vocabularul, fonetica, morfologia

Download vocabularul, fonetica, morfologia

Post on 30-Jun-2015

12.728 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

1 I. Vocabularul 1. Jocabularul / lexicul limbii romne ~ reprezint totalitatea cuvintelor care au existat si care exist n limba romn (cca 120 000); ~ cuprinde: a) vocabularul fundamental, b) masa vocabularului. Vocabularul fundamental Cuprinde cca 1500 de cuvinte avnd urmtoarele caracteristici: sunt cele mai importante, ntelese de toti vorbitorii unei limbi; Au cea mai mare frecvent n comunicare; Au vechime si durabilitate, Denumesc sau exprim notiuni fundamentale. reprezentnd toate prtile de vorbire; Auo mare capacitate de derivare/compunere; Fac parte din numeroase locutiuni si expresii; Cele mai multe sunt polisemantice. Exemple.Cuvinte care denumesc: prti ale corpului omenesc grade de rudenie animale, psri, insecte cunoscute Ilori, arbori, Iructe alimente, buturi de strict necesitate Ienomene ale naturii nsusiri culori diviziuni ale timpului (prti ale zilei, zilele sptmnii, lunile anului, anotimpurile s.a.) corpuri ceresti. asa vocabularului (90 din cuvintele limbii) Cuprinde: Toate cuvintele care nu Iac parte din vocabularul Iundamental; Termeni stiintiIici/tehnici din limbaiele de specialitate (neologisme);Arhaisme; Regionalisme; Termeni de iargon; Termeni argotici. 2 . Cuvntul ~ este unitatea de baz a vocabularului; ~ se caracterizeaz prin form (sunete/litere) si prin sens (are unul sau mai multe sensuri). Felul cuvintelor: simple ~ au structur unitar (an. aur. barc. mare. scrie. azi. vai'. ori. prin s.a.); compuse ~ alctuite din dou sau mai multe elemente componente (bunvoint. a binecuvanta. binevoitor. fiecare. douzeci. dup-amiaz. de la. ca s. tic-tac' s.a.). Sensul/semniIicatia cuvntului I. Sensul propriu Caracteristici: Este sensul obisnuit al unui cuvnt; este cunoscut de toti vorbitorii; Se reIer la un aspect din realitate; Are dou aspecte: a sensul propriu de baz: sensul cuvntului n sine care apare n orice context s-ar aIla ]picior. parte a corpului omenesc); b) sensul propriu secundar. sensul rezultat dintr-o asemnare; depinde strict de context (piciorul podului: stlp care sustine podul). II. Sensul figuratCaracteristici:Sens neobisnuit al unui cuvnt;Folosit cu valoare expresiv, n scopul Iormrii unei imagini poetice. Exemplu. ,Pe-un picior de plai."(Balada Miorit) 3. Cmpul lexicalCuprinde toate cuvintele care apartin aceluiasi domeniu;Cuvintele au trsturi de sens comune; 3 Este alctuit din cuvinte care apartin aceleiasi prti de vorbire (numai substantive, numai verbe, numai adiective etc);Cuprinde cuvintele domeniului, sinonimele, derivatele acestora si expresiile din care acestea Iac parte. Exemplu. domeniul: grade de rudenie: mam. tat. ttic. sor. frate. bunic. bunic. strbunic. mtus. tanti. vr. verisoar s.a. . Mijloace interne de mbogtire a vocabularului DerivareaCuvintele noi se Iormeaz de la cuvntul de baz Exemplu. bun - strbun - buntate sau de la rdcina cuvntului de baz - partea comun a tuturor cuvintelor derivate obtinute Exemplu. scolar. prescolar.Cuvintele obtinute se numesc derivate; Derivarea: cu suIixe; cu preIixe; parasintetic (cu suIixe si preIixe); sufixe - sunete sau grupuri de sunete adugate la sIrsitul rdcinii; sufixe diminutivale - Iormeaz diminutive (nume de obiecte sau nsusiri considerate de vorbitor mai mici dect cele denumite de cuvintele de baz); Exemple. copilas. copilit. floricic. bunicel. frumusic s.a.; sufixe augmentative - Iormeaz augmentative (nume de obiecte sau nsusiri considerate de vorbitor mai mari dect cele denumite de cuvintele de baz); Exemple. flciandru. csoi. grsan. lungan s.a. prefixe - sunete sau grupuri de sunete adugate Lnaintea rdcinii, pentru a Iorma un cuvnt nou. Exemple.a) derivate cu sufixe: frunzis. frunzulit. frunzar s.a b) derivate cu prefixe: neadevr. inegal. reLnvt. rstimp. nebun. strbun s.a. c) derivate parasintetice (cu sufixe si prefixe Lnfrunzit. prescolar. refcut. neLntelegtor. strlucitor s.a. PreIixe care dau un anumit sens cuvintelor derivate. Exemple. antebrat (naintea bratului), antirzboinic (mpotriva rzboiului), arhicunoscut (cunoscut Ioarte bine), bisilabic (cu dou silabe), hipertensiune (tensiune mrit), hipotensiv (cu tensiune mic), intravenos (n interiorul venei) s.a. 4 ompunerea Este Iormarea de cuvinte noi prin unirea (contopirea), alturarea sau abrevierea unor termeni diIeriti. Termenii cuvntului compus si pierd sensul pe care l au cnd sunt independenti. Exemple. binevoitor. bloc-tum. de la. untdelemn. floarea- soarelui. macrocosmos. francofonie. plafar. ONU. TAROM s.a. ompunerea prin unire (contopire Exemple. bunstare. doisprezece. cumsecade. Campulung s.a. ompunerea prin alturare (parataxa Exemple. bun-credint. ap-de-gur. verde-glbui. de la. pentru c. floarea-soarelui. gura-leului. ochiul-boului s.a. ompunerea prin abreviere (prescurtare)Exemple. a) din initiale (SNCFR, CEC, ONU, UNESCO, UE); b) din fragmente de cuvinte (TAROM); c) din fragmente si cuvinte ntregi (Rompetrol, Romarta). Atentie! Nu se pune punct dup: abrevierile din matematic, Iizic, chimie (m, Km, Ag, W, O s.a.); punctele cardinale (N, SV s.a.). Compunerea cu elemente de compunere savante (preIixoide si suIixoide) Prefixoidele (falsele prefixeElemente de compunere care se asaz naintea rdcinii pentru a Iorma cuvinte noi;Provin din limba greac veche si limba latin;si pstreaz sensurile vechi; Sunt elemente savante de compunere, cu circulatie international;NU trebuie conIundate cu preIixele! Exemple. aeronav. autocritic. biosfer. geografie. microcosmos. multimedia. ortopedie. polisemantic. pseudonim. telespectator. zootehnie s.a. 3 Sufixoidele (falsele sufixeElemente de compunere care se asaz dup rdcin sau dup un preIixoid, pentru a Iorma un cuvnt nou; Provin din limba greac veche sau din limba latin; si pstreaz sensurile vechi; Sunt elemente savante de compunere, cu circulatie international; NU trebuie conIundate cu suIixele! Exemple.-cid (ucigtor): genocid. suicid, -cratie (conducere): democratie,-fil (iubitor): bibliofil, -fob (care nu suport, urste): xenofob, claustrofob,-fug (care ndeprteaz): centrifuga),-log (specialist): geolog. $chimbarea valorii gramaticale (conversiunea) Procedeu de Iormare a cuvintelor prin trecerea de la o parte de vorbire la alt parte de vorbire. Exemple. a) adiectiv ~ substantiv: Un alb strlucitor Lmpodobeste crengile mrului. b) verb la participiu ~ substantiv: Acest om este un privilegiat. c) adverb ~ substantiv: Aiut-ti aproapele' d) interiectie ~ substantiv: Are un of mare la inim. e) verb la participiu ~ adiectiv: soare aurit. cer Lnnorat I) verb la gerunziu ~ adiectiv: lebd murind. oameni suferinzi g) pronume ~ adiective: copilul acela. eu Lnsumi. fata cealalt h) adiective~adverbe: pluteste usor. vorbeste tare i) substantive~adverbe: Jara merg la munte. Ne vedem sambt.i) adverbe ~ prepozitii: St Lnaintea vitrinei. Merge Lnapoia lui. 6 ) verbe la participiu ~ prepozitii: E premiat datorit muncii. A reusit multumit spriiinului acordat.1) substantive ~prepozitii. A aiuns vedet gratie talentului. 5. Familia lexical (Familia de cuvinte) ~ Cuprinde toate cuvintele obtinute prin: derivare, compunere, conversiune. Exemple. frumos (adi.), (un)frumos (s.), (cnt) frumos (adv.). frumusel. frumusete. Lnfrumuseta. preafrumos. Trgu-Frumos. 6. Sinonimele ~sunt cuvinte cu Iorm diIerit si cu sens asemntor sau identic; ~exist termeni sinonimi care apartin tuturor prtilor de vorbire. Exemple. substantive (soart destin). pronume (el dansul). numerale (primul Lntaiul). adiective (uman omenesc), adverbe (astfel asa). prepozitii (ca precum). coniunctii (fiindc deoarece, ori sau), interiectii (of' vai'). Sinonimele se stabilesc numai n context, unde trebuie: S denumeasc acelasi aspect din realitate; S se poat nlocui unul cu cellalt/celelalte, Iar a modiIica sensul enuntului; S Iie aceeasi parte de vorbire; S Iac parte din aceeasi variant a limbii. Exemplu. Nu se poate Iace echivalenta ntre un termen din limbaiul obisnuit si un regionalism, arhaism, termen stiintiIic. Sinonimia se poate stabili ntre: un cuvnt si o expresie; dou expresii (a fugit a luat-o la sntoasa, e foc si par Li tun si Li fulger). Ielul sinonimelor: a) perfecte (cu sensuri identice) Exemple. el dansul. orani portocaliu. sud miazzi s.a. b) aproximative (sensul unuia sugereaz obiectul, n limbai artistic, echivalentele Iiind neobisnuite). Exemplu. lun frunte de poet (G. Cosbuc - Noapte de var). 7 n Iunctie de numrul de sensuri suprapuse: c) partiale (sinonimia acoper numai o parte din sensurile unui cuvnt). Exemple. repede iute. arm pusc. ceas or. d totale (cnd toate sensurile termenilor sinonimi coincid). Exemple. kaliu potasiu. cupru aram. Seria sinonimic Cuprinde toate sinonimele unui cuvnt. Exemple. acerb necruttor Lnversunat aspru agresiv sarcastic, lupt btlie rzboi, nevinovtie inocent naivitate candoare, nevoie trebuint necesitate cerint. . Antonimele Sunt cuvinte cu Iorme diIerite si cu sensuri opuse. Exemple. substantive (zi-noapte. curai-fric. hrnicie-lene). verbe (a intra-a iesi. a plange-a rade. a urca-a coborL). adiective (bun-ru. altruist-egoist), adverbe (aici-acolo, sus-ios. Lnainte-Lnapoi). Se pot Iorma antonime prin derivate cu preIixele:ne-. in-. des-. dez-. i-. Exemple. atent-neatent. credincios-necredincios, uman-inuman. iust-iniust, a acoperi-a descoperi. a prinde-a desprinde, a robi-a dezrobi, rational-irational. responsabil -iresponsabil. 8. Omonimele Sunt cuvinte cu aceeasi Iorm si cu sens complet diIerit;OmoIonele se pronunt la Iel (ea - ia, ei - iei); OmograIele se scriu la Iel (unele se pronunt diIerit: copii - copii). Tipuri de omonime a) totale (cele dou cuvinte sunt identice n Ilexiune); Exemple. leu (animal) - lei, leu (unitate monetar) - lei, lac (ap stttoare)lacuri, lac (substant lucioas) - lacuri, b) partiale (cele dou cuvinte se diIerentiaz n Ilexiune); 8 Exemple. corn cornuri, corn - coarne, colt - colti, colt - colturi, c) omonime lexico-gramaticale Exemple. cer (subst.) - cer (verb); car (subst.) - car (verb. pers. I - sg.). 9. Cuvinte poliseman