VASCULARIZAIŢIA CAPULUI ŞI A GÂTULUI

VASCULARIZAŢIA ARTERIALĂ A CAPULUI ŞI GÂTULUI

ARTERA CAROTIDĂ COMUNĂ (Arteria carotic comunis)

Cele două artere carotide comune, dreaptă şi stângă, diferă prin origine, traiect, lungime şi raporturi.

Artera carotidă comună dreaptă îşi are originea în trunchiul arterial brahiocefalic, la baza regiunii cervicale. Artera carotidă comună stângă îşi are originea în cavitatea toracică, în crosa arterei, fiind mai lungă decât artera carotidă dreaptă.

Traiectul arterei carotide comune este ascendent, aproape vertical, străbate regiunea trigonului carotic şi în dreptul marginii superioare a cartilajului tiroid se împarte în două ramuri terminale:

- artera carotidă externă- artera carotidă internă

De-a lungul traiectului, artera carotidă comună este însoţită de vena jugulară internă, dispusă lateral de artera, şi de nervul vag, situat profund în unghiul diedru format între arteră şi venă.

Cele trei formaţiuni formează mănunchiul vasculonervos al gâtului este în raport cu faţa profundă a muşchiului sternocleidomastoidian, acesta fiind considerat muşchiul satelit al arterei carotide comune; posterior artera carotidă comună este în raport cu muşchii prevertebrali şi prin intermediul acestora cu procesele transverse ale vertebrelor cervicale.

Lanţul simpatic cervical este situat posterior de artera carotidă comună, traheea şi esofagul cervical medial, iar muşchii scaleni sunt dispuşi lateral în raport cu artera carotidă comună.

La locul de bifurcare al carotidei comune se află o dilatare fusiformă – sinusul carotidian – ce prezintă o bogată reţea de fibre nervoase cu originea în nervii glasofaringian, vag şi simpaticul cervical. Funcţional sinusul carotidian constituie un centru de reglare a tensiunii arteriale.

ARTERA CAROTIDĂ EXTERNĂ (arteria carotis externa)

Limite. Limita inferioară este reprezentată de bifurcarea arterei carotide comune şi corespunde marginii superioare a cartilajului tiroid al laringelui.

1

Limita superioară corespunde colului condilului mandibulei; la acest nivel se împarte în cele două ramuri terminale:

- artera temporală superficială- artera maxilară

Traiect. Artera carotidă externă are un traiect vertical ascendent, străbate regiunea trigonului carotic şi pătrunde în parenchimul glandei salivare parotide, unde formează planul profund arterial.

De-a lungul acestui traiect artera carotidă externă realizează raporturi, care în funcţie de regiunile străbătute pot fi sistematizate astfel:

- în porţiunea cervicală artera carotidă externă este în raport: anterolateral cu muşchiul

sternocleidomastoidian şi nervul hipoglos medial cu faringele posterior cu artera carotidă internă

- în porţiunea cefalică, artera carotidă externă trece pe sub faţa profundă a pântecelui posterior al muşchiului digastric şi a muşchiului stilohioidian, apoi pătrunde în glanda parotidă

De-a lungul acestui traiect artera carotidă externă dă un număr de şase ramuri colaterale:

1. ARTERA TIROIDIANĂ SUPERIOARĂ (A. thyroidea superior)

Îşi are originea pe faţa anterioară a carotidei externe, fiind prima ramură colaterală. Are un traiect inferomedial îndreptându-se către polul superior al lobului tiroidian.

Este în raport cu faringele fiind acoperită de muşchiul sternocleidomastoidian.

De-a lungul traiectului emite următoarele ramuri colaterale:- ramura sternocleidomastoidiană ce vascularizează porţiunea

inferioară a muşchiului sternocleidomastoidian- ramura subhioidiană vascularizează muşchii subhioidieni. O

colaterală, ramura cricotiroidiană, vascularizează muşchiul cricotiroidian

- ramuri ce vascularizează ganglionii limfatici cervicali inferiori profunzi

- ramuri anastomatice cu artera tiroidiană inferioară şi artera faringiană ascendentă

- ramurile terminale se distribuie glandei tiroide:- ramura glandulară anterioară- ramura glandulară laterală

2

- ramura glandulară posterioarăAceste ramuri străbat faţa anterioară şi cea posterioară a istmului şi a

lobilor tiroidieni şi se anastomozează cu cele de partea opusă. Ramura posterioară se anastomozează cu o ramură a arterei tiroidiene inferioare.

2. ARTERA LINGUALĂ (A. lingualis)Îşi are originea pe faţa medială a arterei carotide externe la 15 mm

superior de originea arterei tiroidiene superioare, corespunzător osului mare al osului hioid.

Este situată profund în raport cu muşchiul constrictor superior al faringelui. Se angajează prin interstiţiu dintre muşchiul genioglos şi muşchiul longitudinal inferior al limbii. Pentru cunoaşterea topografiei arterei linguale se delimitează două regiuni topografice.

Patrulaterul lui Beclard este delimitat astfel:- superior: nervul hipoglos- inferior: cornul mare al osului hioid- anterior: pântecele mastoidian al muşchiului digastric- posterior: marginea posterioară a muşchiului hioglos

În aria patrulaterului lui Beclard este reperată artera linguală imediat după originea ei. La acest nivel ea poate fi ligaturată deoarece nu a emis artera dorsală a limbii.

Triunghiul lui Pirogoff se delimitează astfel:- superior: nervul hipoglos- inferior: pântecele mandibular al muşchiului digastric şi

tendonul său intermediar- anterior: marginea posterioară a muşchiului omohioidian

În aria triunghiului artera linguală dă cea mai puternică ramură colaterală artera dorsală a limbii.

Cele două regiuni sunt acoperite de fibrele muşchiului hioglos. Ramurile colaterale ale arterei linguale sunt:

- artera dorsală a limbii vascularizează rădăcina limbii, cartilajul laringelui epiglota şi stâlpul anterior al vălului palatin

- ramura suprahioidiană vascularizează muşchii suprahioidieni.Artera linguală se termină prin două ramuri.Artera sublinguală pătrunde şi străbate loja glandei sublinguale fiind

situată medial de glanda sublinguală.Artera profundă a limbii, sau artera ranină se află situată între muşchiul

genioglos şi muşchiul longitudinal inferior al limbii, respectiv la 1 cm de faţa dorsală a limbii.

Cele două artere raniene realizează de-a lungul traiectului lor, către vârful limbii, numeroase anastomoze.

3

3. ARTERA FACIALĂ (a. facialis)Se desprinde de pe faţa anterioară a arterei carotide externe la 5 mm

superior de originea arterei linguale.Are un traiect foarte sinuos cu multiple sinuozotăţi şi schimbări ale

direcţiei. Situată iniţial profund, în raport cu faringele se angajează pe sub muşchiul stilohioidian şi pântecele mastoidian al muşchiului digastric şi pătrunde în loja glandei submandibulare unde este dispusă profund. Înconjoară glanda submandibulară şi ajunge pe faţa superficială a acesteia, apoi intersectează marginea inferioară, bazilară, a corpului mandibulei corespunzător locului unde marginea anterioară a muşchiului maseter întâlneşte marginea inferioară a corpului mandibulei.

La acest nivel artera facialăeste situată superficial, subtegumentar. În continuare străbate regiunea facială având un traiect oblic ascendent lateromedial, cu numeroase flexuri. Atinge comisura buzelor, străbate şanţul nazogenian şi ajunge la nivelul unghiului medial al orbitei unde se termină prin artera unghiulară.

Traiect sinuos al arterei faciale permite alungirea sau scurtarea configuraţiei în timpul desfăşurării proceselor de masticaţie şi fonaţie.

Ramurile colaterale, în număr de şase, pot fi împărţite în:- ramuri cervicale- ramuri faciale

A. Artera palatină ascendentă (a. palatina ascendes) are un traiect vertical în raport cu faţa laterală a faringelui.

Vascularizează pereţii faringelui, vălul palatin şi amigdala palatină.A. Ramurile glandulare (Rr. glandulares) submandibulare

vascularizează glanda submandibulară.B. Artera submentală (a. submentalis) se îndreaptă anterior în

raport cu faţa superficială a muşchiului milohioidian, pe care îl vascularizează.

C. Artera labială inferioară (a. labialis inferior) se desprinde din artera facială la nivelul comisurii buzelor, apoi are un traiect sinuos în profunzimea buzei inferioare şi se anastomozează cu cea de partea opusă.

D. Artera labială superioară (a. labialis superior) străbate buza superioară anastomozându-se cu cea de partea opus. Prin anastomozele realizate între arterele labiale se constituie inelul arterial peribucal.

E. Artera laterală a nasului (a. lateralis nasi) vascularizează aripa şi lobul nasului

4

Artera unghiulară (a. angularis) ramura terminală a arterei faciale se află în şanţul nazogenian apoi ajunge în unghiul medial al orbitei unde se anastomează cu artera dorsală a nasului, ramură a arterei oftalmice.

4. ARTERA FARINGIANĂ ASCENDENTĂ (A. pharyngea ascendes)

Îşi are originea pe faţa posterioară a arterei carotide externe superior de originea acesteia. Are un traiect ascendent vertical până la baza craniului.

Ramurile colaterale:- ramurile faringiene: vascularizează muşchii şi mucoasa

faringelui- ramurile posterioare musculare: vascularizează muşchii

prevertebrali- ramura meningee posterioară pătrunde în craniu prin gaura

jugulară vascularizând duramater cranian 5. ARTERA OCCIPITALĂ (a. occipitalis)

Originea este pe faţa posterioară a arterei carotide externe corespunzător emergenţei arterei faciale.

Are un traiect oblic ascendent în sens anteroposterior paralel cu pântecul posterior al muşchiului digastric.

Atinge procesul mastoidian, străbate muşchii regiunii nucale şi ajunge pe porţiunea solzoasă a osului occipital pe care o străbate până la protuberanţa occipitală externă. Dă următoarele ramuri colaterale:

- artera sternocleidomastoidiană superioară- ramura mastoidiană care vascularizează procesul mastoidian şi

celulele mastoidiene- ramura meningee străbate gaura jugulară şi se distribuie durei

mater.6. ARTERA AURICULARĂ POSTERIOARĂ (A.

auricularis posterior)Se desprinde din artera carotidă externă la 1 cm superior de originea

arterei occipitale, având un traiect ascendent oblic în sens anteroposterior până la nivelul marginii anterioare a procesului mastoidian unde se termină prin:

- ramura anterioară, auriculară, care vascularizează pereţii pavilionului auricular.

- ramura posterioară, mastoidiană, realizează anastomoze cu ramura mastoidiană a arterei occipitale cu artera temporală superficială.

De-a lungul traiectului emite următoarele ramuri colaterale:

5

- artera timpanică posterioară vascularizează cavitatea timpanică. Prin ramura ei, artera stapediană, vascularizează muşchiul scăriţa

- ramura parotidiană are un traiect anterior vascularizând parenchimul porţiunii posterioare a glandei parotide.

ARTERA TEMPORALĂ SUPERFICIALĂ (a. temporalis superficialis)

Îşi are originea în artera carotidă externă, în plin parenchim glandular parotidian, corespunzător colului condilului mandibulei. Are un traiect ascendent oblic dinăuntru înafară, părăseşte glanda parotidă şi se dispune posterior de articulaţia temporomandibulară şi anterior de tragus. Îşi continuătraiectul ascendent venind în raport cu faţa superficială a arcadei temporozigomatice, iar la 3 cm superior de aceasta se împarte în două ramuri terminale:

- ramura anterioară, frontală- ramura posterioară, parietală

Cele două ramuri terminale au un traiect sinuos cu multe inflexiuni fiind dispus subtegumentar.

Vascularizează tegumentul regiunii frontale şi a regiunii parietale.În traiectul său, artera temporală superficială emite şase ramuri:

- ramura parotidiană vascularizează parenchimul glandei parotide- ramuri articulare care se distribuie articulaţiei

temporomandibulare- ramuri auriculare vascularizează pereţii pavilionului auricular- artera transversă a feţei are un traiect orizontal, străbate dinapoi

înainte glanda parotidă, apoi vine în raport cu faţa superficială a muşchiului maseter şi a muşchiului buccinator. Vascularizează structurile ce intră în alcătuirea regiunii geniene.

- artera zigomatico-orbitală ajunge pe faţa temporală a corpului osului zigomatic, abordează orificiul zigomaticoorbital şi pătrunde în canalul zigomaticoorbital

- artera temporală profundă mijlocie are un traiect ascendent oblic angajându-se între peretele osos al fosei temporale şi fascicolul mijlociu al muşchiului temporal pe care îl vascularizează

ARTERA MAXILARĂ (A. MAXILLARIS)A doua ramură terminală a arterei carotide externe prezintă iniţial un

parcurs intraparotidian. Apoi străbate butoniera retrocondiliană a lui Juvara, delimitată între colul condilului mandibulei şi ligamentul sfenomandibular şi

6

pătrunde în fosa infratemporală. Se angajează prin interstiţiul delimitat între cele două fascicule musculare ale muşchiului pterigoidian lateral.

În continuare descrie o curbă cu convexitatea orientată anterior îndreptându-se către tuberozitatea corpului osului maxilar, pătrunde în fosa pterigopalatină, pe care o străbate, orientându-se către gaura sfenopalatină, unde se termină prin artera sfenopalatină, care reprezintă ramura sa terminală.

Prin vastul teritoriu vascularizat, artera maxilară realizează o complementare cu teritoriul de inervaţie al nervului trigemen.

Traiectul arterei maxilare este împărţit, din punct de vedere topografic, în trei segmente:

- segmentul mandibular, retrocondilian- segmentul pterigoidian, situat între cele două fascicule ale

muşchiului pterigoidian medial- segmentul pterigoidian, dispus în fosa pterigopalatină

Ramurile colaterale sunt variate în ceea ce priveşte originea, traiectul şi numărul.

A. Artera timpanică anterioară pătrunde prin scizura pietrotimpanică în cavitatea timpanică

A. Artera meningee mijlocie are un traiect ascendent, se angajează prin gaura spinoasă, pătrunde în craniu, unde se împarte în mai multe ramuri:

- ramura anterioară, frontală- ramura orbitală- ramura parietală- ramura pietroasă- ramura timpanică superioară care parcurge canalul nervului

pietros mic. Vascularizează casa timpanului.B. Artera meningee mică cu un traiect ascendent pătrunde în

craniu prin gaura ovală vascularizând ganglionul senzitiv al nervului trigemen şi dura mater, învecinată acestuia

C. Artera alveolară inferioarăÎşi are originea în dreptul marginii inferioare a muşchiului pterigoidian

lateral având un traiect oblic descendent în sens anterolateral către faţa medială a ramurei verticale a mandibulei. Însoţită de nervul alveolar inferior străbate gaura mandibulară şi pătrunde în canalul mandibular pe care îl parcurge până la nivelul găurii mentoniene, unde se ramifică în:

- artera mentonieră care părăseşte canalul mandibular prin gaura mentonieră

7

- artera incisivă care continuă traiectul arterei alveolare inferioare. Vascularizează dinţii frontali şi procesul alveolar şi parodonţiul acestora.

De-a lungul traiectului prin canalul mandibular din artera alveolară inferioară se desprind ramuri dentare, ramuri alveolare şi ramuri parodontale vascularizează premolarii şi molarii.

Înainte de a pătrunde în gaura mandibulară din artera alveolară inferioară îşi are originea artera milohioidiană care vascularizează muşchiul milohioidian.

D. Artera maseterină are un traiect oblic descendent, străbate incizura mandibulară şi pătrunde în spaţiul de clivaj delimitat de faţa laterală a ramurei verticale a mandibulei şi faţa profundă a muşchiului maseter, pe care îl vascularizează.

E. Artera temporală profundă anterioară are un traiect oblic ascendent în sens posterior şi se angajează între suprafaţa osoasă a fosei temporale şi faţa profundă a fasciculului anterior al muşchiului temporal.

F. Artera temporală profundă posterioară are un traiect ascendent oblic în sens anteroposterior pe faţa profundă a fascicolului posterior al muşchiului temporal.

G. Ramurile pterigoidiene îşi au originea fie direct din artera maxilară fie din artera temporală profundă posterioară. Vascularizează muşchii pterigoidieni.

H. Artera bucală are un traiect orizontal în sens posteroanterior către faţa profundă a muşchiului buccinator.

I. Artera alveolară superioară, îşi are originea în artera maxilară internă corespunzător fosei infratemporale îndreptându-se către tuberozitatea corpului osului maxilar, unde se divide în mai multe ramuri care străbat orificiile şi canalele alveolare vascularizând molarii, procesul alveolar şi parodontiul precum şi sinusul maxilar.

J. Artera suborbitală îşi are originea din artera maxilară corespunzător fosei pterigopalatine. Se angajează prin fisura orbitală inferioară, pătrunde în orbită, unde străbate şanţul şi canalul suborbital, apoi trece prin gaura suborbitală şi ajunge pe faţa anterioară a corpului osului maxilar. De-a lungul traiectului intraorbitar emite colaterale reprezentate de:

- arterele alveolare superioare şi mijlocii ce vascularizează premolarii şi procesul alveolar adiacent prcum şi sinusul maxilar

- arterele alveolare superioare şi anterioare care vascularizează procesul alveolar şi grupul dinţilor frontali.

8

Prin ramurile terminale artera suborbitală vascularizează pleoapa inferioară, buza superioară aripa nasului şi porţiunea anterioară a regiunii geniene.

K. Artera paltină descendentă. Din fosa pterigopalatină are un traiect descendent străbătând canalul pterigopalatin, unde se împarte în:

- artrera palatină mare se angajează prin gaura palatină mare şi ajunge pe palatul dur. Îşi schimbă direcţia îndreptându-se anterior şi realizează anastamoze cu artera nozopalatină. Vascularizează palatul dur şi vălul palatin.

- arterele palatine mici străbat găurile palatine mici vascularizând vălul palatin şi amigdala palatină.

L. Artera pterigopalatină cu originea în fosa pterigopaltină străbate canalul pterigopalatin, în sens anteroposterior, vascularizând bolta faringiană.

Artera sfenopalatină, ramura terminală a arterei maxilare străbate orificiul sfenopalatin, pătrunde în cavitatea nazală, unde se împarte în două ramuri:

- arterele nazale posterioare laterale vascularizează pereţii laterali ai cavităţii nazale

- arterele nazale posterioare mediale au un traiect posteroanterior de o parte şi de alta a septului nazal în raport direct cu peretele inferior al cavităţii nazale. Anterior cele două ramuri se unesc formând artera nazopalatină care străbate canalul incisiv, apoi gaura incisivă ajungând pe palatul dur. Realizează anastomoze cu artera palatină mare.

VASCULARIZAŢIA VENOASĂ A CAPULUI ŞI A GÂTULUI

VENA JUGULARĂ INTERNĂ (VENA JUGULARIS INTERNA)

Îşi are originea la nivelul găurii jugulare fiind continuarea sinusului venos sigmoid al durei mater.

Are un trafiect descendent, de la nivelul găurii jugulare până la confluentul venos a lui Pirogoff ce este situat posterior de extremitatea medială a claviculei. La acest nivel se uneşte cu vena subclaviculară şi formează trunchiul venos brahiocefalic. La început este alături de artera

9

carotidă internă şi de nervul vag, apoi de artera carotidă comună şi nervul vag.

Traiectul venei jugulare interne, raportat la pântecele mastoidian al muşchiului digastric şi a muşchiului omohioidian, este împărţit în trei segmente:

1. Segmentul superior este cuprins între gaura jugulară şi pântecele mastoidian al muşchiului digastric.

Vena jugulară internă realizează următoarele raporturi:- anterior cu elementele musculoligamentare ce formează

buchetul lui Riolan- posterior cu muşchii prevertebrali- lateral cu glanda parotidă- medial cu faringele, cu nervii cranieni glosofaringian, vag,

accesor, hipoglos, cu artera carotidă comună2. Segmentul mijlociu cuprins între pântecele mastoidian al

muşchiului digastric şi porţiunea superioară a muşchiului omohioidian. Vena jugulară internă realizează raporturi:

- anterior cu ansa cervicală şi muşchiul sternocleidomastoidian- posterior cu muşchii prevertebrali- lateral muşchiul sternocleidomastoidian- medial cu artera carotidă internă, apoi cu artera carotidă

comună şi nervul vag.3. Segmentul inferior este situat inferior de muşchiul

omohioidian. Realizează raporturi astfel:- anterior cu muşchiul sternocleidomastoidian- posterior cu muşchiul scalen anterior şi vena subclaviculară- lateral cu nervul frenic- medial cu artera carotidă externă, cu nervul vag, cu esofagul

cervical.Venele afluente venei jugulare interne

1. Venele faringiene (v. pharyngeals)Drenează sângele venos ai pereţilor faringelui care este drenat în plexul

venos faringian.La nivelul osului hioid vena jugulară internă primeşte ca afluenţi vena

facială, vena linguală, vena tiroidiană superioară fie direct, fie prin intermediul unui trunchi comun venos tiro-lingo-facial.

2. Vena facială (v. facialis)Se formează la nivelul unghiului intern al orbitei sub forma venei

unghiulare. Cu un traiect sinuos ea descinde prin şanţul nazogenian, trece profund de muşchiul zigomatic mare, apoi străbate faţa superficială a

10

muşchiului maseter şi ajunge la nivelul marginii inferioare bazilare a corpului mandibulei. Pătrunde şi străbate loja glandei submandibulare, iar la nivelul unghiului mandibulei se uneşte cu vena retromandibulară, care anastomează vena jugulară externă cu vena facială.

Ea se formează în parenchimul glandei parotide prin confluarea venelor maxilară şi temporală superficială.

Vena facială are următorii afluenţi:- venele supratrohleare- venele supraorbitale- venele nazale externe- venele palpebrale inferioare- venele labiale superioare- venele labiale inferioare- venele bucale- venele submentale- venele parotidiene- venele submandibulare

Vena facială drenează fie direct, fie prin intermediul trunchiului venos tiro-lingo-facial, în vena jugulară internă.

3. Vena linguală (v. lingualis)Se formează prin unirea venelor dorsale ale limbii, a venelor ranine şi a

venelor linguale profunde.Drenează în vena jugulară internă direct sau prin trunchiul venos tiro-

lingo-facial.4. Vena tiroidiană superioară (v. thyroidea superior)

Se formează la nivelul polului superior al lobului glandei tiroide de unde are un traiect superolateral încrucişează artera carotidă comună şi drenează în vena jugulară internă fie direct fie prin trunchiul venos tiro-lingo-facial.

Primeşte ca afluenţi vena laringiană şi venele cricotiroidiene.

VENA JUGULARĂ EXTERNĂ (VENA JUGULARIS EXTERNA)

Îşi are originea în regiunea parotidiană prin unirea venei temporale superficiale cu vena maxilară internă.

Drenează în vena subclaviculară în imediata vecinătate a confluentului venos a lui Pirogoff.

Traiectul venei jugulare externe este împărţit în trei segmente:

11

a.) Segmentul parotidian. În parenchiul glandei parotide vena jugulară externă formează planul mijlociu venos situat între planul profund arterial şi planul superficial nervos al nervului facial.

a.) Segmentul sternocleidomastoidian, în care vena jugulară externă are un traiect oblic descendent posterosuperior încrucişând muşchiul sternocleidomastoidian.

b.) Segmentul supraclavicular cu un traiect scurt vena jugulară externă perforează fascia cervicală superficială şi drenează în vena subclaviculară.

Primeşte ca afluenţi colaterali:- vena occipitală, drenează sângele venos al regiunii occipitale,

de nivelul muşchilor regiunii nucale şi a porţiunii superioare a muşchiului sternocleidomastoidian

- vena auriculară posterioară, drenează sângele venos al pavilionului auricular

- vena suprascapulară, drenează sângele venos al tegumentelor şi muşchilor regiunii scapulare

- vena jugulară anterioară se formează la nivelul osului hioid prin unirea venelor superficiale din regiunea submandibulară. Are un traiect descendent urmărind marginea anterioară a muşchiului sternocleidomastoidian. Superior de manubriul sternal cele două vene jugulare anterioare se anastomozează formând arcul venos jugular.

Vena temporală superficialăSe constituie din reţeaua venoasă a claviculei.Descinde anterior de tragus şi articulaţia temporomandibulară însoţind

artera temporală superficială şi nervul auriculotemporal. Pătrunde în parenchimul glandei parotide, unde se anastomozează cu vena maxilară formând vena jugulară externă.

Drenează sângele venos de la nivelul pavilionului auricular, de la glanda parotidă, articulaţia temporomandibulară, de la tegumentele regiunii temporale şi a regiunii faciale.

Vena maxilarăSe formează din două plexuri venoase ce se anastomozează: plexul

alveolar superior şi plexul pterigoidian.Plexul alveolar superior se află dispus la nivelul tuberozotăţii corpului

osului maxilar.Plexul pterigoidian se află situat între cele două fascicule ale

muşchiului pterigoidian lateral.Cele două plexuri sunt formate din anastomozele ce unesc venele

omonime ramurilor arterei maxilare.

12

Astfel formată vena maxilară trece prin butoniera retrocondilară a lui Juvara, alături de artera maxilară şi de nervul auriculotemporal, pătrunde în parechimul glandei parotide, unde se anastomozează cu vena temporală superficială.

13