vaccinuri pentru nou nascuti si copii

8/17/2019 Vaccinuri Pentru Nou Nascuti Si Copii

1/15

Capitolul 4.2.1 : Vaccinuri pentru nou-nascuti si copii

In ultimele luni intrauterine, fatul primeste anticorpi pentru o anumita boaladin sangele mamei, prin intermediul placentei. Aceasta furnizeaza un anumit gradde imunitate, cunoscuta ca imunitate pasiva, care ajuta la apararea copilului de-a

lungul primului an de viata. Din nefericire, chiar si in cazul bolilor in care acestaspect este adevarat, imunitatea nu persista decat aproximativ un an si nuprotejeaza fatul impotriva numarului mare de afectiuni ce pot prevenite prinvaccinare. De exemplu, unii anticorpi, cum ar , de exemplu cei care protejeazaimpotriva tusei convulsive, par sa nu ofere protectie sau ofera protectie intr-oproportie mult prea mica. La polul opus, alti anticorpi, cum ar anticorpii la rujeola,pot furniza protectie timp de pana la !" luni, daca sunt prezenti in sangelemamei. #rebuie precizat ca majoritatea copiilor nu beneciaza de imunitate de lamama impotriva difteriei, a tusei convulsive, poliomielitei, tetanosului sau hepatitei$ . %Intarirea sistemului imunitar al copilului – Harriet Griffey ; trad. Daniela Dinulescu, pref.Victor Daniel Ionescu- Bucuresti : Corint, 2!"

Indiferent de rezultatele si concluziile studiilor de specialitate, este, insa,imposibila o eventuala masurare a gradului de protectie de care beneciaza un copilla nastere prin imunitatea pasiva sau comportamentul organismului unui copil incazul aparitiei unei infectii.

La copiii nascuti prematur, nivelul de protectie este redus in comparatie cunivelul de protectie al copiilor nascuti la termen, doarecere anticorpii sunttransferati numai in cursul ultimelor luni de sarcina% saptamanile "&-'( ale sarcinii ).Acesta este si motivul pentru care copiii nascuti prematur sunt mult mai sensibili.

*omentul administrarii vaccinarii pentru protectia copiilor nascuti prematur trebuiecalculat din momentul datei nasterii si niciodata din momentul calculat al dateiprobabile a nasterii. In cazul acestor copii, vaccinarea se va desfasura in timp ceacestia sunt inca internati in unitati de terapie intensive sau in sectiile deneonatologie. %Intarirea sistemului imunitar al copilului + arriet rie/ 0 trad.Daniela Dinulescu, pref. 1ictor Daniel Ionescu- $ucuresti 2 3orint, "((')

4ou-nascutii sau copiii de varsta mica sunt vaccinati la varste fragede,deoarece aceasta este perioada in care sunt cel mai vulnerabili fata de bolile care

pot prevenite prin vaccinare. 1accinarea poate preveni sau minimaliza riscul decontaminare cu un numar de boli infectioase. In "((", 5rganizatia *ondiala a6anatatii %5*6) estima ca peste un milion dintre decesele inregistrate la copii cuvarsta sub cinci ani au fost cauzate de boli care ar putut prevenite prinimunizarea cu vaccinurile administrate de rutina la copii.


2/15


3/15

noua replicare virala aici,la F-G zile de la viremia primara, cu afectare respiratoriesau cu afectare la nivelul altor organe.

#ransmitere 2 ersoana este contagioasa pe o perioada de ' zile anterior si dupadebutul eruptiei.

#ablou clinic 2 erioada de incubatie este de !(-!" zile, urmata de perioada deinvazie de "-' zile, timp in care se manifesta simptomele de febra, tuse,conjunctivita sau coriza. 3aracteristic acestei boli este semnul Hopli, o eruptivepunctiforma sidee pe mucoasa bucala. Apare la !-" zile anterior si dupa eruptiacutanata. Jaza de stare incepe o data cu eruptia maculopapulara, ce dureaza F-zile, de regula si are o distributie specica 2 incepe de la extremitatea cefalica,implica fata si partea superioara a gatului, apoi coboara spre trunchi si membre.

ot sa apara si alte semne ,precum anorexie sau diaree, mal ales in cazul sugarilor.

7volutie 2 In cazul formelor necomplicate , recuperarea pacientului are loc in G pana

la !( zile, insa pot sa apara alte complicatii,mai frecvente in randul copiilor sub Fani si al persoanelor des peste "( ani. entru persoanele aKate in stare degraviditate, poate surveni avortul spontan in primul trimestru de sarcina saunasterea premature, eventual nasterea unor copii cu greutate mica si malformatii.

3omplicatii 2 otita medie % F-!F> din cazuri0 apare exclusiv la copii)0 pneumonie %F-!(> din cazuri)0 encefalita acuta % (,!> din cazuri)0 anencefalita sclerozantasubacuta.

#ratament 2 nutritie adecvata, rehidratare corespunzatoare in caz de diareee,suplimentarea organismului cu vitamina A si antibioterapie in caz de otita sau

pneumonie.

Difteria

Difteria este o boal@ acut@, potenial fatal@, cauzat@ de o toxin@ produs@ de3or/nebacterium diphtheria, care se prezint@ sub ' biotipuri2 gravis, mitis, belfantis,intermedius. Jorma cea mai periculoas@ de boal@ este asociat@ cu tipul gravis, dars-a constatat c@ aproximativ orice tulpin@ este capabil@ s@ produc@ toxina. %in$oo, !" ed, aprilie "(!!0 http299MMM.cdc.gov9vaccines9pubs9pinboo9dip.html )

Difteria este raspandit@ pe tot globul. $oala se poate rapandi atCt timp cCt exist@bacilli viruleni prezeni n leziuni Ni secreii. De obicei, pot persista aproximativ "s@pt@mCni, rar peste ' s@pt@mCni la persoanele f@r@ un tratament antibioticcorespunz@tor. %in $oo, !" ed, aprilie "(!!0http299MMM.cdc.gov9vaccines9pubs9pinboo9dip.html )


4/15

#ransmiterea bolii se realizeaz@ e pe cale aerogen@ de la omul bolnav saupurt@torul sanato, e prin contactul cu anumite obiecte contaminate cu secreiiprovenite de la indivizii infectai. 3. diphteriae se localizeaz@ la nivel de c@irespiratorii superioare. 7a secret@ o toxin@ ce determin@ distrugerea local@ aesuturilor Ni formarea unor membrane false, dar determin@ Ni efecte toxice grave,

la distan@ de locul infeciei. #oxina produs@ local este r@spandit@ pe cale sanguin@ n organism, unde determin@ complicaii majore precum miocardit@, nevrit@,afectare renal@ cu proteinurie, trombocitopenie. %in $oo, !" ed, aprilie "(!!0MMM.Mho.int9Mer, Diphtheria vaccine-O5 position paper, "'0 :ecomand@ri devaccinare in pediatrie + *arin $urlea %coordonator)-$ucureNti2Amaltea,"(!")

#ablou clinic 2 Incubatia are loc , in medie de "-F zile sau chiar !-!( zile. 7xista "forme 2 respiratorie, cu dou@ sub-forme la rCndul ei2 faringian@ % cu debut insidiousNi faringit@, stare de rau general, disfagie, anorexie Ni apariia pseudomembraneloralb-cenusii specic, care pot acoperi tot palatal moale,stare de subfebrilitate,tumefacie la nivelul regiunii cervicale) sau laringian@, aceasta ind interpretat@ ca

o extensie a formei faringiene, cu simptome precum r@guNeal@, tuse seac@, iarmembranele pot duce la obstrucia c@ii respiratorii, insucien@ respiratorie, com@Ni, n nal deces.% :ecomand@ri de vaccinare in pediatrie + *arin $urlea%coordonator)-$ucureNti2Amaltea,"(!"). 3ea de-a doua form@ este cea cutanat@,care se manifest@ sub form@ de leziuni tegumentare infectate, cu aspect nespecic,putCnd afectate Ni conjunctiva, canalul auditiv extern etc. . %in $oo, !" ed,aprilie "(!! )

Pn cazul formelor necomplicate, boala poate remite, ns@ n situaiile n care ocantitate prea mare de toxin@ ajunge in sCnge, decesul poate surveni la cCteva zilede la debut. 6everitatea bolii Ni a complicaiilor sunt direct proporionale cuextinderea efectelor locale, datorate p@trunderii toxinei n circulaie. 3ele mai multecomplicaii apar n cazul formei respiratorii 2 miocardita, polinevrite, obstructii de cairespiratorii cu insucienta respiratorie% deces in F-"(> din cazuri sau "(> pentrupacientii de peste '( de ani sau sub F ani)0 afectare renala, otite medii, paraliziapalatului moale, oculara. %:ecomand@ri de vaccinare in pediatrie + *arin $urlea%coordonator)-$ucureNti2Amaltea,"(!")

#ratament 2 6e administreaza antitoxina difterica in doze adecvate, care vaneutraliza toxina circulant@, prevenind progresia bolii. 6e continua cu administrareade antibiotic oral sau injectabil, favorizand astfel eliminarea bacteriei si prevenind

dezvoltarea complicatiilor % penicilina, ampicilina, eritromicina )pentru purtatoriicronici.

Tusea convulsivă

#usea convulsiva este o boala infectioasa acuta a tractului respirator, mai frecvent@la copil, cauzata de $ordetella pertussis % germene de dimensiuni mici, aerob gram-

http://www.who.int/werhttp://www.who.int/wer


5/15


6/15

7tapa paroxistica dureaza, de obicei, intre ! si saptamani, persistant pana la !(saptamani. 3opiii mai mici de luni nu pot sustine efortul de tuse si sunt maipredispusi la complicatii.

3ea de-a treia etapa este cea de convalescent, recuperarea ind una treptata.

#usea devine mai putin paroxistica si dispare dupa "-8 saptamani. 6-a constatat caaceste paroxisme pot sa reapara la mai multe luni de la debutul bolii, in cazulinfectiilor respiratorii ulterioare. %:ecomand@ri de vaccinare in pediatrie + *arin$urlea %coordonator)-$ucureNti2Amaltea,"(!" 0 in $oo, ed !", aprilie "(!! )

Adolescentii, adultii si copiii partial protejati prin vaccinare se pot infecta cu $.pertussis, dar boala este mai usoara decat la sugari si copiii mici. La acestepersoane, episoadele de boala pot si asimptomatice sau sub forma unei tuseusoare, nespecice, care dureaza maxim G zile. ersoanele in varsta, chiar dacadezvolta forme usoare de boala, pot transmite agentul patogen persoanelorreceptive neimunizate.

6ugarii fac forme grave, atipice, cu o mortalitate mare. Accesele de tuse suntcianozante. 1@rs@turile la copil conduc la o stare de deshidrate semnicativ@ Ni ladenutriie, copilul devenind anorexic.

3opii mici dezvolta cel mai frecent complicatii 2

• 3ea mai frecventa complicatie care poate duce la deces este pneumoniabacteriana cu insucienta respiratorie secundara.

• 3omplicatii secundare hipoxiei sunt, de regula, complicatii neurologice 2convulsii, encefalopatie, acestea ind mai frecvente in randul sugarilor.

• ot sa apara si complicatii datorate efectelor de presiune in timpulparoxismelor severe, spre exemplu 2 epistaxis, hematom subdural, hernie,pneumothorax. *oartea este atribuita efectului direct al toxinei sauinsucientei respiratorii acute.

#ratamentul de sustinere si antibioticoterapia instituite timpuriu pot modicaevolutia bolii. 6e recomanda administrarea tratamentului antibiotic si la contactiiapropiati , indierent de varsta si de statusul vaccinal. 3ompletarea schemei devaccinare primara este recomandata la copiii sub G ani, la intervale minimerecomandate, precum si de rapelul de la varsta de '- ani.

Poliomielita

oliomielita este o boala infectioasa, specic umana, extreme de contagioasa, indprovocata de un enterovirus. Jormele manifestate de boala se caracterizeaza prinparalizii Kasce. araliziile se pot remite sau pot evolua spre sechele motoriidenitive. 7ste cunoscuta si sub numele de Qparalizie infantila


7/15

cadrul infectiei natural, pe care a inlocuit-o cu infecia vaccinal@ prin virusuriattenuate, neparalitogene. Pn consecin@, este vorba doar de o nlocuire a infecieipoliomielitice cu o alt@ infecie imunogen@ Ni subclinic@. % hid practic pentru $oliInfectioase-rof. Dr. Alexandru Duminic@ *oisescu, Dr. 3onstantin $ocCrnea-7ditura*edical@-$ucureNti-!=&8, pag.!=G )

oliovirusul face parte din familia icornaviridae si este prezent in mod pasager intractul gastro-intestinal la om, ind stabil la p-ul acid. 7xista 8 serotipuri, care nudezvolta imunitate incrucisata, aceasta insemnand ca imunitatea la un serotip nuproduce imunitate semnicativa pentru alte serotipuri. #recerea prin boaladetermina imunitate durabila pe toata viata.

*ecanismele etiopatogenice 2virusul patrunde in organism pe cale digestiva sipoate izolat din scaun, incepand cu cateva zile inainte de debutul simptomelor.ana la 8- saptamani de la contact. Dupa replicarea la nivel intestinal, virusulinvadeaza tesutul limfoid local, ajunge in sange si, din cauza neurotropismului

particular, infecteaza celulele sistemului nervos central, provocand leziuniimportante la nivelul substantei cenusii a maduvei spinarii si mai rar in trunchiulcerebral, talamus si scoarta cerebrala.

#ransmitere 2 sursa de virus este strict umana %bolnavi cu forme clinice, dar maiales cei cu infectii inaparente ) pot disemina virusul in urma replicarii in faringe si lanivelul tractului gastro-intestinal, inca de la inceputul bolii, pe o perioada de "-'saptamani.3alea de transmitere principal@ este cea enterala. 7liminarea fecal@ de virus estefoarte intens@ la nceputul afeciunii.

#ransmiterea se poate face si pe cale respiratorie, prin intermediul picaturilor Jluggeori prin contact direct sau indirect, prin vehicularea la distanta a virusului prin

intermediul particulelor septice, al apei sau al alimentelor contaminate.7xista posibilitatea de transmitere transplacentara si prin laptele matern a unoranticorpi, prin care sugarii pot benecia de protective pana la varsta de '- luni.%:ecomand@ri de vaccinare in pediatrie + *arin $urlea %coordonator)-$ucureNti2Amaltea,"(!" 0 in $oo, ed !", aprilie "(!!0 MMM.Mho.int9Mer )

In etapa prevaccinala, imbunatatirea igienei a permis limitarea expunerii si a dus lacresterea varstei pentru producerea primoinfectiei.

#ablou clinic 2 erioada de incubatie medie este de -!( zile, insa aceasta poatevaria intre 8 si 8F de zile. In perioada de invazie sau perioada prodromala apar

manifestari nespecice precum febra, curbatura, associate sau nu cu mai multe dinurmatoarele manifestari 2

• :espiratorii, ce ar sugera o eventuala viroza0• Digestive 2 greata, varsaturi, dureri abdominale, constipatie0• 4ervoase 2 iritabilitate, insomnie sau somnolenta, cefalee, pierderi ale

reKexelor superciale si intensicarea celor osteotendinoase, spasme sidurerri musculare.



8/15

6-a constatat ca pana la =F> dintre toate infectiile cu virusul poliomielitic suntatipice sau asimptomatice. Aproximativ '-&> dintre infectiile poliomielitice semanifeste nespecic, fara semne de afectare ale 643. Aceasta forma clinica estecunoscuta sub denumirea de poliomielita abortive si se caracterizeaza prinrecuperare complete in mai putin de o saptamana.

*eningita aseptica non-paralitica 2• :igiditate musculara la nivelul muschilor gatului, latero-vertebrali si al

membrelor inferioare, parestezii0• oate sa apara la cateva zile dupa prodrom la un procent de !-"> dintre

cazurile de infectie0• 6imptomele dureaza "-!( zile , urmate de recuperare completa.

La copii, prodromal poate bifazic, cu simptome minore initiale, urmate la osaptamana de aparitia simptomelor majore.

*ai putin de !> din toate cazurile de infectie evolueaza catre poliomielita2

• 3aracterizata prin paralizie acuta Kasca0• 6imptomele paralitice incep la !-!( zile dupa prodrom si progreseaza timp de

"-8 zile catre paralizie Kasca % AJ ), cu diminuarea reKexelor tendinoaseprofunde, atinge un platou timp de cateva zile sau saptamani , dupa careforta musculara incepe sa revina.

• aralizia este, de regula, asimetrica si afecteaza predominant membreleinferioare

• acientii nu vor suferi pierderi senzoriale sau modicari ale starii deconstienta0

•

*ulte persoane cu poliomielita paralitica recupereaza prin revenirea ladiverse grade a functiei musculare0• *ai pot sa apara 2 retentive urinara, constipatie, distensie abdominala.

3omplicatii 2• aralizii permanente cu atroi musculare0• aralizia bulbara manifestata prin disfagie, disfonie, dicultati in

eliminarea secretiilor, regurgitatii, pneumonii de aspiratie0• aralizia musculaturii toracice cu afectare respiratorie, edeme

pulmonare, emboli pulmonare0• Afectarea maduvei spinarii cu colaps circulator0

• 6indrom postpoliomielitic0 acesta poate sa apara la "(-'( de ani dupaepisodul initial si se manifesta prin slabiciune, oboseala, fasciculatii,durere, atroa aditionala a musculaturii implicata in procesul initial.

#ratamentul este suportiv si include analgezice pentru diminuarea durerii sispasmelor. 3aldura locala ajuta la reducerea intensitatii acestor doua simptome. Deasemenea, se pot aplica 2 sustinere respiratorie, ventilatie mecanica si traheostomiede necessitate. 7ste necesara monitorizarea si mentinerea adecvata a presiunii


9/15

arteriale. In cazul formei paralitice, este necesar un repaus prelungit la pat, urmatde un tratament de recuperare 2 zioterapie, protezare, chirurgie corectiva.

Tuberculoa

#uberculoza este o infecie bacterian@ endemic@, specic@, transmisibil@, cu oevoluie cronic@. 4etratat@ sau n cazul administr@rii unui tratament incorect, are orat@ de fatalitate important@. #uberculoza este considerat@ cea mai frecvent@ cauz@infecioas@ de deces la nivel mondial, dup@ infecia I1. Agentul etiologic este*/cobacterium tuberculosis % bacilul Hoch ), din familia */cobacteriaceae, ordinalActinomicetales. 6peciile acestui gen, denumite curent micobacterii, sunt in numarde peste FF si pot saprote % cele mai numeroase ) sau strict patogene pentru om% *. tuberculosis, *. bovis, *. leprae ). Afecteaz@ toate vCrstele Ni poate afecta oricesegment al corpului.

Pn anul "(!!, &.G milioane de persoane pe plan global s-au imbolnavit detuberculoza Ni !.' milioane de oameni au decedat din cauza acesteia, dintre careG(.((( dintre decedai erau copii. Pns@, cu toate acestea, rata mortalitatii cauzatede #$3 s-a redus cu '!> in comparatie cu indicele anului !==(. %http299MMM.arb-tb.ro9tuberculoza.html )

In anul "(!", se estima c@ infecia era r@spCndit@ la o treime din populaia de peglob. #ot n acelaNi an, :omania se aKa printre tarile cu nivel ridicat de imbolnavireprin infectia cu *. tuberculosis, care este responsabila pentru &(-=(> dintrecazurile de boala. Pn ultimii & ani a survenit o creNtere a ratei de mboln@vire la copiicu vCrsta cuprins@ ntre (-' ani. Copiii între 0-4 ani au o receptivitate crescută i fac formeșdiseminate de boală, dintre care meningita este cea mai severă. (

#uberculoza pulmonar@ este forma cea mai frecvent@ a bolii % &(> din cazuri ),aceasta ind singura form@ susceptibil@ de a contagioas@.

*ecanismele etiopatogenice 2 *icobacteriile ajung pe cale aerogen@ la nivelulalveolelor, unde se multiplic@, doar o parte putCnd distruse de c@tre macrofage.:eacia organismului gazd@ se modic@, ap@rCnd astfel r@spunsului imun, cu celedou@ componente ale sale, celular@ Ni umoral@. Dup@ ce are loc procesul defagocitoz@, microbacteriile vor continua sa se multiplice lent, iar citoinele eliberate

n focarul infecios iniial vor atrage limfocitele #, mediatorii imunit@ii celulare. :olul

major l are r@spunsul imun de tip celular, datorit@ proteciei conferite de celuleleeliberatoare de interferon . Acest proces dureaz@ timp de -& s@pt@mCni. %

In continuare, exista " situatii 2

• In cazul persoanelor cu imunitate celulara normala, se vor formagranuloamele in jurul *. tuberculosis. Aceste granuloame sunt alcatuite dintr-o acumulare de limfocite # activate si macrofage, ce limiteaza inmultirea si

http://www.arb-tb.ro/tuberculoza.htmlhttp://www.arb-tb.ro/tuberculoza.htmlhttp://www.arb-tb.ro/tuberculoza.htmlhttp://www.arb-tb.ro/tuberculoza.html


10/15

necroza. Astfel, se modica conditiile locale % nivel sc@zut de oxigen, predus, produNi nutritivi n cantitate mica ), avand ca rezultat inhibareaconsiderabila a cresterii bacilare, determinand starea de laten@ a infeciei0

• In cazul persoanelor cu imunodepresie, leziunile evolueaza spre o forma de #$3 primara evolutiva, adica materialul necrotic nu mai este bine izolat la

nivelul granulomului si poate drena intr-o bronhie sau intr-un vas sanguineapropiat, lasand o cavitate aerica la locul initial. Pn cazul unei r@spCndiri deorigine bronhic@, exist@ riscul dezvolt@rii unor infecii aerogene, pe cCnd odiseminare hematogen@ va determina o form@ extrapulmonar@ detuberculoz@.

Jactorii de risc 2

#ransmitere - 3@ile de p@trundere n organism

3alea inhalatorie sau aerogen@ este prioritar@. Pn peste =(> din cazuri,contaminarea are loc prin inhalarea particulelor bacilifere cu dimensiuni mici. 3@iledigestive Ni cutaneo-mucoas@ sunt rare, iar r@spCndirea pe cale transplacentar@este rar@.

$olnavii elimin@ n spaiul nconjur@tor unit@i infectante minuscule %numite nfuncie de dimensiuni Ni de gradul de deshidratare pic@turi Jlugge, nuclei,nucleosoli, praf bacilifer). Aceste particule sunt mpr@Ntiate n nc@pere,putCndpersista aproape permanent n spaiul respectiv. #usea, str@nutul, strig@tul, rCsulsau chiar vorbirea divizeaz@ sputa n pic@turi bacilifere cu diametrul mare. Acesteasunt proiectate n jurul bolnavului, dar nu pot ajunge n c@ile respiratorii perifericeale persoanelor expuse0 ele sunt blocate de ltrul nazal sau eliminate din bronNiilemari prin miNcarea muco-ciliarR, putCnd deveni ns@ contaminante dup@ oulterioar@ transformare in nucleosoli n urma evapor@rii apei pe care o conin. ic@turile bacilifere de sputa, precum Ni alte produse infectate se depun pe sol,podea, haine sau diferite obiecte, iar prin uscare rezult@ un praf bacilifercontaminant, n care bacilii Ni conserv@ virulena timp de cCteva s@pt@mCni. Infeciase realizeaz@ prin inhalarea unei astfel de particule de c@tre o persoan@ s@n@toas@.

#ransmiterea tuberculozei se poate produce Ni cu */cobacterium bovis, pe caledigestivR, prin lapte Ni derivatele sale. Datorit@ obligativit@ii pasteuriz@rii laptelui,acest tip de r@spCndire s-a diminuat semnicativ. % #uberculoza pulmonar@- hid dediagnostic Ni tratament- Dr. 3ristian Didilescu % $ucuresti ), Dr. 5limpia 4icolaescu% $ucureNti )

#ablou clinic 2 7volutia clinica a #$3 este diferita la ecare individ, in functie destatusul immunologic al acestuia. Datorita acestui motiv, aspectele clinice include 2formele latente0 boala primara0 boala primara progresiva si formele extrapulmonarede #$3.


11/15

Jormele de infecie latente sunt clinic asimptomatice, persoana respectiv@nereprezentCnd un pericol propriu-zis pentru indivizii din jur, neind contagioasa. 6-a constat ca bacilii viabili pot persista in materialul necrotic chiar de-a lungul ntregiiviei. :eactivarea infeciei are loc n momentul n care sistemul imun este deprimat.

$oala primar@ este frecvent asimptomatic@, diagnosticul putCnd stabilit numaiprin intermediul test@rii corespunz@toare. DeNi n majoritatea cazurilor boalaprimar@ este subclinic@, au fost, totuNi, sesizate adenopatii traheobronNice,secundare unei extinderi locale pe cale limfatic@.

Jormele primare progresive apar la aproximativ F-!(> dintre persoanele expuse la*. tuberculosis. 6imptomele de baz@ sunt astenia, fatigabilitatea, st@rile desubfebrilitate, inapetena, sc@derea ponderal@, frisoanele Ni transpiraiile nocturne,tusea seac@. 7xist@ cazuri n care tusea devine productiv@ Ni se complic@ cuhemoptizie.

Jormele extrapulmonare se dezvolt@ la circa "(> dintre pacienii imunocompeteni,riscul de dobCndire ind mai mare n cazul imunodepresiilor. 3ele mai severeforme , avCnd o rat@ crescut@ a mortalit@ii, chiar Ni n cazul instituirii tratamentuluicorespunz@tor, sunt cele cu localizare la nivel de sistem nervos central 2tuberculoamele cu infecie secundar@ meningeal@, al@turi de formele de miliar@rezultate din urma disemin@rii hematogene cu afectare multivisceral@. Alte formeposibile sunt cele ganglionare % mai frecvent la nivel de ganglioni cervicali ), osteo-articulare, pleurale sau genito-urinare.

3omplicaii 2• forma respiratorie determin@ distrucie pulmonar@ Ni afectarea respiraiei0•

diseminare in alte organe #ratament 2

6-a constatat c@ cei mai sensibili fa@ de tuberculoz@ sunt copiii pCn@ la virsta de 8ani, n special cei n primul an de via@, deoarece capacitatea de autoprotecie aorganismului este slab dezvoltat@, astfel boala se va dezvolta rapid, deseoriprovocCnd chiar decesul. De cele mai multe ori, copiii nu prezint@ manifest@ri locale,ci doar simptome generale ale bolii, precum oboseal@, lipsa poftei de mCncare,pierdere ponderal@, febr@ periodic@ de pCn@ la 8G,FS 3, m@rirea ganglionilor limfatici

n zonele gCtului, b@rbiei, n zona cubital@, inghinal@.

Diagnosticarea poate realizat@ prin reacia *antoux, care se aplic@ intradermal ntreimea medie a antebraului. Dup@ trecerea a '&-G" ore se va verica reaciaorganismului. Aceast@ metod@ este una convenional@, utilizat@ pentru depistareainfeciei tuberculoase inclus@ in rogramul 4aional de 3ontrol al #uberculozei.

#estul este considerat pozitiv n cazul n care dimensiunile umK@turii depaNesc F mmla copiii vaccinai cu vaccinul $3 pentru prima dat@ si !( mm la copiii vaccinairepetat. Acest rezultat demonstreaz@ faptul c@ subiectul a fost infectat cu *.


12/15

tuberculosis, dar nu este bolnav. :eacia *antoux este inofensiv@ chiar Ni n cazulcopiii cu manifest@ri alergice.

#ratamentul va avea loc conform strategiei 5*6. *edicamentele antituberculoase

eseniale utilizate n terapia copilului sunt identice cu cele utilizate la adult. Dincategoria medicamentelor antituberculoase de prim@ linie fac parte2 izoniazida,rifampicina % prezente in toate regimurile modern de chimioterapieantituberculoas@, avCnd aciunea bactericid@ cea mai puternic@ )0 pirazinamida,streptomicina Ni etambutolul, cel din urm@ ind utilizat n asociere cu altemedicamente antituberculoase pentru prevenirea apariiei tulpinilorchimiorezistente.

3himioprolaxia se adreseazR unor categorii de populaTie sRnRtoasR dar cu risccrescut de infecTie Ni mbolnRvire Ni se face cu isoniazidR n dozR unicR, zilnicR, de!F mg9gc pentru copii, fRrR a depRUi doza de 8(( mg, pe o duratR de luni.

7ste necesar@ monitorizarea tratamentului Ni evaluarea rezultatelorchimioterapiei. La mplinirea a !" luni de la nceperea unui tratamentantituberculos, pentru ecare bolnav pulmonar conrmat bacteriologic seefectueazR o evaluare a evoluiei sub tratament.

Tetanosul

#etanosul este o boal@ infecioas@ acut@, de cele mai multe ori ind fatal@, cauzat@

de o exotoxin@ produs@ de 3lostridium tetani, bacil gram-pozitiv, anaerob. 3. tetaniproduce " exotoxine, dintre care tetanospasmina este neurotoxina responsabil@ demanifest@rile clinice0 este considerate a cea mai puternic@ toxin@ cunoscut@.

$oala se manifest@ prin rigiditate muscular@ Ni spasme generalizate ale muNchilorscheletici. Aceast@ rigiditate muscular@ esti una caracteristic@ Ni porneNte de lanivelul zonei maxilare %trismus) Ni de la nivelul gatului, progresCnd ulterior.%MMM.Mho.int9Mer 0 in $oo !" ed, aprilie "(!"0 :ecomand@ri de vaccinare in



13/15

pediatrie + *arin $urlea %coordonator)-$ucureNti2Amaltea,"(!"0MMM.Miipedia.com )

In prezent, boala poate prevenit@ prin vaccinare. 7ste singura boal@ infecioas@,necontagioas@, ce nu se transmite direct de la o persoan@ la alta.

#ransmiterea este realizat@ prin contaminarea cu sol sau particule din sol aleziunilor majore sau minore, plagi chirurgicale, arsuri, punctie, strivire, infectii aleurechii medii, infectii dentare, muscaturi de animale, avort, in timpul nasterii.

#etanosul apare la toata lumea, dar este mai frecvent in regiunile dens populate, inzonele calde, umede si cu sol bogat in materie organica. %:ecomand@ri de vaccinarein pediatrie + *arin $urlea %coordonator)-$ucureNti2Amaltea,"(!")

#ablou clinic 2 erioada de incubatie medie este de & zile, aceasta putand varia intre8 si "! de zile, in functie de cantitatea de toxina. Au fost descrise 8 forme clinice 2locala %contracture muschilor apare intr-o anumita zona anatomica, avand o durata

de cateva saptamani si disparand treptat ), cefalica % sunt afectati nervii cranieni aifetei ) si generalizata. Jorma generalizata reprezinta circa &(> din totalul cazurilor,manifestandu-se astfel 2 primul semn este trismusul, urmat ulterior de rigiditateagatului, dicultati la inghitire si rigiditatea muschilor abdominali si febra,transpiratie, hipertensiune arteriale ca simptome secundare. %:ecomand@ri devaccinare in pediatrie + *arin $urlea %coordonator)-$ucureNti2Amaltea,"(!"0http299MMM.cdc.gov9tetanus9about9index.html )

#etanosul neonatal este o forma de tetanus generalizat care apare la nou-nascuti insituatia in care travaliul s-a produs in conditii improprii si mama nu a fost imunizataanterior. De obicei, apare ca urmare a infectarii bontului ombilical in urma utilizarii

instrumentarului nesteril, contaminat cu bacil tetanic. 7ste comun in tarile in cursde dezvoltare, estimandu-se mai mult de "FG.((( decese annual in intreaga lume,in perioada "(((-"((8. % in $oo ed !", aprilie "(!!0 :ecomand@ri de vaccinarein pediatrie + *arin $urlea %coordonator)-$ucureNti2Amaltea,"(!"0 Pnt@rireasistemului imunitar al copilului-arriet rie/0 trad. 2 Daniela Dinulescu, pref. 1ictorDaniel Ionescu-$ucuresti2 3orint, "((')

ot s@ apar@ o serie de complicaii, precum laringospasm sau spasme ale muschilorrespiratorii, ce pot conduce la afectarea respiratiei0 contractiile sustinute siconvulsiile pot conduce la fracturi ale coloanei vertebrale sau ale oaselor lungi0afectarea sistemului nervos vegetative poate conduce la hipertensiune si ritm

cardiac anormal0 infectii nosocomiale ca urmare a spitalizarii indelungate,suprainfectare bacteriana a ulcerelor de decubit, pneumonii sau sepsis de cateter0embolia pulmonara ce apare la varstnici si consumatori de droguri0 pneumonie deaspiratie. %:ecomand@ri de vaccinare in pediatrie + *arin $urlea %coordonator)-$ucureNti2Amaltea,"(!" )

3a tratament, se recomanda toaleta plagii si curatarea prin indepartarea tesutuluinecrotic si a corpilor straini0 antibioticoterapie pentru prevenirea suprainfectarii

http://www.wikipedia.com/http://www.cdc.gov/tetanus/about/index.htmlhttp://www.wikipedia.com/http://www.cdc.gov/tetanus/about/index.html


14/15

bacteriene0 terapie de sustinere generala si a functiei respiratorii, in cazult prezenteispasmelor0 imunoglobulina ce neutralizeaza doar toxina libera.

Imunoprolaxie 2 7xista " tipuri de toxoid tetanic, lichid si adsorbit pe sare dealuminiu, formulare care este preferata, intrucat confera un raspuns imun mai bun

si de durata mai lunga. 7ste disponibil sub diferite preparete, D# in combinatie cutoxina difterica sau D#a, atat cu toxina difterica, cat si cu vaccine pertussisacelular.

entru copii mai mari de G ani si pentru adulti se recomanda administrarea d#.

Intreruperea programului recomandat sau intarzierea dozelor ulterioare nu reduceraspunsul dupa nalizarea schemei. 4u este nevoie de o reluare a schemei,indierent de timpul scurs intre doze.

#recerea prin boala nu confera imunitate, deoarece o mica cantitate de toxina estesucienta pentru producerea bolii.ersoanele aKate in recuperare trebuie imunizate

active, in timpul convalescentei, cu d#


15/15

vaccinuri pentru nou nascuti si copii

Documents