VER Sian - cu Centauril, and pe cine-va ca ne Slice: ... capete sa vacla carele incarcate cu sute de coroane de lauri i de flori, urmate de dricul poleit, ...

Download VER Sian -    cu Centauril, and pe cine-va ca ne Slice: ... capete sa vacla carele incarcate cu sute de coroane de lauri i de flori, urmate de dricul poleit, ...

Post on 11-Feb-2018

221 views

Category:

Documents

7 download

TRANSCRIPT

<ul><li><p>Vfp) lici OS lil</p><p>t 0114.- Av.)</p><p>L!</p><p>A IteX.MildreSell</p><p>au</p><p>ER Sian</p><p>1</p><p>11</p><p>pF</p><p>4 :,-1-4--t9</p><p>V(Zie)</p></li><li><p>GRICIORIE ALEXANDIZESCU</p><p>SCRIERIIN</p><p>VERSITRI 4i PROS:8A</p><p>CU UN PORTRET I UN FAC-SIVIILE</p><p>BUCURESC1EDITURA. LIBBARIEI SOCECU a uotnp</p><p>21, Ca lea Vietoriei, 21</p><p>1893</p></li><li><p>Stabilimentul grafic I. V. SoceciiStrada BerziT 59.</p><p>BUCURESCI(377338).</p></li><li><p>Domnului</p><p>ION GHICA</p></li><li><p>Ca unui bun ,si statornic amic, cu care amfie/recut o mare parte a viefei mile; cu caream visual, juni amendoi si filini de ilusiifientru viitorul grei noastre, montistirilede dincolo de Olt, acele multe suvenire alemarirei trecule si ale a'ecadentei actuale aRoma niei, ce mi-aii inspiral poesiile eroicecuprinse in carlea mea,iii a'ea'icii aceasicicarte, ca dovadd de amicia si stima ce-ti pa's-irezii, amicie fientru amicia ce mi-ai aritaltot-a'eauna, si stima fientru necontestatele talemerite si capacitoili.</p><p>(Edifiunea din 1863).</p></li><li><p>AMINTIRIdespre</p><p>GRIGORIE ALEXANDRESCUde</p><p>ION GHICA</p><p>De cate on am venit in Londra, una dinintaiele mele visite a fost pentru Museul Bri-tanic, acel palat in care se afla adunate manu-scriptele cele mai prqioase ale lumii invecate</p><p>minunile artei antice, uncle se desfasura caintr'o panorama istoria geniului omenesc.</p><p>.</p><p>Inteuna din Mile, pe cand eram cu familiamea in sala in care sunt expuse, pe piedes-tale i pe pared, vestitele marmure Elgin,</p><p>stam admirand frumosele metope dintretriglifele frisel exterioare ale Partenonului, pecari sunt representate in ronde fosse luptele</p><p>si</p></li><li><p>6</p><p>Zeilor cu Centauril, and pe cine-va ca neSlice:</p><p>.Nu ye mai uitati la miserabilele astea depietre !</p><p>Me intorc sa \red cine me apostrofeza,dau cu ochil de Lordul Ald un vechiflamic, care urmeaza vorba inainte in mo-dul urmator :</p><p>Vecli, pietrele astea, cu rapsodiile luie Homer, cu tragediile lui Sofocle, ale lui Eu- rigid i cu scrierile lui Platon, ale lui Aris-totel Herodot, ail fost causa ca puterileEuropei nu ail lasat pe Turd la 1821 sastriveasca.' pe Greci. Astea au facut peron cu tinerimea din Cambridge, din Ox-</p><p> ford si din toate universitatile Europei sae alerge in ajutorul Grecilor, sa" exalte opi-niunea pang a sill sa arda flota turceasca</p><p> la Navarin sa proclame independentaMoreei .Avea dreptate nobilul Lord. Asa e artaliteratural Oameni de acum trei mii de ani</p><p>au luptat pentru liberarea Greciei alaturi cucei mai eroici palicari ai Agoanei.</p><p>isi</p><p>e</p><p>By-.</p><p>si</p><p>si</p><p>si</p></li><li><p>. ySi daca s'o intimplac Cu vreme Romania s'ardice fruntea sa,c Pe-a D/mboviteY vale still de s'or ivi,</p><p>AY, luptelorii cumplite Ortasi e vor mai fi.Alexandrescu</p><p>(Trecutul la MAntotirea Delului)</p><p>In secolul in care traim, cand tote se me-soara cu bulgdri de aur, o panza a lui Ra-fael s'a plait mai clilele trecute 75,000 delivre st., aprope doue milioane de franci (450oca de aur). Apoi intreb : cum ar putea sapeara o naOune care a produs ast-fel deoameni, care a dat nascere lui Dante, luiMichel Angelo, Tasso i Petrarca ? 1 cinear putea vre-odatd sa-i tagadueasca raiuneasi dreptul de a fi ? Potcoava Ungurului i aCroatului a putut s'o calce, dar n'a putut s'onimiceasca, nici s'o opreasca de a se ridica.</p><p>Naiunile traesc si se glorifica prin oameniice au produs i prin lucrarile for geniale.Val de popoarele acelea cari nu ail pro-fqi! Fie ele cat de marl, cat de puternice ;numere sufldrile cu sutele de milioane, cuce-reascd lumea intreaga, ele sunt condemnatepeirei i uitarii. Urmele biruitorilor se potterge, dar ale lui Moliere, Racine, Hugo,</p><p>4</p><p>.</p></li><li><p>8</p><p>Cuvier Si Lamartine nici-odata. Cat de marl1 de puternici fie un Moltke, un Bismarck,gloria for este trecetoare, pe cand a luiGoethe, Humboldt 'a lui Beethoven va re-mane eterna.</p><p>Mai an capitala nOstra era in picioare ;alergau WO in toate parOle, da om pesteom. 0tirea pe jos 1 calare, inirata pestrade, cu arma la pamint i cu stegurilein zabranic negru, musici la tote respantiile,clopotele marl 1 mid sunaU la o suta." debiserici, de luau auclul ; urla oraul de vueti tunul se auclia in departare, tragend ajale. Corpurile constituite toate, unul dupaaltul, cu preedinpi in frunte, facult4ile icoalele cu profesorif lor, corporaiile cu ba-niere, urmail in cadenca. Lumea alerga pecapete sa vacla carele incarcate cu sute decoroane de lauri i de flori, urmate de driculpoleit, care ducea la ultima locuinca pe unbarbat de stat, fost de clece on ministru,acoperit de sus pang jos cu cruci, stele icordoane.</p><p>Acum nu de mult tot pe aceeai cale</p></li><li><p>9</p><p>si tot cOtre acel local, mergea in tacerenebagat in sema, fara steaguri, fara tobesi fara surle, dricul modest in care eraiiremasitele pa'mintesci ale poetului Alexan-drescu. Tacutul si putin numerosul acestcortegiu facea contrast cu acea mareatasgomotoasa petrecere a fostului ministru. Mi-am 4is c pentru marele poet era momentulcand resaria 4ioa din care incepea a traietern in inima si in memoria Romani lor.</p><p>&lt; Multi Omen! marl gi bun!c LumiY folositorY, au trecut de nebuni;c Au fostti persecutaffc In vremea</p><p>f6rte lAuclatYc Dupl ce ate muritu'.</p><p>Alexanclrescu(Respunsul Cometei din 1858).</p><p>Mi-aduc aminte din copilarie, cand das-calul Vaillant, venit de curend in tern, campe la anul 1831, deschise o clasa de limbafrancesa inteo ocla.ita in Sfintul Sava. Adu-nase cati-va baeti, dintr'acei cart mai aveailceva cunoscinte de acea limba, capetate peict pe colea de pe la dascalii Luigi, Coulin,</p><p>ce-au trilittil</p><p>gi</p><p>gi</p><p>egi</p></li><li><p>10</p><p>Janeloni Vanzand. Clasa se compuned,dupa cat m'ajuta memoria, de :</p><p>Costache C. Balaceanu,Nae I. Budisteanu,Ion D. Ghica,Grigorie Sc. Gradisteanu,Scarlat N. Filipescu,Costache A. Rosetti.</p><p>Vaillant ne dicta din : c Grandeur et de-cadence des Romains, de Montesquieu ; fa-ceam versiuni in prosa din (la Henriade,a lui Voltaire, si ne da de invetamii pe dinafara Satire si Epistole d'ale lui Boileau.</p><p>Nol cesti ,case ne credeam mai tari inlimba franceza deck to0 bale0i din Bucu-resci, ba unul din not facea i versuri. Desiii spuneam ca eraii cam din topor lucrate,el tot staruia sa ne impuie urechile citindu-ne odele satirele sale. Cele romanesciincepeaii mai tot -dauna a la Paris Momu-leanu cu :</p><p>c 0, ce ciuda, cat mirc D'al cutaru! (sail cutareY) haractir.</p><p>Rosetache era mai modest, ne inveselea</p><p>mL</p><p>si</p></li><li><p>11.</p><p>cu spirituoasele cuplete ce adaoga pe toatadioa la cantecele de moda.</p><p>In primavard Vaillant mai recrutase unelev. Se ivise pe banca din fund, langaparete, un finer parca-1 ved! infasuratintr'un surtuc cafeniu, coaches, foarte oaches,perul negru, sprancenele groase Imbinate,ochil caprii scanteitori ; musteata ii mijiape buza. Nu, sciu, mica deosebire de varstasail superioritatea ce credea ca aveam notin limba ce venea sa invqe si el, it faceasa se tie arasna. La sfarsitul clasei, notexam gramada sgomotosi, pe cand el sestrecura binisor 1 11 lua drumul singurspre casa. Acesta era tinerul Grigorie Ale-xandrescu.</p><p>()data Vaillant, dupa ce ne iea d'arendulsa -i recita.m epistola lui Boileau catre Moliere:</p><p>(Rare et fameux esprit dont la fertile veinec Ignore en ecrivant le travail et la peine....</p><p>i cei vechi ne incurcam toti, unul dupdaltul, care la versul dintaiti care dela celde al doilea, fara ca unul macar s'o putemscote la capetaiii, se indreptezd ca'tre noulvenit, dicendu-1:</p></li><li><p>12</p><p>Voyons, Monsieur Gregoire, pouvez-vouzme &amp;biter cela? Allons. du courage! 3.</p><p>Tinerulil se rosasce, clipesce de doue treion din ochi, incepe a recita si o duce pangla sfarsit, fara cea mai mica esit4une, fardinganare lard o singura gresala, indicandcu precisiune punctuaOunea trecend pesterims lard. a o cauta. Cei-alalti ne uitamilunul la altul, exprimand mirare, admiraOunesail gelosie. Nici odata pand atunci nu au-4isem o dictiune mai corecta si mai placuta.;deli citisem si recitasem de o sutd de onacea epistola, dar pot dice ca numai atuncii-am irqeles spiritul elegan;a.</p><p>La esirea din clasa m'am simtit atrascatre acel tiner, m'am apropiat de densul,</p><p>fiind ca mergeam tot pe o cale, ne-amluat la vorbd pe drum. Mi-a recitat cu en-tusiasm scene intregi din Andromaca si dinPhedra de Racine La intrebarea mea, dacan'a cercat sa scrie romanesce, mi-a respunsrecitandu-mi Adio la Teirg-ov4te:</p><p>c Culcat p'aste ruine sub care adancit5.c E gloria strabura gi umbra de era._</p><p>sa pang in scorca.A.pacreon era poetul favorit al Vaca.resului, care adesea lua versul din gura lui</p><p>Alexandrescu, pang ajungea la cate o strofa,care ii scapa din memorie, de unde apoiurma iar Alexandrescu inainte ; i serata s'aincheiat, dupa cum se obicinuia pe atunci,in sofragerie cu un curcan fript admiratde intrega adunare, blagoslovit de parinteleGrigorie Poenareanu i salutat de tinerulpoet cu fabula sa, care se terming Cu:</p><p>si alti</p></li><li><p>15</p><p>cPrintule, In loc de plata,pofti cast -va curcanY o,</p><p>(Vulpoiul predicator).</p><p>De atunci vedeam pe Alexandrescu mairar ; it luase Eliad acasa la dinsul in maha-laoa Dudescului.</p><p>In ajunul sfintului Joan, a venit de mi-aadus un plic mare pecetluit, rugandu-mesa.-1 pun, farce sa scie nimeni, in aternutulVacarescului sub capat'aiii. Acel plic con0-nea oda:</p><p>Tu care -aT fost din pruncie al muselor favorit.i ca stramosesca.avere geniul l'aY mostenit,</p><p>c Cantator alu primavere</p><p>Mai tarcliu s'a mutatii la Maiorul Campi-neanu, unde se adunaii 4i i nOpte ManolacheBaleanu, Grigorie Cantacuzino, Iancu Ruset,Aristia, Costache Balacescu, ofieri roman!dintr'un regiment cu ampineanu, CapitaniiGolesci Stefan i Nicolae, Capitanii Crecu-lesci Costache i Scarlat, Capitanul Teo-logu, Capitanul Voinescu II, sub-locotenen-tul Rusetache, i mai multi finer! de peatunci, cari petreceaii citind istorii militare:Campaniile lui Napoleon, memoriile lui Fre-</p><p>c AgT</p><p>c</p></li><li><p>16</p><p>deric-cel-mare, scrieri de ale poe0or inrenume : Lamartine, Hugo, Beranger, etc.Alexandrescu inveselea auditorul cu cate oelegie, o satird, sau o fabuld.</p><p>Acolo s'a format Societatea filarmonica,pentru care Eliad a tradus pe Mahometal lui Voltaire, Aristia pe Saul din Alfieri,Alexandrescu pe Alzira, tragedii cu cari s'ainaugurat scena romand. Atunci s'aii tradusmai multe din comediile lui Moliere, dintrecari Amfitrion a avut un mare succes pescena. Interpre ;ii acestor opere au fost:</p><p>D -nii Andronescu,Curie,Iamandi,Mihaileanu,Caragiali,Lascarescu,</p><p>D-nele Caliopi,Ralita Mihaileanu,Efrosina Vlasto (Efrosina Popescu).</p><p>Contactul cu tinerii oficeri a facut pe Alixandrescu sa doresca a deveni camaradul forde arme. Recomandat spatarului ca bun scri-itor, el a fost admis in mica nOstra armatade atunci ca ciunker, atasat la c Djurstva ;</p></li><li><p>17</p><p>pang cand intr'o cli seful sell, dandu-i sa co-pieze o precioasa t otnosenie, , prosa pe careautorul ei se astepta s'o vacla trecuta la ne-murire in litere gotice cu flori, s'a speriatde icoana noului iunker si l'a triniis la granitesla Focsani , sa studieze sciinta caligrafica,dandu-i importanta misiune de-a intreba depasaport pe toti cati voiau sa treaca arol,care despallea partea orasului moldovenesede cea munteneasca, i sa taie la raboj oilecari veneau dintr'un mal in cel-alalt al Mil-covului. Neputendu-se impaca cu acesta slujba,de si fusese inaltat la rangul de sub-locote-,nent, Alexandrescu dat demisiunea, ca sase pOta, consacra cu totul literelor.</p><p>Tata cum descria poetul punctul de pazace i se incredintase :</p><p>Spre apus curge o apes intre cdrY hotar :c Fra;T a cdror neunire au avut sfarsit amar ;c Pe o margine e zimbrul, iar pe alta un vultur,</p><p>Care nisi nu maY viseazd la al Tibrulul murmur,c Care sub o noun forma Si numire ce-a luat</p><p>Ca mul;Y, cantecul, purtarea si ndravul ST -a schimbat(Epistola caltre D. I. A.)</p><p>P'atunci ell eram la Paris si tata-meil, careavea o mare afectiune pentru Alexandrescu,</p><p>2</p><p>dou'e</p><p>c</p></li><li><p>18</p><p>it luase acasa la densul, unde a sedut maimulti ani intr'o camera din casa, care seafla unde este acum otelul Brofft, pestedrum de Teatru. Intr'acea camera a scriscele mai multe din meditatii : Fericirea, Mul-lumirea dedicata fetitei Voinescului II (acumcontesa de Rochemonteux), Via /a campeneascadedicata lui Grigorie Cantacuzino propritta-rul mosiei Floresci, unde a petrecut o vard;Efiistola ccitre Voltaire i altele ; acolo a scrisAnul 184o:</p><p>Sa stApanim durerea care pe om supunec S astept6m In pace al soartei ajutor</p><p>A scris</p><p>Frumoasa prinA.var'a acuma se grKbescec La caru-Y inhame pe zefiriY usorY,</p><p>PIsasce si In urma-Y verdea0 se ivescec Si cerul se desbracK de viforosii nor'..</p><p>Acolo a scris fabulele: Toporu/.i Pa- durea,Ccinele Boul Lupul mo-ralist, Vulpea liberalci, Lebdda Cor-&amp;dui etc.</p><p>Cand m'am intors in tera, pe la anul 1841,am gasit pe Alexandrescu tot la Djurstva,in mahalaoa Gorgani, unde II lasasem ; dar</p><p>e . . .sl</p><p>c</p><p>4-1</p><p>...</p><p>Cdteil, i V4elcel,ii pull</p></li><li><p>19</p><p>de asta data nu ca iunker, nu ca copist, cica pensionar, sub chee i cu paza de soldatCu puca la ua.. Iata cum meritase el acesteonoruri. General-Consulul gasise in inalta-ijudecata ca in fabula Lebd da si fiuil Coroului,Vulpea viclena seri:Cella aidoma cu guvernulce represe_nta c puii Corbului eraii nevinovatii de Romani,i Lebada omul care da." sfa-turi bune, i ceruse pedeapsa cutezatoruluiautor.</p><p>c A disC'd lupiY, ursiY, leiY, vorbesc de st4anire,</p><p>c C lupul e cutare ce judeca, despoaie,i to dupa om pelea ca lupul dupe oaie,CX lebIda e omul ce povltuireAcelor care umblit pe calea de peire...)</p><p>Alexandrescu(Epistola ch'tre Voinescu II).</p><p>Asa era p'atunci; o vorba rea la palat, osimply banuiala a consulului to ducea neju-decat i deadreptul la pucarie sau cel puffinla vre-o manastire, fara a ti se permite savecli alta figura arnica deck pe a pazitorului.</p><p>Voind sa \Ted pe Alexandrescu la spa-tarie, unde era inchis, mi-a trebuit sa alergo septamana, sa me caciulesc pp la toate au-</p><p>c</p><p>dd.</p></li><li><p>20</p><p>toritacile civile militare, de la dorobancpana la Vornicul cel mare, pana, sa doban-desc o scrisOre cu trei iscalituri, in putereacareia un ofier mi-a deschis usa othei pri-sonierului. Tinerul ofier, care m'a intovardsit,simpatisa, sunt sigur, mai mult cu prisonieril,precum if numea cu emfasa, cleat cu aceicad dedese in paza. and am exit din ca-mera lui Alexandrescu, nu mai era nimeniprin curte ; se intunecase si plecase toi am-ploia0; tinerul oficer mi-a propus sa meduca sa veil pe Nicu Balcescu, caci iun-kerul Balcescu era inchis acolo de mai multeluni, pentru ca spusese unor sergen0 din re-gimentul sea, ca Mircea, Stefan,fusese nisce domni viteji; in anul de gracie1841 nu era iertat de a respandi asemeneavorbe. Tot atunci colonelul ampineanu, in-chis vre-o doi ani la Margineni, fusese trans-ferat in inchisorea de la Plumbuita; Mano-lache Baleanu era surghiunit la Bolintin ;Marin Serghiescu (naPonalu) la Ocna de sarela Telega, iar Bolliac mai norocit respiraaer carat de munte, surghiunit la schitul Po-iana-Merului, unde un cucernic calugar rus</p><p>si</p><p>si</p><p>Michaia si</p></li><li><p>1</p><p>ii cetea in tote diminetile molitvele SantuluiVasile.</p><p>Politia, dupa. ce i-a satisfacut pe deplincuriositatea, citind trel luni, Ali i nOpte hartiile i carticelele lui Alexandrescu, a declarat</p><p>dandu-i cheea odaei, ca nu maipune peceti pe ud, i ca avea ordin sa li-bereze pe prisonier.</p><p>A doua Ali m'am dus de l'am luat de lainchisoare, sa -1 aduc acasa, dar a stdruit sase mute la otelul Conduri, unde a inchiriato odae. Insa dupd vre-o trei sail patru luni,plecand eu la Iai, s'a mutat iar la tata-meti,unde a e4.ut Dana. la 1844</p><p>Gaud m'am dus de...</p></li></ul>