universitatea ,, danubiusˮ galati facultatea de stiinte ale comunicĂrii specializarea...

142
UNIVERSITATEA „DANUBIUS” GALATI FACULTATEA DE ŞTIINTE ALE COMUNICĂRII SPECIALIZAREA „COMUNICARE SI RELATII PUBLICE” LUCRARE DE DIPLOMĂ Coordonator stiintific, LECTOR UNIV. DR. CAMELIA MIHAELA CMECIU Absolvent, 1

Upload: blondish-ioana

Post on 02-Dec-2015

65 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

SPECIFICUL COMUNICĂRII ÎN ADMINISTRATIA PUBLICĂ LOCALĂ.STUDIU DE CAZ: PRIMĂRIA COMUNEI MUNTENI, JUD. GALATI

TRANSCRIPT

Page 1: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

UNIVERSITATEA „DANUBIUS” GALATI

FACULTATEA DE ŞTIINTE ALE COMUNICĂRII

SPECIALIZAREA „COMUNICARE SI RELATII PUBLICE”

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Coordonator stiintific,

LECTOR UNIV. DR. CAMELIA MIHAELA CMECIU

Absolvent,

GALATI

2010

1

Page 2: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ GALATI

FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII

SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

SPECIFICUL COMUNICĂRII ÎN ADMINISTRATIA PUBLICĂ LOCALĂ.

STUDIU DE CAZ: PRIMĂRIA COMUNEI MUNTENI, JUD. GALATI

Coordonator stiintific,

LECTOR UNIV. DR. CAMELIA MIHAELA CMECIU

Absolvent,

GALATI

2010

2

Page 3: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

CUPRINS

Argument.................................................................................................................................4

I. ORGANIZATIA SI COMUNICAREA ORGANIZATIONALĂ.................................6

I.1. Conceptul de organizaţie. .............................................................................................6

I.2. Comunicarea organizaţională.........................................................................................8

I.3. Modalităţi de comunicare organizaţională…..............................................................11

I.4. Tehnici de comunicare..................................................................................................13

I.5.Bariere de comunicare………………………………………………………………...15

I.6. Informaţia şi sistemul informaţional………………………………………………...16

II. COMUNICAREA ÎN ADMINISTRATIA PUBLICĂ LOCALĂ………………… 21

II.1. Conceptul de administraţie publică…………………………………………………21

II.2. Conceptul de administraţie publică locală……………………………………….....22

II.3. Comunicarea în administraţia publică locală………………………………………24

II.4. Relaţiile publice în administraţia publică locală…………………………………...27

II.5. Managementul documentelor în administraţia publică locală…………………....30

II.6. Transparenţa în administraţia publică locală……………………………………...31

III. COMUNA MUNTENI DE LA ORIGINI PÂNĂ ASTĂZI…………………………34

III.1. Monografia comunei Munteni, judeţul Galaţi…………………………………….34

III. 2. Familii istorice pe teritoriul comunei Munteni…………………………………...36

IV.COMUNICAREA ÎN PRIMĂRIA COMUNEI MUNTENI………………………...39

IV.1.Prezentarea primăriei comunei Munteni……………………………………..........39

IV.2. Forme de comunicare în primăria Munteni…………………………….…………40

IV.3.Modalităţi de organizare a activităţii primăriei……………………………………48

IV.4. Comunicarea primăriei cu cetătenii………………………………………………..57

IV.5.Comunicarea internă în primăria Munteni………………………….. ……………63

Concluzii………………...………………………………………………………………….79

Bibliografia………..

………………………………………………………………………..8

3

Page 4: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

2Anexe……………………...

………………………………………………………………..85

INTRODUCERE

Fascinantă şi omniprezentă, comunicarea este o dimensiune fundamentală a

existenţei şi dezvoltării umane din cele mai vechi timpuri. Practic nici un fel de activitate nu

mai poate fi imaginată în afara procesului de comunicare. Deasemeni, comunicarea

reprezintă o caracteristică fundamentală a fiinţei umane. Comunicarea a fost de-a lungul

timpului un subiect de cercetare intens studiat şi mereu îmbogăţit.

De aceea am încercat ca în această lucrare să arăt din punctul meu de vedere ceea

ce înseamnă organizaţia şi comunicarea în administraţia publică locală dar mai ales despre

comunicarea în primăria comunei Munteni. Pornind de la definiţia organizaţiei şi a

comunicării şi a studiilor efectuate, am încercat să realizez o trecere prin instrumentarul şi

procedeele utilizate în comunicare, îndeosebi pe metodologia de lucru din administraţia

publică locală, primăria.

Am considerat că acest demers teoretic este unul foarte util deoarece procesul de

comunicare nu trebuie privit ca responsabilitatea unui compartiment, ci ca un instrument pe

care fiecare angajat al administraţiei publice locale îl foloseşte zilnic în interacţiunea cu

ceilalţi angajaţi dar mai ales cu cetăţenii în special. Comunicarea este adesea ignorată şi

potrivit specialiştilor în domeniu, comunicarea este asociată unei funcţii a managementului,

ceea ce înseamnă că un bun manager nu poate să îşi legitimeze acţiunile şi deciziile făra a

utiliza comunicarea ca instrument de interacţiune al categoriilor ce participă în procesul de

comunicare. O administratie publică locală modernă urmăreste dezvoltarea procesului de

comunicare, o comunicare transparentă cu cetătenii, un management eficient al relatiilor

publice.

Lucrarea are la bază studiile în ceea ce priveste comunicărea, care au adus în prim-

plan necesitatea perfectionării procesului de comunicare si combină cercetările comunicării

în general cu comunicarea în administratia publică locală. Am încercat să evidentiez

principalele aspecte teoretice dar si practice în cadrul institutiei unde lucrez, si anume

4

Page 5: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

Primăria comunei Munteni. Consider că tema propusă este una relevantă în raport cu

realitătile prezentului. În ultima perioadă se observă dezvoltarea majoră a administratiei

publice locale dar mai ales a comunicării în administratia publică locală.

Raporturile dintre primării si cetăteni au devenit mai frecvente si mai intense.

Asteptările tot mai mari ale cetătenilor de la administratia publică locală, aparitia unor

tehnologii noi, presiunile financiare au devenit factori ai schimbării. Functionarea unei

administratii publice locale moderne, constituie o conditie necesară pentru realizarea unor

reforme în viata social economică si a cresterii rolului cetăteanului în relatia administratie-

cetătean. Cetătenii sunt din ce în ce mai exigenti fată de măsurile ce se iau în administratia

publică iar asteptările lor cu privire la serviciile administratiei publice locale sunt din ce în

ce mai dificil de satisfăcut.

Prin această temă, mi-am propus să fiu în cunostintă de cauză în ceea ce priveste în

general comunicarea si în special, comunicarea în administratia publică locală.

Lucrarea este structurată pe patru capitole. Fiecare capitol este structurat pe

sectiuni. Concluziile sunt prezentate într-o sectiune separată. Lucrarea mai contine si lista

bibliografică si anexe.

Corpusul lucrării – suportul teoretico-stiintific se constituie din lucrări variate. Am

recurs la lucrările sociologilor, monografii, manuale si ghiduri care reflectă comunicarea.

Actele legislative care reglementează domeniul administratiei publice locale sunt o altă

categorie de resurse. Mentionez Constitutia României, Monitorul oficial, legi si ordonante

date de guvern si aprobate de Parlamentul României. O altă categorie sunt ghidurile

elaborate pentru functionarii publici si alesii locali.

Procesul de comunicare are un impact deosebit în activitatea administratiei locale

dar primăriile au dobândit importante premise profesionale pentru a continua si dezvolta

acest domeniu de activitate. Comunicarea si-a găsit pozitia între activitătile administratiei

publice locale si a confirmat capacitatea de a răspunde nevoii de comunicare.Totusi

comunicarea rămâne dependentă de conditiile economice. La etapa actuală se constată o

ascensiune a industriei de comunicare. Conditiile economice si cele social-culturale vor

conduce activitatea de comunicare la un nivel superior.

5

Page 6: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

Concluzia finală arată că etapele comunicării şi cunoaşterea metodologiei de

comunicare este esenţială în orice instituţie din cadrul administraţiei locale, pentru

construirea unui climat organizaţional cât şi stabilirea unei bune relaţionări cu publicul ţintă

cu care intră în contact prin natura activităţii sale.

I. ORGANIZAŢIA ŞI COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ

I.1. Conceptul de organizatie

Organizaţiile reprezintă unul dintre semnele dinstintive ale epocii contemporane,

ceea ce înseamnă că trăim într-o societate a organizaţiilor. Ca atare mulţi analişti apreciază

că o societate contemporană, dezvoltată, este o ,,societate a organizaţiilor”(Drucker,

Mintzberg, Scott, apud Vlăsceanu , 2003, p. 16). Societatea organizatiilor (Mintzberg, apud

Vlăsceanu, 2003, p. 29) este cea în care organizaţia se însinuează în vieţile noastre, ne

controlează, ne influenţează dar ne şi domină viaţa. Majoritatea oamenilor îşi petrec o

treime din viaţă în cadrul organizaţiilor.

De-a lungul timpului organizaţia a căpătat mai multe definiţii.

Conform Dictionarului explicativ al Limbii Române (1995, p. 292), originea

cuvântului organizaţie derivă din grecescul ,,organonˮ ceea ce înseamnă unealtă sau

instrument, de aici şi definiţia care arată că organizaţiile sunt instrumente pentru atingerea

unui scop, iar structura lor internă este astfel proiectată încât să poată contribui la realizarea

obiectivelor.

Vlăsceanu (2003, p. 89) defineşte organizaţia ca un sistem structurat de interacţiune

al oamenilor în scopul realizării unor obiective comune şi specifice.

În Tratat de psihologie organizational-managerială, Mielu Zlate (2004, p. 92)

dădea o altă definitie si anume că organizaţiile, cele politice, economice, culturale sau

educaţionale sunt grupuri de oameni care desfăşoară activităţi specializate pentru atingerea

unor scopuri specifice. Organizaţiile sunt cadrul în care se derulează atât instituţionalizarea

cât şi dezinstituţionalizarea.

O organizaţie este structurată pe trei niveluri (Vlăsceanu, 2003, p. 123), si anume

nivelul central, nivelul intermediar si nivelul operativ. Nivelul central înseamnă funcţia de

conducere strategică a organizaţiei. Nivelul intermediar cuprinde trei functii, de dezvoltare

6

Page 7: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

si comunicare, functii de conducere intermediară si functii de administratie. Nivelul

domeniului operativ corespunde activităţii de producere a produselor sau a serviciilor care

dau profilul organizaţiei.

Când vorbim de organizaţie, automat vorbim şi de mediul ambiant. Organizaţiile

se află în relaţie unele cu altele, cu mediul în care funcţionează si cuprinde lucruri, persoane,

condiţii sau influenţe. Organizaţia intră în relaţie cu aceşti factori, dar si cu alţi factori

induşi indirect de diverşi alţi factori de mediu. Organizaţiile sunt constituite din elemente ce

trebuie să acţioneze în mod concentrat pentru a obţine eficienţa organizaţională dar si de a

reacţiona în mod adecvat la influenţa mediului extern.

Organizaţia este un sistem deschis, adaptiv, cu un grad propriu de autonomie. iar ca

un sistem complet închis nu va exista niciodată, deoarece componentele sale sunt totdeauna

influenţate de forţe din afara sistemului.

În functie de sistemele din care sunt alcătuite, Scott (apud Vlăsceanu 2003, p. 87)

a realizat următoarea clasificare a organizatiei:

organizaţia - sistem social ce reuneşte oameni şi resurse materiale. Oricare ar fi

organizaţia, ea s-a construit conştient şi deliberat de către oameni pentru a produce ceva de

care societatea are nevoie. Obiectivul ce a stat la baza apariţiei organizaţiei, este si

motivarea menţinerii ei în continuare. Chiar dacă, în timp, scopul s-a schimbat şi cel prezent

nu mai coincide cu cel pentru care a fost creată, organizaţia se menţine totuşi dacă are un

scop, dacă satisface o nevoie.

organizaţia - sistem dinamic, în sensul că evoluţia şi viabilitatea sa sunt determinate

de modificările care se produc în cadrul sistemului, în relaţiile acestuia cu mediul, dar este

capabilă să-şi menţină funcţionarea în cadrul unor limite care-i definesc maniera de

comportare.

organizatia - sistem autoorganizabil care are capacitatea să facă faţă diferitelor

influenţe din interior şi din exterior, cu ajutorul conducerii, prin acte decizionale.

organizatia - sistem autoreglabil, ce acţionează în concordanţă cu un ansamblu de

norme şi valori şi se autoreglează în funcţie de elementele umane aflate în interacţiune

reciprocă.

7

Page 8: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

organizaţia - sistem ierarhizat în care funcţionează o diviziune a muncii precisă, iar

indivizii au roluri clar diferite. Una din caracteristicile de bază ale organizaţiilor este

existenţa unei structuri ierarhice a conducerii, a unui colectiv ce funcţionează având în

frunte conducători de diverse ranguri.

I.2. Comunicarea organizatională

Pentru orice organizaţie, cea mai importantă resursă o reprezintă oamenii, iar toate

elementele necesare funcţionării sale se bazează pe comunicare1. În cadrul organizaţiei,

comunicarea se defineşte ca procesul prin care are loc schimbul de mesaje în vederea

realizării obiectivelor individuale şi comune ale membrilor ei. Relaţiile organizaţionale au

ca suport comunicarea interpersonală. Fiind un proces complex, comunicarea antrenează

dincolo de latura structurală şi alte aspecte ale existenţei organizaţiei: tehnice, economice,

psihologice, educaţionale şi culturale.

Cândea, (1996, p.182) arată că într-o organizatie, comunicarea este crucială în

existenta acelei organizatii si anume :

stabileşte şi menţine relaţiile dintre angajaţi oferindu-le informaţiile necesare

evaluării propriei munci cu a celorlalţi, cu cerinţele organizaţiei;

prin feed-back-ul realizat comunicarea relevă posibilităţile de îmbunătăţire a

performanţelor individuale şi generale ale organizaţiei;

comunicarea face posibilă cunoşterea şi utilizarea corectă a nevoilor şi stimularea

angajaţilor spre performanţă;

contribuie la instaurarea relaţiilor corecte şi eficiente de acceptare şi înţelegere între

şefi şi subordonaţi, colegi, persoane din interiorul sau exteriorul organizaţiei. Este imposibil

de găsit un aspect al muncii care nu implică comunicarea. Problema comunicării

organizaţionale este dacă în interior se comunică bine, nesatisfăcător sau insuficient.

Comunicarea este fluxul vital2 care face posibile performanţele unei organizaţii. De

calitatea şi funcţionalitatea ei depinde modul în care sunt folosite resursele şi sunt atinse

scopurile. Eficienţa unei organizaţii se bazează pe specializarea funcţiilor la nivel de

compartimente şi de indivizi şi pe complementaritatea acestor funcţii. Din aceste

1 Păuș, Viorica (2006). Comunicare și resurse umane. Iași: Polirom, citat preluat de pe coperta exterioară. 2 http://vega.unitbv.ro/courses/deco/ Comunicare 3a.doc , accesat la 3 aprilie 2010.

8

Page 9: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

caracteristici de bază ale activităţii organizaţionale rezultă necesitatea schimbului de

informaţii între compartimente, între indivizi, între organizaţie şi mediul său socio-

economic.

R. Cândea, D. Cândea (1996, p. 46-53) realizează o clasificare a structurii

comunicării, astfel:

emitentul - este orice angajat ce deţine informaţii, idei privind comunicarea;

receptorul este orice angajat ce primeşte mesajul. Reuşita comunicării depinde de

forma de exprimare a mesajului şi capacitatea de înţelegere a receptorului cu starea lui

sufletească;

mesajul - este simbolul sau un ansamblu de simboluri transmise de emiţător

receptorului. Specialiştii vorbesc de textul şi de muzica mesajului. De multe ori mesajul nu

este perceput în acelaşi mod cu intenţiile emitentului;

contextul sau mediul - este o componentă adiacentă, dar care poate influenţa

calitatea comunicării;

canalele de comunicare care pot fi:

- formale sau oficiale ce sunt suprapuse relaţiilor organizaţiei. Eficienţa comunicării

depinde de modul de funcţionare ale acestor canale. Apariţia unor blocaje necesită

revizuirea posturilor sau stării climatului de muncă;

- informale sau neoficiale ce sunt generate de organizarea neformală. Sunt căi de

comunicare adiţionale ce penetrează canalele oficiale şi vehiculează ştiri, noutăţi mai rapid

decât canalele formale;

mijloace de comunicare - ce constituie suportul tehnic al procesului şi sunt vizibile

în direcţia vitezei de comunicare, a costului de comunicare. Din această categorie fac parte

telefonul, faxul, telexul, reţele de computere, video, tv. prin circuit inchis. Problema de bază

a organizaţiei este eficienţa investiţiei, tehnologiile comunicării ce sunt marcate de ritmul

alert al schimbării.

Comunicarea în organizatii prezintă mai multe functii (Bennett, apud Luca, 2004,

p. 27):

de control - să clarifice îndatoririle, să stabilească autoritatea şi responsabilităţile;

de informare - să furnizeze baza deciziilor;

9

Page 10: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

de coordonare - să facă posibilă acţiunea comună eficientă;

de motivare - să stimuleze cooperarea şi implicarea în atingerea obiectivelor;

emoţională - să permită exprimarea trăirilor sentimentelor ;

Comunicarea în organizatie se realizează interpersonal, intraorganizaţional - între

subunităţi ale aceleiaşi organizaţii si extraorganizaţional (cu persoane sau organizaţii legate

funcţional de activitatea organizaţiei: furnizori, clienţi, public).

Fiecare dintre aceste niveluri are grade de complexitate diferite şi presupune

restricţii legate de rolurile organizaţionale (superior si subordonat, compartimente de decizie

si execuţie), norme specifice şi structura organizaţiei.

Modul de organizare al activitătii determină si organizarea comunicării între

participantii la activitatea de grup. Astfel informaţia circulă prin reţele de comunicare,

cuprinzând mai multe persoane, grupuri, compartimente, care îndeplinesc atât roluri de

emiţător cât şi de receptor. Reţeaua de comunicare poate fi definită ca o structură prin care

sunt stabilite modalităţile de circulaţie a informaţiei şi rolurile pe care le joacă fiecare

participant. Jean-Claude Abric (apud Luca 2004, p. 28) clasifică retelele de comunicare în

retele restrictive si retele flexibile.

În cadrul retelelor restrictive, de tip lanţ, y, x, accesul participanţilor este inegal,

persoana centrală are la dispoziţie mai multă informaţie decât persoanele de la periferia

reţelei, putând să controleze circulaţia informaţiei. Persoana centrală va avea un grad mai

mare de satisfacţie decât cele periferice, a căror satisfacţie este invers proporţională cu

distanţa faţă de centru.

- retea de tip lant

- retea de tip stea sau X

A B C D E

E

A

D

B

C

10

Page 11: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

- retea de tip Y

Reţelele flexibile si anume de tip cerc, multi-canal sunt retele descentralizate, în

acest caz nici o persoană nu are o poziţie favorizată, accesul la informaţie fiind egal, ceea ce

are ca efect o mai mare satisfactie a participantilor decât în cazul retelelor restrictive,

moralul grupului este mai ridicat. Acest tip de comunicare se poate folosi în comunicarea

dintre cinci persoane.

- retea tip cerc

Fiecare dintre aceste niveluri are grade de complexitate diferite şi presupune

restricţii legate de rolurile organizaţionale (superior si subordonat, compartimente de decizie

si execuţie), norme specifice şi structura organizaţiei.

E A

BD

C

C

D

E

A B

11

Page 12: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

I.3. Modalităti de comunicare organizatională

Comunicarea organizatională a devenit atât de importantă încât se desprinde ideea si

anume că veriga de legătură dar si de destabilizare a organizatiei este comunicarea, Zlate

(2004, pp. 493-494).

Comunicarea organizaţională poate fi formală (realizată pe canale impuse de

structura organizaţiei, de normele existente şi de relaţiile funcţionale dintre persoane, grupuri,

compartimente, în conformitate cu reguli explicite şi, uneori, implicite) şi este legată de

activitatea comună, si comunicare informală, unde canalele folosite sunt altele decât cele

formale iar regulile de comunicare sunt mai puţin stricte (Vlăsceanu, 2003, p. 91), ceea ce

duce la aparitia comunicării interpersonală, bilaterală, orală si scrisă.

Comunicarea este formală3 când informatia circulă prin canale bine stabilite.Canalele formale de comunicare sunt create deliberat si sunt canale prin care se

respectă structura ierarhică a organizaţiei. În acest caz, comunicarea se desfăşoară pe trei

direcţii principale: de sus în jos, de jos în sus, pe orizontală.

Comunicarea de sus în jos este iniţiată de manageri si este folosită pentru

transmiterea de dispoziţii şi directive şi pentru delimitarea responsabilităţilor salariaţilor.

Deasemeni în organizaţii, comunicarea formală de sus în jos are ca scop şi motivarea

angajaţilor. Deasemeni, ea are loc atunci când managerul are de transmis ordine si decizii cu

privire la activităţile, politica şi strategiile organizaţiei.

Comunicarea de sus în jos este completată de comunicarea de jos în sus , care are loc

între salariaţi şi manageri. Angajaţii îşi comunică părerile si astfel se crează sentimentul de

valoare personală. La acest tip de comunicare poate apărea fenomenul dezinformării

intenţionate, de aici preocuparea managerilor de a implementa salariaţilor valorile şi normele

organizaţiei.

Un alt palier al comunicării formale îl constituie comunicarea pe orizontală , ce se

realizează fie între manageri din interiorul organizaţiei, fie între alte persoane din cadrul

diverselor departamente. Comunicarea se realizează între departamente, dar este mediată de

căte manageri ceea ce este o greseală care duce la o imagine negativă în exterior.

Comunicarea formală scrisă sau orală este folosită respectând o serie de reguli privind

3 http://vega.unitbv.ro/courses/deco/ Comunicare 3a.doc , accesat la 20 aprilie 2010.

12

Page 13: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

conţinutul informatiei ce se transmite, responsabilitatea celui ce emite, controlează şi

semnează mesajele scrise, forma prin care se transmite si anume orală sau scrisă, formule de

adresare, momentul şi destinaţia mesajelor.

Comunicarea informală este comunicarea ce are loc prin schimbul de informaţii în

afara canalelor de comunicare oficiale. Comunicarea informală se desfăşoară prin canale

create spontan. Acestea apar şi există în mod necontrolat, se modifică permanent şi se

foloseste la toate nivelurile si merg în paralel cu canalele de comunicare formale. În cadrul

comunicării informale poate apare zvonul sau bârfa ceea ce nu este de dorit nici pentru

mediul intern de lucru, nici pentru funcţionarea de ansamblu a organizaţiei. Comunicarea

informală asigură în modul cel mai eficient legătura dintre salariaţii aceluiaşi departament

sau între departamente diferite. Comunicarea informală reduce riscurile legate de conflictele

de muncă, de greve, de fenomene nedorite de conducere.

Comunicarea interpersonală se desfăşoară într-un singur sens de la emitent la

receptor si este mai directă.

Comunicarea bilaterală se desfăşoară în două sensuri de la emitent la receptor, de la

receptor la emitent, ceea ce duce la luarea de decizii si executarea lor corect.

Comunicarea orală si anume: ,,Vorbele zboară, scrisul rămâne" spune un proverb chinezesc,

este mai rapidă şi are o deosebită importantă asigurând întelegerea între oameni.

Comunicarea scrisă este folosită în organizaţie în cazul mesajelor care trebuie să

dureze în timp si acestea pot fi înregistrări contabile, documente care vor fi păstrate un

anumit timp în fonduri arhivistice. Comunicările scrise pot fi standardizate (formulare)

existând persoane şi compartimente specializate care le întocmesc sau care le aprobă şi

comunicări scrise ocazional cu un traseu mai puţin riguros.

Pentru a funcţiona eficient, comunicarea organizaţională trebuie să fie atât formală

cât şi informală deoarece numai comunicarea formală poate avea ca efect dezordinea,

dezorganizarea, imposibilitatea formulării de obiective pe termen lung.

I.4. Tehnici de comunicare după sensul de circulatie al informatiei

Tot în cadrul comunicării interne, comunicarea organizatională poate avea loc si

după sensul de circulatie al informatiei, (Zlate, 2004, p.505), ce are loc între sefi si

13

Page 14: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

subordonati si între subordonati din aceleasi compartimente sau angajati din compartimente

diferite si anume:

comunicarea descendentă ce poate avea loc în sensul cererii de situaţii, de date, sau

al emiterii de decizii, dispoziţii, instrucţiuni, informaţii. Formele de comunicare

descendentă folosite de o organizaţie pot fi decizii, circulare de informare, broşuri

sau manuale cu norme şi instrucţiuni, ziare de întreprindere, scrisori către fiecare

angajat, mesaje la staţia radio, dări de seamă, rapoarte în faţa adunării generale a

salariaţilor sau a acţionarilor;

comunicarea ascendentă ce poate fi un răspuns la cererile de situaţii şi date ale

conducerii sau emiterea unor cereri, plângeri, opinii. Formele folosite pot fi note de

serviciu, rapoarte, dări de seamă, reglementate prin normele de organizare şi

funcţionare. Pe lângă acestea, conducerea poate folosi la fundamentarea deciziilor

sale date furnizate de chestionare de opinie sau atitudini, forme de colectare a

propunerilor şi sugestiilor salariaţilor;

comunicare operativă;

comunicarea bidirecţională, ce are loc între niveluri ierarhice, compartimente

diferite. Din această categorie fac parte şedinţele, comitetele, interviurile, grupurile

de discuţie;

comunicarea orizontală ce are loc între organizaţii cu structuri de comunicare rigide,

care nu permit o comunicare orizontală intra sau extragrupală, ceea ce poate fi un

avantaj atunci când activitatea impune aşa-numita ,,unitate de comandăˮ sau, un

dezavantaj, dacă activitatea cere flexibilitate şi dinamism în comunicare (structuri de

tip industrial, comercial sau în domeniul serviciilor sau al relaţiilor cu publicul).

Pentru activitate este mai practic comunicarea orizontală. În acest sens reţelele

ierarhice sunt mai rigide şi mai lente, dar permit controlul şi întăresc autoritatea, în

timp ce o organizare mai puţin strictă permite o comunicare mai democratică şi mai

flexibilă, furnizând participanţilor mai multă satisfacţie.

Unele organizaţii permit un acces mai larg al angajaţilor la informaţiile din sistem.

Bergman, (apud Vlăsceanu 2003, p. 112) arată că într-o organizaţie informările

predominante sunt descendente, iar pentru informarea ascendentă există trei reguli si anume

14

Page 15: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

dacă doreşti să fii informat vei afla, dacă nu ai iniţiative şefii nu-ţi vor trimite informări iar

ignorarea a ceea ce ai fi putut să afli dacă aveai iniţiativă nu poate fi o scuză invocabilă.

I.5. Bariere de comunicare

,,Individualitatea noastră este principala barieră în calea unei bune comunicări”,

spune Nicki Stanton (apud Haines, 1998, p.18 ).

Comunicarea ca schimb de idei, opinii, informaţii prin intermediul cuvintelor,

gesturilor şi atitudinilor este fundamentul coordonării activităţii umane. Fiecare om este

unic, mesajele sunt întelese diferit, ceea ce duce la aparitia neîntelegerilor si dezacordurilor

în comunicare, atunci când informatiile nu mai circulă normal pe căile prestabilite, când

ideile sau conceptele nu mai ajung în formatul original la destinatar, când sarcinile sunt

interpretate eronat.

Barierele de comunicare reprezintă toate acele perturbatii care pot interveni de-a

lungul procesului de comunicare si care reduce activitatea individuală dar si cea

departamentală, care reduc eficienta mesajului transmis. Impactul pe care aceste bariere le

au asupra mesajului transmis poate face ca informatia care ajunge la destinatar să fie cu totul

diferită fată de cea transmisă de emitent.

Orice interferează cu procesul de comunicare poartă denumirea de barieră sau

dificultate. Haines, (1998, p.18) face următoarea clasificare a barierelor de comunicare:

bariere de limbaj - apar dificultăti de exprimare care duc la expresii sau cuvinte

confuze ori cu sensuri diferite pentru persoanele implicate în actul de comunicare. Nivelul

de pregătire al celor care comunică poate fi un impediment în întelegerea mesajului de

specialitate emis de unul dintre ei si imposibil de decodificat de celălalt. De asemenea si

starea emotională a receptorului poate influenta negativ comunicarea, continutul mesajului

transmis fiind deformat. O altă cauză este produsă de folosirea unor cuvinte ori expresii

confuze sau idei preconcepute;

bariere de mediu - cele mai des întâlnite sunt cele care tin de climatul de muncă

necorespunzător, caracterizat prin poluare fonică ridicată. De asemenea, suportii

informationali necorespunzători pot cauza perturbări ale mesajelor transmise;

15

Page 16: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

bariere determinate de pozitia emitătorului si receptorului - de cele mai multe ori

acestea intervin atunci când imaginea pe care emitătorul sau receptorul o are despre sine sau

interlocutor este una falsă, insotită de idei preconcepute sau sentimente mult prea puternice;

bariere de conceptie - presupunerile, bănuielile, concluziile pripite dar si rutina în

procesul de comunicare, exprimarea gresită a mesajului, lipsa de interes a receptorului fată

de mesaj pot produce disfunctii în procesul de comunicare eficientă;

cultura, background-ul si influentele - întreaga noastră experientă poate influenta

uneori calitatea mesajelor emise sau receptate. Cultura, de exemplu, poate fi uneori un

factor perturbator al comunicarii, făcând greoaie sau ineficientă întelegerea unui mesaj nou

care nu se încadrează în contextul culturii de bază;

propria persoană - când într-o discutie unul dintre parteneri este prea încântat de

propria persoană, acesta ,,rateazăˮ ceea ce spune cealaltă persoană ajungându-se intr-un

final la confuzii sau conflicte. Factorii care pot produce o astfel de situatie sunt:

autoapărarea (avem senzatia că în discutia respectivă partenerul de conversatie ne atacă),

superioritatea (avem senzatia că noi stim mai mult si mai bine decât celălalt) si ego-ul (avem

senzatia că noi suntem centrul discutiei);

fond sonor - unele echipamente sau chiar ambientul pot produce perturbări ale

comunicării. Atât cel care emite un mesaj cât si cel care il primeste vor fi nevoiti să facă un

efort suplimentar pentru a comunica eficient. De cele mai multe ori acestia fie obosesc, fie

nu au forta de a înlătura bruiajele si atunci comunicarea este compromisă;

stresul - se stie fapul că stresul influentează puternic procesul comunicational în

sensul că o persoană stresată nu mai percepe sau intepretează un mesaj la fel ca în situatiile

normale;

perceptia - când o persoană vorbeste prea repede, nu are fluentă în discurs, nu

articulează corect cuvintele suntem tentati să nu-i mai acordăm toată atentia.

Pentru îndepărtarea acestor bariere de comunicare se impune găsirea unor metode,

ori de câte ori scriem sau vorbim, încercând să convingem, să explicăm, să educăm prin

intermediul procesului de comunicare urmărim patru scopuri principale : să fim receptaţi,

înţeleşi, acceptaţi şi să provocăm o reacţie.

16

Page 17: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

I.6. Informatia si sistemul informational al organizatiei

În orice organizaţie sănătoasă, (Iacob, 2009, 33) -curs SNSPA- comunicarea trebuie

să se realizeze din toate punctele de vedere. Existenţa unei varietăţi de activităţi de

comunicare prin care se vehiculează informaţia este vitală pentru o comunicare eficientă în

orice sistem organizaţional privită ca un liant între conducerea eficientă şi atingerea

scopurilor propuse.

Ovidiu Nicolescu si Ion Verboncu, (1998, p. 25) definesc sistemul informational

ca fiind ,,totalitatea metodelor, procedurilor şi mijloacelor folosite în procesul informaţional

si care reprezintă ansamblul operaţiilor de culegere, transmitere si prelucrare a datelor,

sistematizare, analiză, păstrare de informaţiiˮ.

Rolul sistemului informaţional constă în acordarea informaţiilor necesare observării

situaţiei din organizaţie şi reprezintă o premiză a deciziilor ce trebuie adoptate, reprezintă

instrumentul de întărire a disciplinei şi sporire a responsabilităţii.

Sistemul informaţional este principalul element de legătură dintre sistemul de

conducere şi sistemul condus, dintre organizaţie şi mediul extern.

Activităţile desfăşurate de sistemul informaţional (Stanciu, 2001, p. 11) sunt:

culegerea datelor despre starea sistemului condus şi a mediului său înconjurător;

transmiterea datelor în vederea prelucrării;

prelucrarea specifică a datelor folosind echipamente şi procedee adecvate în

scopul asigurării informaţiilor necesare procesului decizional;

adoptarea deciziilor (de către sistemul decizional);

transmiterea deciziilor spre execuţie;

Fluxul informaţional este format din totalitatea circuitelor informaţionale dintr-o

organizaţie. Într-o organizaţie modernă există o mare varietate de circuite şi fluxuri

informaţionale, ce pot fi clasificate în funcţie de mai multe criterii. Procedurile

informaţionale reprezintă ansamblul modalităţilor de culegere, înregistrare, transmitere,

prelucrare a informaţiilor. Procedurile informatice trebuie specificate detaliat, indicându-se

succesiunea de operaţii, suporţii informaţiilor, mijloacele de tratare a informaţiilor.

Sistemul informaţional al unei organizaţii trebuie să îndeplinească următoarele

funcţii (Stanciu, 2001, p. 35):

17

Page 18: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

funcţia decizională- asigură informaţiile necesare luării deciziilor. În acest context

apare noţiunea de sistem informaţional al managementului;

funcţia operaţională – declanşarea mulţimii de acţiuni necesare realizării obiectivelor

organizaţiei;

funcţia de documentare – găsirea şi înregistrarea informaţiilor pentru îmbogăţirea

cunoştinţelor personalului şi care pot fi ulterior folosite pentru luarea altor decizii;

Studiile efectuate4 au pus în evidenţă existenţa unor deficienţe tipice ale sistemelor

informationale si anume:

distorsiunea, este reproducerea incorectă a unei informaţii initial corecte prin

exagerarea aspectelor favorabile sau defavorabile, filtrarea unor aspecte, blocarea sau

omiterea completă a unor date. În comunicarea ascendentă, subordonatul poate să blocheze

informaţia negativă şi să exagereze informaţiile pozitive despre sine, ceea ce duce la

adoptarea unor decizii greşite. Superiorul are tendinţa de a filtra sau bloca mai puţin

informaţia negativă şi de a exagera mai puţin pe cea pozitivă. Comunicarea descendentă este

afectată mai mult de control decât de distorsiune în sensul că sunt omise informaţiile

nerelevante pentru subordonaţi;

excesul de informaţie, se produce atunci când se transmite mai multă informaţie

decât se poate recepţiona şi este mai des întâlnit decât deficitul. Organizaţiile încearcă să

limiteze cantitatea de informaţie care este accesibilă fiecărui participant la activitate.

Individul are tendinţa de a dori mai multă informaţie decât are în mod real nevoie pentru că

aceasta îi produce un sentiment de certitudine în luarea deciziilor, chiar dacă acestea sunt de

slabă calitate;

deficitul de informaţie, poate să afecteze în sens negativ performanţa, mai ales când

este legat direct de procesul muncii. Comunicarea nu se referă numai la acest aspect, ci si la

alte domenii: comunicare interpersonală, cunoaşterea activităţii colegilor de muncă, a

celorlalte grupuri, a conducerii, a obiectivelor organizaţiei. Deficitul de informaţie este

compensat de apariţia zvonurilor ce iau naştere prin emiterea şi răspândirea unor opinii de

către un lanţ sau o reţea de comunicare.

4 Mihuț, Ion (1998). Management. București: Editura Economică, p. 25.

18

Page 19: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

filtrajul – adică modificarea intenţionată a conţinutului mesajului;

redundanţa – transmiterea repetată a aceloraşi informaţii ;

supraîncărcarea circuitelor informaţionale.

Sistemele informaţionale se prezintă sub diferite forme (Bordean, 2002, p. 57) si anume:

tradiţionale – când organele umane de simţ sunt utilizate pentru primirea semnalelor

de exterior şi transformarea lor în informaţie necesară la adoptarea deciziilor.

pe purtător de hârtie – ce permit păstrarea informaţiei, accesul la ea şi este posibilă

urmărirea deplasării ei;

computerizate – când se utilizează mijloace electronice de culegere, prelucrare si

stocare.

Sistemul informational5 prelucrează informatiile primite si le conduc între sistemul

condus si sistemul conducător. Sistemul informational furnizează rapoarte periodice privind

desfăsurarea activitătii, dar si rapoarte la cerere, determinate de semnalarea unor situatii

neobisnuite. Deasemeni, sistemul informational fundamentează activitatea de analiză si

prognoză, permite adoptarea eficientă a măsurilor impuse de evolutia activitătii.

În cadrul societăţii contemporane aflată în plină dezvoltare, ,,locul pe care

informaţia îl ocupă este unul central bazat pe orientarea demersurilor managerialeˮ(Rusu

1993, p.127). Pe baza acestei teorii în societatea românească s-a constatat în ultima perioadă

de timp o creştere semnificativă a interesului pentru cercetarea şi proiectarea sistemelor

informaţionale necesare unei bune comunicări.

Informaţia deţine o serie de roluri esenţiale si anume cel prin care se asigură

măsurarea succesului organizaţional, semnalează situaţiile de criză si este sursă de valoare şi

competitivitate economică şi de coerenţă organizaţională.

Informatia reprezintă un mesaj, un semnal care reflectă starea unui sistem sau a

mediului în care aceasta functionează si care aduce receptorului un spor de cunoastere.

Pentru a fi eficientă, informatia trebuie să fie fundamentată stiintific, să fie

oportună, să fie captată la timp si de cine trebuie, fiind clară si nu contradictorie. Întâlnim

următoarea clasificare a informatiei (Catană, 1994, p. 52), si anume informatii:

5 http://www.scritube.com/management/Functiile-sistemului-informati2041371317.php, accesat la 27 martie 2010.

19

Page 20: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

active –sunt informatiile care reflectă activitatea curentă , în mod operativ, adică la locul

si momentul producerii unui efect sau proces economic;

pasive – reprezintă informatiile care reflectă o activitate trecută a unei unităti economice

si sunt utilizate de persoanele de conducere pentru a influenta perioada viitoare;

orale – transmise prin viu grai, greu controlabile si cu o mare viteză de circulatie;

scrise – consemnate pe hârtie, cu grad ridicat de conservare;

audio-vizuale – implică echipamente speciale, cu viteză mare de circulatie, foarte

sugestive dar si foarte costisitoare;

ascendente – transmise de jos în sus si referitoare la gradul de realizare a obiectivelor si

de aplicare a deciziilor;

descendente – transmise de sus în jos sub forma deciziilor, indicatiilor, dinspre manageri

spre executanti;

orizontale – care circulă între posturi amplasate pe acelasi nivel ierarhic si asigură

realizarea unor lucrări complexe ori derularea unor actiuni comune;

intermediare – aflate în diverse stadii de prelucrare si regăsite în esalonul inferior al

managerului;

finale – adresate managerilor din esantioanele medii si superioare, complexe si usor

valorificabile în decizii;

complexe – se obtin prin prelucrări succesive de informatii elementare, având rolul de

centralizare a întregii activităti desfăsurate de o unitate economică într-o anumită perioadă

de timp;

sintetice – se obtin în munca de analiză si ca urmare a prelucrării informatiilor complexe

si elementare, caracterizând activitatea economică a unei unităti pe o perioadă mai mare de

timp, evidentiind cauzele;

Astfel informatiile trebuie căutate prin telefon, în corespondenta sosită si

expediată, la colegi/colege, în scurta sedintă matinală a sefului, din verificarea matinală a

agendei de termene sau punând întrebări.

Valoarea comunicării rezultă din reacţia la mesaj a partenerilor de discuţie.

Succesul comunicării constă în modul cum ajunge mesajul la ascultători şi cum reacţionează

aceştia.

20

Page 21: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

II. COMUNICAREA ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ

II.1. Conceptul de administratie publică

Dictionarul explicativ al limbii române (2005, p. 2005) arată că termenul de

administraţie derivă din latinescul ,,administerˮ care înseamnă a servi şi este în legatură cu

cuvântul ,,magister" care îl desemnează pe stăpân, căruia i se subordonează servitorul şi pe

care acesta trebuie să-l slujească.

Organizarea şi funcţionarea statului român, puterea sa de voinţă şi suveranitate se

înfăptuiesc prin exercitarea funcţiilor legislative, executive şi judecătoreşti de către

autorităţile publice abilitate.

În acest context, ,,administraţia publică reprezintă totalitatea serviciilor publice”,

ori „serviciul public este mijlocul prin care administratia îsi exercită activitatea”6.

Profesorul Paul Negulescu (1924, p.217) defineste administraţia publică ca

fiind ,,acea instituţie complexă ce reuneşte toate serviciile destinate satisfacerii intereselor

generale, regionale sau comunaleˮ precizând că sunt administraţii publice statul, judeţul şi

comuna.

În acelaşi timp, aşa după cum se menţionează şi în literatura română de specialitate

cât şi în cea străină, administraţia publică are un dublu sens, unul de organizare, celălalt de

activitate.

După criteriul competenţei materiale, organele executive se clasifică în organe cu

competenţă generală şi organe de specialitate, iar din punctul de vedere al competenţei

teritoriale distingem organele centrale şi locale.

În primul sens, prin administraţie publică se înţelege ansamblul organelor care pe

baza şi în executarea legii realizează o activitate specifică. Concepută ca sistem de

organizare, administraţia publică este alcătuită dintr-o serie de elemente componente bine

structurate cu atribuţii diferite, care conlucrează între ele (Preşedintele României, Guvernul,

6 Muraru, Ioan (1995). Drept constituțional și instituții politice. București: Editura Actami, p.

5.

21

Page 22: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

autorităţile administraţiei centrale de specialitate, serviiciile descentralizate, autorităţile

autonome ale administraţiei publice locale).

În al doilea sens, activitatea desfăşurată de componentele administraţiei publice are

ca drept obiectiv activitatea de organizare a executării şi executarea în concret a legilor, ce

presupune satisfacerea unor nevoi şi interese generale ale colectivităţilor umane prin

asigurarea bunei funcţionări a serviciilor publice şi prin executarea unor prestaţii către

particulari, executare ce aprţine fie unor organisme statale, fie a unor autorităţi autonome

alese.

Administraţia publică reprezintă o ,,mare afacere publicăˮ în care suntem cu toţii

implicaţi în calitatea noastră de cetăţeni şi ca urmare este necesar să nu rămânem pasivi la

lucrurile care ne privesc şi pe care le putem schimba sau îmbunătăţi în mod direct sau

indirect.

II.2. Conceptul de administratie publică locală

La nivelul statului, alături de interesele generale se regăsesc şi interese locale, între

acestea existând o interdependenţă reciprocă, fapt ce face ca în sfera de competenţă a

dreptului constituţional să regăsim aşa cum spune George Alexianu (1934 p. 69), ,,toate

regulile care fixează organelele centrale ale statului şi modul lor de funcţionare, precum şi

organele de autonomie locală. Sistemul actual al administraţiei publice din România şi

instituţiile sale caracteristice au o îndelungată tradiţie în viaţa administrativă a societăţii

româneşti încă din secolul al XIX- lea.

,,Apariţia acestei vieţi administrative locale – spunea profesorul Anibal Teodorescu

(1929, p. 58) – a precedat cu mult pe aceea a celei generale, pentru că în ordinea istorică a

lucrurilor comuna cu nevoile ei proprii a apărut înainte de naşterea Statului cu marile

interese şi problemeˮ. Astfel în stat există interese generale alături de interesele judeţene şi

cele locale, între ele stabilindu-se o interdependenţă reciprocă. Administrarea intereselor

locale şi judeţene s-au încredinţat judeţului şi comunei.

Potrivit prevederilor Constituţiei din 1991, la nivelul unităţilor adminsitrativ-

teritoriale, există o administraţie locală formată din serviciile publice desconcentrate ale

autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate, inclusiv prefectul ca serviciu

22

Page 23: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

desconcentrat al guvernului, reprezentând o administraţie locală a statului numită şi

autorităţile administrative autonome ale comunelor şi oraşelor şi autorităţile judeţene, ele

repezentând administraţia publică locală aleasă.

Autorităţile administraţiei publice locale reprezintă persoana de drept public (moral

politică), comună, oraşul şi judeţul care este investită cu putere publică. În calitatea lor de

persoane juridice comuna, oraşul şi judeţul au deplină capacitate, posedă un patrimoniu şi au

iniţiativa in tot ceea ce priveşte administrarea intereselor publice locale exercitând, în

condiţiile legii autoritatea în limitele administrativ-teritoriale stabilite.

Distincţia dintre administraţia publică centrală şi cea locală are la bază competenţa

teritorială şi materială a organelor ce compun administraţia publică şi natura interesului pe

care il promovează. Autorităţiile locale au o competenţă materială ce se circumscrie în jurul

realizării interesului local si promovează înteresul localităţii respective.

Iorgovan, (1994, p.34) arată că autorităţile administraţiei publice în comune şi

oraşe sunt consiliile locale, comunale şi orăşeneşti, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca

autorităţi executive.

Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice

locale şi rezolvă treburile publice din comune şi oraşe, în condiţiile Legii 69 din 26

noiembrie 1991, legea administratiei publice locale publicată în Monitorul Oficial al

României, partea 1, nr. 238 din 28 noiembrie 1991. Consiliile locale sunt compuse dintr-un

număr de consilieri pe care legea îi determină în funcţie de numărul populaţiei unităţii

administrativ – teritoriale. Ei sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber

exprimat, în condiţiile stabilite de legea privind alegerile locale.

Primarul, viceprimarul, respectiv viceprimarii, secretarul comunei, al oraşului sau

al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului, împreună cu aparatul propriu de

specialitate al consiliului local, constituie o structură funcţională cu activitate permanentă,

denumită primăria comunei sau oraşului, care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului

local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.

23

Page 24: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

II.3. Comunicarea în administratia publică locală

Comunicarea este procesul prin care premisele decizionale sunt transmise de la un

membru al unei instituţii la altul. Comunicarea însoţeşte activitatea administraţiei publice

locale contribuind la realizarea în bune condiţii a acesteia, (Nedelea, 2006, p.215).

Comunicarea se referă atât la schimbul şi împărtăşirea de informaţii de utilitate publică cât

şi la transmiterea ordinelor, informaţiei şi sfaturilor de la un centru de decizie, cât şi

transmiterea deciziilor luate de la acest centru în alte părţi ale instituţiei. În administratia

locală are loc o comunicare atât internă cât si externă.

Comunicarea internă, potrivit lui Mucchielli (apud Păus, 2008, p. 223) este un

proces ce se desfăşoară în sus, jos şi lateral în instituţie. Comunicarea de sus în jos are loc

între seful administratiei locale si subordonati. Totusi în acest mod de comunicare nu există

o legătură între intentiile sefilor si perceptia subordonatilor. Comunicarea de sus în jos este

completată de comunicarea de jos în sus. Informatia circulă de la subordonati la manager.

Canalele de comunicare în administratia publică locală (Zlate, 2004, p.501) sunt

canale formale si canale informale:

canalele formale transmit fluxuri informationale oficiale. Informatia circulă

înlăuntrul administratiei locale prin norme bine precizate, (mesaje, canale, retele de

comunicare), când sunt activate rolurile formale ale membrilor administratiei publice

precum si drepturile si îndatoririle acestora. Comunicarea formală este influentată de

normele, particularitătile, asezarea birourilor sau a locurilor de muncă din institutie.

Prin canalele formale informatia poate circula descendent, ascendent si orizontal.

Canalele formale de comunicare sunt creeate astfel încât se respectă structura ierarhică a

institutiei. Astfel se permite transferul de informatii între niveluri (pe verticală) si

departamente (pe orizontală). În institutia publică ar trebui să aibă loc o comunicare pe trei

directii: de sus in jos, de jos în sus si pe orizontală.

canale informale de comunicare ce se stabilesc între persoane si grupuri informale.

Acestea sunt formate din angajati care au interese comune sau afinităti. Informatiile

transferate prin aceste canale sunt neoficiale si au un caracter personal sau general: ele nu

sunt verificate.

În administraţia publică locală, comunicarea (Nedelea,2006, p.46) are loc:

24

Page 25: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

între diferitele niveluri ale administraţiei publice locale;

pe acelaşi nivel;

între administraţie şi executivul social;

între administraţie şi autoritatea politică;

în mediul social.

În instituţiile publice locale comunicarea, (Munteanu, 2006, p.140) se poate realiza

si prin alte forme, acestea fiind comunicarea orală (verbală) – ce are loc între funcţionar şi

cetăţean la ghişeu sau la birou si comunicarea scrisă.

Instituţiile din administraţia publică urmăresc ca, prin intermediul comunicării, să

obţină următoarele facilităţi (Nica, 2001, p. 33):

identificarea - ce răspunde nevoilor instituţiilor administrative de a-şi asigura

notorietatea şi de a-şi face cunoscute competenţele;

informarea – care urmăreşte să facă cunoscută corpului social acţiunea administrativă;

realizarea unei educaţii sociale – ce corespunde, sub formă de sfaturi, recomandări,

rolului din ce în ce mai important al instituţiilor publice în cadrul vieţii sociale.

Autoritatea publică locală urmăreşte prin comunicare, o relaţie de apropiere cu

cetăţeanul, intrând în dialog cu el, cunoscându-i cerinţele, doleanţele. Prin comunicare

internă, personalul este în mod continuu informat despre tot ceea ce se întâmplă în cadrul

instituţiei administrative. Comunicarea internă joacă un rol important pe linia instruirii şi a

motivării personalului, contribuind în acest fel la realizarea calităţii prestaţiilor şi la o mai

bună satisfacere a nevoilor şi exigenţelor cetăţenilor.

Instituţiile publice pot folosi si alte tehnici şi mijloace de comunicare si anume publicaţii,

broşuri specializate, afişaj, canale de televiziune, presa.

Totusi în administratia publică locală există bariere de comunicare pe care le găsim

explicate de Chivu (2003, p. 69) si anume:

bariere datorită pozitiei emitătorului si receptorului (Chivu, 2003, p.69) si existând din

cauza : - stării emoţionale a receptorului;

- rutinei care influenţează receptivitatea;

- imaginii despre sine si imaginea celuilalt;

- caracterizării diferite a situaţiei de comunicare de către emiţător şi receptor;

25

Page 26: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

- lipsei atenţiei în receptarea mesajului;

- concluziilor grăbite asupra mesajului;

- lipsei de interes a receptorului faţă de mesaj;

- sentimentelor şi intenţiilor cu care se participă la situaţia de comunicare.

bariere de limbaj: adică aceleaşi cuvinte primesc sensuri diferite pentru persoane

diferite, si anume din cauza:

- diferenţelor în planul pregătirii şi al experienţei;

- dificultăţilor de exprimare;

- exprimării cu stângăcie a mesajului de către emiţător;

- utilizarea de cuvinte sau expresii confuze.

bariere la nivelul contextului:

- context fizic necorespunzător (poluare fonică ridicată);

- suporţi informaţionali necorespunzători.

Pentru a dezvolta relatii armonioase cu cetătenii în procesul de comunicare, este

important să se cunoască nevoile, aspiratiile atât ale functionarilor cât si ale cetătenilor.

Înlăturarea cauzelor care determină perturbarea procesului de comunicare (Chivu, 2003,

p.72), necesită existenţa posibilitaţilor de reglare, de adaptare şi de transformare, ceea ce îi

permite cetăţeanului să-şi emită reacţiile, iar funcţionarului public, purtătorul de cuvânt al

instituţiei să le înregistreze. Înlăturarea barierelor presupune selectarea surselor de informare

în conformitate cu propriile convingeri ale entitaţilor implicate în transmiterea sau

receptarea mesajului comunicat.

Totusi, în cadrul administratiei publice locale există situaţii în care funcţionarii

publici s-au dovedit nereceptivi faţă de faptele care le-au fost prezentate prin procesul de

comunicare cetăţean-instituţie de administraţie publică. Profiroiu (1999, p. 26) arată că se

întâlnesc frecvent situaţii în care funcţionarul oferă impresia că ascultă, deşi nu este atent.

Este doar politicos, rămânând liniştit până când îi vine rândul să vorbească, timp în care îşi

trece în revistă propriile argumente. Răpunsul său este, aproape în întregime, nepotrivit cu

cele spuse de vorbitorul anterior, ignorând complet punctele de vedere expuse de cetăţean.

Orice schimbare a organizatiei este resimţită şi în exterior, administraţia

influenţând mediul social. Astfel comunicarea externă a instituţiei publice contribuie la

26

Page 27: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

notorietatea şi imaginea organizaţiei îndeplinind si funcţia de promovare a instituţiei publice

locale. Comunicarea cu rol de promovare se desfăşoară unilateral, dinspre instituţia publică

către mediul exterior al acesteia, legătura cu exteriorul fiind direct institutia, dând informaţii

despre serviciile care le oferă, încearcă să-si amelioreze imaginea de ansamblu, vrea să-si

facă cunoscute şi să-şi promoveze valorile. Fiecare funcţionar public îşi poate asuma rolul

de comunicator extern, mesajul său fiind centrat pe seriozitatea, eficienţa şi calitatea de care

dă dovada instituţia. Acest lucru presupune ca funcţionarul public7 să stie, să creadă, si să

vrea să vorbească despre instituţia de administraţie publică.

Şi în comunicarea externă pot apare bariere comunicaţionale (Haines, 1998, p.18)

si anume bariere între diferitele instituţii ale administraţiei publice locale, din cauza gradului

ridicat de specializare si a neacordării importanţei cuvenite colaborării între instituţii si între

administraţia publică locală şi cetăţeni.

Tot în cadrul comunicării externe, o importantă deosebită pentru administraţie, cât

şi pentru clienţii acesteia – contribuabili, cetăţeni, grupuri de interese, autoritatea politică –

o are dezvoltarea canalelor de comunicare cu ,,lumea de afaceri”.

Formele principale prin care se concretizează comunicarea cu lumea de afaceri

Bartoli (apud Iacob, 2009, p. 42) sunt:

publicitatea – prin mass-media sau prin propriile materiale publicitare;

sponsorizările – finanţarea activităţilor culturale sau sportive;

mecenatul – ajutor financiar sau logistic acordat artiştilor, organizaţiilor umanitare

sau non-profit;

articole care prezintă organizaţia în publicaţiile de specialitate;

organizarea de standuri la târguri şi forumuri;

organizarea de zile ale porţilor deschise;

acţiuni de consiliere şi ajutorare a altor instituţii, similare prin detaşarea temporară

de personal.

II.4. Relatiile publice în administratia publică locală

7 http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/comunicare/Comunicarea-in-institutiile-pu12286108.php, accesat 2 aprilie 2010.

27

Page 28: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

,,Relatiile publice sunt un domeniu al comunicării, sunt functie a managementuluiˮ,

afirmă Serb (1996, p. 25).

Relatiile publice, (Rogojinaru, apud Cmeciu, 2009, p. 36) prin informatiile despre

mediul economic, social, cultural si politic al administratiei locale devin utile pentru cei ce

iau decizii. Comunicarea publică reprezintă forma de comunicare ce însoţeşte activitatea

instituţiilor publice locale în vederea satisfacerii interesului general. Mesajele transmise

cuprind informaţii de utilitate publică. Astfel relatiile publice trebuie să facă cunoscute

cetăţenilor existenţa organizaţiilor din sectorul public, modul de funcţionare şi atribuţiile

acestora, legalitatea şi oportunitatea deciziilor adoptate.

Prin relatiile publice se urmăreşte cunoaşterea nevoilor şi dorinţelor populaţiei

pentru ca instituţiile publice, prin rolul şi atribuţiile pe care le deţin, să vină în întâmpinarea

acestora, realizând astfel un interes general.

Relatiilor publice le revine rolul de a convinge, că prin politicile instituţionale

realizate, precum şi prin deciziile publice adoptate, se urmăreşte un interes general,

obţinându-se astfel adeziunea cetăţenilor.

Comunicarea între institutia publică locală şi cetăţeni în opinia lui Sandru (2003

p.13) trebuie să urmărească satisfacerea interesului general al populaţiei, iar instituţiile

administraţiei publice au obligaţia să se apropie de membrii colectivităţilor locale şi să

menţină un contact permanent cu aceştia. În acest sens, administraţia publică locală trebuie

să comunice, să fie deschisă dialogului, să respecte şi să ia în considerare cetăţeanul. Astfel

comunicarea publică trebuie să facă cunoscute cetăţenilor existenţa organizaţiilor din

sectorul public, modul de funcţionare şi atribuţiile acestora, legalitatea şi oportunitatea

deciziilor adoptate. Cetăţeanul trebuie să fie informat cu privire la existenţa şi modul de

funcţionare a serviciilor publice, trebuie ascultat când îşi exprimă nemulţumirea, trebuie să-i

fie luate în considerare dorinţele şi nevoile.

În cadrul instituţiilor publice locale, comunicarea publică are următoarele forme8:

punerea la dispoziţia cetăţenilor a informaţiilor de interes local;

prezentarea şi promovarea serviciilor publice oferite de colectivităţile locale;

promovarea instituţiilor publice şi a colectivităţilor teritoriale.

8 http://www.administratiepublica.ro/resurse/marketing-in-administratia-publica/comunicarea-in-institutiile-pu.html, accesat 6 aprilie 2010.

28

Page 29: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

Cetăţenii vin în contact cu instituţiile publice locale şi, ca urmare, au nevoie să ştie

cum se adresează, ce documente trebuie să completeze, ce proceduri trebuie să urmeze.

Instituţiilor publice locale le revine obligaţia de a pune la dispoziţia publicului informaţii cu

caracter practic, să facă cunoscute cetăţenilor regulile pe care trebuie să le respecte în

demersurile lor, să le înlesnească accesul acestora în raport cu serviciile publice locale.

Buna funcţionare a comunicaţiilor are un impact puternic asupra comportamentului

funcţionarilor publici, a eficienţei şi oportunităţii în interacţiunile cu cele mai diverse

categorii de cetăţeni. În procesul comunicării, relaţia funcţionar public-cetăţeni constituie

fundamentul actului de administraţie publică. Astfel funcţionarul public şi cetăţeanul au

obiective clare: emiţătorul îşi propune să informeze, să convingă, să îndrume, să capteze

interesul, să fie eficient, iar receptorul se va strădui să fie atent, să înţeleagă, să reţină.

Comunicarea cu cetăţenii se realizează prin: expuneri, activităţi de informare, dezbateri,

sesiuni de comunicări, programe de investigare, activităţi cu caracter cultural-educativ,

participare la concursuri, publicaţii proprii, afişiere, transmiterea prin forme scrise sau orale

de informaţii diverse spre şi dinspre structurile de conducere şi de specialitate ale

instituţiilor de administraţie publică.

Liderii din administraţia publică locală trebuie să acorde o atenţie deosebită

antrenării funcţionarilor publici în facilitarea comunicării dintre aceştia şi cetăţeni, (Legea

nr. 7/2004). În acest sens, putem identifica următoarele sarcini:

recunoasterea problemelor;

culegerea, verificarea şi diseminarea informaţiilor

trasmiterea rezultatelor evaluării informaţiilor;

rezolvarea conflictelor.

Pentru realizarea acestor sarcini, pot fi avute în vedere următoarele căi de

rezolvare:

ascultarea activă;

stimularea autoanalizării problemelor;

controlul tonului vocii;

cultivarea întelegerii şi toleranţei;

detensionarea atmosferei.

29

Page 30: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

Comunicarea între funcţionarul public si cetăţean presupune circulaţia informaţiei în

ambele sensuri. Din punct de vedere al legislaţiei în vigoare, instituţiilor publice

locale le revine responsabilitatea informării cetăţenilor, a primirii lor în audienţă şi a

consultării acestora în problemele care-i privesc.

II.5. Managementul documentelor în administratia locală

În administratia publică locală, comunicarea are loc si prin documente. Baltac

(2004, p. 3) face următoarea clasificare:

1. nota de serviciu este o comunicare internă scurtă, referitoare la un fapt particular,

prin care se solicită ceva sau se informează persoane sau compartimente asupra unor

evenimente, măsuri. Fiind o comunicare oficială care stabileşte responsabilităţi, nota

de serviciu se întocmeşte de obicei în două exemplare, destinatarul semnând de

primire pe copie (pentru unele tipuri de note există formulare cu rubrici pentru

menţionarea datei şi orei de primire). Ca orice altă formă de comunicare scrisă, nota

va menţiona emitentul şi destinatarul (nume, funcţie, compartiment) şi va fi semnată

de primul.

2. procesul verbal consemnează o relaţie precisă, scrisă de o persoană calificată şi

autorizată în acest sens, pentru a fi citită în public. Procesul verbal conţine:

constatarea unui fapt, incident, eveniment;

consemnarea unei mărturii, a unei declaraţii;

acordul la care au ajuns două părţi;

rezoluţiile luate cu o anumită ocazie.

Autorul comunicării relatează evenimentul, declaraţia, rezoluţia, acordul, dar nu comentează

în nici un fel conţinutul. Procesul verbal este datat şi semnat de autor şi de declaranţi sau

martori pentru a confirma autenticitatea.

3. darea de seamă are o întindere mai mare decât procesul verbal şi comunică detaliat

modul de îndeplinire a unei însărcinări. Faptele sunt descrise cât mai fidel pentru a

pune la curent cu realitatea un superior sau un for fără a analiza sau comenta. Ca şi

la celelalte forme de comunicare scrisă, se va menţiona data întocmirii, emitentul şi

destinatarul.

30

Page 31: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

4. raportul este o comunicare mai complexă, care cuprinde analiza unor fapte sau a

unei situaţii, cu scopul ca un for superior să ia o anumită decizie sau acţiune. El are o

formă riguroasă şi trebuie să respecte câteva reguli:

să dea date precise despre subiect;

înlănţuirea ideilor să fie logică şi să cuprindă argumentări şi aprecieri personale;

în final să prezinte propuneri practice.

II.6. Transparenta în administratia publică locală

Transparentă decizională desemnează setul de instrumente prin care autorităţile

administraţiei publice locale dă socoteală cetăţenilor, contribuabililor cu privire la

activitatea desfăşurată în serviciul acestora. În calitatea lor de contribuabili, cetăţenii au

dreptul de a fi informaţi sau consultaţi, precum şi de a participa la deciziile luate de către

autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, pe care le susţin financiar prin taxele şi

impozitele pe care le plătesc. Legea transparentei după care se ghidează administratia locală

este Legea nr. 52/2003, privind transparenta decizională în administratia publică publicată

în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 70 din 3 februrie 2003.

Transparenţa are rolul de a preveni acţiunile care ameninţă integritatea publică

(acte de corupţie) şi de a evalua performanţa administraţiei publice locale. Modalităţile prin

care se operaţionalizează transparenţa ţin de:

asigurarea accesului cetăţenilor la informaţiile de interes public,

participarea cetăţenilor la elaborarea de acte normative şi la şedinţele publice.

anunţarea intenţiei de a reglementa;

solicitarea şi înaintarea unor opinii si comentarii la un text de reglementare, prin

realizarea unui schimb de documente, într-un interval de timp dat;

dezbaterea acestor documente în şedinţă publică. În lipsa acestor elemente nu se

poate spune că a avut loc o consultare publică.

Totusi cetăţenii nu pot participa la reglementarea unor chestiuni sau la şedinţele

publice care dezbat informaţii privind:

apărarea naţională, siguranţa naţională şi ordinea publică;

datele personale.

31

Page 32: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

Informaţia nu reprezintă numai o necesitate pentru cetăţeni, ci şi un element esenţial al unei

bune conduceri. De aceea, accesul cetăţenilor la informaţia de interes public şi participarea

lor la luarea deciziilor sunt considerate două dintre premisele cele mai importante ale unei

guvernări democratice şi responsabile si sunt stipulate în Legea 544/2001, privind liberul

acces la informatiile de interes public, modificată, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I –a, nr. 663/23.10.2001. Informaţia le permite cetăţenilor, pe de o parte,

să aprecieze în cunoştinţă de cauză acţiunile administraţiei, iar pe de altă parte, să participe

în mod avizat la dezbaterile şi la luarea deciziilor care îi privesc.

Participarea cetătenilor la decizii si consultări în cadrul administratiei publice

locale se regăseste în următoarele direcţii9:

participarea cetătenilor promovează şi apără democraţia. Cetăţenii pot repune în

discuţie, să respingă sau să critice revendicările care nu au justificare.

cunoaşterea adevăratelor nevoi, a diversităţii opiniilor cetătenilor, valorificarea

diverselor experienţe şi informaţii ce s-ar putea dovedi esenţiale în adoptarea

deciziilor publice;

informarea cetăţenilor înainte de dezbatere cu privire la acţiunile publice si la

deciziile ce se vor lua;

promovează şi consolidează parteneriatul între societatea civilă şi administraţia

publică, cetăţenii având posibilitatea să înţeleagă mecanismele guvernării şi ale

administraţiei;

proiectele care iau în considerare participarea cetătenească se bucură de mai multă

viabilitate;

participarea permite colectivităţii să deţină control asupra activităţii administratorilor

treburilor publice.

Din aceste avantaje ale participării pot apare şi unele dezavantaje, cum ar fi

aspectul financiar, procesul participativ solicitând efortul suplimentar al bugetelor publice.

În situaţia în care culegerea, prelucrarea şi valorificarea informaţiilor nu se desfăşoară

corect, această cheltuială s-ar putea dovedi inutilă.

9 http://www.scritube.com/sociologie/resurse-umane/Etica-profesionala-si-transpar12561177.php, accesat 15 aprilie 2010.

32

Page 33: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

Legea nr. 544/2001 dispune crearea unui compartiment specializat pentru

informare şi relaţii publice, care are sarcina de a furniza informaţiile de interes public,

respectiv a unui birou specializat – cel al purtătorului de cuvânt, care are rolul de a oferi

informaţii mijloacelor mass media. Pe de altă parte, prin chiar structura sa, Legea nr.

52/2003, privind transparenta decizională în administratia publică publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I-a, nr. 70 din 3 februrie 2003, reglementează participarea

cetăţenilor la două procese diferite – cel de elaborare a actelor normative şi cel de luare a

deciziilor în cadrul şedinţelor forurilor deliberative. Cu toate acestea, funcţionarul

responsabil de informare şi relaţii publice, purtătorul de cuvânt şi funcţionarul responsabil

de relaţia cu societatea civilă pot face parte din aceeaşi structură a autorităţii administraţiei

publice respective. Există chiar posibilitatea ca toate aceste funcţii să fie cumulate de una şi

aceeaşi persoană, însă o astfel de soluţie nu este recomandabilă.

Faţă de modul în care administraţia publică locală oferă acces liber la informaţia de

interes public, comunităţile locale dau unele semne de insatisfacţie, cum ar fi:

autorităţile locale nu aplică efectiv transparenţa decizională;

autorităţile locale nu informează permanent cetăţenii cu privire la activitatea

desfăşurată sau propusă;

accesul la informaţiile de interes public este dificil pentru cetăţeni;

taxele şi impozitele sunt foarte mari în raport cu veniturile populaţiei, iar cetăţenii nu

sunt informaţi atunci când se iau decizii cu privire la mărirea taxelor;

elaborarea bugetului local nu este transparentă;

fixează sau negociază preţul serviciilor către populaţie fără consultarea cetăţenilor.

Informaţiile de interes public, solicitate de cetăţenii şi organizaţiile interesate sunt

oferite direct si anume faţă în faţă, urmate, în ordinea frecvenţei înregistrate, de completarea

unui formular tip.

III. COMUNA MUNTENI, JUDETUL GALATI

33

Page 34: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

III.1. Monografia comunei Munteni, judetul Galati

Istoricul satului este consemnat în două dicţionare, şi anume: Dictionar Geografic

Statistic si Istoric al judetului Tecuc din 1894 întocmit de profesorul Teodor N. Ciuntu şi

Dictionar Geografic al României volumul 3, întocmit în anul 1900 de G. Lahovariu, general

C.I.Brătianu şi G.Tocilescu, documente ce se află la Arhivele Statului Galati.

În anul 1700, moşierul Manolache Conache care deţinea suprafaţa de 221000

fălcii10 de teren întins pe trei judeţe: Rm.Sărat, Putna şi Tecuci, aduce pe raza comunelor

(satelor) Slobozia –Blăneasa şi Ţigăneştii Noi primii robi pe care îi instalează în case

improvizate, la pietriş şi silişte în marginea pădurii, punctul Balta.

Robii au avut case improvizate până în anul 1750 când au părăsit vatra de sat Silişte

şi s-au apropiat de conacul vornicului Tării de jos, Manolache Conachi, instalându-se pe

locul Băneasa sau Valea Boului. Terenul moşierului Manolache Conache a fost muncit cu

robi până în anul 1849 când a decedat, iar feciorul lui Costache Conache a continuat

robia,cât si fiica acestuia Cocuţa. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza ţiganii scăpând

de robie au trecut pe malul stâng al râului Bîrlad în satul Blăneasa unde şi-au improvizat

case de locuit. Aceşti ţigani s-au amestecat cu clăcaşii din satul Blăneasa, satul primind

denumirea de Slobozia şi împreună au format Slobozia Blăneasa.

De la munte au venit şi alţi locuitori cu turme de oi printre care se numără şi

Costache Ciungu zis ,,ungureanu”, Marin Scutaru, Sandu Chirilă şi alţii care s-au instalat pe

malul drept al râului Bîrlad de la care satul a primit denumirea de Munteni. Denumirea

satului provine de la locuitorii care au venit de la munte, iar satul Ungureni provine de la

numele administratorului lui Costache Conache numit Costache Ciungu zis Ungureanu.

În anul 1849 la moartea logofătului Costache Conache s-au adunat satele Slobozia

Blăneasa, Ţigăneştii Noi şi Ungureni. Locuitorii celor trei sate au fost clăcaşi pe moşia

logofătului Conache, apoi pe moşia caimacanului Nicolae Vogoride. Reşedinţa acestor sate

era stabilită în satul Ţigăneşti.

10Falce- fălci, s.f.- Veche unitate de măsură pentru suprafeţe agricole, folosită în Moldova, echivalentă cu circa un hectar şi jumătate. – Lat. falx, -cis.

34

Page 35: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

În anul 1864 conducerea clăcăşiei a ţinut evidenţă de acei clăcaşi care au muncit pe moşia

lui Nicolae Vogoride împroprietărindu-i. După împroprietărire a rămas un loc viran pe care

s-a construit şcoala veche din Munteni.

În anul 1880, Nicolae Vogoride vinde lui Anton Cincu toată moşia de pe partea

stângă a râului Bîrlad devenind vecin cu satul Ţigăneştii Noi şi Munteni. Tot în anul 1880,

Nicolae Vogoride vinde şi casele moştenite de la socrul său şi toată moşia de pe malul drept

al râului Bîrlad şi pădurea Balta lui Tache Anastasiu-acesta devenind vecin cu clăcaşii din

Munteni.

La luarea în primire a moşiei,Tache Anastasiu a răpit locuitorilor terenurile cu care au fost

împroprietăriţi .Aceştia, desi s-au adresat justiţiei, au fost condamnaţi la închisoare.

În anul 1885 moşierul Anton Cincu a cumpărat moşia de la Dumitru Frunză, moşia

Şendreasca de pe raza comunei Ţepu precum şi moşia Sultana Bodeanu cu denumirea de

Bodeanca aflată tot pe raza comunei Ţepu.

În anul 1894 moşierul Nistor Cincu moare rămânând ca moştenitori patru copii

Smaranda Dr. Sculei, Maria Boldur Epureanu, Constantin Milea fost director al ziarului ,,

Dimineaţa” şi Anton Cincu, moşiile fiind împărţite între ei. Locuitorii din cele trei sate s-au

împărţit la cei patru moşieri şi anume Tache Anastasiu, Iordache Giurgea Negrileşti,Boldur

Epureanu Berheci, iar majoritatea munceau la Nistor Cincu care mai deţinea şi pădurea

Dumbrava.

În privinţa administraţiei locale în anul 1878 a luat fiinţă prima primărie în satul

Ţigăneştii Noi care a funcţionat câţiva ani după care i-au dat foc arzând toată arhiva. După

aceasta, sediul primăriei s-a mutat în cătunul Ungureni.

În 1906 s-a reuşit aducerea primăriei la Munteni, iar cele doua sate Ţigăneşti şi

Ungureni au format la un loc primăria lor. Localul primăriei Munteni a fost cumpărat de la

Panaite Arsenie de origine greacă.

În anul 1927 din iniţiativa primarului Vasile Andrei s-a făcut cărămidă pentru

construcţia unei noi primării, a unei bănci şi a unei cooperative dar si din ordinul moşierului

Tony Cincu.

Relieful comunei Munteni este format din dealuri şi şes iar ocupaţia principală este

cultivarea pământului şi creşterea animalelor.

35

Page 36: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

Ca aşezare rurală, comuna Munteni este situată în zona colinară, în partea de nord a

judeţului Galaţi. Se învecinează la nord cu satul Berheci , la vest cu comuna Nicoreşti si

comuna Tepu, la sud cu oraşul Tecuci iar la est cu comuna Matca si comuna Negrilesti.

Comuna Munteni este o comună cu rădăcini adânci în istorie, este un sat răzăşesc.

În 2010, comuna Munteni este alcătuită din patru sate şi anume: Munteni,

Frunzeasca, Ţigăneşti şi Ungureni. Are o suprafaţă de 8264 hectare şi un număr de 3639

gospodării. Numărul locuitorilor este 7215, fiind 4550 în Munteni, 1405 în Ungureni, 920 în

Ţigăneşti şi 340 în Frunzeasca.

Pe teritoriul comunei se găsesc 5 şcoli, 4 grădiniţe, 2 dispensare umane,1

dispensar veterinar, 1 oficiu poştal, 1 brutărie, 8 centre comerciale, 1 centru cultural

comunal, o bibliotecă, o sală de sport comunală dotată la standarde europene, un centru

social pentru copiii cu probleme familiale numit ,,Copiii Nostri”.

Comuna fiind una din localitătile mari si dezvoltate ale judetului este racordată la

magistrala de gaz metan, are un sistem propriu de alimentare cu apă potabilă, antene pentru

telefonia mobilă, este racordată la sistemul de cablu si internet. Centrul civic este

predominat de un frumos parc pe o suprafată de 10 ari realizat din fonduri de la Agentia de

Mediu.

Administraţia publică locală actuală formată din 32 persoane se află într-un sediu

nou construit la standarde europene din fonduri europene în valoare de 2 milioane euro, pe

care ar fi invidiosi si alesii locali ai unor orase mari din tară sau străinatate.

III.2. Familii istorice aflate pe teritoriul comunei Munteni, judetul Galati

Pe teritoriul comunei Munteni au trăit familii istorice importante care au contribuit

la schimbarea istoriei tării noastre. Despre istoria acestor familii am găsit informatii tot în

cele două dicţionare şi anume: Dictionar Geografic Statistic si Istoric al judetului Tecuci din

1894 întocmit de profesorul Teodor N. Ciuntu, şi Dictionar Geografic al României volumul

3, întocmit în anul 1900 de G. Lahovariu, general C.I.Brătianu şi G.Tocilescu, documente ce

se află la Arhivele Statului Galati.

Satele Munteni, Tigănesti, Ungureni si Frunzeasca ce apartin de comuna Munteni,

au fost stăpânite de-a lungul anilor de mai multi mosieri, fiind sate de oameni răzesi.

36

Page 37: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

Dintre toti acestia se remarcă în mod deosebit stăpânirea acestor teritorii de peste

120 de ani de către familia Conachi, până în anul 1881, când mosia Tigănesti se împarte

între Tache Anastasiu la est de râul Bîrlad si Anton Cincu la vest de Bîrlad.

Încă din timpul ocupatiei rusesti din 1772-1774, satul Tigănesti apartinea deja

familiei Conachi, care a construit un conac la Tigănesti si o biserică cu catapeteasma din zid

lângă acest conac, clădiri al căror istoric începe din anul 1777, realizate de către vornicul

Costache Conache, bunicul poetului omonim.

De remarcat este faptul că familia Conache a reusit să-si mărească mult

proprietătile funciare prin cumpărare sau prin abuzuri, încât a ajuns să fie cea mai bogată

familie de mosieri din Moldova, detinând imense suprafete de teren în zona aceasta a

judetului Tecuci, cât si în judetele Putna, Tutova, Vaslui si Suceava.

În anul 1778 se naste aici Alexandru Costache Conache comisul, ispravnicul, logofătul de

mai târziu si bineînteles, asa cum stim cu totii, poetul precursor al poeziei moderne

românesti, care devine în anul 1805 proprietar de drept al mosiei Tigănesti.

La poetul Costache Conache se remarcă interesante vederi politice cu caracter

progresist. Astfel, lucrând la Regulamentele organice, el a fost sustinătorul ideii ca aceste

legi să fie aproape identice pentru Modova si Tara Românească, exprimând astfel si în acte

oficiale ideia unitătii principatelor.

În 1828, aici la Tigănesti se naste si Ecaterina (Cocuta), fiica legitimă a Smarandei (născută

Negri) si a lui Costache Conachi.

În anul 1846, are loc la Tigănesti în prezenta domnitorului Mihai Sturdza, nunta

Cocutei Conachi cu Nicolae Vogoride (grec fanariot, beizadeaua lui Stefănache Vogoride,

fost caimacan al Moldovei la Costantinopol).

Nicolae Vogoride era fratele Smarandei Sturdza, sotia domnitorului Moldovei de unde

rezultă faptul că de fapt domnitorul Sturdza venise la nunta cumnatului său.

În ceea ce îl priveste pe Nicolae Vogoride, ginere si mostenitor al lui Costache

Conache, acesta s-a aflat în calitatea sa de caimacan al Moldovei în tabara potrivnică unirii,

el fiind unealta Turciei si Austriei.

Cocuta Vogoride era în schimb cu marea majoritate a moldovenilor, o adeptă înfocată a

unirii. În această calitate, Cocuta Conachi-Vogoride s-a remarcat prin sprijinirea unor

37

Page 38: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

unionisti tecuceni si prin temperarea măsurilor abuzive ale caimacanului, sotul său. Din

aceste motive, căsătoria lor nu a avut sorti de fericire, întrucât lui Nicolae Vogoride i s-a

promis domnia Moldovei în caz că va reusi să împiedice unirea cu Muntenia.

În această situatie, Cocuta este hotărâtă să se despartă de sot, părăseste Moldova,

luând drumul spre Paris si în felul acesta scapă de cosmarul unei căsnicii nefericite, dar si

despărtită pentru totdeauna de Moldova.

În 1863 Nicolae Vogoride moare după ce în prealabil risipise aproape întrega avere a

familiei Conachi.

După moartea sotului, Cocuta se recăsătoreste cu Emanoil Ruspoli, principe de

Paggia-Sauza (Italia) devenind Princesse Catherine Ruspoli după a doua căsătorie.

Din cele două căsătorii, Cocuta a devenit mamă a 6 copii: 3 copii din căsătoria cu Vogoride:

Emanoil, Maria si Lucia, si 3 copii din a doua căsătorie , Maria, Caterina si Margareta.

S-a stins din viată la vârsta de 41 de ani în anul 1870 la Genoa in Italia si a fost

adusă si înmormântată la cimitirul din satul Tigănesti, locul cel mai drag al copilăriei si

cuibul Conăchestilor, intrat prin ironia sortii în stăpânirea copiilor lui Nicolae Vogoride.

În ceea ce priveste conacul de la Tigănesti acesta fusese realizat initial în perioada

1837-1840, pe locul vechii case după planul, instructiunile si cu cheltuiala logofătului

Costache Conache. Ginerele acestuia Nicolae Vogoride i-a adus unele îmbunătătiri si

modificări, mai ales la interior unde a amenajat o ,,sală a tronului", pregătită poate pentru

când urma să-si împlinească visul de a deveni domn al Moldovei. Parcul din jur se întindea

pe 70 de hectare si a fost amenajat de Cocuta.

La 11 ani după moartea Cocutei în anul 1881, Emanoil Vogoride Conachi, vinde

mosia si conacul de la Tigănesti lui Tache Anastasiu- mare proprietar de pământ si prefect al

judetului Tecuci (1878-1898). La rândul său acesta îl lasă prin testament (la 27 decembrie

1897) Academiei Române.

Astăzi, prin locurile pe unde Cocuta si-a petrecut copilăria, pe dealurile

Ungurenilor, s-a construit un cartier de case. Acestui cartier i s-a dat numele de Cocuta în

cinstea acestei mari patrioate.

IV. COMUNICAREA ÎN PRIMĂRIA COMUNEI MUNTENI

38

Page 39: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

IV.1. Prezentarea primăriei comunei Munteni

Primăria este o institutie publică cu activitate permanentă ce duce la îndeplinirea

efectivă a hotărârilor consiliului local si solutionează problemele concrete ale colectivitătii

locale. Potrivit articolului 53 al Legii administratiei publice locale din 1996 prin Legea 24

de modificare a legii 69/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76

din 13 aprilie 1996, primarul, viceprimarul, secretarul si aparatul propriu constituie

primăria, (vezi II.2.).

Conducerea executivă a Primăriei comunei Munteni, este formată din primarul

Arghiri Virgil, viceprimarul Miron Nică care este subordonat primarului pe care îl si

înlocuieşte în lipsa acestuia si secretarul, Pintilie Cristian.

Obiectul de activitate al Primăriei Munteni este ducerea la îndeplinere a hotărârilor

adoptate de Consiliul local al comunei, a dispozitiilor primarului, a actelor normative emise

de Primăria Comunei Munteni şi a tuturor celorlalte acte normative care privesc

administratia publică locală.

Aparatul propriu al Primăriei Munteni funcţionează în temeiul Legii 215/23 aprilie

2001 publicată în Monitorul Oficial al României cu nr. 204/ 23 aprilie 2001, privind

administraţia publică locală, în organizarea acesteia urmărindu-se realizarea condiţiilor de

operativitate şi eficienţă.

Primăria Munteni are în desfăsurare pe următorii 2 ani următoarele obiective:

1. Investitii:

reabilitarea sistemului rutier;

îmbogătirea spaţiilor verzi ;

executarea de noi investiţii;

extinderea reţelei de apă şi canalizare;

continuarea balastării străzilor comunale ;

realizarea unui sistem eolian de obtinere a energiei;

racordarea la reteaua de curent electric a celor două noi cartiere;

balastarea unui drum adiacent comunei pentru circulatia cărutelor.

2. Dezvoltarea şi gestionarea urbană a teritoriului:

39

Page 40: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

completarea şi actualizarea bazei de date imobiliare;

refacerea plăcuţelor de identificare a străzilor ;

3. Recuperarea, conservarea şi dezvoltarea patrimoniului local:

dezvoltarea patrimoniului local;

administrare, modernizare, reparaţii şi întreţinere a patrimoniului imobiliar (clădiri,

terenuri) ale instituţiilor de învatământ preşcolar şi gimnazial ;

reabilitarea căminului cultural ;

4. Îmbunătăţirea şi diversificarea asistenţei şi protecţiei sociale :

dezvoltarea serviciilor de protecţie socială. Centrul de zi ,,Copiii nostri" va ajuta cât

mai multe familii cu probleme ;

integrarea etniei rrome în colectivitatea locală ;

5. Îmbunătătirea comunicării :

actualizarea în permanentă, în site-ul primăriei Munteni a bazei de date constituită în

domeniul informatiilor de interes public la nivelul primăriei Munteni, lista actelor

administrative si documentelor elaborate de consiliul local care constituie informatii

de interes public;

asigurarea liberului acces la informatiile de interes public;

organizarea audientelor si urmărirea rezolvării problemelor ridicate de cetăteni, prin

implicarea serviciilor din aparatul propriu;

colaborarea cu ONG-urile din judet si tară în vederea initierii si derulării unor

proiecte în interesul comunitătii;

înfiintarea unui Birou de Informare pe probleme de administratie.

6. Conservarea şi dezvoltarea patrimoniului local prin organizarea anuală – în luna mai –

a «Zilei comunei» ;

IV.2. Forme de comunicare în primăria comunei Munteni, judeţul Galaţi

Comunicarea este fenomenul care permite crearea de legături între oameni, între

institutii si oameni, legături asemănătoare unor punti invizibile de esentă informatională .

40

Page 41: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

În cadrul primăriei are loc un proces de comunicare atât internă cât si externă, (vezi

II.2.). Procesul de comunicare internă are loc între primar, viceprimar, secretar si toţi ceilalţi

referenţi, contabil, jurist, muncitori.

Prin procesul de comunicare externă, cetăţenii comunei sunt informaţi, de către

membrii desemnaţi de către primar, cu privire la datele cu caracter public. Persoana

responsabilă cu informarea cetăţenilor din cadrul Primăriei comunei, este secretarul.

În primăria comunei Munteni, comunicarea internă este de două feluri: formală si

informală, (vezi II.3.).

Prin canalele formale se transmit fluxurile informationale oficiale. În acest caz

comunicarea poate fi de mai multe tipuri:

Figura nr. 1: Comunicarea verticală descendentă

COMPARTIMENTUL

JURIDIC

PRIMAR

comunicarea verticală descendentă, (vezi I.5.), ce se manifestă de la primar spre

subordonati si se concretizează prin decizii, instructiuni, proceduri, memorii oficiale,

reglementări interne, norme, rapoarte.

41

COMPARTIMENTUL

AUTORITATE

TUTELARĂ

SECRETAR

COMPARTIMENTUL

REGISTRU AGRICOL

Page 42: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

comunicarea verticală ascendentă, (vezi I.5.), se stabileste între conducere si subordonati,

fiind caracterizată de fluxuri informationale orientate de jos în sus, fiind astfel furnizate

informatii pentru luarea deciziilor si control.

Figura nr. 2: Comunicarea verticală ascendentă

comunicarea orizontală, (vezi I.5.), apare între persoane ce ocupă posturi situate la

acelasi nivel ierarhic între care există relatii de cooperare. Exemplul provine din

cadrul serviciului public comunitar local de evidenta persoanelor, subordonat

consiliului local al comunei.

42

PRIMAR

SECRETAR

SERVICIUL

AUTORITATE

TUTELARĂ

COMPARTIMENTUL REGISTRATURA

RELATII CU PUBLICUL

Page 43: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

Figura nr. 3: Comunicarea orizontală

COMPARTIMENTUL

STARE CIVILA

Figura nr.4: Comunicarea oblică

43

COMPARTIMENTUL

REGISTRU

AGRICOL

COMPARTIMENTUL

ASISTENTĂ SOCIALĂ

PRIMAR

SECRETAR

SERVICIUL

URBANISM,

AMENAJAREA

TERITORIULUI,

CADASTRU

SERVICIUL

AUTORITATE

TUTELARĂ,

SERVICIUL

INFORMARE SI

RELATII PUBLICE

COMPARTIMENTUL

REGISTRU AGRICOL

COMPARTIMENTUL

JURIDIC-CONTENCIOS

Page 44: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

comunicarea orizontală, (vezi I.5.), apare între persoane ce ocupă posturi situate la

acelasi nivel ierarhic între care există relatii de cooperare. Exemplul provine din

cadrul serviciului public comunitar local de evidenta persoanelor, subordonat

consiliului local al comunei;

comunicarea oblică apare între persoane ce ocupă posturi situate pe niveluri ierarhice

diferite, fără ca între acestea să existe relatii de autoritate de tip ierarhic.

Acest tip de comunicare poate fi exemplificată prin exemplul obtinerii unei autorizatii de

constructie. Astfel, serviciul urbanism, amenajarea teritoriului, cadastru, subordonat în mod

direct primarului, intră în legătură cu compartimentul registratura – relatii cu publicul din

cadrul serviciului de informare si relatii publice subordonat secretarului, precum si cu

compartimentul juridic, administratie publică, autoritate tutelară, resurse umane, subordonat

de asemenea secretarului.

Comunicarea informală se stabileste între angajatii primăriei care au interese

comune. Informatiile transmise prin aceste canale sunt neoficiale si au un caracter personal

sau general, ele nefiind verificate.

Pentru realizarea obiectivelor sale, primarul se bazează pe următoarele functii ale

comunicării:

functia de informare : unde primăria are nevoie de interactiuni în mediul exterior în

care functionează si în mediul interior între părtile ei componente;

Primarul este pus în fata monitorizării la două feluri de informatii: informatia externă-

trimisă si primită prin intermediul activitătilor de marketing, reclamă, aprovizionarea, relatii

publice si informatia internă-care circulă prin canalele formale si neformale de comunicare.

functia de comandă si instruire ce se referă la modalitătile prin care primarul se

asigură ca oamenii si departamentele că actionează continuu în directia obiectivelor

primăriei;

functia de influentare si convingere, îndrumare si sfătuire- prin aceasta functie se

realizează moduri specifice de control asupra informatiei si asupra comportării

angajatilor primăriei;

functia de integrare si mentinere- functie ce trebuie privită sub următoarele aspecte:

-păstrarea primăriei în stare operatională prin cursivitatea informatiei;

44

Page 45: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

folosirea corectă a canalelor de comunicare pentru a evita încărcarea cu informatie

inutilă;

sortarea si verificarea datelor; integrarea părtilor în întreg prin raportarea lor la

acesta si la contextul în care părtile trebuie să functioneze.

În cadrul primăriei întâlnim mai multe modalităti de comunicare cu cetătenii:

comunicare orală;

comunicare scrisă;

comunicare nonverbală.

Comunicarea orală (vezi II.3.) se realizează sub mai multe forme:

comunicarea fată în fată ce are loc în cadrul tuturor departamentelor între

functionari, de asemenea si între functionari si cetăteni. Comunicarea fată în fată are

loc si în discutiile din sedintele consiliului local privind domenii de interes public:

- structura organizatorică a primăriei, statul de functii, atributiile diferitelor servicii de

specialitate, program de functionare si de audiente, datele de identificare a persoanelor

din conducerea primăriei;

- informatii privind achizitiile publice;

- acte normative care reglementează organizarea si functionarea institutiei sau alte

domenii de activitate.

comunicarea interpersonală este foarte importantă în cadrul primăriei în special în

departamentul resurse umane în care are loc evaluarea performantei activitătii

functionarilor;

comunicarea managerială în grup ajută la definirea grupului, sprijină procesul de

implementare a deciziilor. Acest tip de comunicare o putem întâlni la sdintele

consiliului local.

La sedintele publice ale consiliului local poate participa orice persoană interesată,

reprezentantii mass-media si reprezentantii oricăror asociatii civice, sindicale sau patronale

care manifestă interes pentru domeniile de interes public supuse dezbaterii. Astfel, se

încearcă să se aplice regula transparentei, cu exceptia interventiei unor situatii exceptionale,

când actul normativ este adoptat în procedură de urgentă. Anunturile referitoare la

elaborarea actelor normative sunt afisate la sediul institutiei, la avizier.

45

Page 46: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

Una dintre cele mai utilizate modalităti ale comunicării orale este cea prin telefon

care are ca aspect distinctiv lipsa din mesaj a elementelor de natură nonverbală, generând o

distantă psihologică fată de interlocutor.

În ultima perioadă, primăria a dezvoltat si canale de comunicare cu lumea de

afaceri (vezi I.3.) oferind avantaje atât mediului public cât si celui privat (contribuabili,

firme private, cetăteni, grupuri de interese).

Formele principale prin care se concretizează acest tip particular de comunicare în

cadrul primăriei Munteni sunt:

publicitatea – prin mass-media sau prin propriile materiale publicitare afisate;

sponsorizările – finantarea diferitelor activităti culturale sau sportive, îndeosebi a

echipei si a meciurilor de fotbal;

mecenatul – ajutor financiar acordat primăriei în achizitionarea de mobilier la sediul

nou al primăriei de către o firmă din localitate;

articole care prezintă primăria în publicatiile de specialitate;

actiuni de consiliere si ajutorare a altor institutii similare.

Comunicarea în scris, (vezi I.4.), se bazează pe conceperea si transmiterea

mesajului. În cadrul primăriei comunicarea scrisă apare sub forma corespondentei care se

diferentiază în functie de sursa ei de provenientă. Astfel se poate vorbi de corespondenta

internă, în cazul documentelor emise de compartimentele din interiorul primăriei si de

corespondenta externă, reprezentată de documentele care sunt emise de compartimentele

primăriei către un destinatar din afara acesteia, ori de acele documente care provin din

exterior de la alte persoane juridice sau fizice.

În cadrul comunicării în scris, se pot găsi mai multe tipuri de comunicare, (vezi

II.5.) :

notele de informare reprezintă comunicatele in cadrul primăriei pe orizontală sau pe

verticală, caz in care se pot asimila rapoartelor. Se pot folosi notele de informare si

în exterior numai atunci când ele au ca destinatar un for ierarhic superior.

Continutul lor constă în prezentarea unei singure situatii concrete sau a unei sinteze

a operatiunilor sau faptelor administrative întreprinse. Continutul mai poate viza si sesizarea

unor situatii materiale care afectează, determină sau sprijină desfăsurarea curentă a

46

Page 47: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

activitătii. Tot în categoria notelor de informare intră si notele verbale, care prezintă aceeasi

formă, însă continutul se referă la rezultatul unor convorbiri sau actiuni premergătoare

contactelor oficiale ale unui decident.

scrisoarea însotitoare de acte are o largă utilizare, atât în corespondenta internă, cât

si în cea externă si este cea mai clasică formă de corespondentă Are un caracter

intern, când însoteste lucrări redirectionate între compartimentele aceleiasi institutii

sau în cazul transmiterii de la un compartiment la altul, în cadrul unei proceduri de

avizare în etape. Ea păstrează forma unei adrese obisnuite, cu mentionarea, în

formula de introducere a cauzelor care au determinat trimiterea de acte. Actele se pot

trimite periodic în cazul în care există un act normativ din care reiese obligativitatea,

( înaintarea la termene dinainte stabilite a situatiilor statistice, dările de seamă,

formula de introducere fiind ,, vă înaintăm (trimitem) alăturat” sau la cererea unui

organ ierarhic superior sau a unui alt organ al administratiei de stat.

procesul-verbal – este documentul prin care se consemnează cu exactitate fapte,

actiuni, discutii si hotărâri ale unei adunări constituite, poate cuprinde solutii sau

măsuri. Există mai multe tipuri de procese verbale si anume proces-verbal de

constatare (pe formulare tipizate), proces-verbal de predare-primire a unei gestiuni

si este folosit în compartimetul de registratură si relatii cu publicul când se face

aprovizionarea cu materiale necesare functionării si proces-verbal de consemnare a

unei sedinte, (se intocmeste după fiecare sedintă a consiliului local).

raportul - poate fi utilizat atât în exteriorul primăriei pe cale ierarhică de la nivel

inferior spre nivelul superior, cât si în interiorul acesteia. Se prezintă sub forma

scrisă si nu necesită în mod obligatoriu răspuns sau aprobare. Pentru a se asigura

eficienta rapoartelor, este necesar prezentarea lor într-o formă clară, cu continut

edificator, bazat pe cunoasterea temeinică a problemei, cu concluzii convingătoare,

argumentate;

petitiile – reprezintă un element exclusiv al corespondentei externe si sunt cererile

petentilor (persoane fizice sau juridice) adresate administratiei, pentru a face sau a

nu face un anumit lucru, pentru a emite un act administrativ. De cele mai multe ori

chiar si în cadrul primăriei se face confuzie între petitie si plângere. În timp ce petitia

47

Page 48: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

reprezintă o cerere adresată administratiei, plângerea reprezintă prezentarea unei

situatii de fapt care lezează interesele unei persoane.

În legea administratiei publice, se prevede obligatia administratiei de a răspunde în

termen de 30 de zile la petitii, indiferent dacă răspunsul este negativ sau afirmativ.

IV.3. Modalităţi de organizare a activităţii în cadrul primăriei Munteni

Activitatea primăriei comunei Munteni este organizată în subsistemele :

decizional

organizatoric

informational.

Comunicarea este absolut esentială pentru organizare fiind evident că fără

comunicare nu poate fi organizare, căci atunci nu există posibilitatea ca grupul să

influenteze comportamentul individului iar tehnicile de comunicare vor determina modul în

care functiile de luare a deciziilor pot si trebuie distribuite în institutie.

Sistemul organizatoric este alcătuit din:

aparatul propriu al primăriei

consiliul local

Activitatea în cadrul Primăriei se organizează conform organigramei, a

regulamentului de organizare si functionare si statului de functii11.

1. Primarul

Ca şef al administraţiei publice locale din comuna Munteni, primarul îndeplineşte

următoarele atributii care îl identifică, făcându-l răspunzător cu institutia pe care o conduce:

este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate

răspunde de buna functionare a administratiei publice locale, în conditiile legii si

asigură coordonarea, îndrumarea si controlul compartimentelor prevăzute în

organigramă;

reprezintă comuna Munteni în relatiile cu alte autorităti publice;

participa la sedintele Consiliului General al comunei Munteni

11Legea nr. 286/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, art. 68

48

Page 49: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, prevederilor

Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României,

a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului ;

asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului Local ;

prezintă Consiliului Local al comunei Munteni, anual sau ori de câte ori e necesar,

informări, privind starea economică şi socială a comunei, în concordanţă cu atribuţiile ce

revin autorităţilor administraţiei publice, precum şi informării asupra modului de

aducere la îndeplinire a hotărârilor consiliului local ;

întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le

supune spre aprobare consiliului local al comunei ;

exercită funcţia de ordonator principal de credite ;

ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor,

incendiilor, epidemiilor ;

conduce serviciile publice locale; asigură funcţionarea serviciilor de stare civilă şi de

autoritate tutelară ; supravehează realizarea măsurilor de asistenţă şi de ajutor social ;

îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă ;

emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege ;

propune consiliului local spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, statul de

funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului

propriu de specialitate .

În exercitarea atribuţiilor sale. primarul comunei Munteni, din Judeţul Galati emite

dispoziţii cu caracter general şi particular. Acestea devin executorii numai după ce sunt

aduse la cunostinţă publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate.

Mandatul primarului este de 4 ani si poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de

război sau de catastrofă. Semnul dinstiv al primarului este o esarfă în culorile drapelului

national, purtarea acesteia la solemnităti, receptii ceremonii publice si la celebrarea

căsătoriilor fiind obligatorie.

2. Viceprimarul

Viceprimarul poate exercita prin delegare de competenţă, unele din atribuţiile care îi revin

primarului şi anume:

49

Page 50: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

coordoneză şi controlează activităţile serviciilor care i-au fost încredinţate prin

organigrama aprobată de consiliul local la propunerea primarului, şi anume serviciul

public de pază, cultură si administrator sală de sport ;

controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse în

vânzare pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate ;

supraveghează inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin comunei Munteni ;

organizează evidenţa lucrărilor de construcţii din comună şi le pune la dispozitie

autorităţilor administraţiei publice ;

ia măsuri pentru controlul depozitării deşeurilor menajere, pentru asigurarea igienizării

malurilor cursurilor de apă de pe raza comunei, precum şi pentru decolmatarea podeţelor

pentru asigurarea scurgerilor mari de apă ;

controlează iluminatul public (semafoare, ghirlande luminoase), drumurile publice,

asfaltare;

se ocupă de problema câinilor comunitari, dezinsectie-deratizare;

are în grijă dotările urbane(ceasuri, cosuri de gunoi, locuri de joacă pentru copii,

băncute,semne rutiere).

3. Secretarul îndeplineste urmatoarele atributiuni :

participă la şedinţele consiliului local ;

coordonează compartimentele şi activităţile cu caracter juridic, de stare civilă,

autoritate tutelară şi asistenţă socială din cadrul aparatului propriu de specialitate al

consiliului local ;

avizează proiectele de hotărâre ale consiliului local asumându-şi răspunderea pentru

legalitatea acestora, contrasemnând hotărârile pe care le consideră legale ;

avizează pentru legalitate dispoziţiile primarului ;

urmăreşte rezolvarea corespondenţei în termen legal ;

asigură îndeplinirea procedurilor de convocare a consiliului local şi efectuarea lucrărilor

de secretariat ;

participă la şedinţele comisiei locale de fond funciar ;

asigură lucrările de secretariat ale comisiei locale, pentru stabilirea dreptului de

proprietate asupra terenurilor ;

50

Page 51: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

preia şi înregistrează într-un registru special cererile şi alte documente pentru

reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere ;

transmite cererile şi celelalte documente însoţitoare, comisiei locale pentru a fi

analizate ;

aduce la cunoştinţa celor interesaţi, hotărârile comisiei judeţene de fond funciar ;

participă la întocmirea situaţiilor definitive privind persoanele fizice şi persoanele

juridice îndreptăţite să li se atribuie teren.

coordonează, verifică şi răspunde de modul de completare şi ţinere la zi a registrului

agricol ;

îşi dă acordul pentru modificarea datelor înscrise în registrul agricol ;

aduce la cunoştinţă publică dispoziţiile legale privind registrul agricol ;

semnează centralizatoarele împreună cu primarul.

Munca unui primar si cea prestată de un secretar sunt greu de separat. Actiunile

primarului si cele ale secretarului sunt complementare, fiind directionate spre acelasi scop,

fiind foarte importantă gestiunea profesională a informatiilor în secretariat si ameliorarea

proceselor informationale si comunicationale, folosindu-se tehnica modernă de comunicatie

birotică.

În primarie există două moduri a proceselor de muncă în birouri si anume dobândirea,

prelucrarea si memorarea informatiilor si schimbul de informatii în interiorul firmelor si

între organizatii, în scopul realizarii sarcinilor, ce cuprind fazele de predare, transmitere si

primire a informatiilor.

prelucrarea, culegerea, valorificarea si transmiterea directionată a informatiilor

reprezintă o sarcină centrală a muncii moderne de secretariat.

îmbunătătirea calitătii informatiilor prin punerea la dispozitie a tuturor informatiilor

necesare si existente;

scurtarea timpilor de parcurs prin eliminarea timpilor de transport, copiere si de

asteptare, ca si prin scurtarea duratelor de prelucrare;

reutilizarea directionată a informatiilor ;

calitatea mai inaltă a rezultatelor prin standartizarea fluxurilor de date si prin

asigurarea actualitătii documentelor folosite.

51

Page 52: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

Schimbul de informatii între primar si secretar se realizează astfel:

- de la primar spre secretar sunt transmise dispozitii verbale, rezolutii pe scrisori sau acte,

scrise de conducător care contin instructiuni privind efectuarea unor lucrări;

- de la secretar la primar, se transmit comunicări verbale privind convorbiri telefonice

primite sau prezentarea unor persoane venite în vizite. Este prezentată corespondenta

primită sau cea care urmează să fie trimisă partenerilor de afaceri. Sunt prezentate note

telefonice, materiale documentare sau acte oficiale care trebuiesc semnate.

Schimbul de informatii între secretar si primar trebuie să fie continuu pentru a

sprijini activitatea de management a primăriei.

Secretarul si primarul trebuie să formeze o echipă în adevăratul sens al cuvântului cu

drepturi si obligatii reciproce pentru fiecare din membrii echipei.

4. Functionar public cadastru:

rezolvă problemele de cadastru funciar (măsurători, litigii între deţinătorii de fond

funciar) ;

rezolvarea tuturor litigiilor apărute în exploatarea pământului, între proprietarii de

teren ;

îndrumă şefii de asociaţie în probleme de campanie agricolă (la nivelul comunei sunt

12 asociaţii);

efectuează anchete sociale celor ce se încadrează în prevederile Legii 416/2001 ;

rezolvă problemele de urbanism şi amenajarea teritoriului ;

participă la efectuarea recensământului animalelor ;

analizează cererile pentru defrişarea viilor şi efectuează măsurătorile pentru

defrişarea acestora.

5. Contabil sef :

împreună cu primarul pregăteşte lucrările de elaborare a proiectului bugetului local

şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar ;

întocmeşte referatele privind rectificările bugetului local ;

conduce evidenţa contabilă ;

întocmeşte bilanţul contabil ;

întocmeşte statele de plată pentru salarii ;

52

Page 53: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

tine evidenţa cheltuielilor ;

execută controlul financiar preventiv, controlul financiar intern, la compartimentele

din subordine.

6. Referent agent agricol :

completează şi ţine la zi evidenţa în registrul agricol ;

întocmeşte certificate şi adeverinţe precum şi bilete de adeverirea proprietăţii

animalelor pe baza datelor înscrise în registrul agricol ;

face parte din comisia de selecţionare a documentelor arhivistice ;

7. Referent taxe si impozite :

se ocupă de încasarea debitelor de la populaţia comunei precum şi de la persoanele

juridice ;

asigură încasarea la timp a creanţelor, lichidarea operaţiunilor de plată ;

asigură efectuarea plăţilor salariale şi a tuturor celorlalte activităţi de casierie ;

8. Referent autoritate tutelară :

întocmeste documentaţia necesară pentru prezentarea în comisia de protecţie a

copilului prin D.G.A.S.P.C. a cazurilor ce necesită instituirea unei măsuri de

protecţie ;

întocmeste documentaţia specifică pentru justificarea şi susţinerea, conform legii şi

resurselor comunităţii, a planului de intervenţii pentru copilul sau familia aflată în

situaţie de risc ;

realizarea evaluării primare şi raportarea la Direcţia pentru Protecţia Copilului a

cazurilor suspectate pentru încălcarea drepturilor copilului (abuz, neglijare) sau de

exercitare abuzivă de către părinţi a drepturilor şi obligaţiilor părinteşti.

9. Functionar public servicii publice, protectia mediului si se ocupă de:

solicitări de numere stradale si confirmări de denumiri noi sau vechi de străzi;

acordul primăriei pentru intabularea imobilelor;

situatii juridice pentru imobile;  

perceperea chiriei pentru terenuri folosite ca grădini;

radierea unor imobile din inventarul bunurilor care apartin domeniului privat;

53

Page 54: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

autorizează interventia în domeniul public sau privat privind devierea, extinderea,

bransarea, modernizarea retelei de utilităti (apă, canal, gaze, telefonie);

răspunde la reclamatii, sesizări referitoare la activităti desfăsurate ilegal pe domeniul

public de către persoane fizice si juridice;

primeste contestatii referitoare la procesele-verbale de contraventie;

eliberează autorizatii pentru PF si AF în vederea desfăsurării de activităti de comert,

prestări servicii;

primeste cereri pentru cumpărare sau concesionare de teren

10. Consilier juridic:

răspunde solicitărilor prin copii dupa HCLM si probleme legate de activitatea

comisiilor din cadrul consiliului local Munteni;

răspunde solicitărilor de consiliere juridică

11. Functionar public privind serviciul public de stare civilă:

eliberarează acte de stare civilă;

primeste dosare pentru persoanele ce solicită concedii pentru cresterea copilului;

eliberează copii ale actelor ce se găsesc în arhiva primăriei;

12. Director de cămin cultural :

Se ocupă de activitatea culturală a comunei. Aici elevii scolilor îsi desfăsoară serbările,

festivitătile de sfârsit de an. Tot aici au loc manifestări, spectacole.

13. Bibliotecarul :

Un loc special în comunicarea în comună îl joacă biblioteca ce are un nou rol de

furnizor şi mediator de informaţii între comunitatea celor care le produc şi a celor care le

consumă. De aici si necesitatea informatizării bibliotecii si dotarea ei cu calculatoare.

Actualmente, biblioteca oferă servicii de informare asupra colecţiilor pe care le

deţine, si până la sfârsitul anului devine un mediu de informare şi comunicare

multidisciplinar, complex, deschis oricăror nevoi informaţionale ale comunităţilor servite.

Astfel biblioteca va oferi cititorilor comunei:

54

Page 55: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

acces la cultura omenirii prin accesul la înregistrările digitale existente în diferite

structuri infodocumentare, indiferent unde sunt acestea plasate pe mapamond;

acces la documentele electronice din propriile colecţii şi furnizarea lor la cerere,

oricărui utilizator în locul unde acesta se găseşte;

acces în spaţii fizice dotate cu resurse informatice puse la dispoziţia oricărui cititor;

facilităţi de rezervare on-line a documentelor pentru împrumut, de la locul de muncă

sau domiciliul cititorului;

14. Muncitorii:

În cadrul primăriei lucrează sapte muncitori la serviciul de apă si doi mecanici.

Între muncitori si ceilalti participanti la procesul de comunicare are loc o comunicare

formală, informală, ascendentă si descendentă la nivelul activitătii pe care o desfăsoară.

15. Consiliul local este autoritate a administraţiei publice locale şi se compune din

consilieri aleşi în condiţiile Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor

administraţiei publice locale. Numărul membrilor consiliului local se stabileşte prin

ordin al prefectului, în funcţie de populaţia comunei la data de 1 ianuarie a anului în

curs sau, după caz la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile. Astfel consiliul

local al comunei având o populatie în număr de 7215 persoane se compune din 15

consilieri, 4 consilieri de la PSD, 3 consilieri de la PDL si 8 consilieri de la partidul

PNL.

Consiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare, lunar, la convocarea primarului.

Consiliul local se poate întruni în şedinşe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puţin

o treime din numărul membrilor consiliului.

Sistemul decizional al Primariei Munteni se compune din două tipuri de decizii :

- dispozitii ale primarului - cu caracter normativ;

- cu caracter individual ;

- hotărâri ale consiliului local - normative ;

- individuale ;

Consiliul local al comunei Munteni, în calitatea sa de autoritate deliberativă emite

hotărâri, iar primarul comunei, în calitatea sa de autoritate publică executivă emite dispoziţii

ce sunt decizii de nivel superior.

55

Page 56: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

Consiliul local Munteni Primar

Jurist

Secretar

Viceprimar

Inspectori de specialitate

Serviciul public de

pază

Guard MuncitorŞofer

FochistReferent funcţie publicăcadastru

Referent funcţie publică registru agricolReferent funcţie publică stare civilăReferent asistent social

Referent contabil

ReferentTaxe și impozite

Referentcasier

Cultură

Bibliotecar Director cămin cultural

Administrator sală de sport

Muncitori

Serviciul de apă

Comunicarea în primăria Munteni, judetul Galati

56

Page 57: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

IV.4. Comunicarea primăriei cu cetăţenii

Comunicarea primăriei cu cetătenii reprezintă forma de comunicare ce însoteste

activitatea primăriei în vederea satisfacerii interesului general. Mesajele transmise cuprind

informatii de utilitate publică.

Prin comunicarea cu cetătenii se urmăreste să se facă cunoscute cetătenilor modul

de functionare si atributiile acestei institutii, legalitatea si oportunitatea deciziilor adoptate.

Totodată, prin comunicarea cu cetătenii se urmăreste cunoasterea nevoilor si dorintelor

populatiei pentru ca primăria, prin rolul si atributiile pe care le detine, să vină în

întâmpinarea acestora, realizând astfel un interes general.

Comunicării cu cetătenii îi revine rolul de a convinge, ca prin politicile

institutionale realizate, precum si prin deciziile publice adoptate, se urmăreste un interes

general, obtinându-se astfel adeziunea cetătenilor.

Cetăteanul trebuie să fie informat cu privire la existenta si modul de functionare a

serviciilor publice, trebuie ascultat când îsi exprimă nemultumirea, trebuie să-i fie luate în

considerare dorintele si nevoile sale.

Comunicarea cu cetătenii comunei Munteni se realizează prin: expuneri, activităti

de informare, dezbateri, sesiuni de comunicări, programe de investigare, activităti cu

caracter cultural-educativ, participare la concursuri, publicatii proprii, afisiere, transmiterea

prin forme scrise sau orale de informatii diverse spre si dinspre structurile de conducere si

de specialitate ale institutiilor de administratie publică.

Primarul acordă o atentie deosebită antrenării functionarilor publici în facilitarea

comunicării dintre acestia si cetăteni. În acest sens, putem identifica următoarele sarcini:

diagnosticarea problemelor;

culegerea, verificarea si diseminarea informatiilor;

trasmiterea rezultatelor evaluarii informatiilor;

rezolvarea conflictelor.

Pentru realizarea acestor sarcini, pot fi avute în vedere următoarele căi de

rezolvare:

ascultarea activă;

stimularea autoanalizării problemelor;

57

Page 58: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

controlul tonului vocii;

cultivarea întelegerii si tolerantei;

detensionarea atmosferei;

Parteneriatul interactiv functionar public-cetătean presupune circulatia informatiei

în ambele sensuri. Între functionarul public si cetătean are loc o comunicare atât verbală cât

si neverbală. Comunicarea verbală este cea mai des folosită pentru că are avantajul discutiei

directe între cei doi fără bariere de comunicare. Totodată se foloseste si comunicarea

neverbală realizată prin diferite modalităti cum sunt:

- expresia fetei ce poate transmite starea sufletească a persoanei;

- expresia ochilor care poate arăta alte stări decât cele exprimate prin vorbire:

- pozitiile capului sau gestica care pot arăta o multitudine de atitudini si sentimente;

- distanta dintre interlocutori care poate fi distantă socială sau publică.

O altă formă de comunicare ce are loc în primăria Munteni este si initiativa

cetătenească. Cetăţenii care au domiciliul pe raza comunei pot propune consiliului local

spre dezbatere şi adoptare proiecte de hotărâre. Promovarea unui proiect de hotărâre poate fi

iniţiată de unul sau mai mulţi cetăţeni cu drept de vot, dacă acesta e susţinut prin semnături

de cel puţin 5% din populaţia cu drept de vot a comunei.

Iniţiatorii depun la secretarul comunei forma propusă pentru proiectul de hotărâre,

care va lua măsurile de aducere la cunoştinţă publică.

Iniţiatorii asigură întocmirea listelor de susţinători pe formulare puse la dispoziţie prin grija

secretarului comunei. Listele de susţinători vor cuprinde numele, prenumele, domiciliul,

seria şi numărul actului de identitate şi semnăturile susţinătorilor. Listele de susţinători pot

fi semnate numai de cetăţenii cu drept de vot cu domiciliul pe raza comunei. După

depunerea documentaţiei şi verificarea acesteia de către secretarul comunei proiectul de

hotărâre va urma procedurile de avizare şi adoptare prevăzute în prezentul regulament.

Una din activitătile permanente ale primăriei este dezvoltarea, modernizarea

procesului de comunicare, privind atât comunicarea internă cât si comunicarea externă.

Relatiile publice (vezi II.5.) în cadrul primăriei Munteni sunt realizate de secretarul

comunei. Primăria este obligată să dea din oficiu publicitaţii un raport periodic de activitate,

cel puţin anual, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României.

58

Page 59: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

Asigurarea de către primărie a accesului la informaţiile de interes public, se face

din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice si al

persoanei desemnate în acest scop.

Primăria are obligaţia să comunice din oficiu următoarele informaţii de interes

public:

structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare,

programul de audiente al autoritaţii sau instituţiei publice;

numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice

şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice;

coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice, respectiv: denumirea,

sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet;

sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil;

programele şi strategile proprii;

lista cuprinzând documentele de interes public;

lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii;

modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau instituţiei publice în situaţia în

care persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de

interes public solicitate.

Accesul la informaţiile se realizează prin:

afişare la sediul primăriei ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în

mijloacele de informare în masă, în publicaţii proprii, precum şi în pagina de Internet

proprie;

consultarea lor la sediul primăriei, în spaţii special destinate acestui scop.

Orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile locale, în

condiţiile prezentei legi, informaţiile de interes public. Primăria este obligată să asigure

persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de interes public solicitate în scris sau verbal.

Întrucât cetăteanul plăteste taxe si impozite statului, vrea să fie responsabil si vrea

să stie cum e gestionat banul public, vrea ca cei pe care i-a ales să-si respecte promisiunile.

iar functionarii primăriei trebuie să fie în slujba lor.

59

Page 60: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

Tot în cadrul compartimentului de relatii publice, primăria a înfiintat un birou

special de informare a cetăteanului. Orice cetăţean are dreptul de a se adresa cu petiţii

consiliului local.

Petiţiile se înscriu într-un registru, primesc număr, consemnându-se elementele

principale cu privire la petent şi obiectul cererii. Secretarul comunei transmite petiţia

autorităţii competente, spre analiză şi soluţionare. Petiţiile ce privesc aspecte compatibile cu

activitatea comisiilor de specialitate pe domenii de activitate ale consiliului local vor fi

înaintate spre analiză şi soluţionare. Petiţionarului i se aduce la cunoştinţă soluţia adoptată

în termenul prevăzut de lege. Semestrial, consiliul local analizează modul de soluţionare a

petiţiilor primite. Pentru rezolvarea temeinică şi legală a petiţiilor compartimentul le va

îndruma către compartimentele de specialitate, cu precizarea termenului de trimitere a

răspunsului.

Compartimentul este obligat să urmărească soluţionarea şi redactarea în termen a

răspunsului. Expedierea răspunsului către petiţionar se va face numai prin intermediul

compartimentului care a înregistrat petiţia, acesta îngrijindu-se şi de clasare şi de arhivare.

Tot în cadrul acestui birou se găsesc si informatii din oficiu. Informatiile din oficiu

sunt acele informatii pentru care nu este nesesară o cerere în scris si anume:

Cetătenii pot cere informatii si prin cerere, care se poate face:

verbal, adresându-se centrului de informatii pentru cetăteni sau persoanelor

responsabile de informare publică. În cazul în care este disponibilă, informatia

solicitată va fi furnizată pe loc.

în scris, cererile pot fi pe suport de hârtie sau electronic (e-mail). Ele vor fi

înregistrate si cetăteanul va primi o recipistă continând data si numãrul deînregistrare

a cererii.

Centrul de informatii va pune la dispozitie un formular tip de solicitare a

informatiilor de interes public. Accesul la informatiile de interes public este gratuit. Nu

trebuie să se plătească pentru serviciile de căutare si identificare a informatiei solicitate

doar, în cazul în care se solicită copii după documente oficiale. Primăria are obligatia de a

răspunde în scris la solicitări în termen de 10 zile lucrãtoare de la depunerea cererii.

60

Page 61: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

În cazul în care durata necesară pentru identificarea informatiei solicitate depăseste

acest termen, solicitantul va primi răspunsul în cel mult 30 de zile lucrătoare de la

depunerea cererii si va fi înstiinttat despre acest fapt în cel mult 10 zile. Dacă informatia

care este solicitată este considerată a fi o informatie exceptată de la liberul acces, în cel mult

5 zile lucrătoare se va înstiinta în scris despre acest fapt.

Pentru o comunicare mai bună în interiorul primăriei cât si în comunicarea cu

cetătenii, primarul a initiat măsura schimbării modului traditional de lucru, învechit, în

conditiile existentei noilor tehnologii, metodologii si instrumente moderne. În administratia

publică acest sistem este depăsit si nu mai poate face fată noilor provocări.

Avantajelor pe care le aduce acest sistem sunt importante:

asigură comunicarea facilă între cetătean si functionarul public si creste gradul de

încredere în institutiile statului;

asigură transparenta actului administrativ;

elimină cozile de la ghisee;

elimină birocratia;

îmbunătăteste productivitatea functionarilor;

reduce masiv costurile;

elimină sau minimizează timpii necesari solutionarii cererilor cetăteanului;

creste calitatea informatiilor oferite cetătenilor;

departamentele se pot concentra pe rezolvarea situatiilor specifice.

În contextul actual, al crizei economice un astfel de sistem are drept scop controlul

riguros al resurselor. Se elimină, astfel, cheltuielile cu personalul ineficient, se

monitorizează eficient sursele de venituri de la bugetul public, se elimină birocratia din

sistem, iar actul administrativ se va orienta înspre cetătean si nu împotriva lui.

Un alt mod de comunicare a primăriei cu cetătenii este sistemul de audiente.

Astfel cetătenii pot face înscrieri pentru programul de audiente la primar, viceprimar dar la

care pot participa si alti angajati ai primăriei. Audientele se desfăsoară conform

programului. Persoanele care doresc să intre în audiente la primar trebuie să facă dovada că

au depus o cerere anterior la primărie. Înscrierea se va face completând un formular tip de

61

Page 62: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

audientă. Persoanele vor fi înstiintate în termenul stabilit de primărie telefonic sau în scris

de data la care se va tine audienta.

Legat de comunicarea în primărie si de legătura între cetătean si alesii locali,

primăria are obligaţia să publice şi să actualizeze anual un buletin informativ care să

cuprindă informatii celor interesati. Buletinul informativ al primăriei comunei Munteni

cuprinde date cu privire la:

raportul de acces la informaţii ;

raportul de activitate ;

regulamentul de organizare si functionare ;

strategiile de dezvoltare ;

programul privind înscrierea în audienţe şi susţinerea audienţelor de către

conducerea instituţiei ;

modalităţile de contestare a deciziei autorităţilor şi instituţiilor publice în cazul în

care o persoană se consideră vătămată în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de a

avea acces la informaţiile de interes public ;

planul de acţiune al primăriei pentru realizarea obiectivelor cuprinse în programul de

guvernare, planul de relaţii externe ;

organigrama ;

statul de funcţii ;

termenul de soluţionare al solicitărilor de informaţii de interes public ;

datele de contact.

Si în cadrul primăriei Munteni, etica si transparenta (vezi II. 6.) detin un loc important în

activitatea sa si doreste:

să sporească gradul de responsabilitate a primăriei faţă de cetăţean, ca beneficiar al

deciziei administrative;

să stimuleze participarea activă a cetăţenilor comunei în procesul de luare al

deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a actelor normative;

să sporească gradul de transparenţă la nivelul întregii primării dispoziţiile

primarului, precum şi actele normative ale consiliului local sunt puse la dispoziţia

62

Page 63: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

cetăţenilor. Aceştia pot cere informaţii cu privire la actele emise în cadrul Primăriei

comunei Munteni. Totodată cetăţenii de pe raza comunei pot participa la elaborarea

şi adoptarea dispoziţiilor şi actelor normative, informarea si înstiintările acestora

făcându-se prin poştă, sau prin afişare la domiciliul cetăţenilor.

În cadrul Primăriei comunei Munteni, persoana desemnată este secretarul primariei,

care are obligaţia să comunice din oficiu informaţii de interes public. Solicitările de

informaţii sunt trecute într-un registru special. Aceste solicitări sunt înregistrate şi date pe

circuit prin dispoziţia primarului.

IV.5. Comunicarea internă în primăria Munteni

Chestionarul12, este un instrument de culegere a datelor şi reprezintă unul dintre

cele mai importante elemente de care depinde reuşita unei cercetări selective. Redactarea

chestionarului presupune stabilirea întrebărilor având în vedere conţinutul, tipul şi modul lor

de formare. La stabilirea conţinutului întrebărilor s-a avut în vedere asigurarea culegerii

informaţiilor necesare pentru a putea atinge obiectivele cercetării.

Pentru a vedea stadiul procesului de comunicare internă la nivelul primăriei comunei

Munteni, am realizat un chestionar format din 17 întrebări, (anexa 1). Au fost intervievaţi un

număr de 12 persoane, 4 bărbaţi şi 8 femei. Cele 12 persoane intervievate, reprezentând

37,5% din totalul angajaţilor, fac parte din departamentele:

juridic

registru agricol

taxe şi impozite

cadastru şi amenajarea teritoriului

serviciu de apă

stare civilă

autoritate tutelară

contabilitate

centrala termică

bibliotecă

12 Chelcea, Septimiu (1975). Chestionar în investigația sociologică. București: Editura Științifică și Enciclopedică, pp. 137-225.

63

Page 64: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

guard

centru de zi ,,Copiii noştri".

Primăria comunei Munteni are un număr de 32 de angajaţi. La acest chestionar a

participat câte o persoană reprezentativă pentru fiecare departament.

Nr. total angajaţi Nr. femei Nr. bărbaţi

32 14 18

Personalul primăriei are vârsta cuprinsă între 35 de ani şi 60 de ani. Distribuţia

angajaţilor în ceea ce priveşte variabila „vârstă” este următoarea:

1. între 35-45 de ani

2. între 46- 55 de ani

3. peste 56 de ani

0

5

10

15

20

25

30

Nr. persoane

Femei

Bărbaţi

Categoria de vârstă

După cum se observă din graficul de mai sus, predominantă este categoria de vârstă

cuprinsă între 35 şi 45 de ani (24 angajaţi), urmată de categoria 46-55 ani (5 angajaţi) şi peste

56 de ani (3 angajaţi).

Prin acest chestionar, am dorit să analizăm următoarele aspecte ale comunicării în

Primăria Munteni:

- conexiunea cu organizaţia (întrebările 1, 2)

- modalităţi şi mijloace de comunicare internă (întrebările 3, 4, 5)

- procese decizionale – (întrebările 6→12)

- comunicare între departamente – (întrebările 13 →17)

64

Page 65: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

1. Conexiunea cu organizaţia.

Prima întrebare se axează pe obiectivul numit organizaţie. Această întrebare se

referă la misiunea şi obiectivele organizaţiei, dacă se înţeleg aceste obiective, dacă

intervievaţii contribuie la realizarea obiectivelor organizaţiei şi dacă sunt parte importantă a

acestei organizaţii. La prima şi a doua parte a întrebării şi anume dacă respondenţii înţeleg

obiectivele organizaţiei şi dacă prin munca lor contribuie la realizarea obiectivelor acesteia,

toţi cei intervievaţi au răspuns cu acord puternic. Dorim să menţionăm distribuţia

respondenţilor în ceea ce priveşte categoria de vârstă :

- între 35 şi 45 de ani : stare civilă; autoritate tutelară; registru agricol ; taxe şi

impozite ; guard ; centru de zi.

- între 46-55 ani : serviciu de apă ; centrală termică ; contabilitate ;

- peste 56 ani : juridic ; cadastru ; biblioteca.

La partea a treia a întrebării referitoare la faptul dacă sunt o parte importantă a

organizaţiei, s-a răspuns astfel:

- cu acord puternic persoanele de la : serviciu de apă (55 de ani), registru

agricol (40 de ani), juridic (58 de ani), taxe şi impozite (35 de ani), contabilitate (55 de ani) ;

- cu acord persoanele de la departamentele : cadastru (60 de ani), biblioteca

(57 de ani), centrala termică (46 de ani), guard (43 de ani), stare civilă (43 ani), cadastru (60

de ani), centru de zi (43 de ani).

Acest tabel şi grafic constituie distribuţia răspunsurilor pentru cele trei părţi ale

primei întrebări :

Acord puternic Acord

Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi

Înţeleg misiunea şi obiectivele

organizaţiei unde lucrez

8 4

Consider că prin munca mea

contribui la realizarea obiectivelor

8 4

Sunt o parte importantă din

organizaţie

4 1 3 4

65

Page 66: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

Acord puternic Femei

Acord puternic Bărbați

Acord Femei

Acord Bărbați

Întrebarea a doua se referă motivele pentru care se consideră o parte importantă a

organizaţiei. Mai jos sunt menţionate câteva răspunsuri :

- de la serviciul de apă, (A. M. -55 de ani), a spus că alimentarea cu apă este obiectivul

primordial al serviciului comunal de gospodărire a apei;

- D. A. (39 de ani) a afirmat că departamentul de asistenţă socială este important pentru că

sunt multe probleme sociale în comunitatea noastră;

- de la departamentul de stare civilă, O.G. (43 de ani) a răspuns că fără stare civilă nu se

poate pentru că astfel se formează viitoarea generaţie;

- M. I. (60 de ani) de la departamentul cadastru se consideră parte importantă pentru că el

contribuie la realizarea sarcinilor organizaţiei.

După cum se poate observa din primele două întrebări, conexiunea cu organizaţia

este puternică pentru angajaţii din primăria comunei Munteni.

2. Modalităţi şi mijloace de comunicare internă

Acest aspect a fost reliefat în întrebările 3, 4, 5.

Întrebarea 3 se referă la importanţa mijloacelor de comunicare folosite în interiorul

organizatiei. Informaţia se poate transmite în interiorul organizaţiei prin următoarele mijloace

de comunicare şi anume: întâlniri formale, întâlniri informale, e-mail, telefon, buletine

66

Page 67: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

informative, anunţuri la panouri, notificări scrise, intranet şi website. Din mijloacele de

comunicare pe care le-am enumerat, răspunsurile au fost distribuite astfel:

Tipul de răspuns Modalităţi şi mijloace de comunicare

Foarte important întâlniri formale; e-mail; telefon; notificări

scrise

Important anunţuri la panouri; buletine informative pe

e-mail; întâlniri informale

Niciodată Intranet, Website

În ceea ce priveşte întâlnirile formale, acestea au fost considerate foarte importante de

respondenţii de la următoarele departamente: autoritate tutelară, centru de zi, cadastru, stare

civilă, contabilitate şi registru agricol.

Un aspect interesant poate fi observat în ceea ce priveşte folosirea e-mailului. Acesta

este considerat important de respondenţii de la departamentele autoritate tutelară, stare civilă,

registru agricol, serviciu apă şi contabilitate. Dar trebuie făcută o precizare : pentru

transmiterea buletinelor informative se foloseşte mailul personal şi nu o adresa de e-mail de

serviciu deoarece nu există intranet.

Toţi angajaţii au răspuns că telefonul este foarte important în comunicare. Privind

notificările scrise, au răspuns cu foarte important angajaţii de la departamentele juridic,

serviciu de apă şi autoritate tutelară.

În ceea ce priveşte aspectele considerate importante, distribuţia răspunsurilor este

uurmătoarea :

- anunţuri la panouri – angajaţii de la departamentele juridic, taxe şi impozite, guard,

centrala termică şi serviciu de apă.

- buletine pe e-mail – angajaţii de la departamentele autoritate tutelară, stare civilă,

contabilitate şi serviciu apă.

67

Page 68: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

- întâlniri informale – consilier juridic, bibliotecar, referent registru agricol, inginer

cadastru , consilier contabilitate, asistent social centru de zi, operator centrală termică, guard .

Aceasta este distribuţia răspunsurilor în ceea ce priveşte modalităţile şi mijloacele de

comunicare :

Întâlniri

informale

Anunţuri la

panouri

Buletine pe e-mail Intranet Website

Important 8 5 4

Niciodată nu este

folosit 12 12

Neutru 4 7 8

Întâlniri in-formale

Anunţuri la panouri

Buletine pe e-mail

Intranet Website0%

10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

Important Niciodată nu este folosit Neutru

La întrebarea numărul patru, referitoare la eficienţa transmiterii proceselor de

comunicare, s-au obţinut următoarele răspunsuri:

foarte eficient referitor la deciziile conducerii direct superioare şi decizii ale

primarului au răspuns cele 12 persoane intervievate;

au răspuns eficient 8 persoane în cazul transmiterii ştirilor referitoare la

personal iar 4 persoane au răspuns moderat;

68

Page 69: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

răspunsul moderat s-a obţinut de la 8 persoane, iar de la 4 persoane răspunsul

parţial privind ştiri externe şi programe de instruire ;

răspunsul parţial a fost dat de 7 persoane privind iniţiative ale primăriei, iar 5

persoane au răspuns moderat.

După cum se poate observa din graficul de mai jos, toţi cei 12 respondenţi consideră

deciziile conducerii superioare şi deciziile primarului foarte eficiente :

Decizii ale conducerii superioareDecizii ale primarului

Foarte eficient

1212

Eficient în ceea ce priveşte iniţiativele primăriei au răspuns persoanele de la

departamentele:

Cadastru, contabilitate, serviciul de apă, juridic, taxe şi impozite, stare civilă, autoritate tutelară,

registru agricol. Acest răspuns a fost împărţit în două modalităţi de apreciere (moderat şi

parţial) :

Iniţiative ale primăriei

Moderat

Parţial

57

Privind transmiterea de ştiri externe , 4 persoane au răspuns parţial, şi anume guard,

operator centrala termică, asistent social, referent taxe şi impozite.

69

Page 70: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

Parţial

Deloc

Ştiri externe

4

8

În ceea ce priveşte răspunsurile în legătură cu transmiterea de iniţiative ale primăriei au

răspuns 5 persoane cu moderat, şi anume angajaţii de la serviciul de apă, registrul agricol,

stare civilă, autoritate tutelară şi cadastru.

Întrebarea nr. 5 se referă la faptul dacă angajaţii au propuneri pentru îmbunătăţirea acestor

mijloace şi modalităţi de informare internă. Ca repere pentru viitor, privind comunicarea

internă, s-a propus alocarea unui buget special privind crearea de intranet.

Iniţiative ale primăriei0

2

4

6

8

10

12

Parţial

Moderat

70

Page 71: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

3. Procesele decizionale

Întrebările de la numărul şase la numărul doisprezece scot în evidenţă procesele

decizionale ce au loc în cadrul primăriei Munteni.

Întrebarea numărul şase se referă la faptul dacă deciziile se comunică eficient în

departament. La această întrebare s-a răspuns atât afirmativ, cât şi negativ. Astfel, afirmativ

au răspuns persoanele de la departamentele contabilitate, stare civilă, autoritate tutelară,

serviciu de apă, registru agricol, juridic, cadastru, biblioteca şi taxe şi impozite

Negativ au răspuns 3 persoane, şi anume guard-ul, operatorul de la centrala termică

şi asistentul social de la centrul de zi.

Aceasta este distribuţia răspunsurilor în ceea ce priveşte comunicarea eficientă a deciziilor:

Deciziile se comunică eficient

Afirmativ

Negativ

9

3

La întrebarea numărul şapte referitoare la rapiditatea comunicării deciziilor

primarului, s-au obţinut următoarele răspunsuri:

În cât timp se comunică deciziile primarului

Imediat

După o zi

După două zile

73

2

în cât timp se comunică deciziile primarului am obţinut şapte răspunsuri de ,,imediat", trei

răspunsuri de ,,după o zi" şi două răspunsuri de ,,după două zile".

71

Page 72: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

Au răspuns cu ,,imediat” angajaţii de la departamentele serviciul de apă, stare civilă,

autoritate tutelară, registru agricol, contabilitate, juridic şi taxe şi impozite

Au răspuns cu ,,o zi” următorii angajaţi : bibliotecar, guard şi inginer cadastru.

Au răspuns cu ,,două zile” doi intervievaţi, şi anume operatorul de la centrala

termică şi asistentul social de la centrul de zi.

Întrebarea numărul opt se referă la faptul dacă respondenţii sunt capabili să-şi

desfăşoare munca eficient luând deciziile necesare. La această întrebare, opt persoane au

răspuns afirmativ şi patru persoane negativ.

Afirmativ negativ

012345678

Sunteţi capabil să luaţi decizii corecte

Sunteţi capabil să luaţi decizii corecte

Celor care au răspuns negativ li s-a mai cerut să explice de ce au dat acest răspuns. Negativ a

răspuns:

- guard-ul, (C. V. -43 de ani) care a menţionat că din cauza fluctuaţiei intense nu-şi poate

desfăşura activitatea;

- asistentul social de la centrul de zi, (A. S. -43 de ani) spune că din cauza lipsei

fondurilor, centrul nu funcţionează eficient;

- inginerul cadastru (M. I. -60 de ani) işi motivează lipsa deciziilor din munca sa ca fiind

hărţile topografice prea vechi;

- persoana de la serviciul de apă (A.M. -55 de ani) motivează consumul de apă prea mare

folosit la udarea culturilor, ceea ce duce la lipsa apei pe timpul zilei.

72

Page 73: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

La întrebarea numărul nouă referitoare la faptul dacă intervievaţii sunt consultaţi în luarea

unor decizii, am obţinut şapte răspunsuri afirmative şi cinci răspunsuri negative.

Afirmativ

Negativ

Sunteţi consultat în luarea unor decizii

7

5

Au răspuns afirmativ următoarele persoane de la departamentul contabilitate, de

la autoritate tutelară, de la taxe şi impozite, de la centrala termică, de la registru agricol, de la

serviciul de apă şi de la departamentul juridic.

Negativ au răspuns persoanele de la departamentele biblioteca, centrul de zi,

cadastru şi stare civilă.

Întrebarea zece propune ca intervievaţii care au răspuns afirmativ la întrebarea nouă

să-şi motiveze răspunsurile. La această întrebare s-a răspuns astfel:

- consilierul juridic a fost consultat în rezolvarea litigiului privind punerea în posesie a

descendenţilor familiei Conache;

- referentul de la asistenţă socială vorbeşte despre sugestia sa privind monitorizarea mai

strictă a asistenţilor personali ;

- consilierul de la starea civilă a dat sugestii în privinţa computerizării arhivei.

Pentru întrebarea 11, s-au cerut răspunsuri afirmative sau negative referitoare la

faptul dacă se acceptă sugestii de către superiorul direct. Răspunsurile au fost următoarele:

- afirmative în cadrul departamentelor serviciul de apă, registru agricol, taxe şi impozite,

contabilitate, autoritate tutelară, centrala termică, stare civilă şi juridic;

- negative în cadrul departamentelor cadastru, centrul de zi, guard şi biblioteca.

73

Page 74: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

Afirmativ Negativ

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Subordonaţii oferă sugestii superiorului

Subordonaţii oferă sugestii superiorului

La întrebarea 12, respondenţii sunt rugaţi să dea exemple de sugestii oferite

superiorului. S-au dat următoarele exemple de către următorii:

- A. M.-(55 de ani) de la serviciul de apă a sugerat achiziţionarea de apometre pentru

verificarea celor cu probleme;

- O. G.-(43 de ani) de la starea civilă a venit cu sugestia de computerizare a bazei de date;

- M. I.(60 de ani) de la departamentul cadastru a propus reactualizarea planurilor de

parcelare;

- J. A. de la taxe şi impozite a sugerat o mai stânsă legătură cu baza de date a registrului

agricol în vederea colectării debitelor cât mai eficient.

4. Comunicarea între departamente

Întrebările privind comunicarea între departamente sunt întrebările 13, 14, 15, 16 şi 17.

La întrebarea 13 referitoare la frecvenţa folosirii modalităţilor şi mijloacelor de

comunicare, s-au obţinut următoarele răspunsuri:

zilnic

săptămânal

niciodată şi rar

În privinţa întâlnirilor cu toţi angajaţii, răspunsurile au fost distribuite astfel:

74

Page 75: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

Zilnic Sptămânal

0

2

4

6

8

10

Întâlniri cu toţi angajaţii

Întâlniri cu toţi angajaţii

- 8 răspunsuri ,,zilnicˮ de la departamentele guard, contabilitate, stare civilă, serviciul de

apă, taxe şi impozite, registrul agricol, cadastru şi autoritate tutelară;

- 4 răspunsuri ,,săptămânal” de la departamentele juridic, centrala termică, centrul de

zi şi biblioteca.

Privind întâlnirile inter-departamentale, s-a răspuns :

- săptămânal - 6 respondenţi;

- lunar – 3 respondenţi;

- zilnic – 2 respondenţi.

Mail-ul personal este folosit zilnic de către 7 persoane, şi anume: referentul agricol,

funcţionarul taxe şi impozite, şeful serviciu apă, consilierul juridic, consilierul stare civilă,

referentul asistenţă socială şi contabilul şef.

Mail-ul personal nu este folosit niciodată de către guard, operatorul de la

departamentul centrala termică, inginerul cadastru, asistentul social şi bibliotecar.

Mail personal

Zilnic

Niciodată

75

75

Page 76: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

Mail-ul de serviciu al organizaţiei este folosit doar de şef serviciu apă pentru toată

organizaţia.

Telefonul este folosit de toţi angajaţii zilnic.

Faxul este folosit zilnic de către 5 persoane, şi anume cele de la stare civilă,

autoritate tutelară, serviciul de apă, contabilitate şi juridic. Faxul este folosit rar de către

angajaţii de la cadastru, bibliotecă, taxe şi impozite şi registru agricol.

Niciodată faxul nu este folosit de către operatorul de la centrala termică, guard şi

asistentul social de la centru de zi.

Cât de des este folosit faxul

0

1

2

3

4

5

Zilnic

Rar

Niciodată

Materialele print (scrisori, buletine informative) sunt folosite săptămânal de către

departamentele juridic, stare civilă, autoritate tutelară şi serviciul de apă.

Întrebarea numărul 14, referitoare la gradul de înţelegere pe care fiecare respondent

îl găseşte la alte departamente, s-a răspuns astfel:

Câtă înţelegere se găseşte la alte departamente

Foarte frecvent

Adesea

Întotdeauna

7

4

11

76

Page 77: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

Foarte frecvent au răspuns agajaţii de la serviciul de apă, registrul agricol, autoritatea

tutelară, starea civilă, cadastru, centrala termică şi biblioteca.

Întotdeauna au răspuns angajaţii de la contabilitate, taxe şi impozite, juridic, guard.

Adesea a răspuns asistentul social de la centrul de zi.

Întrebarea 15 referitoare la departamentele cu care comunică fiecare cel mai des, am

obţinut următoarele răspunsuri:

stare civilă- cu registru agricol

autoritate tutelară - cu stare civilă

cadastru – cu registru agricol

taxe şi impozite- cu contabilitate

departamentul juridic- cu primarul, viceprimarul şi secretarul

serviciul de apă- cu contabilitatea

centrala termică- cu viceprimarul

centrul de zi- cu secretarul

Întrebările 16 şi 17 se referă la comunicarea între departamente în afara orelor de program.

La întrebarea 16 referitoare la faptul dacă respondenţii din acelaşi departament se

întâlnesc în afara orelor de program, răspunsurile au fost:

- ,,uneoriˮ 10 răspunsuri;

- ,,adeseaˮ 2 răspunsuri.

Adesea au răspuns intervievaţii de la registru agricol (N. L.- 40 de ani) şi cel de la taxe şi

impozite (J.A. -35 de ani).

La întrebarea 17, care se referă la comunicarea între departamente diferite în afara

orelor de program, doar compartimentul de stare civilă se întâlneşte cu respondentul de la

autoritate tutelară. Ceilalti respondenti au oferit varianta de răspuns uneori. Ca exemplu de

întâlniri (întâlniri formale) în afara orelor de program s-au amintit întâlnirile cu ocazia zilelor

onomastice sau zilelor de nastere. Din totalul respondentilor avem: 2 persoane ce

sărbătoresc ,,Sf. Mariaˮ, 2 persoane ce sărbătoresc ,,Sf. Ionˮ si o persoană ce sărbătoreste

77

Page 78: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

sf. ,,Gheorgheˮ. Tot întâlniri în afara orelor de program sunt amintite petrecerile organizate

cu ocazia iesirii la pensie a fostului secretar si a referentului de la taxe si impozite.

În urma evaluării răspunsurilor chestionarului, s-a constatat un acord puternic

privind conexiunea cu organizaţia. Procesele de comunicare au primit o apreciere bună în

percepţia respondenţilor. Procesele decizionale au primit acord puternic iar comunicarea între

departamente de asemenea acord puternic. La întrebările privind comunicarea în afara orelor

de program aprecierea a fost moderată.

78

Page 79: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

CONCLUZII

Comunicarea reprezintă o necesitate obiectivă pe tot parcursul activitătii unei

organizatii. Comunicarea afectează direct şi imediat, dar şi indirect, pe termen nedeterminat,

viaţa indivizilor, a colectivelor şi a societăţii în ansamblu.

Comunicarea reprezintă un mod fundamental de interacţiune psiho-social a

persoanelor, realizat în limbaj articulat sau prin alte coduri, în vederea transmiterii unei

informaţii, a obţinerii stabilităţii sau a unor modificări de comportament individual sau de

grup.

În primul capitol intitulat ,,Organizatia si comunicarea organizationalăˮ am încercat

să realizez o trecere teoretică prin ceea ce înseamnă organizatia si comunicarea în

organizatie. Organizaţiile reprezintă unul dintre semnele dinstintive ale epocii contemporane,

sunt structuri sociale în care indivizii interactionează pentru a realiza scopuri comune.

Pentru a înţelege comunicarea organizaţională, trebuie să pornim de la ideea că structura

organizaţiei se suprapune comunicării interpersonale. Suprapunerea structurii are consecinţe

asupra direcţiei şi a conţinutului comunicării, a creării reţelelor de comunicare şi a

emergenţei rolurilor de comunicare specifice.

Capitolul II, ,,Comunicarea în administratia publică localăˮ, face dinstinctia dintre

administratie în general si administratia locală în particular cu formele ei de comunicare ce

contribuie la realizarea în bune conditii a activitătii acesteia.

În capitolul III am prezentat comuna Munteni, judetul Galati, de la origini si până

astăzi.

În capitolul IV, ,,Comunicarea în primăria comunei Munteniˮ, am încercat, prin

studiul de caz, să scot în evidentă modul de comunicare ce are loc în primărie, evidentierea

acesteia în social, gama de forme de comunicare ale cetătenilor cu departamentele

institutiei, asteptările cetătenilor de la primărie si modul de solutionare a doleantelor

acestora.

Comunicarea însoteste administratia publică locală contribuind la buna desfăsurare

a activitătii sale. Autoritatea publică locală urmăreşte prin comunicare, o relaţie de

proximitate cu cetăţeanul, apropiindu-se de acesta şi intrând în dialog, cunoscându-i

79

Page 80: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

cerinţele, doleanţele. În acest sens, administraţia publică locală trebuie să comunice, să fie

deschisă dialogului, să respecte şi să ia în considerare cetăţeanul.

Cum comuna Munteni judetul Galati se mândreste cu vechi rădăcini în istorie si

traditii, la fel si Primăria comunei Munteni se deosebeste de alte primării privind

comunicarea ce are mai multe forme si anume formală si informală, verticală descendentă,

orală, scrisă. O altă formă de comunicare ce are loc în primăria Munteni o constituie

initiativa cetătenească (petitiile si audientele). În cadrul primăriei, relatia functionar public-

cetăteni constituie substanta actului de administratie publică locală. Pentru asigurarea

accesului oricărei persoane la informaţiile de interes public primăria are obligaţia de a

organiza compartimente specializate de informare si relatii publice sau de a desemna

persoane cu atribuţii în acest domeniu.

Funcţionarii publici din cadrul primăriei comunei Munteni sunt întotdeauna în

căutarea unor idei de organizare cât mai eficiente a muncii din cadrul primăriei, acestea,

pentru uşurarea modului de îndeplinire a atribuţiilor. De asemenea, sunt în căutarea unor

idei cât mai eficiente, şi pentru a-i ajuta cât mai bine pe cetăţenii comunei.

Dezvoltarea institutiei înseamnă si dezvoltarea comunicării. Chiar dacă legislatia este

imperfectă si lipsa banilor este simtită din ce în ce mai mult aceasta ar trebui să nu fie un

impiediment în calea dezvoltării comunicării în institutia numită primărie.

Comunicarea si-a găsit pozitia între activitatea administratiei publice si a confirmat

capacitatea de a răspunde nevoii de comunicare.

Personalul primăriei îi tratează pe toţi cetăţenii cu foarte mult respect, îndrumându-i

şi sfătuindu-i în tot ce au nevoie, însă, cu mult profesionalism. Principalul element definitoriu

al participantilor la procesul de comunicare în primărie este generarea de idei noi, şi

efectuarea de schimbări pe baza acestora. Procesul inovaţional are o sferă largă de

cuprindere. Practic, se manifestă în toate activităţile ce se desfăşoară în cadrul instituţiei. El

vizează şi sisteme informaţionale, metode economice, structuri organizatorice, procedee

decizionale.

În cadrul primăriei comunei, se impune o crestere a capacitătii si disponibilitătii spre

comunicare a tuturor participantilor la comunicare, functionari si cetăteni, să existe un

echilibru între resursele umane şi celelalte tipuri de resurse.

80

Page 81: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

În cadrul tuturor birourilor funcţionarii publici beneficiază de mijloace

informaţionale pentru uşurarea muncii lor. Zecile de pagini care trebuiau întocmite de către

personal au fost înlocuite într-o mare măsură cu fişierele întocmite pe calculator. Pentru

asigurarea mijloacelor necesare pentru tehnologizarea muncii au fost folosite resursele

financiare alocate în acest scop. Toate aceste lucruri au dus la creşterea eficienţei şi

eficacităţii muncii funcţionarilor.

Etapele comunicării şi cunoaşterea metodologiei de comunicare, sunt esenţiale în

orice instituţie din cadrul administraţiei locale, pentru construirea unui climat organizaţional

cât şi stabilirea unei bune relaţionări cu publicul ţintă cu care intră în contact prin natura

activităţii sale.

81

Page 82: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

BIBLIOGRAFIE

1. Alexianu, Paul (1942). Tratat de drept public. Bucuresti: Editura Casa Scoalelor.

2. Baltac, Vasile (2004). Managementul documentelor. Bucuresti: Editura Soft Net Comp.

3. Bonciu, D. (1997). Administratia publică si cetăteanul. Bucuresti: Editura Stiintifică.

4. Cândea, D., Cândea, R. (1998). Comunicare organizatională aplicată. Bucuresti: Editura

Expert.

5. Cândea, R. (1996). Comunicare managerială. Bucuresti: Editura Expert.

6. Catană, Doina (1994). Management general. Tg. Mures: Editura Tipomur.

7. Chelcea, Septimiu (1975). Chestionar în investigaţia sociologică. Bucureşti: Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică.

8. Chiru, Ion (2003). Comunicare interpersonală. Bucuresti: Editura Tritonic.

9. Cmeciu, Camelia (2009). Introducere în relatii publice. Bacău: Editura Edusoft.

10. Coman-Kund, F (2000). Politica de comunicare externă a colectivităţilor locale.

Bucuresti: Editura Economică.

11. Haines, Ion (1998). Introducere în teoria comunicării. Bucuresti: Editura

Fundatiei ,,România de Mâine.ˮ

12. Hâncu, Dumitru (1995). Dictionar al Limbii Române. Iasi: Editura Moldova.

13. Iorgovan, Antonie (1994). Drept constitutional si institutii politice. Bucuresti:

Editura ,,Galeriile J. L. Calderon.ˮ

14. Mihut, Ion (1998). Management. Bucuresti: Editura Economică.

15. Munteanu, V. A. (2006). Marketing public. Iasi: Editura Sedcom Libris.

16. Muraru, Ioan (1995). Drept constitutional si institutii politice. Bucuresti: Editura

Actami.

17. Nedelea, Alexandru (2006). Marketing în administraţia publică. Bucuresti: Editura

Didactică si Pedagogică.

18. Negulescu, Paul (1934). Tratat de drept administrativ. Bucuresti: Editura Casa

Scoalelor.

19. Nicolescu O. si Verboncu I. (1998). Management general. Bucuresti: Editura

Economică.

82

Page 83: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

20. Păus, Viorica (2006). Comunicare si resurse umane. Iasi: Polirom.

21. Profiroiu, M. (1999). Etica si coruptie în administratia publică. Bucuresti: Editura

Economică.

22. Serb, Stancu (2006). Relatii Publice si comunicare. Bucuresti: Editura Teora.

23. Teodorescu, Anibal (1929). Tratat de drept administrativ. Bucuresti: Editura Casa

Scoalelor.

24. Vlăsceanu, Mihaela (1993). Psihologia organizatiilor si conducerii. Bucuresti: Editura

Paidea.

25. Vlăsceanu, Mihaela (2003). Organizatii si comportament organizational. Iasi: Editura

Polirom.

26. Zlate, Mielu (2004) Tratat de psihologie organizational-managerială. Iasi: Editura

Polirom.

Legislatie:

1. Constituţia României.

2. Legea nr. 215/2001, Legea Administraţiei Publice Locale, cu modificările şi

completările ulterioare.

3. Legea nr. 216/2002 pentru modificarea alin.(1) al articolului 103 din Legea

Administraţiei Publice Locale nr. 215/2001.

4. Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea

demnitaţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi

sancţionarea corupţiei.

5. Legea nr. 188/1999 privind Statutul Funcţionarilor Publici.

6. Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public publicată în

Monitorul Oficial, Partea I nr. 663 din 23 octombrie 2001.

7. Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică.

8. Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu

caracter personal si libera circulatie a acestor date.

83

Page 84: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

Surse internet:

1. http://vega.unitbv.ro/courses/deco/ Comunicare 3a.doc

2. http://www.scritube.com/management/Functiile-sistemului-

informati2041371317.php

3. http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/comunicare/

comunicare-în-institutii-pu12286108.php

4. htpp://www.administratiepublică.ro/resurse/marketing-în-

administratie-publică/com-în-institutiile-pu.html

5. htpp://www,scritube.com/sociologie/resurse-umane/Etica-

profesională-si-transpar12561177.php

84

Page 85: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

ANEXE

Anexa nr. 1. Chestionar

1. Vă rugăm să indicati dacă sunteti de acord sau nu cu următoarele enunturi:

Acord

puternic

Acord Neutru Dezacord Dezacord

puternic

Înteleg misiunea si obiectivele

organizatiei unde lucrez

Consider că prin munca mea

contribui la realizarea obiectivelor

organizatiei unde lucrez

Sunt o parte importantă din

organizatie

2. Considerati că sunteti o parte importantă a organizatiei? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce?

Sunt anumite schimbări pe care le-ati sugera pentru a îmbunătăti această situatie?

3. Vă rugăm să spuneti cât de importante sunt următoarele mijloace de comunicare si de

transmitere a informatiei în interiorul organizatiei unde lucrati?

Foarte

important

Important Neutru Fără

importantă

Niciodată nu

este folosit

Întâlniri formale

Întâlniri informale

Email

Telefon

Buletine informative pe

mail

Anunturi la panouri

Modificări scrise

Intranet

85

Page 86: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

Website

Altele:

4. Vă rugăm să spuneti cât de eficient sunt transmise procesele de comunicare:

Foarte

eficient Eficient Moderat Partial Deloc

Decizii ale conducerii

direct superioare

Decizii ale primarului

Initiative ale primăriei

Programe de instruire

Stiri externe

Stiri referitoare la personal

Altele:

5. Aveti sugestii pentru îmbunătătirea diseminării acestor informatii?

6. Vă sunt comunicate eficient deciziile care se iau în departamentul unde lucrati?

Da

Nu

7. După cât timp vă sunt comunicate deciziile primarului?

a. imediat

b. o zi

c. două zile

d. 3-5 zile

e. o săptămână

8. Sunteti capabil/ă să luati deciziile necesare pentru a vă desfăsura munca în mod eficient?

Dacă nu, explicati de ce?

Da

Nu

9. Sunteti consultat/ ă de către superiorul direct în luarea unor decizii?

86

Page 87: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

Da

Nu

10. Dacă răspunsul este afirmativ, care a fost cea mai recent decizei pentru care vi s-a cerut

părerea?

11. Se acceptă ca subordonatii să ofere sugestii superiorului direct în departamentul dvs?

Da

Nu

12. Dacă răspunsul este afirmativ, care este cea mai recent sugestie sugerată de dvs sau de un

coleg pe care superiorul direct a luat-o în calcul?

13. Cât de des folositi următoarele modalităti de a comunica informatii între departamente?

zilnic săptămânal lunar rar niciodată

Întâliniri cu toti angajatii

Întâlniri inter-

departamentale

Mailul personal

Mailul de serviciu

Întâlniri formale

Întâlniri informale

Materiale print (scrisori,

buletine informative)

Telefon

Fax

Altele:

14. Cât de frecvent găsiti întelegere si ajutor în activitatea dvs. de la alte departamente?

1. foarte frecvent

2. niciodată

3. uneori

4. câteodată

5. adesea

87

Page 88: UNIVERSITATEA ,, DANUBIUSˮ  GALATI  FACULTATEA DE STIINTE ALE COMUNICĂRII            SPECIALIZAREA ,,COMUNICARE SI RELATII PUBLICEˮ

6. întotdeauna

Care este departamentul cu care comunicati cel mai des în interes de serviciu?

Departamentul ______________________

16. Vă întâlniti cu colegii din acelasi departament în afara orelor de serviciu?

1. niciodată

2. uneori

3. câteodată

4. adesea

5. întotdeauna

17. Vă întâlniti cu colegii din alte departamente în afara orelor de serviciu?

1. niciodată

2. uneori

3. câteodată

4. adesea

5. întotdeauna

Numiti departamentul ____________________________

Date de identificare

Sex : 1. Bărbat ; 2. Femeie

Vârsta :

Studii: 1) liceale, 2) universitare

Departamentul..............

88