Judecltor Viorel TERZE A

v

NOUL COD DE PROCEDURA\,

CNILAADNOTATINCLUDE DOCTRINA $I JURISPRUDENTA

Universul JuridicBucuresti,

- 20t6 -

CUPRINS

ABREVIERI

TITLUL PRELIMINAR. DOMENIUL DE REGLEMENTARE ALcoDULu DE pRocEDURA crv[A qr rnrNcrprrlEFUNDAMENTALE ALE PROCESUTUI CIVIL

CAPITOLUL I. Domeniul de reglementare al Codului de proceduri civiliCAPITOLUL II. Principiile fundamentale ale procesului civil

CAPITOLUL III. Aplicarea legii de procedurl civili

CARTEA I. DISPOZITII GENERALE

TITLUL I. Acfiunea civiliTITLUL II. Participanfii la procesul civil

CAPITOLULI. ]udec[torul. IncompatibilitateaCAPITOLUL II. Pirtile

Sec{iunea 1. Folosinla ;i exerciliul drepturilor procedurale

Secliunea a 2-a. Persoanele care sunt impreund reclamante sau pArAfuSecliunea a 3-a. Alte persoane care pot lua parte la judecatd

$1. Intervenfia voluntari$2. Interven{ia forlati

I. Chemarea in judecatd a altei persoaneII. Chemarea in garanfieIII. Ardt area titularului dreptuluiIV. Introducereaforlatd in cauzd, din oficiu, a altor persoane

Secliunea a 4-a. Reprezentarea pdrlilor in judecatd51. Dispozilii generale

52. Dispozifii speciale privind reprezentarea convenlionaliSecliuneaa5-a. Asistenlajudiciard

CAPITOLUL III. Participarea Ministerului Public in procesul civil

TITLULIII. Competenfainstan[elorjudecitoregtiCAPITOLUL I. Competenla materiali

Sec[iunea 1. Competenya dupd materie;i valoaresecliunea a 2-a. Determinarea competenlei dupd valoarea obiectului cererii

intro ductiv e de in st an! d

CAPITOLULII. CompetenlateritoriallCAPITOLULIII. Dispozi(iispeciale

11

15

L7

28

68

'7'7

136

t36t46147

160

162t62169

t69T7L

t74t75t82t82183

l9lL94

197

r97

t97

275

287

307

NOUL coD DE PROCEDURA cIvILA ADNO!4I

CAPIToLULlV.IncidenteproceduraleprivitoarelacompetenlainstanleiSecliunea 1. Necompetenla Si conflictele de competenyd

Sec{iunea a 2-a. Litispenden{a 9i conexitatea

Secliunea a j-a. Strdmutarea proceselor' Delegarea instan{ei

TITLUL lV. Actele de ProceduriCAPITOLUL I. Forma cererilor

CAPITOLUL II. Citarea qi comunicarea actelor de procedurl

CAPITOLUL III. Nulitatea actelor de procedurl

TITLUL V. Termenele Procedurale

TITLULVI. Amenzi judiciare qi despigubiri

CARTEA A II-A. PROCEDURA CONTENCIOASA

TITLUL I. Procedura in fa(a primei instan{e

CAPITOLUL I. Sesizarea instanfei de judecatl

Secliunea 1. Dispozi{ii generale

Secliunea a 2-a. Cererea de chemare in iudecatd

Secliunea a j-a. intkmPinarea

Secliuneaa4-a. Cerereareconvenlionald

CAPITOLUL II. fudecata

Sec{iunea 1. Dispozilii generale

Secliunea a 2-a, Cercetarea procesului

Subsec{iunea 1. Dispozilii comune

319

319

335

336

342

342

345

370

372

381

Subsecliunea a 2-a. ExcepSiile procesuale

Subsec{iunea a 3-a. Probele

$1. Dispozilii generale

52. Dovada cu inscrisuriI. Dispozi{ii generale

Il. Inscrisul autentic

lll. Inscrisul sub semndturd privatd

lV. inscrisurile Pe suport informatic

i. iuptirrtrl, gi ropiit, de pe inscrisurile autentice sau sub semndturd privatd

VI. inscrisurile recognitive sau reinnoitoare

VIl. Regimul altor inscrisuri

VIII. Administrarea probei cu inscrisuri

IX. Verifi carea inscrisurilor

53. Proba cu martoriL Admisibilitatea probei cu martori

IL Administrarea probei cu martori

$4. Prezumliile

$5. Expertiza

57. Cercetarea la fala locului

385

385

385

405

434

436

438

438

448

448

457

462462472

472

473

474

478

479

479

480

480

482

485

485

486

493

49450s

CUPRINS

58. Mirturisirea 506L Admisibilitatea probei 506II. Interogatoriul 507

99. Asigurarea probelor 509

Subsecliunea a 4-a. Administrarea probelor de cdtre avocali sau consilieri juridici 512Secliunea a 3-a. Dezbaterea tn fond a procesului 517

Sec{iunea a 4-a. Deliberarea;i pronun{areahotdrhrii 518

CAPITOLUL III. Unele incidente procedurale 523

Secliunea 1. Renunlarealajudecatd 523

Secliunea a 2-a. Renunlarea la dreptul pretins 527

Secliunea a 3-a. Suspendarea procesului 528

Secliunea a 4-a. Perimarea cererii 549

CAPITOLUL IV. Hotiririle judecitoregti 557

Secliunea 1. Dispozifii generale 557

51. Denumirea, intocmirea gi comunicarea hotiririi 557

52. Efectele hotdr1riijudecitoregti 561

Secliunea a 2-a. Hotdrdrile date in baza recunoa;terii preten{iilor 583

Secliunea a 3-a. Hotdrdrea prin care se incuviinleazd tnvoiala pdr[ilor 583

Secliunea a 4-a. indreptarea, ldmurirea;i completarea hotdrdrii 586

Secliunea a 5-a. Executarea provizorie 596Sec{iunea a 6-a. Cheltuielile de judecatd 606

TITLUL II. Clile de atac 619

CAPITOLUL L Dispozilii generale 619

CAPITOLUL II. Apelul 635

CAPITOLUL III. Ciile extraordinare de atac 655

Secliunea 1. Recursul 655

Sec{iunea a 2-a. Contestaliain anulare 677

Secliunea a 3-a. Revizuirea 701

TITLUL III. Dispozifii privind asigurarea unei practici judiciare unitare 726

CAPITOLUL I. Recursul in interesul legii

CAPITOLUL II. Sesizarea Inaltei Curli de Casalie gi fustilie in vederea pronunfiriiunei hotirdri prealabile pentru dezlegareaunor chestiuni de drept 728

TITLUL IV. Contestalia privind tergiversarea procesului 732

CARTEA A III-A. PROCEDURA NECONTENCIOASA

'UDICIARATITLUT I. Dispozifii generale

TITLUL II. Dispozi{ii speciale

741

747

NOUL COD DE PROCEDURA CIVILA ADNOTAT

CARTEA A IV-4. DBSPRE ARBITRAJ

TITLUL I. Dispozifii generale

TITLUL U. Conven(ia arbitrdi

TITLUL ru. Tribunalul arbitral

TITLUL W. Procedura arbitraliCAPITOLUL I. Sesizarea tribunalului arbitralCAPITOLUL II. |udecataCAPITOLUL III. Cheltuielile arbitrale

CAPITOLUL IV. Hotirtrea arbitrali

TITLUL V. Desfiinfarea hotiririi arbitrale

TITLUL VI. Executarea hotlrdrii arbitrale

TITLULVU. Arbitrajulinstitufionalizat

CARTEA A V-A. DESPRE EXECUTAREA SILITA

TITLUL I. Dispozifii generale

CAPITOLUL I. Scopul qi obiectul executirii silite

CAPITOLUL II. Titlul executoriu

CAPITOLUL III. Participanlii la executarea silitlCAPITOLUL IV. Efectuarea executirii silite

Secliunea 1. Sesizarea organului de executare

Secliunea a 2-a. Efectuarea actelor de executare silitd

Secliunea a 3-a. Executarea impotriva moStenitorilor

Sec[iunea a 4-a. Intervenlia altor creditori

Secliunea a 5-a. Perimarea executdrii silite

Secfiunea a 6-a. Amdnarea, suspendarea gi restrkngerea executdrii

Sec{iunea a 7-a. incetarea executdrii silite

CAPITOLUL V. Prescriplia dreptului de a obline executarea silitiCAPITOLUL VI. Contestalia la executare

CAPITOLITL VII. Depunerea cu afectaliune speciald

CAPITOLITL VI[. Intoarcerea executlrii

TITLUL IL Urmirkea siliti asupra bunurilor debitoruluiCAPITOLUL I. Urmlrirea mobiliari

Sec{iunea 1. Bunurile mobile care nu se pot urmdriSec{iunea a 2-a. Procedura urmdririi mobiliare

51. Sechestrarea bunurilor mobile52. Valorificarea bunurilor sechestrate

53. V6nzarea la licitalie publicl54. Dispozilii speciale

Sec[iunea a j-a. Poprirea

7s8

763

763

764

768

769

773

780

78r

751

755

78s

785

805

841

859

8s9

883

887

889

895

898

913

9t4922

966

967

97t97t97t973

973

981

982989

990

CUPRINS

Secliunea a 4-a. Urmdrireafructelor Si a veniturilor imobilelor

S1. Urmirirea siliti a fructelor neculese gi a recoltelor prinse de rid[cini52. Urmlrirea veniturilor generale ale imobilelor

CAPITOLUL II. Urmirirea imobiliari

Secliunea 1. Bunurile imobile care pot fi urmdrite

Sec{iunea a 2-a. incuviin[area urmdririi imobiliare

Secliunea a j-a. Efectele urmdririiSecliunea a 4-a. Vdnzarealalicitalie publicd

S1. Formalitllile premergitoare vinzirii52. Scoaterea in vinzare a imobilului

53. Licitalia gi adjudecarea imobilului

Secfiunea a 5-a. Efectele adjudecdrii

Secliunea a 6-a. Dispozilii speciale

CAPITOLUL UI. Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin urmirirea silitl

Secfiunea 1. Dispozi[ii generale

Secliunea a 2-a. Distribuirea sumei rezultate din vhnzarea bunurilor urmdrite

Secliunea a 3-a. Plata sumei rezultate din urmdrirea silitd

TITLUL ilI. Executarea siliti directiCAPITOLUL I. DisPozilii generale

CAPITOLUL II. Predarea silitl a bunurilor mobile

CAPITOLUL m. Predarea siliti a bunurilor imobile

CApITOLUL ry. Executarea siliti a altor obligalii de a face sau a obligaliilor de a nu face

Secliunea 1. Dispozi[ii comune

Secliunea a 2-a. Executareahotdrhrilor judecdtoresti referitoare la minori

CARTEA A VI-A. PROCEDURI SPECIALE

TITLUL I. Procedura divorfuluiCAPITOLUL I. DisPozilii comune

CAPITOLUL II. Divorlul remediu

Sec[iunea 1. Divorlul prin acord.ul solilor

Secliunea a 2-a. Divorlul din motive de sd'ndtate

CAPITOLUL UI. Divorlul din culpa solilor

TITLUL II. Procedura punerii sub interdic{ie judecitoreascl

TITLUL III. Procedura de declarare a mor[ii

1014

1014

1016

1020

1020

t027

t0291030

1030

1031

t0341043

t047

1048

1048

1051

10s8

1061

1061

t0621063

1065

1065

1068

r075

1075

1082

1082

1083

1083

1085

1089

TITLUL IV. Misuri asiguritorii qi provizorii 1093

CAPITOLUL I. Sechestrul asiguritor 1093

Sec{iunea 1. Dispozilii generale 1093

Secfiunea a 2-a. Dispozilii speciale privind sechestrul asigurdtor al navelor civile 1 i 10

CAPITOLUL II. Poprirea asiguritorie ll12CAPITOLULIII. Sechestruljudiciar 1115

CAPITOLUL 1\,r. Misuri provizorii in materia drepturilor de proprietate intelectuali 1119

NOUL COD DE PROCEDURA CIVILAADNOTAT

TITLUL V. Procedura partajului judiciar

TITLULVI. Proceduraordonanfeipregedinliale

TITLUL VII. Cererile posesorii

TITLUL VII[. Procedura ofertei de plati gi consemnafiunii

TITLUL IX. Procedura ordonanfei de plati

TITLUL X. Procedura cu privire la cererile de valoare redusl

TITLUL XI. Evacuarea din imobilele folosite sau ocupate flri dreptCAPITOLUL I. Dispozi{ii generaleCAPITOLUL [. Procedura de evacuare

CAPITOLULIII. Dispozilii speciale

TITLUL XII. Procedura privitoare la inscrierea drepturilor dobindite in temeiuluzucapiunii

TITLUL XIII. Procedura refacerii inscrisurilor gi hotiririlor displrute

TITLULXIV. Cau(iuneajudiciari

CARTEA A YII-A. PROCESUL CryIL INTERNATIONAL

TITLUL I. Competenfa internafional[ a instanfelor romaneCAPITOLUL I. Dispozilii generale

TITLUL II. Legea aplicabill in procesul civil interna{ionalCAPITOLUL I. Capacitatea gi drepturile pirlilor in procesCAPITOLUL II. Legea aplicabill in materie procedurald

TITLUL III. Eficacitatea hotirArilor strlineCAPITOLULI. RecunoagtereahotirArilorstrlineCAPITOLUL II. Executarea hotirArilor strline

TITLUL ry. Arbitrajul interna{ional gi efectele hot[rdrilor arbitrale striineCAPITOLUL I. Procesul arbitral interna[ionalCAPITOLUL II. Efectele hotlrArilor arbitrale striine

DISPOZITII FTNALE

INDEX

CAPITOLUL II. Dispozilii speciale de competenli internalionali a instan{elor romAne 1234

tt25

I 145

1 166

tt67

LL69

LL79

I 189

I 189

tL94tL97

LL99

1208

1209

t22Lt22t

t256r2561257

1259

t260L272

r277t2771280

t283

t285

10

CAPITOLUT IDomeniul de reglementare

al Codului de procedur[ civili

oBIECTUL gr scopul coDurur DE pRocEounA clvrAArt. l. - (l) Codul de procedurl civili, denumit in continuare codul, stabilegte regulile

de competen{I gi de judecare a cauzelor civile, precum si cele de executare a hotirlrilorinstanlelor gi a altor tifluri executorii, in scopul tnfiptuirii justifiei in materie civili.

(2) ininfrptuirea justifiei, instan[ele judecltoregti ind"plio"ro. ,erviciu de interes public,StgurAnd respectarea ordinii de drept, a libertifilor fundamentale, a drepturilor qi intereselorlegitime ale persoanelor fizice qi persoanelor juridice, aplicarea legii gi garantareasupremafieiacesteia.

BIBLIOGRAFIE: Violeta Belegante, Decebal-Adrian Ghinoiu, Succintd prezentare a sistemului Sisolu{iilor legislative Preconizate de Proiectul noului Cod de procedurd civild,in Dreptul nr. 2120L0, pp. ll-3i;ViorelMihaiCiobanu, DialogProceduracivildincontextulnouluiCod,inRRDA nr.5l20l3,pp.ZZ-ZZ;Viorel Mihai Ciobanu, Editorial: Implicalii ale intrdrii separate in vigoare a noului Cod civil;i a nouluiCod de procedurd civild. Este nevoie ca acesta din urmd sd intre in vigoare?, in RRD| nr. 212012, pp. 17 -24;Viorel Mihai Ciobanu, Traian Cornel Bricit, Cdteva refleclii tn legdturd cu soluliile din ioctrind ;ijurispruden{d prittind unele probleme ivite in aplicarea noului Cod de procedurd civild,in RRDp w.412014,pp. 87-115; Viorel Mihai Ciobanu, Avocatul Poporului, Curtea Constitu{ionald, Consiliul Superioral Magistraturii, Ministerul Justiliei ;i noul Cod de procedurd civild, in RROp nr. 6t2)t3,pp. iO-OS;Ion Deleanu, Av atarurile punerii in aplicare a noului Cod de procedurd civila, tn RRDf nr. 5l20li, pp.l3-26;Ion Deleanu, Consideralii generale Si unele observalii cu privire la Proiectul Codului de procedird civil^d,in RRDP nr.212009, pp.25-52; Ion Deleanu, Privire asupra Codului de procedurd ci;ild adoptat prinLegea nr. 134/2010, in PR nr. 912010, pp. 15-30; Ion Deleanu, Observalii generale ;i speciale cu privire lanoul Cod de procedurd civild (Legea nr. 134/2010), in Dreptul nr. 1112010, p. 11 qi urm.; Ion beleanu,Repere ale controlului de convenlionalitate, ale controlului de constitulionalitate Si ale controlului judiciarasupra conceptelor juridice

"tagi" tn materie procesual-civild, in RRDP nr. 5120L4, pp.9-33; DumitruDo!r9v, Observalii Si propuneri la Proiectul Legii pentru punerea tn aplicare a Legii nr. Ba/2010 privindCodul de procedurd civild, in PR nr. ll2}12, pp. 4l-49; Sebastian Spinei, Stadiul procedurii civileiomynetn perspectiva adoptdrii noului Cod, in RRDP nr. Ll20l0; Liviu-Alexandru Viorel, Avram-AlexandruOan6', Modificdrile aduse Codului de procedurd civild prin Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare aLegii nr. 287/2009. Solulii preconizate in noul Cod de procedurd civild, in RRD| nr. ll20t2,pp. ZU-Z1A;Gheorghe-Liviu Zidarv Noul Cod de procedurd ciyild - intre crea{ie gi aplicare, in RRDA nr. 412013,pp.21-30.

APTICABITITATEA GENERATA A CODULUI DE PROCEDURA CIVIAArt. 2. - ( f ) Dispozifiile prezentului cod constituie procedura de drept comun tn materie civili.(2) De asemenea, dispozifiile prezentului cod se aplic[ gi in alte materii, in misura in care

legile care le reglementeazl nu cuprind dispozifii contrare.

t7

ART.3-4 NOUL COD DE PROCEDURA CIVILA ADNOTAT

APTICAREA PRIORITARA A TRATATETOR INTERNATIONATE PRIVITOARE

tA DREPTURITE OMUTUIArt. 3. - (l) ln materiile reglementate de prezentul cod, dispozi(iile privind drepturile qi

libertifile persoanelor vor fi interpretate gi aplicate in concordanfl cu Constitufia, DeclaraliaUniversali a Drepturilor Omului, cu pactele gi cu celelalte tratate la care RomAnia este parte.

(2) Daci existi neconcordanfe intre pactele qi tratatele privitoare la drepturile fundamentale

ale omului, la care Rominia este parte, gi prezentul cod, au prioritate reglementirileinternafionale, cu excepfia cazului in care prezenfirl cod confine dispozifii mai favorabile.

APLICAREA PRIORITARA A DREPTUTUI UNIUNII EUROPENE

Art. 4. - in materiile reglementate de prezentul cod, normele obligatorii ale dreptuluiUniunii Europene se aplici in mod prioritar, indiferent de calitatea sau de statutul pirlilor.

BIBLIOGRAFIE: Emilian Ciongart, Aplicabilitatea directd a dreptului comunitar european' in Analele

Universitifii ,,Constantin Brincugi' din Tirgu fiu, Seria $tiinle Juridice, nr. a12010,pp.181-200, disponibil

lahttp://www.utgjiu.ro/revista/jur/pdf/2010-a/ D-EMILIAN-CIONGARU.pdf,Ion Deleanu, Obligativitatea

hotdrhrilor Curlii Europene a Drepturilor Omului ;i ale Cur{ii de lusti[ie a Comunitdlilor Europene, inDreptul nr. 212007, pp. 28-43; Manfred Dauses, Prioritatea dreptului comunitar european tn raport cu

dreptul intern al statelor membre ale lJniunii Europene, in Dreptul nr. 612003,pp.47-64; Augustin Fuerea,

lnstanlele nalionale;i Curtea de lusti{ie a Uniunii Europene in cadrul procedurii intrebdrilor preliminare

- ac{iunea in interpretare, in PR nr. 612013; Sergiu Gherdan, Privire criticd asupra dispoziliilor art. 5

noul Cod civil yizdnd aplicarea prioritard a dreptului unional, in PR nr. 212013; Mihaela Mazilu-Babel,

Gabriela Zanfir, Invocarea Si aplicarea directivelor uniunii Europene in dreptul intern. Directiva - obligalia

de rezultat impusd. (I), in PR nr. 312013; Mihaela Mazilu-Babel, Gabriela Zanfrr, Invocarea ;i aplicarea

directivelor Uniunii Europene tn dreptul intern. Directiva - instrument de interpretare a dispozi{iilor

normative interne (II), in PR nr. 412013; Mihaela Mazilu-Babel, Gabriela Zanfit, Invocarea Si aplicarea

directivelor uniunii Europene tn dreptul intern. Directiva - set de norme cu impact direct in dreptul nalional

(ill),inPR nr. 5/2013; Mihaela Mazilu-Babel, CCR. Exceplie de neconstitulionalitate. Aplicarea dreptului'tlE. Clauza implicitd d.e conformitate a dispoziliilor na{ionale cu dreptul Uniunii. Norme interpuse.

Relevan{d constitulionald. Identitate constitufionald. incdlcarea art. 148 alin. (2) ;i (4) din Constitu{ie.

Neconstitulionalitate, in PR nr. 9/2015; Corneliu Liviu Popescu, Raporturile dintre dreptul Uniunii

Europene Si dreptul intern romh.n, in lumina dispoziliilor constitu{ionale revizuite, in RRDC m.212004,

pp. iA-U;Daniel Mihail gandru, Constantin Mihai Banu, Dragog Alin Ciiin, Probleme din iurisprudenlairimiterilor preliminare formulate de instan{ele din Romdnia, in PR nt. 612013; Mihai $andru, MihaiBanu, Dragoq Ciitn, incercdri de utilizare a trimiterii preliminare in cadrul procedurii de executare silitd

tn fa{a instan{elor judecdtoresti din Romhnia, in RRES nr. 312013, pp. 84-95; Camelia Toadet, Trimiterile

preliminare (prejudiciale): instrument de cooperare intre judecdtorul romhn Si CIUE, in PR nr. 612013.

JURISPRUDENTA

HOTARARICJUE

l. Reglementare comunitari. Lipsa traduceriiin limba unui stat membru. Opozabilitate.Imperativul securitilii juridice impune ca oreglementare comunitarl si permitl celorinteresali se cunoasce exact intinderea obliga-

liilor care le sunt impuse, ceea ce nu s-arputea asigura decit prin publicarea conforme

18

cerinlelor legale a respectivei reglementiri inlimba oficial[ a destinatarului. in plus, ar ficontrar principiului egalitilii de tratament sifie aplicate in acelagi mod obligaliile impusede o reglementare comunitar[ in vechile state

membre, in care particularii au posibilitateade a lua cunogtinli de respectivele obligalii

TITLUL PRELIMINAR ART.4

in |urnalul Oficial al Uniunii Europene, inlimba acestor state, gi in statele membre care

au aderat, in care aceasti luare la cunoqtinlia fost imposibill din cauza unei publiclritardive. Respectarea unor asemenea principiifundamentale nu este contrari principiuluiefectivitllii dreptului comunitar, in condiliilein care acest din urml principiu nu poateprivi norme care nu sunt incl opozabileparticularilor. Pozilia conform cireia s-aradmite, in numele principiului efectivitilii, oopozabilitate a unui act care nu a fost publicatconform cerin(elor legale ar fi contra legem

gi ar avea drept consecin![ si li se impunlparticularilor, in statul membru in cauz6, sisuporte consecinlele negative ale nerespectlriiobligaliei care ii revenea administralieicomunitare de a pune la dispozifia lor, ladata aderirii, intregul acquis comunitar intoate limbile oficiale ale Uniunii. Pe de altiparte, imprejurarea ci este vorba despre unoperator care desfXEoari activitili de comerfinternalional qi care, in mod necesar, cunoa$tecon{inutul obligaliilor vamale nu ar putea fisuficienti pentru ca unui particular si ii fieopozabili o reglementare comunitarl carenu a flcut obiectul unei public[ri conformecerinlelor legale in )urnalul Oficial al UniuniiEuropene. De asemenea, degi legislaliacomunitari este disponibill pe internet 9iparticularii iau din ce in ce mai des cunogtinliin acest mod de aceasti legislalie, o asemeneapunere la dispozifie a legislafiei respective nuar putea echivala cu o publicare conformicerinlelor legale in furnalul Oficial al UniuniiEuropene in lipsa oriclrei reglement[ri inaceasti privinli in dreptul comunitar. De altfel,degi diferite state membre au adoptat ca formivalabill o publicare electronici, aceasta faceobiectul unor texte cu putere de lege gi al unornorme administrative care o reglementeazicu precizie gi determini exact cazurile incare o asemenea publicare este valabili.Or, in starea actualf, a dreptului comunitar,Curtea nu este in mdsuri sd considere aceastlformi de punere la dispozilie a legislalieicomunitare ca fiind suficientS' pentru a i se

asigura opozabilitatea. Prin urmare, singuraversiune a unui regulament comunitarcare este autentici este, in starea actuali a

dreptului comunitar, cea care este publicatiin |urnalul Oficial al Uniunii Europene, astfel

incAt o versiune electronici anterioari acesteipubliciri, chiar daci se dovedegte ulterior a ficonformd versiunii publicate, nu poate fi opusdparticularilor [CIUE, Marea Cameri, hotlrAreadin 11 decembrie 2007, Skoma-Lux sro c,

Celni ieditelstvl Olomouc, cauza C-16L106, inRepertoriul de j urisprude nll 2007, p. I - 1 08a 1 l.Nota autorului: Trebuie subliniat cd publicareain varianta electronicd a lurnalului Oficial alUniunii Europene este autenticd ;i produce efectejuridice incepdnd cu data de 1 iulie 201j, conformRegulamentului nr. 216/2013. De asemenea, trebuieprecizat cd, Potritit unei jurisprudente constante,

formul.area utilizatd in una dintre versiunile lingvisticeale unei dispozi{ii din dreptul Uniunii nu Poatesd fie singurul temei pentru interpretarea acesteidispozilii sau acesteia nu poate sd i se atribuie, inaceastd privinld, un caracter prioritar tn raPort cucelelalte versiuni lingvistice. O astfel de abordare ar

fi, intr-adevdr, incompatibild cu cerin{a de aplicareunifurmd a dreptului Uniunii. in caz de divergenldintre diferitele versiuni lingvistice, dispozilia tn cauzdtrebuie, asadar, interpretatd in raPort cu economiagenerald Si cu finalitatea reglementdrii din care faceparte (a se vedea tn special Hotdrdrea din 3 martie2011, Comisia c. Regatului ldrilor de Jos, C-41/09,nepublicatd incd in Repertoriu, pct. 44 ;i jurispruden{acitatd). Respectarea acestor Principii se impune cuacelea;i consecinle atunci cdnd o reglementare a

Uniunii obligd statele membre ca, pentru punereasa tn aplicare, sd ia md.suri care instituie obligalii tnsarcina particularilor. Prin urmare, mdsurile nalionalecare, in aplicarea unei reglementdri a Uniunii,instituie obligalii in sarcina particularilor trebuiesd fie publicate, pentru ca persoanele interesate sd

poatd lua cunoStin{d de acestea (a se vedea, in acest

sens, Hotdrhrea din 20 iunie 2002, Mulligan ;i alSii,

C-313/99, in Rec., P. I-5719, pct. 51 ti 52). intr-oasemenea situa{ie, persoanele interesate trebuiedeopotri'vd sd aibd posibilitatea sd se informeze cuprivire la sursa mdsurilor nalionale care instituieobligalii in sarcina lor. Astfel, trebuie publicate nunumai reglementarea nationald, ci Si actul de dreptal llniunii care, dupd caz, obligd statele membresd ad.opte mdsuri ce instituie obligalii in sarcinaparticularilor (a se vedea, in acest sens, Hotdrhrea din10 martie 2009, Heinrich, C-i45/06, in Rep., p. I-1659,pct.45-47).

2. Prioritatea aplicirii dreptului comunitar.Spre deosebire de tratatele internalionaleobiqnuite, Tratatul CEE a instituit o ordinejuridici proprie, integratI in sistemul juridical statelor membre in momentul intririiin vigoare a Tratatului gi care se impuneinstanfelor acestora, instituind o comunitate

19

ART.4 NOUL COD DE PROCEDURA CIVILAADNOTAT

cu o durate nelimitatl, dotatl cu institufiiproprii, cu personalitate, cu capacitate juridicl,cu capacitate de reprezentare interna(ionall gi,

in special, cu puteri reale derivate din limitareacompetenlei sau din transferul atribuliilorstatelor citre Comunitate. Acestea din urmiau limitat, chiar daci in domenii restrAnse,drepturile lor suverane qi au creat astfel uncorp de drept aplicabil resortisanlilor lor gilor insele. Aceast[ integrare a dispoziliilorde naturi comunitari in dreptul fiecirei lirimembre, precum gi, intr-un sens mai general,sensul qi spiritul Tratatului au drept corolarimposibilitatea statelor de a face s[ prevaleze,impotriva unei ordini juridice acceptatede c[tre acestea pe bazd de reciprocitate, omisuri unilaterali ulterioari care nu poateastfel sd-i fie opozabili (...). Forla executivia dreptului comunitar nu poate, intr-adevdr,varia de la un stat la altul ln funclie de legileinterne ulterioare, flri a pune in pericolrealizarea scopurilor Tratatului menlionatela art. 5 alin. (2), gi nici nu poate da naqtereunei discriminiri interzise prin art. 7, intrucAtobligaliile asumate in temeiul Tratatului deinstituire a Comunitilii nu ar fi necondilionate,ci doar eventuale, in cazul in care acestea arputea fi introduse in cauzi prin actele legislativeviitoare ale semnatarilor [CJCE, hotirArea din15 iulie L964, Costa c. Enel, cauza C-61 1964, inLege 41.

3. Aplicabilitatea directi a dispozifiilorTratatului privind Uniunea Europeani.Aplicabilitatea directl a dreptului comunitarpresupune c[ normele de drept comunitartrebuie si-gi produc5 totalitatea efectelor deo manieri uniforml in toate statele membre,incepAnd de la intrarea lor in vigoare Ei pe tottimpul existenlei lor. Dispoziliile respectivereprezintS: o sursl imediati de drepturi gi deobligalii pentru to{i cei cirora li se adreseazi,fie ci este vorba de statele membre sau departiculari, care sunt plrli in raporturilejuridice de drept comunitar. Acest efect privegteorice instan![ nalionali care, sesizati in cadrulcompeten{ei sale, ca autoritate a unui statmembru, are ca misiune proteclia drepturilorconferite persoanelor de drept privat de cltredreptul comunitar. in temeiul principiuluisupremaliei dreptului comunitar, dispoziliiletratatului gi actele instituliilor direct aplicabileau ca efect, in raporturile lor cu legislalia

20

nalionali a statelor membre, prin simplulfapt al intririi in vigoare, inaplicabilitatea ipsoiure a oricdrei dispozilii contrare legislalieinalionale existente, dar gi - datoriti faptului ciaceste dispozilii fac parte integranti, cu rangsuperior normelor interne, din ordinea juridiciaplicabili pe teritoriul fieclrui stat membru - dea impiedica adoptarea valabili a unor noi actenormative nalionale, in misura in care acesteaar fi incompatibile cu normele comunitare.Faptul de a recunoa$te o oarecare eficienlijuridici unor acte normative nalionale carereglementeazi domeniul in interiorul clruiaComunitatea iqi exercitl atribufiile legislativesau care sunt intr-un alt fel incompatibile cudispozi[iile dreptului comunitar ar echivala cunegarea caracterului efi cient al angajamentelorasumate in mod necondilionat si irevocabil decitre statele membre, in temeiul Tratatului, qi

ar pune astfel in disculie inseqi fundamenteleComunitilii [CJCE, hotdrArea din 9 martie1978, Administrazione delle Finanze delloSimmenthal, canza C-106l77, disponibili pewww.ier.ro).

4. Aplicarea unei directive. Rezulti, desigur,dintr-o jurisprudenli constanti cd o directivinu poate, prin ea insiEi, si creeze obligalii insarcina unui particular gi, prin urmare, nu poatefi invocatd ca atare impotriva sa. Rezulti ci nicichiar o dispozifie clari, precisi qi necondi]ionatia unei directive care tinde si confere drepturisau si impuni obligalii particularilor nupoate fi aplicati ca atare in cadrul unui litigiucare opune exclusiv particulari (a se vedea,in acest sens, HotirArea din 5 octombrie200a, Pfeiffer ;i allii, c-39710t-c-403101,Rec., p. I-8835, pct. 108 gi 109). Cu toateacestea, la aplicarea dreptului intern, instantanalionalS este obligati si il interpreteze pecAt posibil in lumina textului gi a finaliteliidirectivei in cauzi pentru a se atinge rezultatulurm[rit de aceasta gi, prin urmare, pentrua se conforma dispoziliilor articolului 249al treilea paragraf CE (a se vedea, in acestsens, Hotirirea Pfeiffer ;i allii, citati anterior,pct. i13). Aceasti obligalie de interpretareconformi privegte toate dispoziflile dreptuluinalional gi igi gisegte limitele in principiilegenerale de drept, printre care cel al securitiliijuridice, in sensul ci nu poate servi drept temeiunei interpretdri contra legem a dreptuluinalional (a se vedea, in acest sens, HotirArea

TITLUL PRELIMINAR ART.4

din 8 octombrie 1987, Kolpinghuis Nijmegen,80/86, Rec., p.3969, pct. 13, HotirArea din4 iulie 2006, Adeneler ;i al{ii, C-2L2104, Rec.,

p.I-6057, pct. 110, Hot[rArea din 15 aprilie2008, Impact, citati anterior, pct. 100, 9iHotirdrea din 23 aprilie 2009, Angelidaki 9ialtii, C-378107, nepublicati inci in Repertoriu,pct. 199). Principiul interpretirii conformea dreptului nalional, impus astfel de dreptulcomunitar, cere ca instanla nalionali si iain considerare dreptul na(ional in intregimepentru a aprecia in ce misuri acesta poate fiaplicat astfel incAt si nu ajungi la un rezultatcontrar celui prevlzut de directiva in cauzi(a se vedea, in acest sens, Hot1rArea Pfeiffer ;iallii, cltatd anterior, pct. 1 1 5). in aceasti privinli,dacl dreptul nalional, prin aplicarea metodelorde interpretare recunoscute de acesta, permite,in anumite imprejuriri, si se interpreleze o

dispozi{ie din ordinea juridicl internl astfelincAt si se evite un conflict cu o alt[ norm[ de

drept intern sau s[ se reduci in acest scop sfera

acestei dispozilii prin aplicarea ei numai inmisura in care este compatibill cu respectivanorm6, instanla are obliga{ia de a utiliza aceleagi

metode pentru atingerea rezultatului urmirit de

directiva in cauzd (a se vedea Hotir6'rea Pfeffer

;i allii, crtatd anterior, pct. 116) [CJUE, hotirireadin 16 iulie 2009, Mono Car StylingSA c. Dervis

Odemis ;i allii, cauza C-12108, disponibili pe

w ww. curia. europ a. eu].

5. Drepturi care decurg din dispozifiiledreptului comunitar. Protejare de citreinstanfele nalionale. Competenf a instanfelornafionale cu privire la dispunerea unormisuri provizorii in cazul acfiunii pentrupronuntarea unei hotlriri preliminare.S-ar diminua la fel de mult deplina eficien![a dreptului comunitar daci o normi de dreptnalional ar putea si impiedice instan{a sesizatiintr-un litigiu care intri sub incidenla dreptuluicomunitar si acorde misuri provizorii cuscopul de a garanta deplina eficienli a hotirAriipronunlate cu privire la existenla drepturilorinvocate pebaza dreptului comunitar. Rezultici instanla care, in aceste imprejuriri, at acordamisuri provizorii, daci nu ar exista o normi de

drept nalional, este obligatl si inldture aplicarea

acestei norme. Aceastl interpretare estesus{inuti de sistemul instituit prin art. 177 dinTratatul CEE, al cirui efect util ar fi diminuatin cazul in care instan{a nalionali, care amAni

luarea unei hotirdri pini ce Curtea rispundela intrebarea sa preliminari, nu ar putea acordamisuri provizorii pAni la pronunlarea hot[ririisale luate in urma rispunsului Curlii [CfCE,hotlrArea din 19 iunie 1990, R. c. Secretary ofState for Transport, ex parte: Factortame Ltd,cauza C -213 I 1 9 89, disponib 111 p e ww w. i er. r o).

6. Principiul eficacitl$i dreptului comunitar.Orice prevedere a sistemului juridic nalionalgi orice practici legislativi, administrativisau judecitoreasci ce ar putea si afectezeeficacitatea dreptului comunitar prin a se

interzice instanlelor de judecati nalionale,care au competenla de a aplica acest drept,posibilitatea de a intreprinde tot ceea ce este

necesar la momentul aplicirii lui spre a faceabstraclie de prevederea legislativl nalionalicare ar putea si impiedice, chiar temporar, ca

regulile comunitare sI aibi deplind autoritate qi

efect sunt incompatibile cu cerinlele care suntadevlrata esenli a dreptului comunitar; acest

principiu al prioritilii dreptului comunitarinseamni c[ nu numai instanlele de judecatiinferioare, ci toate instanlele de judecati dinstatul membru au obligalia de a da urmareabsoluti dreptului comunitar [CICE, hotirAreadin 28 iunie 200i, Gervais Lary, cauzaC-118/00, in ECR, 2001,6 (1), pp. 5102-51031.

Nota autorului: Pr incipiul protec{iei jurisdiclionaleefective constituie un principiu general al dreptuluicomunitar care decurge din tradiliile constitulionalecomune ale statelor membre;i care afost consaoat laarticolele 6 ;i lj din Convenlie, acest principiu fiind,de altfel, reafirmat La articolul 4T din Carta drepturilor

fundamentale a Uniunii Europene, proclamatd la7 decembrie la Nisa (JO C j64, p. 1) (a se rtedea, printrealtele, hotdrdrea din 13 martie 2007, Unibet, C-432/05,

in Rep., p. I-2271, pct. 37, precum ;i hotdrdrea dinj septembrie 2008, Kadi ;i Al Barakaat InternationalFoundation/Consiliul ;i Comisia, C-402/05 P 9iC-415/05 P, nepublicate incd tn Repertoriu, pct. j35).

Pe de altdparte, conform unei jurisprudente constante,

tn lipsa unei reglementdri comunitare tn materie,revine ordinii juridice interne a fiecdrui stat membruatribulia de a desemna instanlele competente tide a pretedea modalitd;ile procedurale aplicabileacliunilor destinate sd. asigure proteclia drepturilorconferite justi[iabililor de dreptul comunitar, statele

membre avdnd insd responsabilitatea de a asigura,in fiecare caz, o protectie efectivd a acestor drepturi(a se vedea hotdrhrea din 15 aprilie 2008, Impact,C-268/06, Rep., P. I-2483, pct. 44 9i 45, precum gi

jurisprudenfa citatd). Astfel, chiar dacd. dreptulintern este, tn principiu, cel care stabilegte calitatea

2l

ART.4 NOUL COD DE PROCEDURA CIVILA ADNOTAT

procesuald Si interesul justiliabilului de a exercita oac{iune, dreptul comunitar impune totu;i, pe lhngdrespectarea principiilor echivalen{ei ;i efectivitdfii, calegislalia nalionald sd. nu aducd atingere dreptuluila o proteclie jurisdiclionald efectivd (a se vedea, inacest sens, printre altele: hotdrArea din 11 iulie 1991,Verholen ;i allii, C-87/90-C-89/90, in Rec., p. I-3757,pct. 24; hotdrdrea din 11 septembrie 2003, Safalero,C-li/?1, tn Rec., p. I-8679, pct. 50; hotdrdrea Unibet,citatd anterior, pct. 42). A se vedea, tn acela;i sens:CIUE, hotdrhrea din 16 iulie 2009, C-12/08, MonoCar Styling SA, tn lichidare, c. Deryis Odemis ;i alyii,www.curia.europa.eu.

7. Supremalia dreptului comunitar. Dreptnafional contrar. Inaplicabilitate de drepta normelor existente. Supremalia dreptuluicomunitar impune instanlei nafionale si aplicedreptul comunitar gi sd inllture aplicareadispoziliilor nalionale contrare, independentde hotdrArea instanfei constitutionale na{ionalecare a decis amanarea pierderii forlei obligatorii a

aceloragi dispozilii, considerate neconstitulionale

[CJCE, hotirArea din 19 noiembrie 2009,I(rzysztof Filipiak c. Dyrektor lzby Skarbowej wPoznaniu, C-314108, in Culegere de jurisprudenll2009,p. I-l 10491.

Nota autorului: Potrivit unei jurisprudenle consacrate,instanla nalionald care trebuie sd aplice, tn cadrulcompetentei sale, dispozifiile de drept comunitar areobliga{ia de a asigura efectul deplin al acestor norme,tnldturdnd, dacd este necesar, din oficiu, aplicareaoricdrei dispozilii contrare a legislaliei na{ionale,chiar ulterioard, fdrd a trebui sd solicite sau sd astepteeliminarea prealabild a acesteia pe cale legislativd sauprin orice alt procedeu constitu{ional (a se yedea, inacest sens: hotdrdrea din 9 martie 1978, Simmenthal,C-106/77, in Rec., p. 629, pct. 24; hotdrhrea din4 iunie 1992, Debus, C-13/91 ;i C-l1j/91, in Rec.,

P. I-3617, pct. 32; hotdrhrea din 18 iulie 2007, Lucchini,C-119/05, in Rep., p. I-6199, pct. 61; Hotdrdrea din27 octombrie 2009, eEZ, C-115/08, pct. 1j8). Trebuiesd amintim cd, tn acest context, Curtea a statuat deja cd

incompatibilitatea cu dreptul comunitar a unei normede drept na[ional ulterioare nu are ca efect inexisten[aacesteia. Confruntatd cu o astfel de situalie, instan{ana{ionald este obligatd sd tnldture aplicarea acesteinorme, ayhnd in vedere cd aceastd obliga{ie nu se

limiteazdla puterea instanlelor nalionale competente dea aPlica, dintre diversele procedee din ordinea juridicdinternd, pe cele care sunt adecyate pentru protecliadrepturilor individuale conferite de dreptul comunitar(hotdrhrea din 22 octombrie 1998, IN.CO.GE:9O ti al{ii,C-10/97-C-22/97, tn Rec., p. I-6307, pct. 21 ).

8. Supremafia dreptului comunitar. Dispozi(iea dreptului nafional care consacri principiul

'))

autoritifii de lucru judecat. Dreptul comunitarnu impune unei instanle nalionale si inlitureaplicarea normelor interne de proceduri careconfere autoritate de lucru judecat unei decizii,chiar dac[ aceasta ar permite evitarea uneiinc5lcdri a dreptului comunitar prin deciziain cauzi. Modalit5lile de punere in aplicare aprincipiului autoritilii de lucru judecat, careaparlin ordinii juridice a statelor membre intemeiul principiului autonomiei procedurale aacestora, nu trebuie si fie mai pulin favorabiledec6t cele aplicabile unor acliuni similare dindreptul intern (principiul echivalenlei) qi nicisi facl practic imposibili sau excesiv de dificiliexercitarea drepturilor conferite de ordineajuridicl comunitare (principiul efectivit[!ii).in aceasti privin!d, interpretarea principiuluiautoritdlii de lucru judecat potrivit cireia, inlitigiile de naturi fiscali, hotirArea pronun[atiintr-o anumitd cauzit, atunci cind statueazicu privire la un aspect fundamental comun cualte cauze, are, in privinla acestui aspect, uncaracter obligatoriu, chiar daci s-a pronunlatin leglturI cu o perioadi de impunere diferitl,nu este compatibili cu principiul efectivitilii.O astfel de interpretare nu numai c[ impiediclrepunerea in disculie a unei deciziijudecitoregticare a dobAndit autoritate de lucru judecat, chiardaci aceasti decizie presupune o incilcare a

dreptului comunitar, ci impiedici, de asemenea,repunerea in disculie, cu ocazia unui controljudecdtoresc referitor la o alti decizie a auto-ritilii fiscale competente care privegte acelagicontribuabil sau aceeagi persoane impozabili,insi un alt exerciliu fiscal, a oricirei constatirireferitoare la un aspect fundamental comun,cuprinsa intr-o decizie judecitoreasci cea dobAndit autoritate de lucru judecat.O astfel de aplicare a principiului autoritiliide lucru judecat ar face, prin urmare, ca, inipoteza in care decizia judecitoreasci devenitidefinitivi se intemeiazi pe o interpretare a

normelor comunitare privind practicile abuzivein materia taxei pe valoarea adiugatl contrarLdreptului comunitar, aplicarea incorectia acestor norme si aibi loc in fiecare nouexerciliu fiscal, flrd ca aceaste interpretaregregiti si poati fi corectati. Obstacole de oasemenea amploare in calea aplicirii efectivea normelor comunitare in materia taxei pevaloarea adiugati nu pot fi justificate in modrezonabil de principiul securitilii juridice

TITLUL PRELIMINAR ART.4

gi trebuie, prin urmare, si fie consideratecontrare principiului efectivitllii. in consecin![,dreptul comunitar se opune apliclrii, in astfelde imprejuriri, a unei dispozilii de dreptnalional care vizeazd consacrarea principiuluiautoritelii de lucru judecat intr-un litigiuprivind taxa pe valoarea adiugati referitor laun an fiscal pentru care nu a fost pronunlatiinci nicio decizie judecitoreasci definitiv5, inmisura in care aceasta ar impiedica luarea inconsiderare de citre instan{a nalionali sesizati

cu acest litigiu a normelor de drept comunitarin materia practicilor abuzive legate de taxamenlionati [CJUE, hotlrdrea din 3 septembrie2009, Amministrazione dell'Economia e delle

Finanze gi Agenzia delle Entrate c. FallimentoOlimpiclub Srl, catza C-2108, in Rep. I-075011 '

Nota autorului: Trebuie amintitd importanta pe

care o deline principiul autoritd{ii de lucru iudecatatdt in ordinea juridicd a uniunii, cdt ;i in ordinilejuridice na{ionale. Astfel, pentru a garanta athtstabilitatea dreptului Si a raporturilor iuridice'cdt ;i o bund administrare a justi{iei, este necesar

ca deciziile judecdtoreSti rdmase definitive dupdepuizarea cdilor de atac disponibile sau dupdexpirarea termenelor de exercitare a acestor cdide atac sd nu mai Poatd fi contestate (hotdrhrea

Kapferer, C-234/04, EU:C:2006:178, pct. 20;h o t dr dr e a C omi si a c. Luxemb urgului, C - 5 26 / 0 8'

EU : C: 20 1 0 : 3 7 9, p ct. 26 ; H ot dr dre a Thy ss enKruppNirosta c. Comisiei, C-352/09 R EU:C:2011:191'pct. 12j). Prin urmare, dreptul Uniunii nu impuneinstanlei nalionale sd inldture aplicarea normelorinterne de procedurd care conferd autoritate de

lucru judecat unei decizii judecdtoregti, chiar dacd

aceasta ar permite tndreptarea unei situafii na{ionale

incompatibile cu acest drept (a se vedea, in acest

sens: hotdrhrea Eco Swiss, C-126/97, EU:C:1999:269,

Pct. 46 ;i 47; hotdrdrea Kapferer, EU:C:2006:178,pct. 20 9i 21; hotdrdrea Fallimento Olimpiclub,EU:C:2009:506, pct. 22 gi 23; hotdrdrea AsturcomTelecomunicaciones, C-40/08, EU:C:2009:615'pct. 35-37, precum ;i hotdrhrea Comisia c. Slovaciei,

C-507/08, EU:C:2010:802, pct. 59 Si 60). DreptulUniunii nu impune, a;adar, unui organ judiciarobligalia ca, pentru a {ine seama de interpretareaunei disPozitii relevante a acestui drept, adoptatd de

Curte ulterior pronunldrii de cdtre acest organ judiciara deciziei care a dobhndit autoritate de lucru iudecat,sd revind, in principiu, asupra deciziei respectite(hotdrdrea lenciu, C-3 I i/ 1 3, ECLI:EU:C:20 14: 166,

Pct.60).

9. Efechrl in timp al hotiririlor de interpretare.Efect retroactiv. O hotirAre pronunlati in

urma unei trimiteri preliminare nu are o valoareconstitutive, ci pur declarativl, cu consecinla ciefectele sale se aplic6, in principiu, de la dataintririi in vigoare a normei interpretate ICJCE,hotirArea din 12 februarie 2008, Kempter,C-2106,in Rec., p.l-4LL, Pct. 351.

Nota autorului: Potrivit unei jurispruden{e constante,

interpretarea unei norme de drept al Uniunii fdcutd de

Curte in exercitarea competenlei Pe care i-o conferd

art. 267 TFUE ldmuregte gi precizeazd semnifica[ia

;i chmpul de aplicare ale acestei norme, astfel cum

trebuie sau ar fi trebuit sd fie tnleleasd 9i aplicatdde la intrarea sa in ttigoare. Rezultd cd normaastfel interpretatd poate ;i trebuie sd fie aplicatdde instan{d chiar Si raporturilor juridice ndscute

;i constituite inainte de hotdrdrea asupra cereriide interpretare, dacd sunt reunite gi condiliile care

permit supunerea litigiului privind aplicarea normeirespective instanlelor competente (a se vedea, inspecial, hotdrdrea din 3 octombrie 2002, BarreiraPdrez, C-347/00, tn Rec., p. I-8191, Pct. 44' precum

;i hotdrirea din 17 februarie 2005, Linneweber Si

Akritidis, C-453/02 qi C-462/02, tn Rec., p. I-11j1'pct. 41). Curtea poate numai in mod exceplional, tnaPlicarea principiului general al securitdlii iuridice,inerent ordinii juridice a Uniunii, sd considere necesar

sd limiteze posibilitatea oricdrei persoane interesate

de a invoca o dispozi{ie pe care a interpretat-o tnscopul de a contesta raporturi juridice stabilite cu

bund-credinfd (a se vedea, in special, hotdrdrea din23 mai 2000, Buchner ti allii, c-104/98, in Rec.,

P. I-3625, pct. i9, precum ;i hotdrdrea Linneweber-;i

Akritidis, citatd anterior, pct. 42). In acest cadru,

revine totuSi Cur{ii sarcina de a stabili un momentunic de la care va produce efecte interpretarea pe

care a dat-o unei dispozi{ii de drept al Uniunii. Inaceastd privinfd., Curtea a statuat deja cd o limitaretn timp a efectelor unei astfel de interpretdri nu Poate

fi admisd decht tn hotdrdrea care se pronun{d asupra

interpretdrii solicitate. Acest principiu garanteazdegalitatea de tratament a statelor membre ;i a altorjistiliabili tn fala acestui drept Si tndepline;te astfel

cerinlele care decurg din principiul securitdlii juridice(hotdrdrea din 6 martie 2007, Meilicke ti al{ii,C-292/04, in Rep., p. I-1835, Pct. 37). Este necesar

sd se aminteascd faptul cd, atunci chnd se justificdprin considerente imperative de securitate juridicd,Curtea beneficiazd, in temeiul art. 264 par. 2 TFUE,

aplicabil, prin analogie, Si tn cadrul unei trimiteripreliminare in aprecierea validitdlii actelor Uniunii,in temeiul art. 267 TFUE, de o Putere de apreciere

pentru indicarea, tn fiecare caz, a acelor efecte ale

actului vizat care trebuie considerate definitive (a se

vedea, in acest sens, hotdrhrea din 22 decembrie 2008'

Regie Networks, C-33i/07, in Rep., p. I-10807, Pct. 121

gi jur ispr udenla citat d).

23