei anterioare sau prin orice alt mijloc de reparare în natură

prin plata unor despăgubiri băneşti, prin restituirea lucrurilor sau prin restabilirea situaţiei anterioare

prin restituirea lucrurilor, prin restabilirea situaţiei anterioare, prin desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris sau prin orice alt mijloc de reparare în natură

are drept obiect tragerea la răspundere penală a persoanei care a săvârşit o infracţiune

Pentru ca acţiunea civilă să poată fi exercitată în cadrul procesului penal:

între infracţiunea săvârşită şi paguba reclamată nu trebuie să existe un raport de cauzalitate

Declaraţia de constituire ca parte civilă în procesul penal, se poate face:

din momentul punerii în mişcare a acţiunii penale până la terminarea dezbaterilor

cererea de constituire ca parte civilă a depăşit momentul luării primei declaraţii a învinuitului

infracţiunea săvârşită presupune punerea în mişcare a acţiunii penale la plângerea prealabilă a persoanei vătămate

în ipoteza în care partea vătămată s-a constituit parte civilă iar procurorul apreciază că pretenţiile acesteia sunt justificate

când cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, doar dacă reprezentanţii acestuia au solicitat instanţei de judecată repararea prejudiciului

doar în cauzele în care prin infracţiune s-au produs consecinţe deosebit de grave

da, cu condiţia să existe indicii temeinice că a comis infracţiunea pentru care este acuzat

da, când a suferit prin fapta penală o vătămare fizică, morală sau materială

da, când renunţă la pagubele care i s-au pricinuit prin comiterea faptei penale de către învinuit sau inculpat

Hotărârea definitivă a instanţei civile prin care a fost soluţionată acţiunea civilă:

are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei penale cu privire la existenţa faptei, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia

nu are autoritate de lucru judecat în faţa organelor de urmărire penală şi a instanţei penale cu privire la existenţa faptei, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia

poate fi desfiinţată prin hotărârea instanţei penale dacă aceasta constată existenţa vinovăţiei persoanei trimisă în judecată

când cel vătămat este o persoană lisită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă

când persoana vătămată este o unitate dintre cele la care se referă art. 145 c.p.p.

când prin infracţiunea comisă au fost cauzate consecinţe deosebit de grave

Învinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal, în ipoteza dispunerii încetării urmăririi penale ori încetării procesului penal pentru următoarele considerente:

se constată că faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii

inculpatului, moştenitorilor inculpatului şi părţii responsabile civilmente

părţii responsabile civilmente, cu condiţia ca inculpatul să se sustragă de la judecarea cauzei

Hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile care judecă acţiunea civilă cu privire la:

existenţa faptei, cuantumul despăgubirilor civile, persoana făptuitorului şi vinovăţia acestuia

existenţa faptei, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia.

Constituie criterii pentru determinarea competenţei teritoriale în cazul săvârşirii unor infracţiuni în ţară (ipoteza sesizării simultane):

Când competenţa instanţei este determinată de calitatea inculpatului, instanţa rămâne competentă să judece, chiar dacă inculpatul, după săvârşirea infracţiunii nu mai are acea calitate, în cazurile când:

infracţiunea care formează obiectul cauzei priveşte traficul şi consumul ilicit de droguri

prejudiciul produs prin infracţiune este recuperat în cursul fazei de urmărire penală.

când există împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă el, soţul sau vreo rudă apropiată

când a pus în mişcare acţiunea penală, a emis mandatul de arestare, a dispus trimiterea în judecată

Conflictul de competenţă ivit între o instanţă civilă şi una militară este soluţionat de către:

locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţionaşă în totul sau în parte

Calităţi şi funcţii care atrag competenţa de judecată a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ca instanţă de fond sunt:

Calităţile şi funcţiile care atrag competenţa de judecată a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ca instanţă de fond sunt:

Conflictul de competenţă apărut între două sau mai multe organe de cercetare penală:

este dat în competenţa de soluţionare a procurorului care exercită supravegherea activităţii de cercetare penală a acestor organe

va fi soluţionat de conducătorul parchetului căruia i-ar reveni competenţa să instrumenteze dosarul

se rezolvă de şeful ierarhic superior din punct de vedere administrativ al celor două organe de cercetare penală

e instrumentat de instanţa căreia îi revine competenţa de judecată în primă instanţă cauza cu privire la care a apărut conflictul

Dacă organului de cercetare penală îi este adresată cererea de recuzare, acesta este obligat:

să înainteze cererea de recuzare împreună cu lămuririle necesare în 24 de ore instanţei de judecată competentă

Regimul exercitării căilor de atac împotriva încheierii prin care s-a admis sau s-a respins abţinerea:

e prevăzută sub sancţiunea nulităţii absolute care poate fi invocată oricând pe parcursul procesului penal până la rămânerea definitivă a hotărârii

este caracterizată numai în ceea ce priveşte sfera atribuţiilor Înaltei Curţi

Infracţiunile săvârşite de judecătorii camerelor de conturi judeţene vor fi soluţionate în primă instanţă de către:

se introduce la Parchetul de pe lângă instanţa care a judecat cauza în primă instanţă

poate fi introdusă în termen de 3 zile de la pronunţarea hotărârii ori de la comunicarea copiei de pe dispozitiv

legea prevede pentru infracţiunea judecată pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau închisoarea mai mare de 15 ani

imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită din cauza duşmăniilor locale

poate fi atacată cu recurs în termen de 48 de ore din momentul pronunţării

pot fi propuse până la momentul trimiterii dosarului în instanţă prin rechizitoriu

sunt acele date existente în cauză din care rezultă presupunerea rezonabilă că persoana faţă de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârşit fapta

Principiul prezumţiei de nevinovăţie constă în aceea că persoana e considerată nevinovată:

organele de cercetare penală desemnate de către şeful comenduirii de garnizoană

persoanele obligate să păstreze secretul profesional în legătură cu faptele şi împrejurările de care au luat cunoaştinţă în exerciţiul profesiei

se poate face în tot cursul urmăririi penale, iar în faţa primei instanţe până la citirea actului de sesizare

se face în cursul urmăririi penale până la punerea în mişcare a acţiunii penale

are ca obiectiv tragerea la răspundere civilă a inculpatului pentru prejudiciul creat prin săvârşirea infracţiunii

În faţa organelor de cercetare penală inculpatul refuză să dea declaraţii. Atitudinea sa procesuală:

nu atrage nici o sancţiune; inculpatul nu poate fi obligat să dea declaraţii, darea de declaraţii reprezentând un drept al său şi nu o obligaţie

reprezintă o probă directă care conduce la reţinerea vinovăţiei penale a inculpatului

persoana obligată a păstra secretul profesional în legătură cu faptele şi împrejurările de care a luat cunoştinţă în exerciţiul profesiei, fără încuvinţarea persoanei faţă de care e obligată să păstreze secretul

Mărturia mincinoasă săvârşită de soţul învinuitului sau inculpatului martor în proces este pedepsită:

nu, deoarece legiutorul ocroteşte sentimentele de afecţiune pe care soţul învinuitului sau inculpatului le are faţă de acesta din urmă

da, pentru faptele prevăzute cu pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani

deoarece participă în proces în această calitate, soţul învinuitului sau inculpatului are aceleaşi drepturi şi obligaţii ca orice alt martor

Pentru efectuarea interceptărilor şi înregistrărilor convorbirilor efectuate prin telefon sau prin orice alt mijloc electronic de comunicare e necesar a se constata îndeplinirea uneia dintre condiţiile:

interceptarea şi înregistrarea să se impună pentru stabilirea situaţiei de fapt

să existe date sau indicii temeinice privind pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni îndreptate împotriva demnităţii persoanei

când e necesară o examinare corporală a învinuitului sau persoanei vătămate pentru a constata pe corpul acestora existenţa urmelor infracţiunii

când organul de urmărire penală sau instanţa de judecată are îndoială asupra stării psihice a învinuitului sau inculpatului

nu, jurământul e un aspect specific procedurii de audiere a martorului

da, dacă se dispune chemarea expertului spre a da explicaţii verbale asupra raportului de expertiză

da, la termenul fixat, spre a se aduce la cunoaştinţa părţilor şi expertului despre obiectul expertizei şi întrebările la care expertul trebuie să răspundă

când persoana la domiciliul căreia urmează a se face percheziţia consimte în scris la aceasta

organele proprii de executare ale unităţii păgubite dacă aceasta e o unitate de interes public

când prin infracţiune s-a produs un prejudiciu mai mare de 100 mii lei, iar acţiunea penală a fost pusă în mişcare din oficiu

în cazul în care prin infracţiune s-a adus o pagubă avutului unei persoane juridice de interes public

dacă cel vătămat e o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate restrânsă de exerciţiu

în funcţie de întinderea prejudiciului cauzat prin săvârşirea infracţiunii

agenţii poliţiei de frontieră în ipoteza săvârşirii unor infracţiuni la regimul juridic al frontierei de stat

comandanţii de nave şi aeronave în ipoteza constatării săvârşirii unor infracţiuni la bordul navelor sau aeronavelor

se încunoştiinţează imediat părinţii, tutorele, persoana în îngrijirea căreia se află minorul, alte persoane pe care le desemnează acesta

se încunoştiinţează imediat părinţii, tutorele, persoana în îngrijirea sau supravegherea căreia se află minorul, iar în mod excepţional dacă organul de cercetare penală apreciază că acest lucru ar afecta urmărirea penală îl informează pe procuror care va decide cu privire la înştiinţarea solicitată de reţinut

măsura se aduce la cunoştinţa unităţii de învăţământ unde învaţă minorul

Participarea procurorului la luarea măsurii arestării preventive în crusul urmăririi penale:

este facultativă în funcţie de natura infracţiunii, iar dacă pedeapsa prevăzută de lege e detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 5 ani, participarea e obligatorie

e obligat să participe la şedinţa de judecată în care se dispune luarea măsurii arestării preventive numai când vinovatul e minor între 14 şi 16 ani

Compunerea completului de judecată în cazul luării măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul fazei de urmărire penală:

un judecător la nivel judecătorie, doi judecători la nivel de tribunal, trei la nivel de curte de apel, iar dacă dosarul se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participă trei judecători în complet

un judecător cu excepţia infracţiunilor de corupţie unde completul este specializat şi se compune din doi judecători

încălcarea dispoziţiilor privind asistarea părţii vătămate de apărător, când aceasta e obligatorie potrivit legii

Învinuitul sau inculpatul poate fi adus în faţa organelor judiciare pe baza unui mandat de aducere înainte de a fi fost chemat prin citaţie?

Da, dacă organele judiciare constată motivat în interesul rezolvării cauzei că se impune aceasta

Nu, deoarece mandatul se dispune numai în ipoteza în care persoana citată anterior nu s-a prezentat, iar ascultarea ori prezenţa ei este necesară

Da, numai când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani

Citaţia, modalitate de chemare a unei persoane în faţa organelor judiciare penale:

În ipoteza neidentificării sediului persoanei juridice, aceasta va fi citată:

numai prin intermediul procurorului, deşi dosarul este instrumentat de către organele de cercetare ale poliţiei judiciare

la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială s-a săvârşit infracţiunea

încălcarea dispoziţiilor privind asistarea obligatorie a învinuitului de către apărător

încălcarea dispoziţiilor privind expertiza psihiatrică în cauzele cu infractori minori

întocmirea referatului de terminare a urmăririi penale înainte de prezentarea materialului de urmărire penală

Nerespectarea dispoziţiilor privind competenţa după calitatea persoanei poate reprezenta un motiv de:

nulitate absolută care poate fi invocată până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti

nulitate relativă care poate fi invocată până la citirea actului de sesizare a instanţei

nulitate relativă ce poate fi invocată în cursul efectuării actului, când partea e prezentă sau la primul termen de judecată cu procedura completă când partea a lipsit la efectuarea actului

nulitatea absolută care poate fi invocată până la primul termen de judecată cu procedura completă

Conform art. 229 C.p.p., persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală se numeşte învinuit cât timp nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa. Conceptul de mai sus e un exemplu de:

Conform art. 313, alin. 4 C.p.p., în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest judecătorul îi comunică acestuia citaţia împreună cu o copie a actului de sesizare a instanţei. Per a contrario, inculpatului aflat în stare de libertate, odată cu citaţia nu i se trimite şi copia actului de sesizare a instanţei. Această concluzie se desprinde ca urmare a aplicării regulilor de:

Conform art. 2, alin. 1 C.p.p., procesul penal se desfăşoară atât în cursul urmăririi penale, cât şi al judecăţii potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege. Se apreciază că aceste dispoziţii sunt de aplicare şi în ceea ce priveşte faza punerii în executare a hotărârilor penale. Această concluzie se desprinde ca urmare a aplicării regulilor de:

Părţilor care nu vorbesc sau nu înţeleg limba română ori nu se pot exprima li se asigură posibilitatea de a lua cunoştinţă de piesele dosarului, precum şi dreptul de a pune concluzii prin interpret, cheltuielile urmând a fi suportate individual de către aceste persoane.

Se asigură folosirea limbii materne de altă naţionalitate decât cea română în cazul unor proceduri judiciare penale, iar pentru litigii civile, persoanele care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a pune concluzii prin interpret

Se stabileşte în funcţie de limba maternă a participanţilor la proces, iar consemnarea declaraţiilor se face în dublu exemplar, în limba română şi cea maternă a participantului

Nu, deoarece calitatea de parte vătămată înlătură dreptul persoanei respective de a participa în aceeaşi cauză şi în calitate de parte civilă, prejudiciul urmând a fi recuperat pe calea unei acţiuni introduse la instanţa civilă

Nu, persoana vătămată va putea solicita doar tragerea la răspundere penală a făptuitorului în ceea ce priveşte exercitarea acţiunii civile, fiind de competenţa exclusivă a Ministerului Public

când cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, doar dacă reprezentanţii acestuia au solicitat instanţei de judecată repararea prejudiciului

nu are autoritate de lucru judecat în faţa organelor de urmărire penală şi a instanţei penale cu privire la existenţa faptei, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia

Învinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal, în ipoteza dispunerii încetării urmăririi penale ori încetării procesului penal pentru următoarele considerente:

Când competenţa instanţei este determinată de calitatea inculpatului, instanţa rămâne competentă să judece, chiar dacă inculpatul, după săvârşirea infracţiunii nu mai are acea calitate, în cazurile când:

sunt acele date existente în cauză din care rezultă presupunerea rezonabilă că persoana faţă de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârşit fapta

persoana obligată a păstra secretul profesional în legătură cu faptele şi împrejurările de care a luat cunoştinţă în exerciţiul profesiei, fără încuvinţarea persoanei faţă de care e obligată să păstreze secretul

Pentru efectuarea interceptărilor şi înregistrărilor convorbirilor efectuate prin telefon sau prin orice alt mijloc electronic de comunicare e necesar a se constata îndeplinirea uneia dintre condiţiile:

se încunoştiinţează imediat părinţii, tutorele, persoana în îngrijirea sau supravegherea căreia se află minorul, iar în mod excepţional dacă organul de cercetare penală apreciază că acest lucru ar afecta urmărirea penală îl informează pe procuror care va decide cu privire la înştiinţarea solicitată de reţinut

un judecător la nivel judecătorie, doi judecători la nivel de tribunal, trei la nivel de curte de apel, iar dacă dosarul se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participă trei judecători în complet

nulitate relativă ce poate fi invocată în cursul efectuării actului, când partea e prezentă sau la primul termen de judecată cu procedura completă când partea a lipsit la efectuarea actului

Conform art. 313, alin. 4 C.p.p., în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest judecătorul îi comunică acestuia citaţia împreună cu o copie a actului de sesizare a instanţei. Per a contrario, inculpatului aflat în stare de libertate, odată cu citaţia nu i se trimite şi copia actului de sesizare a instanţei. Această concluzie se desprinde ca urmare a aplicării regulilor de:

Conform art. 2, alin. 1 C.p.p., procesul penal se desfăşoară atât în cursul urmăririi penale, cât şi al judecăţii potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege. Se apreciază că aceste dispoziţii sunt de aplicare şi în ceea ce priveşte faza punerii în executare a hotărârilor penale. Această concluzie se desprinde ca urmare a aplicării regulilor de:

Se asigură folosirea limbii materne de altă naţionalitate decât cea română în cazul unor proceduri judiciare penale, iar pentru litigii civile, persoanele care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a pune concluzii prin interpret

se încunoştiinţează imediat părinţii, tutorele, persoana în îngrijirea sau supravegherea căreia se află minorul, iar în mod excepţional dacă organul de cercetare penală apreciază că acest lucru ar afecta urmărirea penală îl informează pe procuror care va decide cu privire la înştiinţarea solicitată de reţinut

Conform art. 313, alin. 4 C.p.p., în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest judecătorul îi comunică acestuia citaţia împreună cu o copie a actului de sesizare a instanţei. Per a contrario, inculpatului aflat în stare de libertate, odată cu citaţia nu i se trimite şi copia actului de sesizare a instanţei. Această concluzie se desprinde ca urmare a aplicării regulilor de: