Upload File

ultimul kamikaze prefectura - .valsa plimerii”...

  • Home
  • Documents
  • Ultimul kamikaze PREFECTURA - .Valsa plimerii” psntnidspace.bcucluj.ro/.../72161/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2784.pdf · Ultimul kamikaze MARIA SANGEORZAN m ugur Isărescu este,
16
GIS033S z ia r in d e p e n d e n t [ http://www.dntcj.ro/adevarur ANUL X NR. 2784 ISSN 1220-8203 SIMBĂTĂ-DUMINICĂ, 8-9 IANUARIE 2000 16 PAGINI 2.000 LEI Ultimul kamikaze MARIA SANGEORZAN m ugur Isărescu este, după toate probabilităţile, ultimul premier al Convenţiei Democrate în actuala legislatură. Fără suţinerea unui anume partid politic, într-o conjunctură electorală în care interesele partidelor sînt mai presus de interesele coaliţiei, misiunea actualului premier este aproape sinucigaşă. Euforia celor cinci miliarde de dolari care vor veni în 2000, speranţele (îndreptăţite, în bună parte) de revigorare economică ce s-au manifestat la sfîrşitul anului trecut s-au calmat rapid. A fost suficient ca vîntul fiscalităţii, ce bate dinspre Finanţe, să răzbată prin magazinele alimentare, pentru ca bruma de optimism să se stingă, asemeni luminiţei de la vestitul capăt al tunelului. Premierul a împăţit cu Decebal Traian Remeş criticile pentru noul val al scumpirilor. Partidele au sărit ca arse cînd au băgat de seamă că unficarea TVA a dus la majorarea preţurilor la bunurile necesare traiului de zi cu zi. Politicienii şi industriaşii au preferat sâ-i inculpe, la unison, pe comercianţi, pentru aşa-zisa speculă. De data aceasta, critica este gratuită. Taxa pe valoarea audăugată, pe care comercianţii o recuperează de la consumatori, a crescut automat, nu din voia comercianţilor, ci a guvernanţilor. Reacţia politicienilor a fost dusă pînă la absurd, liberalii înişişi au ajuns să condamne unificarea TVA! Remeş, la rindul său, a avut un singur argument: creşterea de TVA s-a produs în sectoarele concurenţiale unde se aşteaptă „cenzurarea lor” de către producătorii înşişi. în fine, opiniile politicienilor nu contează foarte tare pentru un premier decis să se comporte ca un adevărat independent. Iar Mugur Isărescu, prin fermitatea cu care şi-a selectat colaboratorii a demonstrat că nu se sfieşte să ignore cu totul algoritmul, îndelunga experienţă în cariera de demnitar, i-au relevat lui Isărescu abili- tăţile de diplomat, de care are mare nevoie continuare în pagina a 16-a PREFECTURA - .Valsa plimerii” psntni clujenii cu în ultimul an, Prefectura Cluj a devenit loc de pelerinaj pentru toţi nemulţumiţii: sindicalişti, Fii ai vechiului Mănăştur, diponibilizaţi care nu-şi primeau banii, handicapaţi, cercetători rămaşi fară locuri de muncă etc. Rolul subprefectului, Buchwald Peter de preşedinte al Comisiei de Dialog Social motivează, într-o oarecare măsură preferinţa nemulţumiţilor de a merge cu jalba în proţap la Prefectură. De aici şi pînă la a cere respectivei instituţii implicarea în soluţionarea tuturor problemelor este , o cale scurtă, pe care clujenii au parcurs-o deja. în general, „cetăţenii nu cunosc care sînt atribuţiile şi competenţele prefectului şi ale aparatului pe care acesta îl conduce’ sînt concluziile Prefecturii clujene desprinse în urma „inventarierii’' problemelor cu care "'clujenii se adresează Prefecturii. Astfel, în ultimele două luni s-au prezentat la cabinetul prefectului circa 30 de persoane care solicitau rezolvarea unor probleme, dintre care o mare parte nu cădeau în competenţa acestuia. Cele mai multe erau legate de fondul funciar, urmate de solicitările de locuri de muncă şi locuinţe, abuzuri ale primarilor, reclamaţii împotriva regiilor autonome sau a serviciilor descentralizate ale statului, cereri de sponsorizare sau ajutoare financiare. Prefectura Cluj atrage atenţia Alin TUDOR continuare în pagina a 16-a Evaluarea instituţională poate face o scoală „reprezentativă Ieri, Liceul „Brassai” a fost sediul unei întîlniri a directorilor tuturor unităţilor de învăţâmînt din judeţ cu reprezentanţii Inspectoratului Şcolar. Scopul întrunirii a fost discutarea şi clarificarea conceptelor reformei, care în primă instanţă au năucit cadrele didactice. Prezentarea inovaţiilor din învăţămînt, structurate în cîteva teme majore, a fost realizată de d-na inspector general, prof. Mariana Dragomir. Aceasta s-a referit, printre altele, şi la problemele cu care se confruntă învăţămîntul rural, unde, începînd cu anul şcolar viitor, nu se va accepta funcţionarea claselor cu un efectiv- de elevi sub limita impusă.Tot în mediul rural, fiecare director coordonator se va întîlni cu inspectorul teritorial şi primarul, pentru a rezolva şcolarizarea unor copii. Se are în vedere diminuarea învăţămîntului simultan şi eliminarea _ cadrelor didactice necalificate. Începînd cu anul şcolar 2.000-2.001, şcolile intră în evaluare instituţională, pe baza unor criterii reglementate de Legea 151 pe 1999, privind modificarea şi completarea Legii Învăţămîntului. Simona DUMITRU continuare în pagina a 14-a Petre Gigiu este noul antrenor al FC "CI' i După discuţiile cu George Copos, preşedintele executiv al FC "U”, Ioan Maja, însoţit de Remus Cîmpeanu şi Orlando Borz s-au întîlnlt cu antrenorul divizionarei "B" Flacăra Rm. Vîlcea, Petre Gigiu. Tratativele au durat aproximativ trei ore şi Jumătate, la finalul acestora Petre Gigiu semnînd cu gruparea clujeană un contract pe o perioadă de un an şi jumătate. Numirea lui Gigiu In funcţia de antrenor principal al lui "U" liu este o surpriză, în cele din urmă, acesta intrînd în atenţia conducătorilor clujejii la finele sezonului de toamnă cînd, de altfel, s-au purtat şi primele negocieri. Semnarea contractului a avut loc la puţin timp după ce G. Copos a refuzat să-i permită lui lonuţ Chirilă venirea la Cluj. Codin SAMOILA in acest sezon, braconierii „dau iama în iepuri si mistretr s i Cu trei săptămîni înainte de închiderea sezonului de vînătoare la iepuri şi mistreţi, Asociaţia judeţeană a Vînâtorilor şi Pescarilor Sportivi din Cluj a descoperit două cazuri de branconaj. La data de 2 ianuarie 2000, paznicul Câmpan Silviu, l-a surprins pe Timbuş Viorel de 43 de ani, cu domiciliul în Gherla, în timp ce acesta efectua o acţiune de braconaj. Timbuş nu deţinea permis de vînător, iar arma era împrumutată dc la Oros Ioan, membru al A.J.V.P.S. Braconierul a împuşcat un mistreţ în localitatea Sântiuana, pe care şi l-a însuşit. O întîmplarc similară a avut loc în 4 ianuarie a.c., pe fondul de vînătoare “31” a A.J.V.P.S., unde au fost depistate trei persoane care braconau cu laţuri şi care aveau deja capturat un iepure. Poliţia va instrumenta ambele cazuri. Marius Hossu, preşedintele A.J.V.P.S., a declarat că anul acesta, sezonul de vînătoare la iepuri şi mistreţi se va încheia în 31 ianuarie, respectiv 15 februarie. Sorana VASINCA LIDER NATIONAL - PUTERE FINANCIARA - STABILITATE-SIGURANŢA • irTW iii-i riinuwf - • * iTîT^TiW^Mj^tTri Urniţii • Întîlnirea nu a rămas fără accente politizante • Va fi instituită o comisie care se va ocupa de problemele revoluţionarilor • Nemulţumit, Funar mai vrea o medalie * Prefectul Vasile Sălcudean a înmînat ieri primarului Gheorghe Funar medalia de aur şi Diploma comemorativă destinată oraşului- martir Cluj-Napoca, la împlinirea a zece ani de la Revoluţie. Faţă de celelalte oraşe în care au fost omorîţi oameni în Decembrie 1989, Cluj- Napoca a beneficiat de trataţie „specială" pentru că primarul nu a fost de faţă la ceremonia oficială care s-a desfăşurat în 22 decembrie 1999 la Cotroceni, în cadrul căreia ceilalţi primari au primit medaliile cu pricina. Funar s-a arătat deranjat de faptul că pe medalie scria Cluj în loc de Cluj- Napoca şi îi va adresa preşedintelui o cerere de a acorda o a doua medalie municipiului, pe care numele acestuia' să fie scris corect. Se pare că diploma va fi amplasată în Sala de sticlă, iar pentru medalie va fi achiziţionat un sistem de siguranţă. Medalia cîntăreşte 31,102 grame aur în proporţie de 999,7 la mie şi Funar nu vrea să „se rătăcească". înainte' de decernare, Funar şi-a justificat absenţa la ceremonia oficială de la Bucureşti prin faptul că Emil Constantinescu nu şi-a îndeplinit promisiunea de a dezvălui adevărul despre evenimentele din decembrie 1989. După ce unii dintre reprezentanţii revoluţionarilor şi-au spus păsurile, primarul nu a pierdut ocazia de a-1 ataca pe fostul prefecj Alexandru Fărcaş, care ar fi acordat titluri de proprietate fără acoperire şi „pentru revoluţionari n-a mai rămas pămînt". Sălcudean s-a declarat, pe un ton răspicat, în total dezacord cu cele spuse de primarul Clujului. Vasile Sălcudean a anunţat că a instituit o comisie, condusă de subprefectul Peter Buchwald, care să se ocupe de problemele sociale ale revoluţionarilor şi de instituirea unui front comun între oraşele-martir, pentru accelerarea judecării dosarelor „Revoluţiei". Andreea MARCU ASIROM ASIGURAREA ROMANEASCA SJL SUCURSALAJUDFfULUI CLUJ, Str. Cinicilor 20-22 TeL 1 9 1 37 * l H it4,Fo:lKi7] IMPORTANT! ASIGURAREA OBLIGATOR IE RCA 2000 SEÎNCHEIE LASEDIULSUCURSALEI si REPEZENTANTELEDIN Dej, Gherla Huedin şiTurda; sau la: Casa Teritorială a Cooperativelor de Credit (str. Trakn 18); Cooperativa de credit "ALIANJA" (str. Fabririi4); Toate oficiilepoştaledin judeţ;:' AUT0SERVICE (CaleaFloresti 42); Dada Service (Calea Dorobanţilor 120); Clf (3-dul boilor 14/12); CEC (str CuzaVodă); Asicon Insurance Consulting (Emil Racovilă 41 ); Asmam Impex(str. Parâng Bl B1Y); VSV Invest Grup (intersecţia str. CâmpuTuî cu Mănăstur-ZorSor); ., ™G lR .9,£0,eî , nr- lsc-5); DARS GRUP(Str. Posteur 58, ap. 21); AUTO FAN (Str.Traian Vuia 170); AUTO M IRCEA (Str. A lboc •PoliţiaRutieră) BIBLIOTECA M D TB I l i I1KI1V A

Upload: others

Post on 20-May-2020

32 views

Category:

Documents


0 download

Report

TRANSCRIPT

Page 1: Ultimul kamikaze PREFECTURA - .Valsa plimerii” psntnidspace.bcucluj.ro/.../72161/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2784.pdf · Ultimul kamikaze MARIA SANGEORZAN m ugur Isărescu este,

GIS033S

z ia r in d e p e n d e n t

[ http://www.dntcj.ro/adevarurANUL X NR. 2784 ISSN 1220-8203

SIMBĂTĂ-DUMINICĂ, 8-9 IANUARIE 2000 16 PAGINI 2.000 LEI

Ultimul kamikazeM ARIA SANGEORZAN

m

ugur Isărescu este, după toate probabilităţile, ultimul premier al Convenţiei Democrate în actuala

legislatură. Fără suţinerea unui anume partid politic, într-o conjunctură electorală în care interesele partidelor sînt mai presus de interesele coaliţiei, misiunea actualului premier este aproape sinucigaşă. Euforia celor cinci miliarde de dolari care vor veni în 2000, speranţele (îndreptăţite, în bună parte) de revigorare economică ce s-au manifestat la sfîrşitul anului trecut s-au calmat rapid. A fost suficient ca vîntul fiscalităţii, ce bate dinspre Finanţe, să răzbată prin magazinele alimentare, pentru ca bruma de optimism să se stingă, asemeni luminiţei de la vestitul capăt al tunelului. Premierul a împăţit cu Decebal Traian Remeş criticile pentru noul val al scumpirilor. Partidele au sărit ca arse cînd au băgat de seamă că unficarea TVA a dus la majorarea preţurilor la bunurile necesare traiului de zi cu zi. Politicienii şi industriaşii au preferat sâ-i inculpe, la unison, pe comercianţi, pentru aşa-zisa speculă. De data aceasta, critica este gratuită. Taxa pe valoarea audăugată, pe care comercianţii o recuperează de la consumatori, a crescut automat, nu din voia comercianţilor, ci a guvernanţilor. Reacţia politicienilor a fost dusă pînă la absurd, liberalii înişişi au ajuns să condamne unificarea TVA! Remeş, la rindul său, a avut un singur argument: creşterea de TVA s-a produs în sectoarele concurenţiale unde se aşteaptă „cenzurarea lor” de către producătorii înşişi. în fine, opiniile politicienilor nu contează foarte tare pentru un premier decis să se comporte ca un adevărat independent. Iar Mugur Isărescu, prin fermitatea cu care şi-a selectat colaboratorii a demonstrat că nu se sfieşte să ignore cu totul algoritmul, îndelunga experienţă în cariera de demnitar, i-au relevat lui Isărescu abili­tăţile de diplomat, de care are mare nevoie

continuare în pagina a 16-a

PREFECTURA - .Valsa plimerii” psntni clujenii cu

în ultimul an, Prefectura Cluj a devenit loc de pelerinaj pentru toţi nemulţumiţii: sindicalişti, Fii ai vechiului Mănăştur, diponibilizaţi care nu-şi primeau banii, handicapaţi, cercetători rămaşi fară locuri de muncă etc. Rolul subprefectului, Buchwald Peter de preşedinte al Comisiei de Dialog Social motivează, într-o oarecare măsură preferinţa nemulţumiţilor de a merge cu jalba în proţap la

Prefectură. De aici şi pînă la a cere respectivei instituţii implicarea în soluţionarea tuturor problemelor este

, o cale scurtă, pe care clujenii au parcurs-o deja.

în general, „cetăţenii nu cunosc care sînt atribuţiile şi competenţele prefectului şi ale aparatului pe care acesta îl conduce’ sînt concluziile Prefecturii clujene desprinse în urma „inventarierii’ ' problemelor cu care

"'clujenii se adresează Prefecturii.

Astfel, în ultimele două luni s-au prezentat la cabinetul prefectului circa 30 de persoane care solicitau rezolvarea unor probleme, dintre care o mare parte nu cădeau în competenţa acestuia. Cele mai multe erau legate de fondul funciar, urmate de solicitările de locuri de muncă şi locuinţe, abuzuri ale primarilor, reclam aţii îm potriva regiilor autonome sau a serviciilor descentralizate ale statului, cereri de sponsorizare sau ajutoare financiare.

Prefectura Cluj atrage atenţia

Alin TUDORcontinuare în pagina a 16-a

Evaluarea instituţională poate face o scoală „reprezentativă

Ieri, Liceul „Brassai” a fost sediul unei întîlniri a directorilor tuturor unităţilor de învăţâmînt din judeţ cu reprezentanţii Inspectoratului Şcolar. Scopul întrunirii a fost discutarea şi clarificarea conceptelor reformei, care în primă instanţă au năucit cadrele didactice. Prezentarea inovaţiilo r din învăţăm înt, structurate în cîteva teme majore, a fost realizată de d-na inspector general, prof. Mariana Dragomir. Aceasta s-a referit, printre altele, şi la problem ele cu care se confruntă învăţămîntul rural, unde, începînd cu anul şcolar viitor, nu se va accepta funcţionarea claselor cu un efectiv- de elevi sub limita impusă.Tot în mediul rural, fiecare director coordonator se va întîlni cu inspectorul teritorial şi primarul, pentru a rezolva şcolarizarea unor copii. Se are în vedere diminuarea

învăţăm întului sim ultan şi eliminarea _ cadrelor didactice necalificate. Începînd cu anul şcolar 2.000-2.001, şcolile intră în evaluare instituţională, pe baza unor criterii

reglementate de Legea 151 pe 1999, privind modificarea şi completarea Legii Învăţămîntului.

Sim ona DUM ITRUcontinuare în pagina a 14-a

Petre Gigiu este noul antrenor al

FC "CI' i

După d is c u ţiile cu G eorge Copos, preşedintele executiv al FC "U”, Ioan Maja, însoţit de Remus Cîmpeanu şi Orlando Borz s-au întîlnlt cu antrenorul divizionarei "B" Flacăra Rm. Vîlcea, Petre G ig iu . T ra ta tiv e le au d u ra t aproximativ trei ore şi Jumătate, la finalu l acestora Petre Gigiu semnînd cu gruparea clujeană un contract pe o perioadă de un an şi jumătate. Numirea lui Gigiu In funcţia de antrenor principal al lui "U" liu este o surpriză, în cele dinurmă, acesta intrînd în atenţia conducătorilor clujejii la finele sezonului de toamnă cînd, de a ltfe l, s -au p u rta t şi prim ele negocieri. Semnarea contractului a avut loc la puţin timp după ce G. Copos a refuzat să-i permită lui lonuţ Chirilă venirea la Cluj.

Codin SA M O ILA

in acest sezon, braconierii „dau

iama în iepuri si mistretrs i

Cu trei săptămîni înainte de înch iderea sezonului de vînătoare la iepuri şi mistreţi, A socia ţia jude ţeană aV în âto rilo r şi P escarilo r Sportivi din Cluj a descoperit două cazuri de branconaj.

La data de 2 ianuarie 2000, paznicul Câmpan Silviu, l-a surprins pe Timbuş Viorel de 43 de ani, cu domiciliul în G herla , în tim p ce acesta efectua o acţiune de braconaj. Timbuş nu deţinea permis de v înă to r, iar arma era împrumutată dc la Oros Ioan, m em bru al A .J.V .P .S . B raconierul a îm puşcat un mistreţ în localitatea Sântiuana, pe care şi l-a însuşit. O întîmplarc similară a avut loc în 4 ianuarie a.c., pe fondul de vînătoare “31” a A.J.V.P.S., unde au fost depistate trei persoane care braconau cu laţuri şi care aveau deja capturat un iepu re . Poliţia va instrum enta am bele cazuri. M arius H ossu, preşedintele A.J.V.P.S., a declarat că anul acesta, sezonul de vînătoare la iepuri şi mistreţi se va încheia în 31 ianuarie , respectiv 15 februarie.

Sorana VA S IN C A

LIDER NATIONAL - PUTERE FINANCIARA - STABILITATE-SIGURANŢA• irTWiii-i riinuwf - • *

iTîT^TiW^Mj^tTriU rniţii• În tîln irea nu a răm as fără accente politizante • Va fi instituită o com isie care se va ocupa de p ro b lem ele revoluţionarilor • Nem ulţum it, Funar mai vrea o medalie *

Prefectul Vasile Sălcudean a înmînat ieri primarului Gheorghe Funar medalia de aur şi Diploma comemorativă destinată oraşului- martir Cluj-Napoca, la împlinirea a zece ani de la Revoluţie. Faţă de celelalte oraşe în care au fost omorîţi oameni în Decembrie 1989, Cluj- Napoca a beneficiat de trataţie „specială" pentru că primarul nu a fost de faţă la ceremonia oficială care s-a desfăşurat în 22 decembrie 1999 la Cotroceni, în cadrul căreia ceilalţi primari au primit medaliile cu pricina. Funar s-a arătat deranjat de faptul că pe medalie scria Cluj în loc de Cluj- Napoca şi îi va adresa preşedintelui o cerere de a acorda o a doua medalie municipiului, pe care numele acestuia' să fie scris corect. Se pare că diploma va fi amplasată în Sala de sticlă, iar pentru medalie va fi achiziţionat un sistem de siguranţă.

Medalia cîntăreşte 31,102 grame aur în proporţie de 999,7 la mie şi Funar nu vrea să „se rătăcească".

înainte' de decernare, Funar şi-a justificat absenţa la ceremonia oficială de la Bucureşti prin faptul că Emil Constantinescu nu şi-a îndeplinit promisiunea de a dezvălui adevărul despre evenimentele din decembrie 1989.

După ce unii dintre reprezentanţii revoluţionarilor şi-au spus păsurile, primarul nu a pierdut ocazia de a-1 ataca pe fostul prefecj Alexandru Fărcaş, care ar fi acordat titluri de proprietate fără acoperire şi „pentru revoluţionari n-a mai rămas pămînt". Sălcudean s-a declarat, pe un ton răspicat, în total dezacord cu cele spuse de primarul Clujului.

Vasile Sălcudean a anunţat că a instituit o com isie, condusă de subprefectul Peter Buchwald, care să se ocupe de problemele sociale ale revoluţionarilor şi de instituirea unui front comun între oraşele-martir, pentru accelerarea judecării dosarelor „Revoluţiei".

A ndreea MARCU

A S IR O MASIGURAREA ROMANEASCA SJL

SUCURSALA JUDFfULUI CLUJ, Str. Cinicilor 20-22 TeL 19137* lH i t 4 , F o : l K i7 ]

IM P O R T A N T !ASIGURAREA OBLIGATORIE RCA 2 0 0 0

SE ÎNCHEIE LA SEDIUL SUCURSALEI si REPEZENTANTELE DINDej, Gherla Huedin şiTurda;

sau la:Casa Teritorială a Cooperativelor de Credit (str. Trakn 18);

Cooperativa de credit "ALIANJA" (str. Fabririi4);

Toate oficiile poştale din judeţ;:' AUT0SERVICE (Calea Floresti 42);

Dada Service (Calea Dorobanţilor 120); Clf (3-dul boilor 14/12);CEC (str Cuza Vodă); Asicon Insurance Consulting (Emil Racovilă 41 );

Asmam Impex(str. Parâng Bl B1Y);VSV Invest Grup (intersecţia str. CâmpuTuî cu Mănăstur-ZorSor);

., ™GlR.9,£0,eî , nr-lsc- 5); DARS GRUP(Str. Posteur 58, ap. 21); AUTO FAN (Str. Traian Vuia 170); AUTO MIRCEA (Str. Alboc • Poliţia Rutieră)

B IB L IO T E C AM D T B I l i I1K I1V A

http://www.dntcj.ro/adevarur
Page 2: Ultimul kamikaze PREFECTURA - .Valsa plimerii” psntnidspace.bcucluj.ro/.../72161/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2784.pdf · Ultimul kamikaze MARIA SANGEORZAN m ugur Isărescu este,

• A zi: C alen d a ru l ortodox: Cuv. G heorghe Hozevitul şi Emilian Mărturisitorul; Cuv. Dornica; C a le n d a ru l g reco - catolic: S îm bătă după Botezul Domnului; S . G heorghe din H o zeb a , a (+ sec. VII); S. Domnica, c. (+ sec . V).

e v ă r u l d e

- • Mîine: Calendarul ortodox: Sf. Mc. Polieuct; Cuv. Eustratiej Calendarul greco-catolic: Duminica după Botezul Domnului, S. Polieuct, m-, (sec. III).

• PREFECŢII RA.C0NS1L1UL . JUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: J9-60-30 •P R IM Ă R IA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 3131-60

PRiM ÂRlA CiM PJĂ TtJRZU ; 36-80-01•PR IM Â R lA TIt}E D [N :25-IS-48

PRIM ĂRIA GHERLA: 24-19-26 POLIŢIA Cl.UJ-NAJ’OCA: . --t

î V ? » J i S 5 J . f i ^ 1 -5 ^ 2 7• POLITIA FEROVIARĂ ; '

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76c.POUTiA DEJr 2 f c 1-2 1 i ” . V S POLITIA TURDÂt3t:21-21* fr -

•P O L IT IA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •P O L IT IA HUEDIN: 25-15-38 . ’• POLITIA GHERLA: 24-14-14.,

POM PIERII: 9 8 1 ' ; ' ' 'PROTECŢIA CIVILĂ:- 982

• GARD A FINANCIARĂ CLUJ:19-52-23 şi 19-16-70, rat. 158

• DIRECTIAGENERALÂ A MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE: 979

•S A L V A R E A : 961 X - . - , .• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNATIONAL: 971 '• INTERURBAN: 991• INFORM AŢII: 931• DERANJAMENTE: 921 .• O RA EXACTĂ: 958• R A . TERMOF1CARE: 19-87-48• SC MONTENAY SA: 41-51-71• R.A. APĂ CANAL: 19-63-02• S.C. "SA L PR E ST S.A.: 19-55-22 •• SC PRIVAL: 17-43-86 •D IST R IB U Ţ IA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE 928;433424

• AEROPORT: 956 GARA Cluj-Napoca: 952

•A G E N Ţ IA CFR:- internaţional 13-40-09;- jntcm - 43-20-01;

Turda -31-17-62;Dei - 21-20-22__________

T A R O M : 01.10.1999- 31.03.2000Iun»

C iiii -> Boc. Buc.- Clui :07.00 17,1019.00 1

08,(XT . '08,45 ' ' 18,10' - 1 7 ,3 0 .

21,10

.09,45 7 18,30 .

* . . ’ 7 ; ţnarri . ‘ :

109,15 * 1930 ;

10,15. -.07,45 • 20,30 • • 18,00 ..

08,45 . 19,00

miercury

09.15 j . .19.30

10,15 • 07,45 20,30 18,00

08,45 ■', 19,00 -

ia i09:15 15,30 . 1930

10,15 07,45 '16.30 13,30 ' : :20.30 .18,00

08,4515,1019,00

. . vineri

09,15 : 13,55 "

10,15 . 07,45 ' 15,00 • 11,30 7

19,00

08,45 •J3,35 : ' 20,00

simbata

; 0725 13,25

0825 • 11,00 *'• 1425 - - -

13,05 *•

duminica

- 19,00 20.00 |

Preţ bilef s 852.000 Ici

I ,rn;: Cluj Bologni 10,30-12,05 Bolognt->Clnj 12.55-16.40 .

mimuri: Clai-EBoloşna 10.30-12.05. Bofogni-JOuj 1215-16.49 . , -

ttnpri: Oui ABologm 1030-12,05 .. BolognaACtoj 1255-16.40

Pret bilet: 235$ dus-îritorsTELEFON: 13-01-16.

- CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

I Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj- Napoca in zilele de luni,marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de m a r ţ i , miercuri, vineri şi simbâtălaora 11,00.I Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare în zilele

de joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta înzileledevineriora 16,00.INFORM AŢII:

Autogara 1 :14-24-26 Autogara II: 43-52-78

7-13 IANUARIE

Republica - A l şaselea simţ. SUA, premieră (10 30- 13; 15.30: 18; 20,30); vineri, sîmbâlâ şi duminică spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23 ’ Victoria- Fiica generalului. SUA (12; 14,30:17; 19,30); ‘ Arta- Paşaport spre închisoare, SUA, premieră (11; 13;

15; 17; 19). duminică spectacolele încep la ora 13 * Favorit - Mary ceacu vino'ncoa. SUA (13; 15; 17; 19); ‘ Mărăşti - 07-08.01.2000 -Neînfricata M ulan , SUA (13: t5:17; 19); 09-11.01.2000 -Babe-Nolle aventuri ale Iul Babe... In oraş, SUA (13-15- 17; 19); 12-13.012000 - Cocoţatul de la No (re bame. SUA (13; 15); 101 6a lm aţlenl\v ',

Turda- Fox. Soldatul universal. SUA. (13; 15; 17; 19); ' 'Dej - Arfa - A sosit poşta, SUA (13; 15): Cu nasu' la psihiatru. (17; 19); vineri, sîmbătă şi duminică spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 21;. ,Gherla - Pacea - Un titic grozav, SUA (13; 15; 17; 19). , '

FARMACII*Farmacii de serviciu: .sîmbătă,

8 ianuarie: Farmacia nri 6 -SPERANŢA', P-ţa A. lancu nr. 5. telefon-19-64-56. orar8-20, Farmacia nr.1, P-ţa Unirii nr. 34, tel. . 19.46.06, orar 8-22, Farmacia nr. 8, str. Horea nr. 83/87. telefon 13-04-13. orar 8- 14, Farmacia nr. 115. str. Pascaly nr. 7, telefon 14-58-98, orar 8-14. Farmacia nr. 116. str. Bucegi nr. 5, telefon 16-18-21, orar 8-14, Farmacia nr. 68, str. Traian Vuia - nr. 26. telefon 41-50-71, orar 9-14, Farmacia nr. 32 "FLORAFARM*. Cart Mănăştur, Complex Flora, telefon 16-18-88, orar 8-14, PF nr. 3, P-ţa Gării nr. 3. telefon 13-04-26. orar 8-14. TM nr. 2. B-d-Jl Eroilor nr. 1, lelefon 19-18-31.orar 9-14. Farmacia “ZEA", P-ţa Unirii nr27, tel.19.75.96, orar9-15. Farmacia “CERTA", str. Clâbucet nr. 5 (Mânâştur), tel.16.47.37, orar 8-14, Farmacia “TERRAFARM". Bd. 21 Decembrie nr. 4, orar 9-14, Farmacia “ALMA". P-ţa M.Viteâzul nr. 26. tel. 13.02.68. orar 8-14, Farmacia “REMEDIUM", Bd. 21 Decembrie nr.150, tel. 41.29.01, orar 8-20, Farmacia “CYNARA", Calea Floreşti nr.75, tei.

42,62,72. orar 8-20, Farmacia “ELIXIR" str. Fabricii nr.5, tel.41.41.29, orar 8-20, Farmacia “EUXIR-PLUS", str. Dorobanţilor nr. 21, lei- 19.08.38, orar 8-20, Farmada ’EUROPHARM UNION", str. Bucegi nr.13-, 15. orar. 8-21;.Duminică, 9 Ianuarie: Farmacia nr. 6

■SPERANŢA", P-ţa A lancu nr. 5, telefon 19-64-56, orar 8-20, Farmacia nr.l,- P-ţa Unirii nr. 34. tel. 19.46.06, orar 8-22, Farmacia “REMEDIUM", Bd. 21 Decembrie nr.150, Iei. 41.29.01, orar 8-20, Farmacia "CYNARA",' Calea- Floreşti nr.75, tel.42.62.72. orar 9-19, Farmacia “EUXIR" str. Fabricii nr.5, tel. 41.41.29, orar 8-20. Farmacia EUROPHARM UNION, str. Bucegî nr. 13-15.'orar 8-14.. Farmacii cu servidu pemanent: Farmacia "CORAFARM", str. Ion Meşter nr.4, tel. 42.65.40.Farmacii cu servidu prelungit: Farmacia

"INTERPHARM", str. Primăverii nr.5, tel. 42.71.95, orar 8-22, Farmacia “CLEMATISFARM", Piaţa Unirii nr.10, tel.19-13.63. orar 8-22.Garda de noapte: Farmacia nr. 6

•SPERANŢA", P-ţa A lancu nr. 5, lelefon 19-64-56, orar 20-8.

Sîm bătă, 8 ianuarie -, 7,00 Ştirile de sîm bătă a s taI V W (r); 7 ,3 0 T e le s p o rt; 8 ,2 0 O diseea (s);- 9,10 Ursuleţul Winnie (d.a.); 9,35 Tin-Tin (d.a.); 10,00 Acum poţi a f la ... (r); 1CE30 Vă place filmul?;.

- 1 1 ,0 0 ‘Art-M anla; 12 ,00 G a ra n ta t 100%;. 12,45 .Myfaca da capo al fine;13 .30 Lum ea şi noi;' 14 ,00 A rca Marinei... lansează apeluri S.O .S.I;15.30 1999 - un an de excepţie pentru

: sp o rtu l ro m â n e sc ; 1 7 ,2 0T e lee ric ic lo p ed ia ; 18 ,05 M ăre S ch im b ă to a re ; .1 9 ,0 0 P e r e c h e a

.potrivită; 19,3.0 Caro! şi com pania (s ); ' 20,00 Jurnal. Sport, Meteo; 20,30 Film: Contele de Monte Crlsto (Franţa 1998", p.t); 22,15 Fotbal . CM al Cluburilor; 0,00 Ffilm: -Şoapte în noapte (SUA

,1992)( ' ": Duminică,-9 ianuarie :

; 7 ,0 0 'C easu l d e ş te p tă to r..,; 8 ,0 0 . U niversul, cre'dinţei.. R etrospec tiva a n u lu i '1999; 9,00 U rsuleţul Winnie

; (d.a.); 9,30 Kiki Riki Miki...; 11,00 Viaţa satului;.12,30 Ţ ezpur folcloric; 13,30 De luni pînă duminică; 14,15 Naţional

' TV Bingo; 16,15-A uto-C lub” 16,50 /B lankenese (s); 1.7,45, Spectacolu l

; lumii văzut de loan Grigorescu (do); 18,15 Trupa de şoc; 18,55 Tragerile Lofo 6/49 şi Noroc; 19,00 P e rech ea , potrivită: 19,20 21; 20,00 Jurnal. Sport. Meteo; 20,30 Duminica sportivă; 20,40 Z o d ia VIP; ' 2 1 ,4 0 Film; C lubu l văduvelor (SUA 1992); 23,40 Jurnal; 23 ,45 Pe faţă (talkshow)

Sîm bătă, 8 ianuarie I 7.00 Santa Barbara (s); 7,45 ” * x ? Obsesia (s); 8,30 Din albumul celor mai frum oase melodii populare (r); 9,00 Călătorind prin ţară; 9,15 Osia lumii; 9,45 Lumea de mîine ... începe azi; 10,15 Star Trek (s); 12,00 Seria National Geografic; Clinii pictaţi din Okavango; 13,00 Documentar; 13,30 M uzică populară; 14,00 Un în g e r adolescent (s); 14,30 Atlas; 15,00 Ştiri;.15.05 Santa Barbara (s); 15,50 Primul val (s); 16,45 Timpul trecut: P ovestea unei arm ate uitate (do); 17,35 Top TVR 2; 18,35 D ocum ente culturale: C heia viselor; 19,35 Din c în tece le tran s ilv an e ; 1 9 ,5 5 R e tro sp e c tiv a premiilor APTR 1995; 21,30 Lum ea v ite z e i; 2 2 ,0 0 F o tb a l: M eci “d in Campionatul Spaniei; 22,55 Ştiri.

Duminică, 9 ianuarie 7;00 Santa Barbara; 8,30 C are pe c a re !; 9,15 Nostradamus - perspective religioase; 9,45 P a s cu pas; 10,15 F erm a; 11,00 Tip-Top, M ini-Topl;12.00 Arca.lui Noe; 12,30 Quasim odo (d .a ) ; 13,30 Tradiţii; 14,00 Un în g er adolescent (s); 14,30 D’ale lui Mitică;15.05 Santa Barbara (s); 15,50 Primul val (s); 16,40 Povestirile operei; .Âida" r d e ' G iu sep p e V e rd i; ' 1 7 ,4 5 D ivertism ent;; 18 ,30 Un sec o l d e ' • cinema;-19;15 Galele TVR 2; 20,15 Film: Ea e în arm ată (SUA 1981);2 2 .0 0 Verde de m icul Paris; 2 2 ,5 5 Ştiri; 23,00 Credo; 0,00. Atlas; 0 ,30 . TVM Mesageri.

S îm bătă, 8 ianuarie rSGNQ 7,00 D esene anim ate; 9,00 ■rV iaa Tînârul H ercule (s); 10,00

Lois şi Clark (s); 11,00 Film: Nimic în comun (SUA '8 6 ); 12,55 Ştirile Pro TV/O propoziţie p e zi; 13,05 Prietenii tăi (s); 13,30 Dbarma şi Greg (s); 14,00 G eneraţia Pro; 15,00 C e s e vede ( m a g ) ; 1 5 ,1 5 X en a , p r in ţe s a războinică; .16,00 Fete de bani ga ta (s); 16,30 ProFashion; 17,00 Te uiţi şi cîştigil; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 V acanţa mare la Pro TV; 21,00 Film: Morocânoşii (SUA '93); 22,55 Film: Inim ă de tu n e t (SUA ’92); 1 ,00 A sem ănare izbitoare (film erotic SUA 1997); 2,30 Xena, prinţesa războinică (s/r); 3,30 Şcoala de profesori (s); 4,00 Galactica (s); 4,45 Babylon 5 (s/r).

Duminică, 9 ianuarie7 .00 C artea virtuţilor; 9,00 S u p e r Abracadabra; 9,30 Lassie II (s); 11,00 D estine celebre; O nassis - miliardarul

nefericit; 12,00 Profeţii d e sp re trecut; 12,55 Ştirile P ro TV/ O propoziţie pe zi; 1-3 , 6 5 P r ie ten iL tă i (s ); 13 ,30

. Dharm af ş i^G reg (s )” 14 ,00 .Preţul ‘ corect;; 14,30 Echipa m obilă; 14,45

Benny Hill (div); 15,30 Beveriy Hills (s); 16,30 S uper Bingo; 19,Q0-Ştirile Pro TV; 19,30 Film; Regele_ p escar

‘ (SUA'1991);’22,00 Film; Răul uciagaş (SUA '94); 0,00 Film: P rea frum os ca s ă fie adevărat (film erotic SUA 1997);1.30 Beveriy Hills (s/r); 2 ,30 Echipa

■ mobilă (r); 3,00’ Benny Hill (r); '3,30Ş c o a la d e p ro fe s o r i (s ) ; 4 ,0 0 Galactica (s).

S îm bătă , 8 ia n u a r ie 1 ' 7*00 Minunile naturii (do);•"•“ FjB .O O Fir în tin s (do); 8,30;

, D esene anim ate; 9 ,0 0 Nightman (s);10.00 C asa de’piatră; 10,00 R oata de rezervă (m ag); 11,00 Orient Expres;13.00 Cu Ţ opescu de la A la infinit

/ (mag); 18,00 C apcanele destinului (s);19.00 O bse/vator; 20 ,00 Fiim: Joc mortal (SUA 1998); 21 ,45 La mulţi ani,-Vouă!; 22 ,00 O bservator; 22,30 Film: Justiţiarul I! (SUA ’81); 0 ,00 Film; Sahara (SUA 1943); 1,45 Em m anue«e 5 (film e ro tic SU A 1 9 8 7 ) ; 3 ,3 0 C apcanele destinul (s/r); 4 ,3 0 R oata

' d e rezervă (r).D um inică, 9 ia n u a rie

8 00 Credinţa şi v iaţa; 9 ,00 D esene animate; 10,00 Godzilla (d .a ) ; 10,45 Aventurile iui S tndbad (s); 11,30 Buni prieteni; 12,-15 Seria S ta n şi Bran;11.00 Film; Tatismanul m agic (SUA 1994); 13 ,00 D um inica în familie;17.30 C apcanele destinulu i; 19,00 O bservator?» 19 ,50 T e leE urob ingo . Show; 22,30 Film: Asasinul din trecut (SUA 1995); 0 ,3 0 Film: Crim a (SUA 1991); 2,30 Aventurile lui S indbad (si r); 3 ,1 5 S ta n ş i B ra n (r); 4 ,0 0 C ap c a n e le d e s tin u lu i (s /r) ; 6 ,0 0 Credinţa şi viaţa (r).

S îm b ătă , 8 Ianuarie M S * » 7 ,00 Em isiune pentru copii; fJSHub 11 ,00 P o v eş ti p e s c ă re ş ti ;11.30 Sport Magazin; 13,00 Motor;13.30 Apel d e urgenţă (c); 14,00 Real tV ; 14,30 D o sa re le Y (r); 15 ,30 Cam era ascunsă; ; 16,00 Com isarul Rex (s/r); 17,00 Celebri şi bogaţi (s); 18 00 Focus - Emisiune d e ştiri; Sport; Meteo; 18,30 Clip Art; 18,35 Popular;21.00 Film: Cyborg (SUA ’89); 22,45 Clip Ari; 22,50 Focus P lus - ştm; 23,00 : Show-ul d e noapte; 1,00 Film artistic.

' D um inică, 9 ia n u a rie .7.00 Em isiune pen tru copii; 12 ,00 ■ Vacanţă a la Petrişor;-12,30 Tradiţii; :13.00 De, colo-cplpţ 1 3 ,3 0 ,Chic tash ion 'm agazin ; 14,00 Cinemagia';-

-1 4 3 Q W yaatt E arp : în to a rce rea -la Tom bstone (SUA 1996, p.H): 16,00.,.; Detectivi d e elită (s); 17,00 C elebn şi bogaţi (s); 18,00 Focus - em isiune de ştiri. Sport. M eteo; / 18,30 .Cltp Art, 18 35 Film: Un .japonez în A m erica, (SUA 1986): 20 ,00 Film: C am orra Italia '85); 22,15 Clip Art; 22,20 Focus

Plus- 22 ,45 R ev ista p re se i; 2 3 ,OU Nadine Show (r); 0,00 Sport Magazin, (r); 1,30 C inem agia.

S îm b ătă , 8 ia n u a rie- ^___ 5,00 G uadaluppe (s/r); 5,50«5cw S | u b ire s f în tă ' ( s /r ) ; 6 ,4 5 Dragoste şi putere (s/r); 7 ,15 A casă la bunica (r); 7,30 C ăsu ţa poveşfiior (rV 8,10 Pentru iubirea ta (s/r); 9 .0 U înger sălbatic (s/rO; 10,00 Luz Clarita (s/r); 1 0 ,5 0 A n g e la (s /r ) ; -11 ,45 C inem ateca d e a ca să : C an-C an (r),14 .00 A c a s ă la A dina C e z a r cu R uxandra S ă ra ru ; 14 ,30 Doctorul case i (r); 15 ,00 C ăsu ţa poveşW or;16.00 Film; April în P a n s (SUA 1®p‘ )’ 18 00 M icuţele d o am n e (s); 19,00 , Floare de au r (s); 20,00 Elvis - Regele rock'n roll-ului (do); 21,45 Film: Charrol(SUA 1969); 22,30 MotownLive 1999. _

Duminică, 9 ianuarie5.00 G uadalupe (s); 5 ,50 A casă la

irom âni (r)j 7,30 C ăsu ţa poveştilor;8 .00 M icuţele d o a m n e (s/r); 9 ,00 A casă la bunica (r); 10,00 Floare de au r (s/r); 10,45 C inem ateca d e acasă: Charrol (r); 12,20 E lv ic -R egele rock’n

. roll-ului (c); 14,00 în g e r sălbatic;'15,00 *: C ăsu ţa poveştilor; 16 ,00 Fotbal II Calcio; J 8 ,00 M icuţele doam ne (s);19.00 Floare d e a u r (s); 20 ,00 A casă la ro m ân i;. 2 1 ,3 0 C in e m a te c a de aca să : O fem eie independen tă (SUA ' 1995, p.l); 0 ,1 0 M otown Live 1999;

,0 ,0 0 Fotbal.II Calcio. 7 'Sîmbătă, 8 ianuarie

- m r f / ' 8 , 0 0 Ştiri; 8 ,10 Dintre sute' c A d o c d e z i a r e (r); "8 ,5 0

Teleshopping; 9,00,. Ţ ara . spiriduşilor (r); 10,00 Practic la Tete 7 ; 1 1 ,00 Lum ea în C lipa ‘2 0 0 0 (r); 12,15 Film docum en tar; 13 ,00 Studioul Tudor- V ornicu;.47,00 C elebritate (s); 18,00 R e n d e z -v o u s la T e le 7 ; 1 8 ,5 5

'• Publicitate; ’ 19,00 Globetrotter; 20,00 : Telejurnal; 20 ,30 Film docum entar; 20 ,45 Film; '1 Fotografie d e grup cu . d o a m n ă (G e rm a n ia -F ran ţa 1 9 7 7 );' 2 2 ,3 0 C lub ABC; 0 ,0 0 Ştiri; 0 ,15 Celebritate (s/r); 1 ,00 R endez-vous la ,. Tele 7 (r); 2 ,0 0 Telejurnal; 2,30 Film. docum entar (rO; 3 ,00 Studioul Tudor Vomicu; 7 ,00 Clipuri muzicale.

Duminică, 9 ianuarie8.00 Ştiri; 8,10 T e le sh o p p in g ;'8 ,2 0 Ţara spiriduşilor (r); 9 ,3 0 Domino (r);1 1 .0 0 In justiţie (r); 1 2 ,0 0 îţi mai aduci am inte, D oam nă?; 13 ,00 O ra unu a venit; 15,45 Dmmuri printre amintiri;16.15 Cutia m uzicală ; 17,00 Forţa destinului; 18,00 Portretul unui artist; '2 0 .0 0 T e le ju rn a l ; 2 0 ,3 0 Film d ocum en tar; 21 ,0 0 D intre su te d e ziare; 21,40 Pariu trio-LOTO; 21 ,45 Film: Dorinţe u c ig a şe (SUA 1984);2 3 .1 5 A rcub 'live; 0 ,0 0 Ştiri; 0 ,30 Drumuri printre amintiri; 1,00 Ora unu a venit (r); 3 ,30 Telejurnal; 4,30 Forţa destinului (r); 5 ,30 Portretul unui artist (r); 6 ,2 0 C lip u ri m u z ica le ;- 6 ,3 5 Teleshopping. / . ■

Redacţie nu iţi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune. ■ /

CABINET MEDÎCALONCOLOGICC LU J-N A P O C A ,

str.P R O P C IO R TE A nr.9 : (cartier Grigorescu)

C O N S U LTA ŢII-

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR. (Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L, M i; 15-18; M3, J : î'6.” -1?”

D r. V A L E N T IN P O P E S C U. (C h iru rg ie , O nco log ie) -.

M a , J : 1 4 “ -16 ; V : 1 5 -1 7 ; S r 9 - 1 1 -

Dr. DAN-S0RIN POPESCU. . . (Urologie)

L, M i: 1 8 - 20; M a ,J :1 8 ” -20 V: 16-20 /

P R O G R A M A R E :: te l/fa x (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4 ' în timpul orelor de funcţionare

a cabinetului .

m i m mf,HHKazi, 8 ianuarie, ora 15

, Trandafir şi viorea

m m i i i f i i i m i iazi, 8 ianuarie, ora 18.30

Diotoromîine, 9 ianuarie, ora. 17.00

- A bajader.

m m m o mazi, 8 ianuarie, ora 19.00

Zbor deasupra unui cuib dc cuci

mîine, 9 ianuarie; ora 14.30 Ivan Turbincă

m m ni: papi si t i i k "

azi, 8 ianuarie, ora 15.00 Rozsa es Ibolya

mîine, 9 ianuarie, ora 11.00 Rozsa cs Ibolya

^ POLICLINICA INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni STOMATOLOGIE

IN T E R N E ♦ CARD IO LO G IE ♦ N E U R O ­L O G IE ♦ P S IH IA T R IE ♦ E N D O CRIN O ­L O G IE 4 REUM ATOLOGIE ♦ E C O G R A ­F IE ♦ A L E R G O L O G IE ♦ D ERM A TO LO ­G IE ♦ C H IR U R G IE ♦ O R T O P E D IE ♦ O .R .L . ♦ OFTA LM O LO G IE ♦ GINE­C O L O G IE ♦ ONCOLOCTE ♦ PE D IA T R IE

♦ U R O L O G IE ♦ ACUPUNCTURARADIOLOGIE • ECOGRAFIE

ENDOSCOPIE DIGESTIVA GASTROENTEROLOGIE Electroencefalografie -

Electromiografie - Examinări Doppfcr - Histerosalpingografii

, pentru sterilitate fem inină ' Tratamente LASER f

LABORATOR (Biochimie - Bacteriologic imunoiogîe -, Parazitologie Determinare Rh - Teste de"

-sarcină - Antigen [IliS - Elisa Test - -Examinări-citoipgîce-pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru .sterilitatea feminină si masculină) ' t Z IL N IC ,, in c lu s iv D U M IN IC A

o re le 7 - 21 ,,M edic dc gardă: orclc'21 - 7 Rezervare, consultaţii'

. la tel. 41.41.63. ' >

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap, 5 ■

Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov; Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologice complexe:

• terapie• protetică (ceramică) ,• chirurgie (rezecţii, implante) Program ări z iln ic Ia tel.: 430.028

ORAR Luni • Vineri: 9-19

Sîmbâtă: 10-13

, Sîmbătă, 8 Ianuarie 8 :00-11.00 Super week-end (meteo,

'O M tiC T revista presei locale • 8:08;^ ----------------- actualitatea locală, recomandări TV-

8 :2 0 ; trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală - 10:20 R evista presei locale - 9:08, horoscop * 8:50, recomandări TV - 9:40, sport - 9:40, horoscop • 9:50). 11:00-19:00 Contact FM, 12:00 -12:55 Contact politic - Roxana Niculescu Costei. 13:00 Contact Film

. * realizator Liana Stanciu. 16:00 Super 50 * realizator Tony Tesiu. 19:00-22:00 Seara ta Cluj. 22:00-5:00 P în ă miine dimineaţă - realizator ManueJ Armând. Program de discotecă !a Radio Contact.

Duminică, 9 ianuarie 08:00-10:00 Super-wek-end (ştiri de week-end, recomandări culturale, horoscop şi dedicaţii); 10:00- 11:00 Bătălia Hiturifor - realizator Andy Uţă; 11:10 - 1 1:45 C ontact politic - realizator Roxana Niculescu C ostei; 11:50 - 11:55 Cheie C ontact Motor - realizator Râzvan Mugureanu; 12:00 - 13.00 Hit- interviu - realizator Sorin Mocanu; 13.00 - 15:00 W eek-end în Ooî: Tu si Noi - realizator Sorin M ocanu ; 18:50 - 18:53 Fir direct cu America - realizator Aurelia Boriga Năstase - emisiune bilunară; 19:00 - 22:00 Seară de seară; 22:00 - 24:00. Sport w eek-end - realizator Alexandru Gheorghiaş

Sîm bâtă, 8 ianuarie . . 7 - 1 1 C afea u a din pat

^ a d j e g o n / i e (maxima zilei, programul zilei la Radio Sonic,

■nmifi nL,t1 meteo. power-play, horoscop, programe TV, revista presei, reţeta de week-end, calendarul zilei, Prietenii omuîui, comentariul sâptămîmi). 11-12 'S p o rt extrem" (Cristina Cosa). 12-14 ”Sonic music" (muzică, concursuri). 14-16 "Grădina lui Ion": muzică, lansări artişti (R. Ion). 1S-18 "Cosmosul dintr-o privire". .. M eteal. 20-21 ’Autc

14-15"... şi muzica"; 14-19 "Top Sonic Boom", r. 19-20 "Sonic sport" (Codin Samoilâ). 20-21 Music Fan. 21-23 "La limita exasperării". 23-1 Jazz Club (Raoul Dobrescu).UN IPLU S R a d io5.00 Uniplus de dimineaţă; 8,00 Program informativ BBC; 8,30 Sindrofia de Weekend; 12,00 Pop-Plus;14.00 Program informativ BBC; 14,30 Program muzical; 18,00 Program informativ BBC; 18,30 Dance • machine; 21,00 Program informativ BBC; 21,30 Party

Duminică, 9 ianuarie5.00 Uniplus de dimineaţă; 8,00 Program informativ BBC; 8,20 Sindrofia de Weekend; 14,00 Program informativ BBC; 15,00 Program muzical; 18,00 Program informativ BBC; 18,30 Dacă dragoste nu e, nimic nu e; 21.00 Program informativ BBC; 21,30 Uniplus nocturn; 23,00 Program informativ BBC. «>d/q Sîmbâtă, 8 ianuarie%£L Ştiri BBC: 8:00-8:30, 14:00-14:30,18:00-

* 18:30.8:30-10:00 Cafeaua de dimineaţă.* v 10:00-11:00 Country Club. 11:00-13:00

Week-end sportiv. 13:00-14:00 Muzicorama {r). 14:30-17:00 Week-end cu Hertha. 17:00-18:00 Top Ten. 18:30-19:00 Hot Mix Transilvania. 19:00-20:00 Vechi fi nou. 20:00- 21:00 Roton Music. 21:00-1:30 Radiodiscoteca. 1:30-6:00 Music non-stop.

Duminică, 9 ianuarie ŞMJRBQ: 8:00-8:30,11:00-11:15,14:00-14:30, 18:00-18:30,21:00-21:30.8:30-9:00 Evanghelia de duminică - Alexandra Sima. 9:00-10:00 Cafeaua de dimineaţă. 9:30 Concurs Editura Albastră.tO.OO- 11:00 Top fi-afa - Claudia Palfi. 11:15-13:00 La

23:00 Taxi M usic. 23:00-6:00 M u sic Non-Stop.Sîmbătă, 8 ianuarie

v [ ) ' * 08:00- 11:00 Primul Salut; 8:20 Revista presei;9:00 Ştiri; 9:20 “Ce mai crede lumea"; 9:50

17fi** Horoscop; 10:00 Ştiri; 10:20 Program cinema; u'°‘ 13:00 Ştiri + Meteo; 14:00 “Bufetinu' fu' Emil”;14:05 - 15:00 Club 2000 - muzică,.film, science fiction (Cristian Mureşan); 15:00 Ştiri; 15:05- 17:00 Pe apa Sîmbetei; 17:00 Ştiri + Meteo; 19:00 - 21:00 Romanian Top 100 Singfes Airplay; 22:00 - 02:00 Noaptea cu CD Radio - dedicaţii muzicale.

Duminică, 9 ianuarie 08:00 - 11:00 Primul salut; 8:50 Horoscop; 9:00 Ştiri + Meteo; 9:20 Program cinema; 9:50 Horoscop; 10:00 Ştiri; 10:Î5 “Ce mai crede lumea" - retrospectiva săptămînii; 11:00 -13:00 CD Country (Dan Creţa) 13:00 Ştiri + Meteo; 14:00 -15:00 Enigme neelucidate (Crisii Mureşan); 15:00 Ştiri; 15:05 -16:00 MiraoDlul sunetelor (Cristi Mureşan); 17:00 Ştiri + Meteo; 17:05 - 19:00 Romanian Top 100 Singles Air Piay; 19:05 - 19:30 Tiberiu'în Ţara Piticilor r emisiune pentru copii (Tiberiu Crişan).

Sîm bătă, 8 ianuarie , . 8 ,0 0 E m is iu n e a în

RADIO CLUJ J l im b a m a g h ia r ă .10,00 S e s a m

«"san a roşu ţrsiv,,i-IŢ .. Hetea). 20-21 "Auto s{Ir?it de săptămînă. 13:00-14:00 Fonoteca de 18-20 Slow Son1 ® L )_21-2 Party la Radio suffet-Mihai Boandă. 1.4:30-16:00 Rendeg-Vous maqazm (Cipnan Ţipngan) _ dumfn,'ca/- Anamaria & Selma. 16:00-17:00

Country Club- Mârincaş. 17:00-18:00 Ebine şi-aşa rău - Ucu Florea. 18:30-19:00 Hot Mix Transilvania (noutăţi). 19:00-21:00 Melatonin - Daika Attila..21:00-

Sohic. Duminică, 9 ianuarie7-11 C afeaua din pat (maxima, meteo, power-play.horoscop, reţeta de week-end, calendarul zilei). 11-13"Astromagazin". 13-14 "Sonic Junior* (Mihai Moş).

d e s c h id e - te . R odica T ulbure. 1 1 ,0 0 -1 3 ,0 0 R a d io c o n e x iu n i. R edactor: R adu S ă p lă c a n13.00 R a d io ju rn a l B u c u re ş ti. 13,15 L u m e a m uzic ii. Prezintă Ciprian Rusu. 16,00 E m is iu n e a în lim b a m ag h ia ră . 18,00 Ştiri. 18,05 A n o tim p u l ide ilo r. Redactor: Dan Baciu. 19,00 R a d io ju rn a l R ad io R o m â n ia A ctualităţi. 19,15 D in g ră d in a cu flo r i m u lte , cînlece şi jocuri populare, muzică populară la c e re rea ascultă torilor. P rez in tă C odru ţa A ron Vîrtic. 2 1 ,5 8 în c h id e r e a p ro g ra m u lu i.

Duminică, 9 ianuarie8.00 Ş tiri. 8,05 L a izvo r de c în t ş i dor. Muzică populară. Prezintă: Codruţa Aron Vîrtic. 9,15 A p ă ră to rii g l ie i transilvane. Emisiunea armatei.10 .00 M ile n iu l I I I . E m isiune re a liz a tă d e

p u b lic is tu l ' C o n s ta n tin M u s ta ţă . 1 1 ,0 0 R a d io d u m in ic a . E m isiune d e d ivertism ent. R edactor: Cornel U drea. 13 ,00 R a d io ju rn a l R a d io R o m â n ia A c tu a lită ţ i. 13,15 D ilig en ta d e B izan ţ. Emisiune de m uzică folk, prezintă Florin S â s ă rm a n . 1 4 ,0 0 E m is iu n e a în l im b a m a g h ia r ă . 1 8 ,0 0 Ş t i r i . 1 8 ,0 5 B r e lo c . Divertisment p rezen tat d e Florin P ruteanu . 19,00 R a d io ju rn a l R a d io R o m â n ia A c tu a l ită ţ i . 19,15-20,00 A p ro p o . R edactori: S tela Maria R areş & Sergiu Alex. 20 ,00 D in g ră d in a c u f lo r i m u lte . D edicaţii d e m uzică populară.

• Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Ştiri. 22,00 în c h id e re a p ro g ra m u lu i.

. R E N A Ş T E R E ASîmbătă, 8 ianuarie

6.00 Ceasurile dimineţii - program matinal de ştiri, actualităţi, şi muzică; 10.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 10,05 Sfinţii Părinţi, contemporanii noftri; 10.30 - Mersul pe valuri; 11.00 Cărări de taină - emisiune de folclor; 11.30 Vreme trece, vreme vine antologia poeziei religioase; 12.00 Ziarişti ia microfon; 12.30 Musica sacra; 13.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 13-05 Magazin: emisiuni religioase, culturale şi sociale; 18.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 18.05 Departamentul social; 19.30 Musica sacra; 20.30 Păhărelul cu nectar - emisiune pentru copii; 21.00- Actualitatea - buletin de ştiri; 21.05 Dedicaţii de muzică populară; 24.00-6.00 Liniştea nopţii - program muzicaInocturn. Duminică, 9 ianuarie6.00 Program special de duminică; 10.00 Sfîntă Liturghie în direct de la Catedrala Ortodoxă; 13.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 13.05 Magazin: emisiuni religioase, culturale si sociale; 18.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 18.05 Atelier biblic; 18.30 Clasica; 20.30 Păhărelul cu nectar - emisiune pentru copii;21.00 Actualitatea - buletin de .ştiri; 21.05 Muzica populară; 23.00 î/i direct cu ascultătorii, 24.00-6.00 Liniştea nopţii - program muzica! nocturn.

PROF. UNIV. Du. MIHAI CALUGĂRU Dr. ANGELA CĂLUGĂRD

S tr. P rah ovei nr. 11(Ittrju biserica Bob)

PROGRAM OFTALMOLOGIEL ,- M j , V - 1 7 -2 0 S . - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISDICID l i f e l i n e

St I Hctul nostru la dispoziţia s dumneavoastră. Telefonul g de noapte, telefonul vieţii

1 9 1 6 4 7G a rd ă d c n o a p te , o re le 2 0 - 0 8 .1

Linia telefoniei dc intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului initiatâ dcLABORATORUL DE S IS T A T E MI-WALA CLUJ stă la dispoziţia dvs.dc luni pînă vineri, între orele 8 - 22.

Vă aşteptăni apelurile la numărul 186864.

Page 3: Ultimul kamikaze PREFECTURA - .Valsa plimerii” psntnidspace.bcucluj.ro/.../72161/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2784.pdf · Ultimul kamikaze MARIA SANGEORZAN m ugur Isărescu este,

-9 ia n u a r ie 2

Pîot@jar@a in@iiuIui înconjurător - o provocare a viitorului secol

(“Le Monde")Secolul al XXI-lea va : face

întoarcerea la .secolul aT XV-lea în materie de mediu, opinează ecologistul indian Anii Agarwal, citat de . ziarul francez "Le Monde". Sugerînd nevoia unei reconsiderări a descentralizării aparatului de stat indian, la nivelul

bogăţia; - ; •Astăzi,- această responsabilitate

revine statului, şi în ţările în curs de dezvoltare, statul şi-a dovedit iricompetefiţa în a trata astfel de probleme. EF este centralizat şi foarte

privind protecţia m ediului: ţările industrializate formează un grup, ţările -în curs de dezvoltare altul, iar între ele se încheie 6 serie-de tranzacţii- O renunţare la aceste tranzacţii nu. este deloc de imaginat la fel cum este de

corupt. Este cazul Indiei, dar şi .al. greu de obţinut ca naţiunile mai multor state din Africa sau America dezvoltate să se supună democraţiei

regiune pare un canal de scurgere.Toate acestea în condiţiile în care venitul anual pe locuitor este foarte mic - cca 500 dolari - în India şi aşa extrem de poluată. Soluţia, opinează dl Agarwal, o reprezintă societatea civilă. Este nevoie de persoane din ce în ce mai conştiente de problema

celui existent înaintea colonializării, poluăni şi din ce în c6 mai în măsură Latină. Astfel, secolul al XXI-lea se globale. Exemplul stau aproape toateAnii Agarwal invită naţiunile bogate să determine sistemul politic să ia va caracteriza prin schim bări clauzele privitoare la sancţiuni, în cazul

măsuri pentru eliminarea unei astfel de substanţiale, o mutaţie majoră, în nerespectăni tratatelor, ce trimit mereuprobleme. Dacă societatea civilă nu sistemul de guvernare ce se va orienta la “pedepse de ordin economic,este organizată, nu se va trece- l a . spre o democraţie descentralizată. în Comerţul nu constituie însă o armă peacţiune în 10, ci în 40 de ani. Cu cît acest sens, secolul al XXI-lea va face care săracul o. poate utiliza împotrivasocietatea civilă va fi mai repede întoarcerea la secolul al XV-lea. ; bogatului. Dacă Bangladeshul arorganizată, cu atît lupta împotriva Cea de-a treia mare provocare căreia impune sancţiuni economice Statelor poluării va fi mai evidentă. ■ va trebui să i se găsească răspuns în Unite situaţia ar stîmi fără îndoială

Rolul ţărilor dezvoltate este deosebit secolul al XXI-lea este “globalizarea rîsul. în schimb, dacă SUA impunde important deoarece - dată fiind - la nivel ecologic”, î n : condiţiile ' sancţiuni împotriva Bangladeshului,starea economică a statelor în curs de - acumulării a tot mai multe bogăţii, situaţia este cu totul alta. Este decidezvoltare - sprijinul financiar al începem- deja să înţelegem că evident că singura posibilitate casocietăţii civile este scăzut. Dacă schimbările dintr-o ţară pot avea lucrurile să avanseze este aceea caOccidentul doreşte o rezolvare a repercusiuni în alte zone geografice. SUA să declare că sînt gata să respecteproblem elor legate de mediul Nu se poate deci vorbi de o protecţie tratatele, de exemplu, acceptînd deciziaînconjurător în ţările în curs de - a m ediului înconjurător la scară Curţii Internaţionale dacă aceasta nu.dezvoltare, ele trebuie să acorde ajutor mondială, acţionînd separat în fiecare le este favorabilă. SUA, în calitate de

lipsite de posibilitatea de a se integra nu numai guvernelor, ci şi societăţii -stat; este nevoie de o viziune globală. - cea mai puternică naţiune de pe glob, pieţei mondiale. Pentru construirea civile. . Aceasta înseamnă globalizare la nivel ? au un rol determinant în realizareaunei lumi mai drepte - care să-şi vadă , Din acest punct de vedere, viitorul - ecologic - lucru ce începe deja să se globalizării l a scara ecologică. Dacăsatisfăcute nevoile de bază - protejarea secol s-ar putea asemăna - atît în cazul producă. . ‘ ' americanii nu acţionează în funcţie de

să vină în ajutorul societăţilor civile din ţările sărace. , .

Care vor fi, în materie de mediu înconjurător, riscurile majore ale secolului al XXI-lea? în opinia domniei sale acestea sînt trei. Primul se referă la problema sărăciei, ce se repercutează în special asupra mediului înconjurător. Este de presupus că secolul al “XXI-lea va continua în sensul globalizării-economiei, de aici şi o rapidă creştere economică şi o Importantă bogăţie mondială. Dar această bogăţie nu se va răsfrînge şi asupra celor aproximativ un miliar.de persoane cele mai sărace de pe glob,

mediului reprezintă, în aceste condiţii, . Indiei cît şi al celorlalte ţări în curs deun aspect , esenţial. Mulţi dintre aceşti săraci trăiesc în mediul rural, iar economia lor - fondată pe o bună u tilizare a pămîntului - depinde

‘ exclusiv de productivitatea solului. Dacă scade productivitatea solului, situaţia săracilor va deveni şi mai gravă, determinînd un exod al acestora spre oraşe. Este deci evident că principala provocare căreia societăţile modeme trebuie să-i facă faţă este cea legată de degradarea solului.

O altă problemă ce se impune rezolvată în secolul următor este cea legată de poluare. Viteza de propagare1 a acesteia este fenomenală. Majoritatea ecologiştilor, apreciază Anii Agarwal, au uitat că, odată cu boom-ul economic ce a urmat celui de-al doilea război mondial, lumea occidentală a devenit extrem de poluată. în anii ’70 s-au depus eforturi susţinute pentru a limita efectele poluării şi se poate spune că o parte dintre ele au fost puse sub

. control. . -Ce se întîmplă astăzi cu ţările în curs

de dezvoltare? în ultimii aproximativ 15 ani se constată o creştere economică însemnată şi acest lucra va continua mult timp de acum înainte. Ţările în curs de dezvoltare vor urma acelaşi scenariu ca ţările dezvoltate în anii ’50 - ’60. Aproape toate marile oraşe asiatice sînt deja asfixiate de poluarea atmosferică, aproape fiecare rîu din

dezvoltare - cu cel de-al XV-lea. Instituţiile create în India în urmă cu aproape 150 de ani erau adaptate moştenirii coloniale. înainte însă ca

interesele lor, globalizarea nu va fi echitabilă şi corectă.-Pe de altă parte, dacă liderii americani vor înţelege că ei sînt responsabili nu doar de interesele naţiunii lor, ci şi de cele ale

în ultimele trei decenii, au fost semnate un număr mare de Tratate în domeniul protecţiei mediului. Acesta din urmă a devenit la fel de important precum negocierile internaţionale,

englezii să vină în India, acest stat era . comerţul sau problema nucleară. Şi, întregii lumi, atunci ţările mai mici,unul dintre cele mai bogate din lume această preocupare nu va înceta să precum M alvine (Falk land) sau- motiv pentru care francezii, englezii, crească. Dar cum poate există oportughezii, olandezii au şi venit în colaborare în acest sens între ţări cuaceastă zonă. De asemenea, India era niveluri de dezvoltare atît de diferite,o ţară alfabetizată în proporţie de 90%. as tfe l'c a interesele tuturor să fieRealitatea este acum alta. Se poate protejate? Cum se poate dezvolta unspune că această prăbuşire se datorează' sistem global asupra mediului colonialismului,, dar .colonialismul a înconjurător care să fie şi echitabil şi luat sfîrşit în urmă cu 50 de ani. eficient? Aşa ceva va fi posibil numai

De ce nu s-a produs atunci o . evitîndu-se greşelile secolului al XVII- redresare rapidă a acestei ţări? Iea, spune dl Agarwal. în acea epocă Răspunsul trebuie căutat în instituţiile . de tranziţie de la economia de tip

feudal la cea de piaţă, terenurile au fost exploatate în beneficiul bogaţilor şi în detrimentul săracilor. Astăzi se întîmplă cam acelaşi lucra. Se poluează atmosfera, dincolo de posibilităţile de

de astăzi, în organizarea de. stat. în urmă cu 200 de ani, India era guvernată de regi. Ei erau fără îndoială necinstiţi, corupţi şi făceau prea puţine pentru ţara lor - şi totuşi, India era bogată, alfabetizată, organizată. Un studiu privind sistemul de gestionare a apei la acea epocă semnalează existenţa a mii de rezervoare de apă în întreaga ţară şi - ceea ce este fascinant - faptul că ele fuseseră realizate chiar de ţărâni. Aceasta a fost posibil graţie- existenţei unei forme de guvernare descentralizate, care funcţiona în mod pe deplin democratic şi care permitea comunităţilor locale să deţină controlul asupra resurselor naturale şi să îşi gestioneze în, modul cel mai prudent

Balgladesh, vor respecta şi ele prevederile internaţionale de protecţia mediului.

în acest proces, un rol aproape la fel de important de jucat îl au şi state precum China şi India. Dacă ţările puternic industrializate doresc să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră şi dacă China sau India nu o doresc, o schimbare climaterică este inevitabilă. '

Este foarte posibil ca guvernanţilor din aceste două ţări să le fie teamă de globalizare şi să se opună acesteia. Acest lucru va depinde m ult de activitâtea societăţii civile. Dacă însă

reparare a greşelilor.' Şi, pentru'a opri cele două ţări vor iua parte la procesul aceste dezastre, se încearcă delimitarea : de globalizare ecologică, viitorul climeiresurselor libere ale . um anităţii,' atmosfera şi oceanele.

Un sistem global în măsură să răspundă nevoilor tuturor ţărilor, fără. a lăsa pe cineva pe dinafară, ar puţea fi imaginat ca bazîndu-se pe principiul “bunei guvernări” (fondat pe echitate, justiţie, democraţie), sau operînd o serie de tranzacţii - ceea ce nu are nimic de-a face cu buna guvernare şi principiile ei. Este cazul tratatelor.

pe Terra va fi cu totul altul. China şi îndia au, de asemenea, cel mai mare număr de săraci din lume, şi continuă să se afle printre naţiunile cele mai sărace de pe glob. Ele vor juca deci un rol major în lupta pentru dreptate socială. Naţiunile occidentale vor trebui să înţeleagă acest lucru şi nu să-l interpreteze ca un mijloc de obstracţionare a iniţiativelor lor în materie de mediu înconjurător.

Secolul al XXI-lea - secolul regresului(“Le Figaro Magazine’) Secolul ce se încheie a fost

cel al regimurilor totalitariste. Cel care vine, va fi, poate, cel al regresului. Să înţelegem, prin aceasta, o perioadă de răsturnare a mişcării ce a tins - începînd de la Renaştere - să elibereze individul de determinismele naturale,. comunitare şi religioase în care se blocase destinul lui. Profitînd . de schimbarea mileniului, care nu poate Să lase un semn în conştiinţe, ceea ce ne aşteaptă este, poate, ceva asemănător grefării unui nou Ev Mediu pe modernitatea noastră. O epocă

■ ce este caracterizată de disoluţia statului în puterniceconglomerate economice, financiare si sociale, în

corporaţii şi secte, şi de supunerea popoarelor la forme inedite, neteritoriale, de ambiţie imperială. Toate aceste lucruri avînd ca efect o fragmentare la infinit a forţelor şi mizelor politice, precum şi lăsarea opţiunilor definitive la latitudinea celor ce deţin pîrghiile economice şi sociale. Şi aceasta, sub supravegherea experţilor şi arbitrilor, rămaşi singurii maeştri ai jocului.

Pentru a risca această anticipare, nu este nevoie deloc sâ fii -vizionar. Punctul de întoarcere al balansierului istoriei nu trebuie căutat într-un viitor ce nu poate fi întrezărit. Acest punct se situează în spatele nostru - în momentul-crucial ce a.asistat,

■ aproape simultan, la^douâ secole după 1789, la lichidarea mitului Revoluţiei franceze şi .la spargerea banchizei sovietice.O legătură - reflectată de mass- ' media - a fost atunci stabilită de către istorici, filozofi şi lideri religioşi cei mai apreciaţi între iluminism, terorismul iacobin şi totalitarismul bolşevic. Această punere sub semnul întrebării a devenit - sub o formă mai mult . sau mai puţin radicală - ideologia dominantă a vremii ' noastre.

Sînt foarte puţini cei care-şi dau seama că adevărul este cu totul altul şi că libertatea a fost călcată în picioare ori de cîte ori puterile au vrut să schimbe direcţia substituind comunitatea individului şi identificînd statul

cu societatea. Raţiunea, indivi­dul, universalul, republica sînt, de acum, noţiuni pe care le punem la îndoială. Laicitatea este acceptată, cu condiţia ca ea să constituie alibiul multicul1 tfiralismului. Nu întîmplător cuvîntul “cetăţean” a devenit adjectiv, asociat cu ideea unei organizări colective, de prefe­rinţă fără conotaţie politică, aşa cum este întreprinderea. Idealul cetăţeanului autonom într-o societate dreaptă,, scumpă părinţilor-fondatori ai Republicii franceze, este considerat o lună la fel de neînsufleţită şi inaccesibilă ca şi voinţa generală, prezentată ca o ficţiune. Vai de nebunul care nu aderă la o etnie, la un cult, un sex sau Ia o deosebire!

“Fraternitatea” cunoaşte o revenire a popularităţii, graţie coloraturii sale afective. Practic, nu. mai există un apărător al umanismului care să nu se gîndească la faptul că trebuie să elaboreze pornind de la aspiraţiile spre identitate, spre apartenenţă şi spre valorile emoţionale favorizate de omniprezenţa imaginii. Nu contează câ aceste forţe sînt' vehiculate de- minorităţi, antrenate într-o escaladare a supralicitărilor.de către legile clasice ale frustrării relative şi ale identităţii reactive. Întracît

. ele sînt singurele ce se fac auzite, sînt considerate ca fiind ireversibile. Dacă nu li se opune rezistenţă, ne vor atrage în- tenebrele lor.

Regimultaliban

exportator de extremism

("Foreign Affairs”)

- Partea I - Rescrierea

regalilor marelui joc

Din ce în ce m ai. mult, haosul din A fganistan tinde să-i depăşească graniţele. Războiul civil în plină desfăşurare a reuşit să polarizeze regiunea, Pakistanul şi A rabia S audită sprijinind regim ul instaurat de miliţiile fundam en taliste sunnite ale talibanilor, în vreme ce Iranul, R usia, In d ia şi patru foste republici sov ie tice din A sia C en tra lă îi su sţin pe foştii guvernanţi afgani şiiţi înlăturaţi de la putere de talibani, regrupaţi acum în cadrul Alianţei Fiordului. C onflic tu l p rovoacă enorm e pierderi economice în regiune, dar fiindcă apetitul “baronilor războiului” pentru contrabandă şi trafic de droguri pare insaţiabil.

Pe fondul vidului politic creat de cei 20 de ani de război şi de inexistenţa unui guvern stabil a apăru t o n ouă generaţie de fundamentalişti violenţi, educaţi în spiritul modelului islamist unic creat de talibani. Mii de străini cu opţiuni radicale luptă acum în

'Afganistan de partea talibanilor şi speră ca într-o bună zi vor reuşi sâ înlăture, la rîndul lor, de la putere regimurile din ţările lor prin revoluţii islamice d e ’tip taliban.' Spre exemplu, militanţii islamişti ce dispun de baze în, C ecenia şi care au preluat controlul în iulie 1999 asupra unor zone din Daghestan, numără în rîndurile lor arabi, afgani, p ak is tan ez i, d in tre care m ajo rita tea au luptat în Afganistan. Similar este şi cazul celor 800 de. luptători uzbeci şi tadjici care au cucerit zone din sudul Kîrgîzstanului în august Dispariţia statului de drept în Afganistan oferă militanţilor din Pakistan, Iran, republicile din Asia Centrală şi din Regiunea A utonom ă U igură X injiang (provincie din nord-vestul Chinei cu populaţie majoritară.uigură, de

"religie musulmană) o perspectivă atrăgătoare - de a beneficia de un refugiu şi de a obţine resurse financiare prin contrabandă.

In to t acest, tim p, singura reacţie a Washingtonului este monomania sa privind aducerea în faţa justiţiei a teroristului de origine saudită Osama ben Laden - acesta nefiind nici pe departe o ' strategie viabilă pentru această regiune din ce în ce mai instabilă.

Ţările occidentale îşi fac iluzii deşarte dacă îşi imaginează că vor putea exploata imensele rezerve de gaze naturale şi de petrol din Asia Centrală fără ca mai întîi să aju te la in stau rarea păcii în Afganistafi.

Page 4: Ultimul kamikaze PREFECTURA - .Valsa plimerii” psntnidspace.bcucluj.ro/.../72161/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2784.pdf · Ultimul kamikaze MARIA SANGEORZAN m ugur Isărescu este,

documentară a stolnicului (dregător personal al domnului) în

' Ţara Românească.

1 W . I V m n u i n aI , ^ , ............

Invitarea prestigiosului ansamblu clujean'la-manifestările supranumite “M illennium la Nanning” s-a datorat cărţii de vizită a acestuia, care-însumează, într-o enumerare

telegrafică: F ran ţa, 1974 - Dijon: “Discul de Aur”, “Colierul d e ' Argint”; Italia, 1976 r jMessina; Anglia, 1978 - Middlesborough: premii pentru solişti instrumentişti şi dansuri; F ranţa, 1979 »- Taibes; Anglia, 1980 - Middlesborough: premii pentru orchestra, dansuri şi solişti vocali; Iugoslavia^ 1981 - Zagreb; F ranţa, 1981 - Montoire, Felletin; G erm ania, 1982. - Ulm; Franţa, 1985 - Saint Callais, Le Nouvion en Tierachej Germania, 1985 - Ulm; U c ra in a 1988 K iev ; F ra n ţa , 1990 - Nantes,. Aubigby, Villefranche de Rouergue; Ucraina, 1991 - Mirqnovka; Franţa, 1991 - Reims, Premiul I: muzică; Olanda, 1992 - Raalte, Warfîum; F r a n ţa , 1992 - M azamet, Saint Afrique; C anada , 1993 - Drummondville, “Certificat de distincţie”; Africa de Sud, 1993

^ '99 S =3

NANNINM i i z 7tt 13

S*.S A L ' :

S::FESTimL- ■; .

>

% ■' r-'&i

" & S ' - ................

' f™ : . ■ ? !r* V ‘*4k • ' i r - . • ' î lfI

-■ ■■ - •a“ :‘ a

Palmaresul: absolut impresionant al Ansam blului fo lc loric SOMEŞUL- NAPOCA al Şcolii de Arte din Cluj- Napoca, ansam blu condus de la înfiinţarea sa, în 1973, de reputatul om de folclor dr. Zamfir Dejeu, s-a îmbogăţit recent cu un succes de proporţii în reg is tra t în . cadrul Festivalului Internaţional al Artelor şi Cîntecului Popular de la Nanning (China) - o i ma n if esta re de. pro porţi i uriaşe, | desfăşurată pe mai m ulte niveJe; activităţi culturale, activităţi economice şi de comerţ, respectiv activităţi turistice; Tema acestei ediţii a fost înscrisă sub genericul: PRIETENIE, BUCURIE, PACE, DEZVOLTARE si TRECERE SPRE NOUL SECOL'

■ s a "

toate culorile pămîntului. Ca o recunoaştere a valorii şi examenului de virtuozitate trecut cu brio, Ansamblul folcloric SOMEŞUL- NAPOCA a fost invitat de onoare în cadrul spectacolului de gală de la Nanning “Song of the World” - difuzat în întreaga Chină; desfăşurat într-o veritabilă galaxie a starurilor din China, dar şi din Franţa, Polonia, Nigeria, Austria sau Pakistan, din Hong Kong şi Taiwan, cărora li s-a alăturat şi interpretul de muzică pop Richard Marx.■ Programului de festival i-a fost asociat şi unul de vizite, care a oferit clujenilor posibilitatea de a cunoaşte'pe viu cîteva dintre obiectivele culturale şi turistice, de mare interes, ale Chiriei -'tot".

...................................... _ . . atîtea mărturii ale unei moşteniri milenare, intrate în patrimoniul|folclorului tradiţional, caracterizat prin varietate ritmică şi melodică, umanităţii: “Lacul de Sud” de la Nanning şi Peştera Yiling din.'armonie modală, vivacitate şi sensibilitate. Caracteristici completate apropiere, mormîntul Dinastiei Ming de Ia Wu Han (în care a u . în mod fericit de varietatea cromatică a costumelor, care .adună fost descoperite cele mai vechi instrumente tradiţionale chinezeşti),

expoziţia de scoici cu

- Roodeport, ‘Trofeul pentru dansuri în coregrafie”; Slovacia, 1994 - Kosice; Olanda, 1994 - Odoom, Ruurlo; Mexic, 1994 - Guanajnato, Festival “Cervantino” ; Spania, 1995 - Palma de Mallorca; Germania, 1995 - Paderbom; Franţa, 1995 - Mazamet; SUA, 1996 - Idaho, Utah, Illlinois; Olanda, 1997»Ruurlo; Anglia, 1997 - Middlesborough, 6 premii; F ran ţa, 1997 - Le Nouvion en Thieracfie;i SUA, 1998 - turneu artistic; G erm ania, 1998 - Rudolstadt, Ribnitz-Damgarten; Germania, 1999 - Erfurt, Ribnitz- Damgarten - Premiul juriului; Uzbekistan, 1999 - Samarkand.

Ansamblul clrijean a participat, în contextul turneului de o lună efectuat în China, la manifestările artistice prilejuite de Anul Internaţional de cîntece şi-dansuri populare, prezentînd spectacole la Beijing, cu ocazia Zilei Naţionale a României, la marele Festival Internaţional al Artelor şi Cîntecului Popular de la Nanning, din regiunea Guangxi, şi în alte numeroase localităţi dispuse pe o suprafaţă de cîteva mii de kilometri. Sub conducerea muzicală a d r . Z am fir Dejeu, în coregrafia maestrului Lucian M arian, publicul chinez, dar şi miile de oaspeţi de pe toate continentele, au putut aplauda: dansurile din Tritenii de Jos şi zona Cimpiei Transilvaniei, cîntecele de uliţă şi de cătănie, dansurile din Oaş, Codru sau Bihor, “Căluşul”, “Feciorespul” din Gorusu, “Feciorescul des” din Mera, “Hora nevestelor” din Roşia de Secaş (Alba), dansurile din Banat sau din Transilvania; apoi cîntecele şi jocurile din Zarand,'din Banat, învîrtitele şi bătutele din Căstău (Orăştie) - în interpretarea orchestrei solo-urile vocale susţinute de apreciata interpretată Iustina Dejeu sau cele instrumentale-susţinute de: D u m itru Paşca (vioară cu goarnă), D oru Dejeu (vioară) şi loan F e lic ian Mateş (taragot). Specialiştii şi publicul au apreciat rigoarea şi acurateţea interpretării dansurilor şi pieselor vocal- in s tn im e n ta lc româneşti, selectate p rin cercetarea atentă a

perlă, “Templul Cerului şi “Oraşul Interzis” de la Beijing etc. etc. Prin intermediul, nostru, A nsam blul fo lcloric SOMEŞUL-NAPOCA al Şcolii de Arte ţine să m u l ţ u m e a s c ă Consiliului local C luj- N apoca, precum şi Ambasadei Republicii P opu lare Chineze la B ucureşti, domnului conşiiier Yuan Xue,

p n E s m m m u tz ? 1973#.H ttK StJttt:. fţtttTIRAM SfA.

y i » E 3 E S * R * a i * . t a * . ■ • e f lB t f * . t t n

Mflts. m m * . immmnm. a s iw ttn K . s âfc fflK s ram » ***# .'- «aeMnştHKARKtţe. ta; m x m ? . m .

b s &b . a®.*$&&&%. w z t& m im m n si* m n . SD: ttLSBttS®. «W18S?S»*SffiS ;SU:¥91RSmjst. , i L . S ijLd-yj

62499093B S tsa 13769 m 62798663 ’ '> • . « 8 8 2 7 2 9 62172426 '♦ iliS zîS 1 2 8 1 1 1 1 * %S: 63552020

care au înlesnit efectuarea acestui lung ş i : epuizant turneu, dar care a fost încununat de atîtea satisfacţii. Nu încape însă nici o îndoială că A nsam blul fo lcloric SOMEŞUL -NAPOCA a fost un vrednic mesager al culturii româneşti tradiţionale, . într-un moment în care ţara are nevoie sâ fie cunoscută în adevărata ei lumină, prin valorile ei autentice. .

F J± i m m ± m x ± m * > L '

Michaela BOCU j

Page 5: Ultimul kamikaze PREFECTURA - .Valsa plimerii” psntnidspace.bcucluj.ro/.../72161/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2784.pdf · Ultimul kamikaze MARIA SANGEORZAN m ugur Isărescu este,

Aicij Z1.1VJ1 ar putea fi î; reclama dumneavoastră

1873 - S-a născut lutiu Maniu, lider al Partidului Naţional Ţărănesc (192&-

1933; 1937-1947), prim-ministru al României (1928-1930:1933).

H e n r i e t t e

rie 20 ' ■ E r r a s D E a a D i

1 0 0 DK ANI DE L A NA ŞTERE. ■ Cu 100 de ani în urmă, la 9 ianuarie, :1a St. Avold se năştea Henriette

• Yvonne Stahl, cea care, .la numai 24 ' de ani, avea să uimească, cu'romanul Voica, o întreagă galerie de critici.

Publicat în paginile Vieţii româneşti « din octombrie 1924, romanul , său de ' debut este apreciat de Garabet

Ibrăileanu drept “una din cele mai bune bucăţi din literatura română cu subiect din viaţa de la ţară”. “Observaţia sigură - notează el -, culoarea locală, auţenticifatea tipurilor, dialogul exact ca psihologie şi limbă, dramatismul

» rezu lta f din conflicte- sufleteşti; atitudin^arautoarei faţă de tipuri, obiectivă, imparţială şi coprehensivă,

. iată 'atîtea calităţi de primul rang al acestui mic roman. Romanul acesta

: ţărănesc este o noutate în genul lu i , ; prin lipsa de idealizare,'prin lipsa de ponegrire, prin cruzimea cu care e redată “sălbăticia” ţăranului, alături cu înţelegerea ei, deci cu iertarea ei”. Un an mai tîrziu, în 1925, cînd Henriette Yvonne Stahl termină. Conservatorul de Artă Dramatică, romanul Voica este distins cu Premiul pentru proză al

. Societăţii Scriitorilor Români, fapt ce o, determină să renunţe definitiv la

actorie. în 1932 romanul Voica este " tradus în limba franceză şi publicat în . revista La courte paille, condusă de. Henri Poulaille şi Henri Philippon.

Volumul de nuvele M ătuşa Matilda, publicat în .1931 de Cultura Naţională anunţă îndreptarea autoarei spre sondajul psihologic.

în 1934, la Editura Adevărul apare - al doilea roman al Henriettei Yvonne Stahl, Steaua robilor. Despre acesta, Mihail Sebastian notează în Rampa . din 18 ianuarie l935 :~ ‘‘Larg în cuprindere epică, lapidar şi intens în momentele dram atice, precis în desemnarea unei situaşi, subtil în • urmărirea ecourilor ei psihologice,-

. romanul acesta revelează un. scriitor sensibil şi sobru, foarte atent la cele mai îndepărtate vibraţii interioare, dar, foarte exact în exprimarea lor nuanţată. Nici un moment fals în această carte, nimic retoric, nimic factice, nimic silit. : Totul e natural, spontan, viu şi simplu, în ciuda faptelor care de multe ori sînt neaşteptate, în ciuda oamenilor care de ' multe ori sînt derutanţi”.-;

Volumul în tre zi şi noapte apare la Editura Contemporană în l 93 î . “Cu ultima d-sale lucrare: “între zi. şi

noapte”, 3-ra Henriette Stahl ne-a dat, poate, opera de căpetenie a talentului d-sale. Toate calităţile şţiute ale acestei scriitoare, Isimplkitate, naturaleţă; construcţie amplă, gradaţie şir profunzime, se'găsesc aci realizate cu prisosinţă” - scrie Mircea Georgescu în Evenimentul zilei din 2 ianuarie 1942. în 1969 romanul apare şi Ja Editura- Seuil din Paris, în traducerea autoarei. '< în 1946 Editura Forum publică romanul M ărea bucurie. Apoi, în 1965,1a Editura pentru Literatură apare romanul Fratele meu, omul. Urmează volumul de versuri O rizont, linie se v e ră : (Editura Eminescu, 1970; publicat şi de Editura L’Athanor din Paris, în 1976, în traducerea autoarei), căruia se adaugă romanele Pontiful (Editura Eminescu, 1972),’ Le Ţemoin de l’Eternite (Editură Caracteres din Paris, 1975), Lena, fata luî Anghel M ărgărit (1977) şi Drum de foc (1981). .

Henriettei. Yvonne Stahl îi datorăm şi valoroase'traduceri din -Andre Maurois (Drămuitorul de suflete),

• Marcel Brion (Lorenzo Magnificul), Emily Bronte (La răsc ru ce de

vînturi), John Galsworthy (Comedia (Ind ia secretă); Henriette Yvbnne m odernă, F o rsy te saga), Stahl s-a stins din viaţă în 25/26 maiRabindranath Tagore (G o ra ) , S. 1984.- •M urasaki' (G enji), Eugene Sue ' *(Mistereje Parisului), Paul Bronton D M .T R IP O N

Săptăm îna EM INESCU• 10-16 ian u a rie 2000 •

Anul 2000 este pentm români, ' : înainte de toate. AnulEminescu* Anul începutului.

; continuu. în preajma aniversarii a 150 de-ani de la naşterea Poetului Naţional, Consiliul local al munjcipiului Cluj- Napoca, Biblioteca Judeţeană “O. Goga”, Inspectoratul pentru

'Cultură al judeţului Cluj şi Inspectoratul Şcolar Judeţean organizează o serie demanifestări culturale, după cum urmează: expoziţia de carte, documente rare şi ilustraţie eminesciană, simpozionul omagial, marele spectacol de poezie şi muzică. Vernisajul expoziţiei va avea loc luni, 10 ianuarie a.c., ora 10, la Muzeul Naţional de Artă. Expoziţia “Eminescu începutul continuu” va putea fi vizitată zilnic între orele 10-18; miercuri, 12 ianuarie, la ora 10: simpozionul ştiinţific "Eminescu în mileniul 111” , la Facultatea de Litere a,Universităţii “Babeş-Bolyai”; sîmbătă, 15 ianuarie: ora II - depuneri de coroane la statuia lui Mihai Eminescu din faţa Teatrului Naţional, ceremonie urmată, la ora 12, de spectacolul literar-muzical-coregrafic “Numai Poetui”, la Teatrul Naţional.

U n iv e rs ita te a P o p u la ră C lu j-N a p o c aLuni, 10 ianuarie a.c., cu începere de la ora 17, la sediul

Universităţii Populare din Piaţa Unirii nri 24, va. avea loc expunerea: Nicolae Pauiescu - descoperitorul insulinei; prezintă praf. univ. dr. doc. Crişan Mircioiu, rectoruî Universităţii populare Cluj-Napocă; marţi, 11 ianuarie, la ora 17, Cercuî “Din tainele naturii şi ale universului”, expunerea: Alimentaţia naturistă - un scut împotrivă răcelii; prezintă Stela Potra Pod; în aceeaşi după-amiază, de la ora 18, expunerea: Impresii din SUA(ll) - prezentare cu diapozitive; prezintă prof. univ. Petru Derevenco.

U n n o u c o r la G h erlaîn ultima perioadă, în paginile ziarului nostru am scris de.

mai multe ori despre corni mixt al oraşului Gherla. Formaţia corală condusă de prof. Vaier Perşa s-a înfiinţat în primăvara anului trecut şi de atunci a prezentat nu mâi puţin de 20(1) de spectacole, remareîndu-se atît prin repertoriul bogat, jcît şi prin calitatea programului. Corul a fost invitat şi în Elveţia,, unde artiştii amatori de pe Someş intenţionează şă plece în cursul acestei veri.

• Profesorul Vaier Perşa, animatorul vieţii muzicale din Gherla

nu se opreşte aici. El doreşte să înfiinţeze şi un coral copiilor după modelul Minisong. Fiind cadru didactic la Liceul Teoretic “Ana lpătescu" din localitate are de unde să-şi aleagă copiii. Printre elevii şcolilor gherlene există mulţi copii talentaţi, cu voce bună, care ppt forma oricînd un cor mixt. Totul depinde de selecţie şi de perseverenţa cu care profesorul va lucra cu aceşti copii. Liceul Teoretic “Ana lpătescu” a avut şi pînă acum un cor propriu, dar prof: Vaier Perşa doreşte ca şi la nivelul oraşului să existe o formaţie reprezentativă. Există toate premisele ca în cursul-acestei primăveri noul co ral copiilor din oraşul Gherla să se prezinte în faţa publicului. Iată ce înseamnă pasiune şi dăruire în activitatea culturală. Fără nici o pretenţie financiară, prof. Vaier Perşa a creat la Gherla o adevărată “şcoală” a muzicii corale. SZ. Cs.

VLAHII DIN SERBIA Şl BULGARIA VOR PUBLICA UN ZIAR

(ETA) . ■ .Asociaţia vlahilor din Bulgaria şi cea din Serbia vor publica

.în comun un ziar, relatează BTA, citîndu-1 pe preşedintele organizaţiei bulgare, Ivan Alexandrov. Decizia în acest sens a fost luată la un congres al Asociaţieî Vlahilor din Serbia de la sfîrşitul lunii decembrie. Noua.publicaţie a vlahilor, grup etnic românesc, va apărea de trei ori pe an, dar nu s-a specificat deocamdată în ce limbă sau limbi, menţionează BTA. în prezent, vlahii din Serbia publică un periodic intitulat Naşa Duma, iar cei din Bulgaria - periodicul Timpul. Acesta din urmă apare atît în bulgară, cît şi în română, iar primul numai în sîrbâ. Amîndouă văd lumina tiparului o dată pe lună şi vor continua să circule independent, precizează agenţia buîgară.

La OPERA ROMÂNĂCluj-Napoca

TRAVIATAOpera Română Cluj-Napoca prezintă duminică, 9 ianuarie

(ora 18,30) opera TRAVIATA de Giuseppe Verdi..Dirijor: ADRIAN MORAR; regia artistică EM IL

STRUGARU, scenografia şi costumele - W1TLINGER MÂRGIT, coregrafia - ADRIAN MUREŞAN, maestrul corului - TIBER1U POPA.

Distribuţia serii este următoarea: soprana DOINA NECULCE SÂMPETREAN - "Violetta Valery", tenoml ION. POJAR - "Alffedo Germont", baritonul FULOP MARTIN -

."Giorgio Germont", mezzo'soprana MONICA MATEI DENIŢIU - "Flora Bervoix"; soprana MARIA GHIRCOIAŞU

"Annina", basul TITUS PAULIUC - "Marchizul d'Obign/, basul SANDU MARCOVIC1 - "Baronul Douphol", tenoruî DAN DUM1TRANÂ - "Gastone, Viconte de Letorieres", basul MARIUS CHIOREANU - "Doctorul Grenvil", iar în alte roluri IOAN DAVID şi ŞTEFAN ZELEI.

Rubrică realizată de M . BOCU

LICITAŢIE DE PROIECTE ONG* K I •în data de 27 ianuarie, la sediul DTSJ Cluj, din

B-dul Eroilor nr. 40, et. III,.va avea loc concursul de proiecte al ONG-urilor de tineret pe trimestrul I al anului în curs.-Cererile de finanţare completate vor fi depuse la Biroul de Tineret pînă cbl tîrziu în'-'24 ianuarie. De la Biroul de Tineret pot.fi procurate şi noile broşuri cu condiţiile de finanţare pentru anul 2000. Informaţii suplimentare la teL 19-12-05. (M.T.)

IN ATENŢIA ORGANIZAŢIILOR DE TINERETIn acest an, Ministerul Tineretului şi Sportului va renegocia

programele bilaterale de schimburi în domeniul .tineretului cu Franţa, Regatul Maroc, Tunisia, Republica Moldova şi Ungaria, Propunerile de schimburi ale asociaţiilor de tineret cu asociaţii partenere din ţările .mai sus menţionate, avînd ca teme stagii de formare si informare, activităţi sociale tineret, ecologice, vor fi trimise-la Direcţia Generală -Relaţii Internaţionale, fax: 01/210-01-61, pînă la data de20 ianuarie 200°- ’ v . (M.T.)

La peste un secol de ta începutul mişcării memorandiste, românii mai speră la libertatea deplină, în fruntariile fireşti ale patriei. Ei mai speră la dreptul neîngrădit de exprimare în limba proprie, fără nici o ingerinţă din afară, prin legi .şi ordonanţe, care să atenteze la demnitarea noastră naţională. Impunerea altor limbi, în instituţiile unui stat de drept, este contrară constituţiei legilor firii şi ale bunului simţ.

Dreptul la limba proprie, limba majorităţii populaţiei, a fost unul din dezideratele . . cuprinse în“M em orandum ul” form ulat de reprezentanţii mişcării naţionale din . Transilvania, la 8/9 - 20/21 ianuarie 1892. Conferinţa extraordinară a PNR, de la Sibiu, care l-a ales preşedinte aî partidului pe dr. Ioan Raţiu, s-a adresat împăratului Franz Iosif, cerîndu-i punerea românilor în drepturi egale cu celelalte naţionalităţi din Transilvania. Fruntaşii mişcării româneşti: Vasile- ■ Lucaciu, Gheorghe Pop de Băscşti, Eugen Brote, Iuliu Coroian, VinCcnţiu Babeş şi alţii, considerau că â sosit plinirea vremii. Memorandumul a constituit apogeul luptei împotriva politicii de maghiarizare şi deznaţionalizare a românilor ardeleni. La 25 de ani de la dualism, Memorandumul s-a dorit a fi pn bilanţ acuzator, mai ales în-acest sfert de veac. Mişcarea s-a" ' desfăşurat în deplină concordanţă cu cea iniţiată de partidele naţionale ale sîrbilor - şi slovacilor.

Fiinţa naţiunii" române a fost pusă în pericol,- mai ales o dată. cu instaurarea regimului dualist, în 1867. Prin diferite forme de luptă, mai ales prin presă şi petiţii, prin societăţile culturale, românii au declanşat o îargă campanie de înlăturare a regimului dualist, manifestîndu-se împotriva anexării Transilvaniei la ' Ungaria. “Pronunciamentul” de la Blaj, din luna mâi 1868, redactat de George Bariţiu şi publicat în “Federaţiunea”, “Gazeta de Transilvania” ş.a. solicita recunoaşterea autonomiei Transilvaniei, satisfacerea revendicărilor naţionale şi păstrarea limbii române, conform hotârîrilor Dietei de la Sibiu din 1863-1864. Societăţile culturale: A stra , Socie tateaTransilvania, Societatea Carpaţi, ca şi’ cele organizate în străinătate: România Jună - la Viena, Societatea P etru

M aior - la Budapesta, acordau o mare atenţie luptei rom ânilor împotriva regimului dualist. Lupta politică a cunoscut noi dimensiuni prin acţiunile iniţiate şi conduse de Partidul Naţional Unitar al Românilor din Transilvania, Banat şi Ungaria, constituit la Sibiu în 12; 14 mai. 1881.

întreagav perioadă, dintre anii 1881- 1895, perioada mişcării memorandiste. a însemnat momentul de vîrf al afirmării luptei împotriva asupririi naţionale. Memorandumul din ianuarie 1892 a dezvăluit “regimul dc exterminare a limbii şi naţionalităţii noastre” - cum l-a definit Ion Raţiu. El conţine “numai c u ra tu l a d e v ă r şi e s te icoana c red in c io asă a su fe rin ţe lo r şi nedreptăţilor seculare, ce Ic îndură poporul român din Transilvania şi Ungaria” a declarat acelaşi om politic, la procesul memorandiştilor, care a avut loc la Cluj, în 1894.

După o introducere, în care se argumentau istoric motivele împotrivirii românilor la ânexarea Transilvaniei Ia Ungaria, Memorandumul analizează pe rînd: legea e lec to ra lă , legean a ţio n a lită ţi lo r , legile şco lare, m un ic ipa le, de p resă şi ag ra re . Abuzurile fcomise în aplicarea lor, nerecunoaşterea poporului român ca naţiune “politică” de sine stătătoare, repetatele procese politice şi de presă intentate reprezentanţilor românilor, abuzurile autorităţilor, corupţia electorală - au constituit tot atîtea capete de acuzare în memoriul înaintat. Ceea ce a urmat este binecunoscut: arestări, procese, condamnări la ani de temniţă, îngrădirea accesului românilor la viaţa politică etc. Departe de a intimida, începînd cu anul 1905, noii conducători ai luptei de emancipare naţională, Octavian Goga, Ştefan Cicio-Pop, Aurel Vlad, Vasile Goldiş ş.a. au ridicat pe noi trepte lupta pentru drepturi şi pentru eliberarea naţională, încununată de succes la î Decembrie 1918. .

Clujul nostru istoric, martor al atîtor - umilinţe ale poporului român, prin personalităţile sale de seamă, ţine trează ideea conştiinţei naţionale. Monumentul

. Memorandiştilor, dovadă a perenităţii noastre, veghează la păstrarea cuceririlor realizate prin atîtea jertfe şi"sugerează, în continuare, îndemnul la unitate.

Prof. Ioan C Â M PEA N U -

Page 6: Ultimul kamikaze PREFECTURA - .Valsa plimerii” psntnidspace.bcucluj.ro/.../72161/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2784.pdf · Ultimul kamikaze MARIA SANGEORZAN m ugur Isărescu este,

1 A îoiI /AICI ar putea fi -g reclama dumneavoastră

1892 - A avut loc, la Sibiu, o conferinţă extraordinară a Partidului Naţional Român, care a hotărît alcătuirea unui

“Memorandum” către împăratul Franz Joseph I, cuprinzînd revendicările românilor din monarhia austro-ungară.

sîmbata-duminica, 3-9 ianuarie 20

Retrospectiva anului nolilic 1999 TIVIPrefectul Fărcaş este

demis, interimatul fiind asigurat de Peter

' Buchwald. începe scandalul cu numirea

noului consul al Ungariei Ia Cluj.

1 septem brie - A lexandru Rus, liderul PS Cluj anunţă că negocierile de fuziune cu PSDR Cluj s-au demarat în trombă, aşteptîndu-se ca acestea să se finalizeze pînâ la data cînd este

‘ programat Congresul extraordinar al PSDR.

Tinerii liberali clujeni transmit o scrisoare deschisă seniorilor prin care le cer acestora să adopte mesajul campaniei “Vrei altfel”. - ;

2 septembrie - Primarul PNŢCD al Dejului, Alexandru Man, intervine în conflictul iscat în filiala Cluj-Napoca a Partidului, declarînd că Dejul susţine anularea alegerilor din 10 iulie. .

Deputatul Vasile Matei, proaspăt înscris în PDSR, în urma neînregistrării PAU R, îşi exprim ă dorin ţa de a candida pentru Primăria municipiului Dej la alegerile din anul 2000.

4 septembrie - Victor Ciorbea este desemnat drept candidat al ANCD Ia funcţia de preşedinte al României. La Bâdăcin, unde se află casa memorialâ a Iui Iuliu Maniu, ANCD lansează un . apel în care înfierează politica PNŢCD.

6 septembrie -« în PNŢCD Cluj- Napoca situaţia devine extrem de confuză, grupările începînd războiul com unicatelor prin care convoacă Adunarea Generală a membrilor din minicipiu.

Biroul Permanent Judeţean al PNL Cluj adoptă manifestul “Vrei altfel” al tinerilor din partid în unanimitate.

piciorul în prag: Adunarea generală a membrilor PNŢCD Cluj-NapoCa va avea loc pe 17 septembrie, şi nu după

. cum a decis Fărcaş. ^10 septem brie - în prezenţa lui

Varujan Vosganiân şi a numeroaselor cadre din conducerea UFD, la Cluj este desemnată noua conducere a organizaţiei judeţene., Prof. Mircea Maniu devine noul lider al UFD Cluj, iar Gheorghe A ştilean - prim- vicepreşedinte. ' • ;

După patra ore de discuţii, Biroul judeţean Cluj al PNŢCD ajunge da concluzia că trebuie să respecte decizia preşedintelui Ion Diaconescu şi “decide” convocarea Adunării generale pe data'de 17 septembire. v

Tinerii PDSR Cluj-Napoca, în cadrai Conferinţei municipale, îl desemnează în funcţia de preşedinte pe Octavian Ilieş, postul de prim-vicepreşedinte revenindu-i lui Ruxan Rosca.

7 septrembrie - Din nou, capul de afiş este ţinut de scandalul din PNŢCD Cluj-Napoca. Depuatul Ioan Vida S im iti, p reşedintele o rganizaţiei judeţene, în conformitate cu ordinul Secretariatului general' al PNŢCD anunţă că A dunarea Generală'"'»a membrilor din municipiu va avea loc doar după finalizarea evidenţierii tuturor membrilor. ■

La Turda, PD şi PUNR semnează un protocol de neagresiune, ca răspuns la protocolul încheiat între PDSR, PSM şi PRM.

8 septembrie - Aripa Fărcaş din PN ŢC D Cluj-N apoca nu ia în considerare adresa Secretariatului general al partidului şi convoacă Adunarea generală a membrilor din municipiu pe data de 10 septembrie, principalul punct pe ordinea de zi fiind validarea sau nu a alegerilor din 10 decembrie.

Liderii clujeni ai partidelor de la putere se declară sătui de cantitatea de o rd o n an ţe de urgenţă em ise de. Cabinetul Vasile. -

9 septembrie - Preşedintele PNŢCD Ion Diaconescu se decide să intervină în scandalul de la Cluj-Napoca, punînd

13 septembrie - ÎPS Bartolomeu Anania cere Guvemuluisă reanalizeze ■ Legea Culielor,- în care Executivul respingea articolul referitor la statutul BOR ca “Biserică Naţională”. _ •

14 septem brie - Szocs Ferenc, ambasadorul Ungariei la Bucureşti, a declarat, la Cluj-Napoca, că nu are cunoştinţă despre multvehiculatele acţiuni comerciale ale consulului Bitay Karoly.

17 sep tem b rie - Consiliul de Coordonare al UDM decide, la Cluj- Napoca, să înfiinţeze o universitate c u ' limba de predare maghiară, finanţată de Guvernul de la Budapesta.

La “prima strigare”, doâr 35 de membri ai PNŢCD Cluj-Napoca au venit la A dunarea generală a membrilor din municipiu, urmînd ca a doua zi să se desfăşoare cu orice prezenţă.

“Raţiştii” din PNŢCD Cluj-Napoca se disociază, prin tr-o scrisoare deschisă, de “practicile nedemocratice din organizaţie”. .

18 septembrie - Ţărăniştii clujeni decid să anuleze rezultatele Conferinţei municipale din data de 10 iulie; foarte mîhnit, prefectul Fărcaş îl acuză pe vicepreşedintele partidului, Ulm Spineanu, că ar fi viciat rezultatele votului. ’

20 septembrie - Deputatul PNŢCD Ioan Roman declară că vrea să fie cel care va împăca cele două tabere din organizaţia locală a partidului.

22 se p tem b rie - Biroul de conducere, coordonare şi control al PNŢCD decide suspendarea din partid, pentru un an de zile, a prefectului de Cluj A lexandru Fărcaş, motivul principal fiind favorizarea fraudei de la alegerile din 10 iulie.

Odată cu numirea noului consul al Ungariei' la Cluj, Alfoldi Laszlo, care fusese expulzat în 1988, primarul Gheorghe Funar solicită Parchetului să ia măsuri împotriva celor care. iau legătură cu reprezentanţi ai Consulatului.

23 septembrie - Prefectul Alexandra Fărcaş este demis din funcţie, urmînd ca atribuţiunile acestuia să fie preluate, interimar, de , către subprefectul Peter' BuChwald.

24 sep tem brie - «Consilierul m unicipal PDSR Ştefan Dimitriu propune înlocuirea din funcţie a vfceprimarilor Nicolae Ruja şi Grigore Dejeu, pentru a se trece de sincopele din funcţionarea Primăriei.

25 septembrie - Biroul Judeţean al PD îl desemnează pe liderul organizaţiei, deputatul Iuliu Păcurariu, drept candidat din partea partidului pentru Primăria Cluj-Napoca.

Aflat în vizită la Cluj-Napoca, prim-- vicepreşedintele PNL, Valeriu Stoica îl vede candidat lă Primăria Cluj- Napoca pe deputatul Anton Ionescu. Liderul PNL Cluj refuză, însă, să candideze. ’

T inerii din PDSR Cluj şi-au desemnat noua conducere, postul de preşedinte revenindu-i lui Remus Lăpuşan, iar cel de prim-vicepreşedinte, lui Ovidiu Călin.

Vicepreşedintele UFD, Laurenţiu U lici spune că ar Ţi benefică desfiinţarea Ministerului Culturii.

'•‘H < 1

Clujul aste fărâ prefect, iar fîOfiR organizează

primul forum de amploare la care

participă toate forţele social-democraţiei

1 octombrie - Luna debutează sub semnul războiului total în PNŢCD Cluj. Radu Sârbu convoacă, într-un mod destul de îndoielnic, un Comitet judeţean al PNŢCD Cluj, unde îl revocă pe Ioan Vida Simiti din funcţia de preşedinte al Organizaţiei judeţene, devenind astfelnoul lider. Secretarul general al PNŢCD consideră, însă, această acţiune nestatufară.' ' Primarul Gheorghe Funar este audiat de către procurorul' Daniel Morar în dosarul “Alimentara”, ca urmare a blocării eliberării autorizaţiei de construcţie. ’

2 octombrie - Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România organizează, la Cluj-Napoca, seminarul “Reforma: . Realitate - Perspectivă. Poate evita România riscul-subdezvoltării?”, unde participă Theodor Stolojan, Teodor Meleşcanu, Ion Iliescii, Petre Roman şi Dan Voiculescu. Roman, Iliescu şi Meleşcanu semnează o% declaraţie comună. Theodor Stolojan afirmă că ' rămîne, deocamdată, independent.

Liderul PNŢCD Cluj, deputatul Ioan - Vida Simiti, declară, într-o conferinţă de presă extraordinară că în organizaţie s-a încercat un puci.

4 octombrie - Preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, declară decizia de demitere a preşedintelui organizaţiei Cluj, Ion Vida Simiti, drept nestatutară.. La Cluj-Napoca, liderul ÂpR,

Teodor Meleşcanu anunţă că partidul va avea candidat propriu pentru postul de primar al municipiului.

UDMR consideră că starea precară a economiei româneşti se datorează

.nerespectării program ului de guvernare.

Liderul PSDR Cluj, Vasile Suciu, îşi exprimă intenţia de a candida la fUncxţia de vicepreşedinte al partidului. Filiala Cluj îl susţine pe Alexandru Athanasiu pe fotoliul de lider.

La Cluj, partidele din arcul guvernamental consideră forumul Oamenilor de Afaceri drept o întîlnire cu iz electoral.

candidat din. âprtea partidului la Preşedinţia României.

27 septem brie - Liderul UDMR Cluj, deputatul Konya Hamar Sandor declară că acţiunile prim arului

" Gheorghe Funar “atacă nu numai relaţiile româno-maghiare, dar şi afectează din nou dem nitatea şi identita tea umană a com unităţii maghiare clujene”. Ţ - ' Ordinul de demitere a prefectului Fărcaş şi de numire a interimarului Buchwald nu a sosit încă la Cluj şi de aceea numeni nu ştie cine conduce Prefectura. • •, -

Liderul PD Cluj, deputatul Iuliu Păcurariu respinge ferm avansdurile făcute de către PNR-ul lui Măgureanu.\28 septembrie - Alexandra Fărcaş

se consideră în continuare: prefectul jude ţu lu i deoarece nu a prim it, deocamdată, înştiinţarea oficială.

Deputatul PNŢCD Ioan Roman îşi acuză şeful direct de organizaţie, pe deputatu l Ioan Vida Simiti, de “depăşirea atribuţiunilor”,' datorită - faptului că liderul PNŢCD ar fi depus candidaturi pentru postul de prefect fără a fi consultat organizaţia.

30 septem brie - Guvernul nu se decide, încă, să numească noul prefect al judeţului Cluj. Principalii candidaţi râmîn Ioan Figan şi Vasile Sălcudean.

8 oc tom brie - O seamă de parlamentari şi demnitari clujeni trec prin mari emoţii în avionul AN 24 care suferă o defecţiune şi e nevoit să se întoarcă la Bucureşti.

La Cluj, Virgil. M ăgureanu, preşedintele PNR critică privatizarea pe criterii etnice din Transilvania.

9 octom brie - La Bucureşti, Conferinţa Naţională a PDSR îl reconfirmă pe Ion Iliescu în funcţia de preşedinte al partidului.

Virgil Măgureanu, preşedintele PNR îl acuză pe deputatul PUNR Ioan Gavra că a pus piedici apropierii dintre cele două partide.

11 octombrie - La Cluj-Napoca se lansează “Luna Dreptei”. UFD prezintă un propriu proiect de buget. .

12 octombrie - Prefeetura Cluj cere Consiliului local să se acorde viceprimarilor Ruja şi Dejeu statutul de consilieri .locali.

PUNR şi-a recăpătat- unul dintre sediile din Cluj-Napoca, sediu ce “încăpuse” pe mîna PAUR-iştilor.

13 octombrie - Consilierii locali Ioan Deac şi Ionel Chicinaş obţin cîştig d e ‘cauză în procesul pe care li l-a intentat primarul Gheorghe Funar pentru calomnie.

14 octombrie - UFD Cluj propune revizuirea Constituţiei în sensul susţinerii, proprietăţii private, şi a reducerii celei publice.

6 octombrie - Preşedintele de onoare al ANCD, senatorul .Matei Boilâ, în aşteptarea sentinţei de înregistrare a formaţiunii politice pe care o reprezintă, declară,Ta Cluj, că sînt “de opt ori mai puternici decît PNŢCD”. - ■

7 octombrie - Rezultatele sondajului de opinie realizat de Metro Media Transilvania şi comandat de PDSR îl plasează pe Ion Iliescu pe primul loc în opţiunile electoratului cu 34%. Teodor Meleşcanu îl devansează pe Emil Constanfinescu, scorul fiind 21% - 17%. La partide conduce PDSR (37%), urmat de CDR (22%) si ApR (16%). -

Numirea prefectului de Cluj este din nou amînată.

Femeile din PDSR Cluj hotărăsc să-l susţină .pe Ion Iliescu . drept

15 octom brie - UDMR Cluj îş i ' fixează obiectivele pentru alegerile ’ locale: un post de viceprimar al municipiului Cluj-Napoca.

Cele mai mari şanse pentru ocuparea postului de prefect, conform

'preşedintelui PNŢCD Cluj, Ioan Vida Simiti, le are consilierul judeţean Vasile Sălcudean. UDMR ar vrea, însă, păstrarea lui Buchwald în interimat pînâ la alegeri.

19 octombrie - ANCD intră în legalitate, în urma deciziei Tribunalului -' Municipal Bucureşti.

Retrospectivă realizată de - . Titus CRĂCIUN

(va urma)

Page 7: Ultimul kamikaze PREFECTURA - .Valsa plimerii” psntnidspace.bcucluj.ro/.../72161/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2784.pdf · Ultimul kamikaze MARIA SANGEORZAN m ugur Isărescu este,

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;- tel/fax 19-73-04;

' SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75,

tă-duminică, 8-9 ianuarie 20

Preşedintele Consiliului de Administraţie alS C . IZOCER S.A. TURDA |

cu, sediul în str. 22 Decembrie 1989 nr. 31

C o n v o a c ă a d u n a r e a g e n e r a l ă a

A C Ţ IO N A R IL O R în data de 24 ianuarie 2000, ora 10 la sediul societăţii, cu următoarea ordine de zi:

1. Descărcarea de gestiune a Consiliului de Administraţie;2. Numirea administratorului în conformitate cu O'.U.G,

nr. 49/1999 şi H.G. nr. 364/1999; . ; , •3. Diverse.Dacă lâprima convocare, prezenţaacţionarilornu asigură

validarea deliberărilor, cea de a doua convocare va fi pe data de 25 ianuarie 2000, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră.

R elaţii sup lim en tare la tel. 064-316.353.

S R P "V IC T O R IA " C L U J ?:: - ■■ .'w r’.'v

A n u n ţă L IC IT A Ţ IE P U B L IC Ă CU ST R IG A R E

în data de 24 ianuarie 2000, ora 10.00 la sediul subunităţii din Calea Dorobanţilor nr. 18-20, pentru: ;

a ) închiriere de spaţii: , :. — spaţiu pentru birou - 20.20 mp - Cluj-Napoca,

str. N apoca nr. 16- terasa superioară la hotel "Victoria" - 11.52

m p - Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 54-56b) Vînzare de m ijloace fixe

- tractor U 650 - 1 buc.înscrierile se fac la sediul SRP "VICTORIA", str. Napoca

nr. 16 pînă la data de 21 ianuarie 2000, ora 13.00.

In fo rm aţii su p lim en tare la tel. 198.310, 198.776.

JUDECĂTORIA DEJ• : scoate laL IC IT A Ţ IE PU B L IC Ă .

p rin interm ediul executorulu i ju d ecă to resc imobil situat în Dej, str. Ţ iblcşului nr. 1.

L icita ţia va avea loc în data de 12 ianuarie 2000, ora 10.00, la Judecă to ria Dej, cam . 22. , .

Relaţii suplimentare, la cam era 22 din incinta'Judecătoriei Dej.

PUBLIROM GROUPA N G A JE A Z Ă

• Oovînzători bilete §

BING0 TV. NATIONAL«.

lîel.: 192.205.Persoană de contact: L ig iaM arcu .

s PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE AL |

S.C. "FELEACUL" S.A. Cluj-Napoca |• CONVOACĂ

ADUNAREA GENERALĂ ORDINARĂ SI EXTRAORDINARĂ A ACŢIONARILOR SOCIETĂŢII la data de 27 ianuarie 2000, ora 10.00 la C asa de Cultură a Studenţilor, sala Club A, P-ţa Lucian Blaga nr. 1-3, localitatea Cluj-Napoca, pentru toţi acţionarii înregistraţi la data de 20 ianuarie 2000 cu următoarea ordine de zi:

1. Completarea obiectului de activitate a l societăţii.2. Schimbarea sediu! societăţii. N ou! sediul al societăţii va f i : localitatea

Cluj-Napoca, str. H. Barbusse nr. 44-46. '3. Aprobarea program ului de investiţii pe anii 2000-2001, a surselor ş i

plafoanelor de creditare.4. Alegerea noului Consiliu de administraţie.5. Reînnoirea mandatului directorului generai în vederea actualizării

actelor constitutive ale S.C. "FELEACUL"S. A. Cluj-Napoca,potrivit Adunării Generale Ordinare şi Extraordinare din 14.04.1999. - ■

începând cu data de 17 ianuarie 2000 docum entele şi m aterialele informative referitoare la problemele incluse pe ordinea de zi, precum şi procurile speciale de reprezentare în Adunarea Generală se po t consulta şi procura (contra sumei de 25.000 lei) de la sediul S.C. "FELEACUL" S.A. Cluj-Napoca, str. G-ral Vasile M ilea nr. 12, între orele 12-15 precum şi din str. II. Barbusse nr. 44-46. : : :

în cazul în care prima Adunare Generală Ordinară şi Extraordinară nu este legal constituită, a doua convocare este fixată la data de 28.01.2000 în acelaşi loc şi la aceeaşi oră. • , .

C.N . "LOTERIA ROMANA* I- o>

Organizează duminică. 9 ianuarie 2000 • st

TRAGERILE LOTO SPECIAL 6 din 49 şi NOROC

R eport de senzaţie - peste 1 7 m i l i a r d e l e i

Jucînd mai m ulte varienate puteţi urm a exem plul dom nului R A D U C R I S T I A N d in C l u j ca reac îştigat

1 ,2 m i l i a r d e le i la concursul din 12 decem brie 1999.

U ltim a zi de participare - sîmbătă 8 ianuarie 2000.

L o te ria R om ână - S u cu rsa la C luj că u rează m u lt succes!

e u R < ± > u n e &R O M A n i a

• Transport z iln ic persoane în G erm ania (peste 47 destinaţii), Franţa, Olanda, Belgia, A ng lia , S p an ia , Portugalia, Scandiriavia, Italia, Austria (peste 600 destinaţii)

înch irieri autocare • Asigurări m edicale şi cărţi verzi • Program e tu ristice in terne şi externe

C lujB-duizimi

i 777777;

FIRMA MIXTĂ ROMÂNO-GERMANAproducător şi distribuitor produse alimentare

A N G A JEA ZĂ ŞEF DE ZO NĂ - TRA N SILV A N IA

Condiţii: -- exeperienţă m in im 2 ani într-un post s im ila r- v îrsta m axim ă 35 ani- perm is de c o nducere .- studii superioare

Trimiteţi C.V. Ia tel./fax: 064-192.746.

Administratorul <S.C. SOMTRANS S.A. DEJ

V CONVOACĂ r

A D U N A R EA G EN ER A LĂ A A C Ţ IO N A R IL O R în data de 25.01.2000, ora 10.00, la sediul Societăţii din Dej, str. Bistriţei nr. 44, pentru toţi acţionarii înregistraţi la registrul acţionarilor la data de 15.01.2000, cu următoarea ordine de zi: , .

1. Numirea administratorului selectat 'j?2. Aprobarea contractului de administrare. ţ?3. Diverse. ■Acţionarii, deţinătorii de acţiuni potparticipala Adunarea

Generală direct sau prin reprezentaţi desem naţi, în baza unei procurii speciale. Un exem plar al procurii se va depune la sediul societăţii, cu 5 zile înainte de Adunarea Generală. Procura se va acorda unorreprezentanţi acţionari, cu excepţia salariaţilor^i administratorilor.

în caz de neîndeplinire a condiţiilorpentruprim aadunare, se va convoca Aduiîarea Generală în acelaşi loc, la aceeaşi oră şi cu aceeaşi ordine de zi în data de 26.01.2000.

Penitenciarul Gherlacu sediul in Gherla, str. Andrei Mureşanu nr. 4 ,jud. Cluj

organizează licitaţii publice deschise fără preselecţie pentru produse alim entare şi furaje, după cum urmează:

- Pîine semialbă - în data de: 10.02.2000 ora 10.00 §- Nutreţuri combinate - în data de: 10.02.2000 ora 13.00 j| reţetele: 0-2, 0-4, 21-5 G

Data limită pentru depunerea ofertelor este de 07.02.2000 pînă la ora 15.30.

Condiţiile de participare şi desfăşurarea licitaţiei sînt cele prevăzute de OG 12/1993, HGR 63/1994, HGR 583/1998, Normele metodologice M.F. 45184/1996 şi 47735/1996.

Documentele licitaţiei şi alte informaţii se pot obţine Ia sediul unitătii, între orele 07.30-15.30 sau la Tel. 064-241,683, Fax, 064-241.444.

R ECO N D IŢIO N AR I C A R TU Ş E P EN TR U

IM PRIM ANTE L A S E R JE T SI IN K JE T

(3386263)

, 3 4 0 0 C l u j - N a p o c a , P - ţ a U n i r i i 5 / 1 1

T e l . / F a x : 0 6 4 - 4 3 . 0 4 . 2 3 .

Datorită unor lucrări de modernizare a iluminatului public pe str. Maxim G orki ^

Sucursala de Distribuţie Energie Electrică Ciul'A N U N Ţ Ă ÎN T R E R U P E R E A F U R N I Z Ă R I I E N E R G I E I

E L E C T R IC E după următorul program :' - str. M axim Gorki partea num erelor ta ră soţ, A telierului, Soarelui,

Poienarilor, Piatra Craiului, M etalului, S trungarilor şi Depoului în d a ta de: 11.01.2000. , •

- str. M axim Gorki partea num erelor cu so ţ, M unteniei, O lteniei, B elgrad ,Făgăraşului, Banul Udrea, Slavici, Porum bului, B um beşti, Livezeni, S ib iu lu i,Sălajului, Stânescu Popa şi Lom bului în z ile le de: 12 ,1 3 şi 14.01.2000.

întreruperile vor avea loc între orele: 8.00 şi 16.30. (3386278)

• Vând casă 4 camere, Str. M oţilor, bună şi pentru privatizare, cu geam la stradă, curte 300 mp. acces maşină, finisată. Tel.430423.(Ag.i.)• Vând apartament 5 camere, Str. Avram Iancu, 120 mp, foarte luminos şi spaţios, cu garaj, merită văzut. Tel.430423.(Ag.i.)• Vând apartament *2 camere, Gheorghenî, confort 1, etaj intermediar, nefinisat, cu balcon. Tel.430423.(Ag.i.)

• V înd apart. 2 cam ere, str. A rieşu lu i etaj in te rm ed ia r, parchet, telefon, conf. U nic, balcon , p ret: 145 m ii. neg. T elefon : 196.262, 431 .302 . (A.g.i)• V înd casă 4 cam ere , semicentral, str. Paris, singur în curte, posibilitate extindere, teren aferent 400 mp, acces auto, pentru locuinţă sau sediu firmă, preţ: 80.000 DM, facilităţi de p la tă . Telefon: 196.262, 431.302. (A.gii)

io n

• Angajăm agent imobiliar. Condiţii de plată atractie. Tel. 092-460.217. (Ag.i.)Vând ap.2 cam. Mănăştur,

confort 1 decomandat, etaj intermediar, sem ifinisat, cu gresie şi faianţă. Tel. 430423. (Ag.i.)• Vând casă 2 camere, în Dâmbul Rotund, finisată cu gresie, faianţă, parchet, instalaţii italiene, curte 700 mp. posibilitate de extindere, singur în curte, preţ negociabil. Tel. 430423 .(Ag. i.)

• Vând garsonieră confort 1 Mănăştur, etaj intermediar, 110 milioane, cu balcon. Tel. 430423.(Ag.i.) ^• Vând apartament 4 camere, Zorilor, confort l/decomandat, modificări interioare, etajul 2 din 4, 2 balcoane, 2 băi finisate cu

: garnituri Olivia, proaspăt• zugrăvite, cu telefon, zonă foarte liniştită, pret negociabil. Tel. 430423.(Ag.i. j• Vând teren 1900 mp. Str, Maxim Gorki, front la stradă 60 mp. preţ negociabil. Tel.430423.(Ag.i.)• Dau în chirie spaţiu 160 mp. la parter, Mănăştur, vad comercial foarte bun, intrare din stradă, vitrină mare la stradă, birou şi magazie în spate. Tel. 430423.(Ag.i.)• Dau în chirie apartament 2 camere, Str. Dorobanţilor, proaspăt zugrăvit, ocupabil imediat Tel.430423.(Ag.i.)

----------------------------------------- 2943607,slr. Avram Iancu 9 Cluj-Napoca (el. 064-196262, 064-431.302,

E-mall: [email protected]

• V înd apart. 2 cam ere, G heorgheni, conf. 1, str. Băişoara, recent finisat, tel. internaţional, ocupabil imediat, preţ: 19.500 DM. T elefon: .196.262, 431.302. (A.g.i)• Vînd urgent casă 3 camere, A. Mureşanu, teren 500 mp, preţ: 530 mii. neg. Telefon: 196.262,431.302. (A.g.i)• V înd (închiriez) apart. 2 camere, ultracentral, finisat, geam la stradă, 2 balcoane, potrivit pentru sediu firmă, preţ:17.000 USD. Telefon: 196.262, ■431.302. (A.g.i)• Vînd garsonieră, str. Zorilor, etaj 1/4, zugrăvit recent, telefon, ocupabilă imediat, pret: 125 mii. Telefon: 196.262, 431.302. (A.g.i)• V înd casă 4 cam ere, semicentral, str. Paris, teren 400 mp, pentru locuinţă sau sediu firmă, facilităţi de plată, pret:80.000 DM. Telefon: 196.262,431.302. (A.g.i)• Dau în chirie spaţiu cu 2 intrări din stradă, 4 camere, 100 mp, recent am enajat, ' str.Dorobanţilor, pret: 600 USD. Telefon; 196.262,, 4 3 1 .3 0 2 ' (A.g.i) v,• Vînd apartament 2 camere, conf. 1, Zorilor, e ta j2 /4 , semifinisat, telefon, pret 200 mii. neg. Telefon: 196.262,'431.302. (A.g.i)• Vînd (închiriez) hala Mărăşti, 250 mp, necompartimentată,grup social, b irou, toate utilităţile, acces auto, ideală pentru producţie, depozit. Telefon: 196.262, 431.302. (A.g.i) .

MI3400Clul-Napoca? *B-dul Eroilor nr.43/8 SWTeL: 193.048 ■*193.049' 430.259 B-mail: [email protected]

• Vînd apartament 4 camcrc, conf. sport, str. Donath, (la început) etaj 2 din 4, 2 băi, 2 balcoane, finisat, parchet, gresie, faian ţă, telefon, preţ 20.000 USD, tel. 193.048, 193.049, 430.259. (Ag.i.)• Vînd casă în Andrei Mureşanu. 3 cam ere , bucătărie , baie , telefon, teren aferent, 605 mp, posibilităţi de extindere, preţ 65.000 DM neg., tel. 193.048, 193.049, 430.259. (Ag.i.)• Vînd foarte urgent casă, 2 camere, bucătărie, baie, teren 200 mp, singură în curte, în cartierul Gruia, recent renovată, încălzire centrală, ocupabilă imediat, pret 66.000 DM, tel. 193.048, 193.049. (Ag.i.)• V înd teren în A ndrei Mureşanu, sup. 800 mp, cu front, la stradă 20 m, preţ 50 USD/ mp, te l. 193.048,’ 193.049. (Ag.i.)

• C u m p ă r u rg e n tapartam ent 2 camere, conf. u n ic , p re fe r s t r . G r. A lexandrescu, P eana, etaj in te rm ed ia r, ofer 140-145 m ilio a n e , te l. 193.048, 193.049. (Ag.i.)

• Vînd apartament 4 camere, zonă ultracentrală, supr. constr. 140 m p, p o sib ilită ţi de mansardare, ideal pentru sediu de firmă, pretTOO.OOO DM neg., tel. 193.048,’ 193.049. (Ag.i.)• Dau în chirie apartament 2 camere, conf. sporit, str. Pata, ultrafinisat, semimobilat, preţ 150 USD/lună, tel. 193.048, 193.049, 430.259: (Ag.i.)

mailto:[email protected]
mailto:[email protected]
Page 8: Ultimul kamikaze PREFECTURA - .Valsa plimerii” psntnidspace.bcucluj.ro/.../72161/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2784.pdf · Ultimul kamikaze MARIA SANGEORZAN m ugur Isărescu este,

***« jzm

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;\ tel/fax 19-73-04;

ţ SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;’ ŞUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

• V înd apartament 2 camere, conf. 1, Mănăştur, str. Tăşnad', p a r te r în a lt, îng rijit, te lefon internaţional, preţ 185 milioane, tel. 193.048, 193.049. (Ag.i.)

• Dau în chirie apartam ent 3 cam ere în P-ţa C ipariu , m o b ila t sau n e m o b ila t, u l t r a f in i s a t , b u c ă tă r ie do ta tă , telefon, TVC, garaj, condifii deosebite de locuit, p re ţ 300 USD/lună neg., tel.193.048, 193.049. (Ag.i.)

• Dau în chirie una cameră, parter str. Teleorman. Tel. 41- 97-59. (749194)

DIVERSE

• C u m p ă r u rg e n t a p a r ta m e n t 2, 3 ca m e re zonă centrală , p re fe r P-(a "M . V iteazu", p a r te r sau e ta j 1, indiferent de finisaje, o fer p re ţ bun, tel. 193.048,193.049. (Ag.i.)

• în c h ir iez ro ch ii de m ireasă complete, 120 de modele. Str. Iuliu M aniu nr. 30. Tel. 42-51-04. (814970)

VINZĂRI CUMPĂRĂRI

• V înd a p a r ta m e n t 4 c a m e re cu g a ra j, beci şi telefon, etaj 1 din 4, centru M ărăşti lîngă Biserica “Sf. loan Botezătorul”. Tel. 15- 78-03 după ora 18 sau 094- 21-61-19. (749155)

• V înd a p a r ta m e n t 2 c a m e re , te lefon , b a lco n , cărăm idă, etajul IV, Turda. 60 milioane lei. Tel. 44-83- 73. (814988)

• .Vînd sau înch iriez apartament cu 2 camere în zonă u ltracen tra lă . Tel. 16-14-01. (814939)

• De vânzare garsonieră. Tel. 14-56-44. (749179) •

• Vînd apartament 3 camere. T el. 41-04-45. (750769)

• Vînd casă 2 camere, str. CalcaTurzii nr. 24. Tel. 092-53-87-70. (750791)

• Vînd apartament 3 camere, str. Al. Vlahutâ Bl. Lama B, et. 7. Tel. 094-57-59-58. (750797)

• Societate* com ercială angajează agenţi com erciali (fete) pentru distribuţie telefoane mobile. Condiţii: experienţă în domeniu, studii medii, maxim 30 ani. Relaţii la tel. 43-35-84 orele 9-15. (749140)

• Societate C om ercială angajează ospătare, barmane, casieriţe sală jocuri. Informaţii str. Izalzului nr. 11/A. Tel. 44-88-44. între o rele 10-13. (750762)

• Angajez femeie pentru gătit şi menaj. Tel. 094-53-13-86. (750751)

• SC CRD SRL, Sucursala Cluj, angajăm şofer'categoria B. C erin ţe : dinam ic, soc iab il, d ispon ib ilita te la program prelungit, experienţă pe un post similar. Oferim carte de muncă, salar atractiv. Informaţii la tel.42-05-08. (750752)

• In conformitate cu Legea nr. 137/1995, T urculeţ Eugenia anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul: casă de vacanţă situat în corn. Feleacu, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (750794)

• Vînd VW Golf Diesel, persoană fizică, serii, acte în regulă, necesită carte, 2700 DM. Tel. 17-54-36 sau 092-52-26-12. (814957)• Vînd pui Cocker cu pedigree

toate culorile. Tel. 092-63-40-35;14-39-66. (750664)

• Vînd: dulap de zi modem, compus din mai multe corpuri; g arn itu ră canapea; 2 fotolii tapiţate şi un dulap combinat modem în stare excepţională. Tel. 19-15-52. (814999)

ÎNCHIRIERI

* Spital n e u ro c h iru rg ie D ubai, E m ira te le A rab e Unite, angajează: asistente medicale bloc operator ATI - engleză fo a r te b ine . Interviu , luni 10.01.2000, B raşov. In fo rm a ţii 092-83.00.93 sau 068-23.80.19. (D)

PIERDERI

• Prim esc în gazdă, în a c e la ş i sp a ţiu , C alea D orobanţilor. Preţul chiriei 250 m ii le i/lu n ă şi cheltuielile. Tel. 43-14-66. (750776) ■

Dau în chirie apartament 2 nere, mobilate, în Grigorescu.1. 18-79-02. (750700)

Dau în chirie apartament 2 nere, Grigorescu, amenajat proşabil, zonă liniştită. Plata iic ipat pe 3 luni, telefon, rider. Tel. 18-01-19. (750744) D au în chirie garsonieră str.

troasa, nemobilată. Tel. 17- •50 după ora 17. (814940)

Dau în chirie garsonieră cu n, str. Eminescu 13, ap. 3, er. (814953)

Dau în chirie garsonieră în tie ru l Grigorescu, confort ■jt, tv cablu, telefon. Tel. 18- 57. (749189)

• Pierdut Coker Spaniol. Recompensă. Tel. 42-84-21. (814954)

• Prin furtul unei genţi de piele vişinie din maşina p e rso n a lă au d is p ă ru t dosare conţinînd documente contabile foarte importante. Rog persoanele ca re po t furniza relaţii să telefoneze Ia nr. 12-49-54 sau 092-51- 91-54, contra recompensă. (749199)

SC Efemer Com Construct SRL pierdut avizele de însoţire a mărfii cu seriile AG 2873501- 550; 2873551-600; 2873601- 650; 2873651-700; 2873701- 750. Se‘declară nule. (749183)

• SC Efemer Com Construct SRL pierdut certifica tu l de înmatriculare, cod fiscal, hotârîri judecătoreşti şi alte documente. Se declară nule. (749190)

• Pierdut carte de identitate D acia 1310, pe numele Pop Niculae Liviu. O declar nulă. (749193) . .

• Pierdut legitim aţie de serviciu pe numele Szilagyi Annamaria. O declar nulă.(814980)

• Pierdut cod fiscal nr. R7959155. îl declarăm nul.(814981)

• Pierdut carte identitate a autoturismului Aro 10, cu număr de înmatriculare 4-SB-857. O declar nulă. (750792)

• Pierdut carte, de identitate vehicul seria A*0428969, pe numele Hui Grigore. O declar nulă. (750795)

• Pierdut carnet de student şi permis de bibliotecă pe numele Micle Ânda. Le declar nule. (750796)

• , Pierdut carnet de student pe numele Ştezar Emilia Ana. ÎI declar nul. (814992) \

• SC Fem Mecanica Agricolă SRL declar pierdute cartea de identitate şi talonul auto furgonetei CJ 04 ENB, proprietatea firmei. Le declarăm nule. (814996)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Kaproş Maria. îl declar nul. (749201)

DECESE COMEMORĂRI

• Cu ad în că d u re re anunţăm încetarea din viaţă a s trăb u n ic ii, bun ic ii şi soacrei n o as tre H O Ţ PARASCA din Vultureni. Înmormîntarea va avea Ioc sîmbătă 8 ianuarie 2000, ora 12 în Vultureni. Dumnezeu s-o od ihnească în pace. (814965)

• Cu ad încă d u re re anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame, bunici şi cuscre POTRA LIV1A. Înm orm întarea va avea Ioc dum in ică '9 ianuarie .2000 ora 13, în localita tea A lunişu(H uedin). F am iliaîn d u re ra tă : L iviu, L ia, Sorin şi cuscrii. (814966)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a celui ce a fost d r. EG R I TRA IAN , în vîrstă de 76 de ani, după o lungă şi g rea su fe rin ţă . Înmormîntarea va avea loc sîmbătă, 8 ianuarie 2000, în Cimitirul M ănăştur, la ora 15. Nu te vom u ita niciodată. Familiile Răzor Egry şi Vasile. (814967)

• Cu ad încă d u re re anun ţăm în ce ta rea fu lgerătoare din v ia ţă a unicului nostru fiu ŞTEFAN CLAUDIU DAMIAN de 42 ani. Înmormîntarea va avea Ioc la data de 9 ianuarie în Dezmir, orele 13. Pe veci îndureraţi, mama şi ta ta . (749185) -

• S p eran ţe , v isu ri, îm pliniri, toate sau frîn t odată cu p leca rea în veşnicie, lăsînd în u rm ă durere şi lacrimi, pentru cel ce a fost iubitul nostru soţ şi tată ŞTEFAN CLAUDIU DAMIAN, de 42 ani. Pe veci în d u rera ţi fiul V lăduţ şi soţia Eli. (749188)

• Cu profundă durere anunţăm decesul, la numai 48 ani, a dragului nostru fra te , cum nat şi unchi BÂRĂIAN G RIG O R E. În m o rm în ta rea " în 8 ianuarie la C apela Nouă Mănăştur. Tia, Alina., Emil, Teofil şi Rodica. (750788)

• Cu ad încă du rere anunţăm încetarea din viaţă a dragei no as tre mamă, soacră, cum nată, mătuşă bunică şi străbunică ŞIPOŞ SOFIA (PIPIA) din satul Crairît. Înmorm întarea va avea loc dum in ică , 9 ianuarie 2000, în Turda, str. Cucului nr. 3. Dumnezeu s- o od ihnească IFam ilia îndurerată. (750789)

• Cu ad în că d u re re anunţăm încetarea din viaţă a dragului nostru soţ şi tată,

-în v îrs tă de 43 de ani M OLDOVAN M IRCEA . Înmormîntarea va avea loc în data de 10 ianuarie 2000, ora “12 în C im itiru l din C ordoş. D um nezeu să-l odihnească în pace. Soţia Maria, copiii Delia şi Radu. Nu te vom uita niciodată. (814991)

• S întem a lă tu r i de domnul director Potra Liviu în aceste m om ente grele pricinuite de trecerea în eternitate a mamei sale, d- na POTRA SILVIA. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Colectivul Serviciului M a r k e t i n g - V î n z ă r i - NAPOMAR SA. (750780)

• Sîntem alături de dl. ing. Liviu Potra în greaua p ie rd e re su fe r ită p rin m oartea m am ei sale.Dumnezeu s-o odihnească în pace. Familia Liviu Galoş.(814968)

• S întem a lă tu r i de familia ing. Vasile Irimeş în aceste clipe de tr is te ţe p ricinuite de trecerea în nefiin ţă a soacre i sale. O dihnească-se în pace. F am ilia L iviu Galoş.(814969)

• Sincere condoleanţe şi în tre ag a noastrăcompasiune d-Iui director Potra Liviu în momentele dureroase ale despărţirii de mama sa. Dumnezeu să o od ihnească în pace. Colectivul Secţiei Montaj. (750781)

Sîntem alături de d-nul dir. gen. ing. Liviu Potra în aceste m om ente grele p ricinuite de trecerea în nefiinţă a mamei dragi. Din partea Com partim entului Producţie. (750782)

1 Sincere condoleanţe d- Iui dir. gen. ing. Liviu Potra în aceste clipe grele p ric in u ite de p ie rderea mamei d rag i. Colectivul Secţiei Prelucrări Mecanice. (750783)

anuarie

Au trecu t 2 ani de la plecarea a tît de neaşteptată şi tim purie la cele veşnice a celui ce a fost un OM deosebit şi un soţ fără egal

IO N U Ţ G R E Ţ A

Dumnezeu să-i răsplătească bunătatea lui nem ăsurată.

Soţia Cornelia.

• Anii vor trece mereu, iar tu dragul nostru prieten, IONUŢ GREŢA, vei rămîne pentru totdeauna o amintire dragă a sufletelor noastre. Prietenii din Mediaş, Deva, N ădlag şi C onstanţa. (815007) ;

• C olectivul Secţiei întreţinere şi Reparaţii este alături de d-nul dir. gen. ing. Liviu Potra în marea d u re re p ric in u ită de d isp a riţia m am ei dragi. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. (750784)

• Un ultim şi pios omagiu colocatarei noastre CHIFA RAVICA. Sincerecondolean ţe familieiîn d u re ra te . Asociaţia de proprietari str. Padiş nr. 3.(814971)

• Sincere condoleanţe fam iliei F ir ţa la decesul tatălui drag. Dumnezeu să- 1 ierte şi să-l odihnească. Consiliul de Administraţie şi Conducere Operativă a SC T rico ta je Someşul SA.(814972)

• S în tem a lă tu r i de fam ilia F ir ţa în aceste momente grele pricinuite de p ie rd e re a ta tă lu i d rag . Colegii din cadru l S erv iciu lu i F inanciar şi P ersonal-S a la riza re SC T rico ta je Someşul SA.(814973)

• Dragile noastre Rodica şi Fabiola, sîntem alături de voi acum cînd, misterul lui D um nezeu p rin această încercare “ ne cere să ne amintim mereu de Cristos ca sens al întregii noastre vieţi: Cristos totul în toţi. “ Prietenii din Comunione e Liberazione. (814974)

• Va rămîne veşnic în am intirea noastră dragul n o stru nepo t şi verişo r ŞTEFAN CLAUDIU DAMIAN, în vîrstă de 42 an i. F am ilia unchiului Fănucu. (749184)

• Sîntem alături de dragul nostru nepot Vlăduţ şi de draga noastră fiică Eli în g reau a în cerca re p rin pierderea iubitului ta tă şi so ţ ŞTEFAN CLAUDIU DAM IAN, de 42 an i. Bunicii. (749186)

• Un ultim omagiu celui mai bun prieten ŞTEFAN CLAUDIU DAMIAN, de 42 an i. C laud iu S tăncioiu. (749187)

• Un ultim şi pios omagiu aducem dragei noastre vecine CHIFA RAVICA. Sincere condoleanţe familiei în d o lia te . Fam ilia T rif. (814975)

• R egretăm p ro fund trecerea în eternitate a celui care a fost respec ta tu l n o s tru coleg dr. EGRI TRAIAN. Dumnezeu să-l o d ihnească. C olectivul C e n tru lu i de T ransfuzie Sanguină. (814976)

• Sîntem alături de Eli şi Vlăduţ în greaua încercare prin pierderea dragului lor s o ţ t şi ta tă ŞTEFAN CLAUDIU DAMIAN, de 42 an i. G uşti, M onica şi Bogdan. (749191)

• Sîntem alături de inima mamei frîntă de durere prin p ie rd e re a unicului fiu ŞTEFAN CLAUDIU DAM IAN, de 42 ani. Familia Mureşan. (749192)

• .Lacrimile şi dorul ne- au pustiit sufletul în cele 6 luni care s-au scurs de cînd ne-a părăsit buna şi draga n o a s tră soţie, m am ă şi b u n ică SECHERNEŞ ANUŢA, * din Popeşti. Exemplu rar de dragoste şi devotament pentru familie, cît a tră it ne-a pu rta t de grijă zi şi noapte, iar noi o vom păstra în sufletele şi g îndu rile noastre. Nu te vom uita niciodată, mamă dragă. Ne rugăm bunului Dumnezeu să-ţi odihnească sufletul în linişte şi pace. Soţul Vasile, fiicele Lucica şi M arian a cu fam iliile. (814978)

• Cu tristeţe în suflet ne despărţim de buna noastră cu m n ată şi m ătuşă RAVECA, pe care nu o vom u ita n ic iodată. Fam iliile Udrescu şi Costin. (814979)

• Sîntem alături de d-nul dir. general ing. Potra Liviu la m area durere pricinuită de moartea mamei. Sincere condoleanţe. Colectivul C. T. C. “Napomar”. (750790)

• Un ultim omagiu celui ca re a fost CLAUDIU DAMIAN. întreaga noastră com pasiune şi sincere condo lean ţe fam iliei în d u re ra te . V irg in ia V alasu tean cu fam ilia.

(814982)

Page 9: Ultimul kamikaze PREFECTURA - .Valsa plimerii” psntnidspace.bcucluj.ro/.../72161/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2784.pdf · Ultimul kamikaze MARIA SANGEORZAN m ugur Isărescu este,

• Consiliul de A d m in is tra ţie al SC Napomar SA este alături de dl. director ing. Potra Liviu şi îşi exprim ă . în treag a com pasiune pen tru p ie rd e re a mamei drag i. S incere condoleanţe. (814983)

• întregul personal al SC N apom ar SA exprim ă sincere condoleanţe d-lui dir. general ing. Potra Liviu pen tru pierderea grea şi neaşteptată prin încetarea din viaţă a maei sale dragi. Dumnezeu să o odihnească. (814984)

• Directorii executivi ai SC Napomar SA sînt alături de directorul general ing. Potra Liviu şi îşi exprimă com pasiunea în aceste momente grele pricinuite de m oartea mamei sale. Dumnezeu să o odihnească în pace. (814985)

• Sîntem alături de dl director general ing. Potra Liviu în m area du re re

'p r ic in u ită de m oartea mamei sale dragi. Sincere condoleanţe întregii familii. C olectivul Serviciului Personal al SC N apom ar SA. (814986)

• Un ultim omagiu prietenului nostru drag, fost ju c ă to r de rugby, CLAUDIU DAMIAN, tre c u t p rem a tu r la cele veşnice. Foştii colegi din echipa de rugby G. F. R. Cluj-Napoca şi echipa de rugby Universitatea Cluj- Napoca. (814987)

• Sîntem alături de Liviu, Lia şi Sorin Potra în aceste clipe g rele pricinu ite de tre c e re a în e te rn ita te a mamei mult iubite, soacrei şi bunicii dragi. Fam ilia Daniela şi Florin Făgărăşan.; (749197)

• S incere condoleanţe pentru dir. gen. ing. Potra Liviu în durerea pricinuită de pierderea mamei dragi. Colectivul biroului mecano- energetic Napomar SA Cluj. (749198)

• Toată compasiunea d- lui director ing. Potra Liviu în m area durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Colegii de la SC Napomar SA Cluj, compartimentele C o n tro l, F inanc iar, Contabilitate şi Oficiul de calcul. (814990)

• S incere condoleanţe familiilor Răzor şi Egry şi un ultim omagiu bunului nostru prieten, doctor EGRI TRAIAN. Familia Chiorean Mircea şi Elena. (814993)

• Un ultim om agiu bunului nostru vecin, dl. dr. E G R I TRAIAN. Sincere condo lean ţe x fam iliei. Locatarii blocului din str. Luceafărului nr. 7. (814995)

• Sîntem a lă tu r i de familia Bratu în aceste clipe g rele d a to ra te decesului co locataru lu i - no stru BRATU IOAN. S incere condoleanţe. Asociaţia de proprietari, str. Unirii nr. 13. (814998)

• în aceste clipe grele sîntem alături de familia Irim ieş . S incerecondoleanţe. Colegii de Ia SRP Victoria Cluj. (815001)

• Sîntem alături de omul de o aleasă ţinută morală, dom nul d irec to r general ing iner Liviu P o tra şi fam ilia sa, în aceste momente grele prilejuite de trecerea în lumea drepţilor a mamei sale. F am ilia Braica. (815003)

• Sîntem cu tot sufletul a lă tu ri de fam ilia P o tra Liviu, Lia-Marieta şi Sorin, în aceste clipe g rele pricinuite de pierderea celei care a fost mamă, soacră şi bunică POTRA SILVIA. Dumnezeu să o odihnească în pace. Familia P ăcurar Vasile, Stela şi A ndra şi Nicoară Maria. (749202)

• Preoţii şi Consiliul Parohial al Bisericii Sf. Ap. Petru şi Pavel -Grigorescu- sîn t a lă tu ri de dom nul inginer Liviu Potra, primul consilier al parohiei noastre, la trecerea în lum ea veşniciei a mamei sale dragi şi-i transm ite sincere condoleanţe. (815004)

• Sîntem alături de sora noastră dragă Damian Ana şi soţul Aurel din Dezmir, la încercarea grea prin care tre c prin p ie rd e re a scumpului lor fiu, DAMIAN CLAUDIU ŞTEFAN, plecat prea de timpuriu întru cele veşnice. D um nezeu să-l odihnească în pace. Fam iliile: B ruchen ta lTeodor, Bruchental Maria, M ureşan N icolae,Bruchental Teofil şi Oltean D an cu fam iliile lo r. (815005)

• Deşi clepsidra timpului a lăsat să treacă 6 luni pline de lacrim i şi d u re re , sufletele no as tre sîn t luminate de chipul cald şi b lînd a iub itu lu i n o stru POP VASILE, fost telefonist la Spitalul CFR şi care şi-a găsit m eritata odihnă în g răd in a R a iu lu i.Comemorarea va avea Ioc marţi, 11 ianuarie 2000, ora 17, la C a ted ra la G reco- C ato lică, B -dul E ro ilo r. Odihneşte-te în pace iubitul nostru soţ, ta tă şi bunic. Soţia Ravecuţa, Fiica Emilia, fiu l Romi şi nepoa ta Cristina. (750729)

• Pios om agiu la împlinirea celor 3 ani de la decesul soţului meu drag, SPUC EM IL. î i do resc somn lin şi Dumnezeu să-I odihnească. Lidia. (814936)

• Dacă acum 12 ani, intr- un ianuarie în care ghioceii abia înfloriseră, destinul nu şi-ar fi cerut tributul ai fi ajuns, d ragu l n o s tru NICOLAE POJAR, să ţi se Spună, de o a cincea voce, “ticule”. Dar de acolo de sus tu ne vezi, ne auzi, ne împărtăşeşti bucuriile şi eşti fericit. Vor rămîne mereu în inimile noastre sufletul tău unic, ochii tăi blînzi şi vorba ta domoală. Dumnezeu să te odihnească în pace! Familia. (814937)

• S-au scurs 6 săptămîni de cînd iubitul nostru soţ, ta tă şi bunic, CÎM PIAN AUGUSTIN, a tre c u t în etern ita te . S lu jba de pomenire va avea Ioc în data de 9 ianuarie 2000, ora 12, la B iserica G reco- Catolică din str. Năsăud. Nu îl vom u ita n ic iodată . Familia. (750793) ,

• In am in tirea Iui BUDIŞAN GAVRIL, tată şi bunic, copiii şi nepoţii te vor p ăstra m ereu în suflete. (749195)

• S-a scurs un an de durere, lacrimi şi dor de cînd dragul nostru soţ, tată, socru şi bunic col. NECHITA NICOLAE, ne- a părăsit. îl vom iubi şi-l vom p u r ta în su fletele noastre to td eau n a . Comemorarea va avea loc dum inică 9 ia n u a rie , la Biserica “Sf. Dumitru” din ca rtie ru l G heorghen i. Fam ilia în d u re ra tă . (749196)

• P rezen t m ereu în gîndurile şi sufletele noastre, aducem un pios om agiu acum, Ia 4 an i de la dureroasa d esp ă r ţire de dragul nostru soţ, tată, fiu, ADRIAN M UTULEAC. Blîndeţea şi bunătatea ta vor rămîne ca o icoană în sufletele noastre. Dumnezeu să te odihnească şi să-ţi vegheze som nul veşnic. Familia. (815002)

• Mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi p rin p rezen ţă , flo ri sau mesaje, în momentele pline de tr is te ţe cau za te de plecarea în eternitate a celei care a fost buna noastră tan ti TEOD O RAMUREŞAN. F am ilia Morar. (750785)

• Mulţumim tu turor celor care au fost alături de noi în grelele clipe ale conducerii pe ultimul drum al iubitului nostru soţ şi tată PINTEA G A RTN ER IOAN. Soţia C hristina şi copiii Christian, Ioana şi Vlad. (749200)

• Astăzi se împlineşte 1 an de cînd ne-a părăsit cea care a fost mamă, soacră, bunică şi s trăb u n ică BALINT VALERIA (P ăd u rean a ). Parastasul de pomenire va avea loc dum in ică , 9 ianuarie , o ra 12.00 la B iserica O rtodoxă din Someşeni. Familia. (H)

Pentagonul a afirmat că nu a avut intenţia de a în şe la atunci cînd a

difuzat im agini accelerate a le bombardării unui pod, în Serbia

Pentagonul a declarat; joi, că “nu a avut intenţia de a înşela” opinia publică atunci cînd a difuzat, cu viteză accelerată, imagini cu bombardarea unui pod din Serbia, J n aprilie, re la te a z ă .A F P . NATO a con firm at, la B ru x elles , in fo rm aţiile ap ă ru te în co tid ian u l ; germ an“F ran k fu rte r R u ndschau” , potrivit cărora aceste imagini, difuzate pentru a justifica o eroare soldată cu moartea a cel pu ţin 14 c iv ili , au fost prezentate cu o v iteză mai m are d ec ît ce a norm ală. P o triv it NATO, era vorba despre o problem ă tehnică. NATO este la cu ren t cu această problemă numai din luna octom brie, cînd a fost dezvăluită de săptăm înalul

german “D er Spiegel”, dar a' lă sa t a c e s te im ag in i^ în c o n tin u a re , pe In tern e t, deoarece Alianţa considera că b le “ fac parte din arhivele is to ric e a le cam pan iei > a e r ie n e ” îm p o triv aIu g o s lav ie i, a dec lara t, la W ash in g to n , lo co ten en t- co lo n e lu l V ie W arzinsk i. “N u ascu n d em n im ic, dar a c ea s tă c h e s tiu n e nu a interesat prea m ult presa, pînâ în p rezen t” , a explicat J.P Crowley, un alt purtător de c u v în t a l P en tag o n u lu i. A c c e le ra re a v iteze i de difuzare a acestor imagini “nu schimbă faptul fundamental, în acest caz, care este acela că trenul nu a intrat în cîmpul v iz u a l a l p ilo tu lu i şi al o f iţe ru lu i re sp o n sa b il cu

sistemul de arme al avionului şi că ei nu au m ai reuşit să devieze rachetele”, a adăugat C ro w ley . L o c o te n e n t- colonelul Warzinski a explicat că im a g in ile au sfo s t com presate şi accelerate în v ed e rea ex am in ă rii lor de către, m ai m u lţi experţi, la baza aeriană de la Vicenza, în Italia. D ar fişierul inform atic care le c o n ţin ea nu a fo s t program at la viteza norm ală, atunci cînd a fost transm is la cartierul general al NATO de laM ons (Belgia), iar marcarea minutelor, care se poate citi de o b ic e i în c u rsu l d e ru lă r i i benzii video, a fost pierdută în c u r s u l m u lt ip l ic ă r i i im agin ilo r, au precizat m ai mulţi reprezentanţi americani.

Mii d e persoane au protestat. în stradă, fa ţa d e candidatură lui filb e rto Fujim ori

la con ducereastatu lu i[ avutioc la\oreto ,\d in

îm a tiv / 30.000. de jp e rso a le /ă u mai semnificativă adunare populară în Perui cumeazia unei z i le ; Iquitos, Capijala’ denartamentului '' te—de- stînga 'im potrrva-r-nord'estul

joi,

caădidatufii pentrb un noii mandat prezidf nţial a luiXAlberto Fujrmori, informează ,AFP. O persoană a fost rămţă în cuţsul unei manifestaţiiorganrzâţe îh

le/însă,"Mani

grevele, ale ţării, îh coaliţia Frontu principală componenlă^t^GQQfedefbţia geneVală; a muncitorilor din Peru (CC?TPrde,sţînga). Cea

îdşparta ‘ —eaniz;

persoane joi. La ‘ defilat;

bliţie pershane, d o ilp o

rui-i-Fujjtnoi să-şi depun;

tţe-atrrpartieipat|F5d)OOj de practic/paralizat de greve, ării, 7j000 de persoană au

strictă- supraveghere a 1 au reunit 3.500 de .00Q/ia Aţequipa, al al^fârfi^Frcşcdintelc

;o 4 lim 4 w 6 ;'a fost autorizat ^ 'd ecă trc Juriul naţional

electora1,_principală instanţă electorală din Peru.

CEL PUŢIN 100.000 DE ISLAMIŞTI AU PARTICIPAT LA O MANIFESTAŢIE ANTICREŞTINĂ, LA JAKARTA

Cel puţin o sută de mii de islamişti au manifestat, vineri, în centrul Jakartei îndemnînd la declanşarea “războiului sfint” împotriva creştinilor pentru a răzbuna masacrareamusulmanilor în arhipelagul indonezian Moluce, relatează AFP. Potrivit Poliţiei, cel puţin o sută de mii de persoane au participat la manifestaţie, în timp ce organizatorii susţin că numărul participanţilor a fost între 300.000-400.000. Reuniunea s-a încheiat înjurai orei locale 10.00 (03.00 GMT) fără să se semnaleze vreun incident. De la sfîrşitul lunii decembrie, cel puţin 700 de persoane au decedat în timpul confruntărilor dintre creştinii şi musulmanii din arhipelagul Moluce (estul Indoneziei). Potrivit unor zvonuri dezminţite de autorităţi, vehiculate în presă şi de către oamenii politici indonezieni, mii de musulmani ar fi fost ucişi de creştini în timpul acestor confruntări. Marina indonezianâ a anunţat, vineri, că a decretat blocajul maritim al arhipelagului, autorităţile indoneziene intenţionînd să ţină la distanţă presa, acuzată de propagarea de informaţii false care agravează situaţia din regiune. Timp de

patra ore, vineri, manifestanţii au scandat “Dumnezeu este cel mai mare” şi “războiul sfint”, sau “incendiaţi bisericile”. Pe estrada unde şi-au rostit discursurile mai multe personalităţi politice, printre care şi preşedintele Adunării consultative a poporului, Amien Rais, era amplasată o pancartă pe care scria: “Toleranţa este absurdă - Masacraţi creştinii”. Cu această ocazie, Amien Rais, care a jucat un roi important în alegerea preşedintelui indonezian Abdurahman Wahid, a declarat că susţine cererea liderilor musulmani de a reuni într-un singur partid toate formaţiunile islamiste. Alţi oratori au denunţat eforturile de “creştinare” a Indoneziei şi au cerut proclamarea unei republici islamice, în condiţiile în care 85 la sută din cele 210 milioane de locuitori ai. Indoneziei sînt musulmani, iar islamismul nu a fost decretat religie de stat. Formaţiunile islamiste, şi mai ales cele fundamentaliste, deşi au fost învinse în timpul alegerilor legislative din luna iunie 1999, primele alegeri libere din 1955,' au reuşit, totuşi, să controleze Parlamentul şi guvernul aliindu-se cu formaţiunea Golkar

a fostului preşedinte Suharto.. Manifestanţii au mai cerut, vineri,

dem iterea vicepreşedintelui indonezian, MegawaţiSoekamoputri. Formaţiunea laică pe care ea o conduce, Partidul Democrat din Indonezia (PDI) a cîştigat alegerile legislative şi dispune un număr semnificativ de m andate parlamentare. Organizatorii manifestaţiei, mai ales Com itetul pentru so lidarita tea mondială a m usulm anilor şi Frontul apărătorilor Islamului, formaţiuni fundamentaliste, au afirmat că cel puţin între 400.000-500.000 de persoane au răspuns apelului lor, participînd la proteste.

Com andantul Poliţiei din • Jakarta, colonelul Timur Pradopo a precizat că numărul participanţilor nu a depăşit 100.000 de persoane şi a adăugat că poliţia a luat toate măsurile de securitate, întărind paza la catedrala din Jakarta şi la celelalte biserici din Capitala indoneziană. în urmă cu un an, o m anifestaţie a Frontului apărătorilor islamului s-a transformat într-o revoltă soldată cu uciderea a treizeci de persoane şi cu incendierea sau devastarea a 20 de biseri şi lăcaşuri de cult ale creştinilor.

Prima execuţie americană din anul 2000 a avut loc în statul Oklâhoma

Un bărbat care a violat şi a sufocat o fem eie în vîrstă de 76 de ani, în 1981 , a fost executat, joi, prin injecţie letală, în închisoarea statului Oklahoma (sud), au anunţat surse a le penitenciarului, citate de AFP. Potrivit ministrului Justiţiei din statul Oklahoma, aceasta este prim a execuţie din anul 2 0 0 0 ,în S U A Malcolm Johnson, în vîrstă d e 41 de ani, a fost declarat m ort la o ra 00 .13 (08.13, ora României). El fusese condamnat în urmă cu 18 ani, justiţia respingîndu-i un total d e 15 recursuri.

Page 10: Ultimul kamikaze PREFECTURA - .Valsa plimerii” psntnidspace.bcucluj.ro/.../72161/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2784.pdf · Ultimul kamikaze MARIA SANGEORZAN m ugur Isărescu este,

îl - A I C I ar putea fi reclama dumneavoastră K ) ) t .

Redacţia S T O IO / ^ 7 c h 1 9 J Î . 2 ' / :*.W

f o t b a l i ş t i ®Contract de 600.000 dolari

Puiu Iordănescu a fost nominalizat la finele anului trecu t drept cel m ai bun antrenor de fotbal român al tuturor timpurilor, pentru cele trei calificări ale tricolorilor în turnee finale: la World Cup 1994 şi F rance 1998, respectiv EURO 1996. După experim entul nereuşit din Grecia întors în ţară, nu şi-a găsit “de lucru”, devenind un “şomer de lux”.

De joi, Puiu Iordănescu nu mai este şomer: el a iscălit un contract In valoare de 600.000 dolari cir echipa Al Hilal din Riad, patronată de unul din fiii regelui Arabiei Saudite. Formaţia Al Hilal a fost antrenată cu trei ani în urmă de llie Balaci şi cucerise C upa A siei. Acum era antrenată de un brazilian, "m azilit” pentru faptul că echipa a ajuns să ocupe locul 7 în clasament, deşi are în form aţie m ajorita tea fotbaliştilor ce au alcătuit rep rezen ta tiva A rabiei Saudite prezentă la C.M. France 1998. Puiu Iordănescu a fost recom andat fiului regelui de către... Ilie Balaci.

Debut cu aplauze la scenă deschisă

Joi seara, pe celebra scenă “ San S iro ' d in M ilano, jucătorul român Adrian Mutu

; a debutat sub culorile lui Inter, trimis fiind în teren de Marcello Lippi în minutul 82,„cînd tabela de marcaj în partida cu Perugia indica scorul de 5-0 în favoarea interiştilor. în cele opt minute cît a evoluat, Adrian Mutu s-a făcut remarcat prin două senzaţionale driblinguri (unul pe metru pătrat), aplaudate, la scenă deschisă de pătimaşii suporteri interişti. La partidă

■au asistat mama lui Adrian Mutu şi M ircea Lucescu. Azi, Adrian Mutu împlineşte vîrstă de 21 de ani, una a m arilor p rom isiuni. Să-i adresăm din acest colţ de pagină un trad iţional şi românesc “La Mulţi Ani!”

Secundularmeanului

Armeanul Florin Halagian s-a despărţit la modul amiabil de F.C.Argeş şi directorul general al Daciei, Constantin Stroie, intrînd “în pită”, ca antrenor principal al F.C Braşov, c o n tra ru l cu formaţia de sub T îm pa parafind un salariu lunar de 20.000 dolari (ăsta da salariu şi tare sînt curios cît va reţine fiscul lui Remeş cota pentru finanţe). Ajuns la noul loc de muncă, Florin Halagian şi-a ales secundul în persoana lui Paul Enache, fostul preşedinte al F.C. Braşov. Nici o veste, deocamdată, din “Trivale” în p riv in ţaviitorului principal a f argintului toam nei, F.C. Argeş.'

Romeo V. C ÎRTAN

. n n r\ i

rm b a tă -d u uarie

Fotbaliştii de la Olimpia Gherla la vizita medicală

Cea mai grăb ită divizionară “C” din judeţul nostru e'ste Olimpia Gherla. Nu e de mirare, echipa antrenată de Mihai Pop este liderul seriei a Vl-a şi aspiră la... Divizia “B”. La mijlocul acestei sâptămînii echipa de pe Som eş a efectuat vizita medicală la Dispensarul Sportiv din C luj-N apoca. A fost prezent tot lotul de jucători folosit în sezonul de toam nă. M inus trei fo tbalişti: po rtaru l de rezervă Coşeriu (plecat să-şi sa tisfacă stag iu l militar), fundaşul Boierean (aflat în pregătire cu CSM Reşiţa) şi vîrful de atac Negrean (în prezent în Austria, unde are doi fraţi).

O lim pia dem arează pregătirile în vederea sezonului de prim ăvară luni, 10 ianuarie, .cînd la ora 11, are loc reîntîlnirea jucătorilor după vacanţa de iamă.

SZ.Cs.

Voleibaliştii dejeni se reîntilnesc luni, 10 ianuarie

C o m p o n e n ţ i i divizionarei “A” de volei masculin, Someş Victoria Dej îşi dau întîlnire din nou luni, 10 ianuarie, în frumoasa sală de la marginea parcului. Elevii antrenorului N icu Pop revin în municipiul de la confluenţa Som eşurilor după o b inem eritată vacanţă.

De la apelul tehnicianului dejean va lipsi Dinu, plecat în Italia. Surse din cadrul clubului ne-au spus că voleibalistul dejean s-a lăsat de sport şi

j e ocupă cu afaceri.Păcat, fiindcă alături de

Pricop el a fost unul din oamenii de bază ai echipei Someş Victoria. •

Ca şi fo tbaliştii, voleibaliştii vo rp lecarîn obişnuitul cantonament de iamă la Miercurea Ciuc, o localitate preferată pentru această perioadă. Pe prim plan se va afla pregătirea

.fiz ică , însă nu va fi - neglijată nici partea

tehnică. SZ.Cs

-A — W - ş iş # ) sa ar e

» ■ * H » I I A I II JS J< « | i i |! M iiiii Fi f * v i * M .

Conducerea FC “U” s-a aflat ieri în Bucureşti pentru tratative cu GeOrge Copos în ideea aducerii la Cluj a tehnicianului rapidist lonuţ Chirilă. Discuţiile au durat aproximativ două ore timp în care Ioan Maja şi Remus Cîmpeanu au încercat sâ-I convingă pe Copos că semnarea contractului ' de asociere' se va produce în cel mai scurt tim p, amînarea datorîndu-se unor chestiuni

juridice legate de transferarea bazei sportive “Tehnofrig” dintr-un, patrimoniu într-altul, respectiv al Consiliului local. Patronul grupului de firme “ANA” s-a opus în final venirii de luni a Iui lonuţ Chirilă, acesta din urmă declarîndu-ne în exclusivitate: “Domnul Copos le-a. spus clujenilor că venirea mea şi a celor cinci jucători (Mărgăritescu, Maier, Raţ, Oncică şi Bogdan Andone)

depinde de semnarea contractului de asociere. Este vorba aici de reglementarea situaţiei juridice a.bazei sportive .“Tehnofrig” şi a Stadionului “Ion Moina”. Eu doresc din tot sufletul să antrenez Universitatea şi cred că în final acest lucru se va întîmpla".,

“Preşedintele executiv al FC “U” i-a promis lui Copos că pînâ la 15 ianuarie, problemele' vor fi rezolvate.

Codin SAMOILÂ

COMUNICAT ,al Biroului Executiv al Asociaţiei Judeţene de Fotbal Cluj

în baza Art. 12, punctul 1 şi 4 din Statutul Asociaţiei Judeţene de Fotbal Cluj, membrii Biroului Executiv, susţin demersul cluburilor şi asociaţiilor sportive din judeţul Cluj, de convocare a Adunării Generale Extraordinare, pentru eliberarea din funcţie a preşedintelui Comeliu Popovici.

Adunarea Generală Extraordinară a fost

convocată pentru data de 1 februarie -2000.Candidaturile pentru funcţia de preşedinte se

depun pînă la data de. 17 ianuarie 2000, ora 13.00, la secretariatul A.J.F. Cluj. .

Vă remitem alăturat, tabelul nominal cu semnăturile membrilor "Biroului Executiv care acordă vot de neîncredere preşedintelui Asociaţiei Judeţene de Fotbal Cluj.

Tabel nominal cu membrii Biroului Executiv al Asociaţiei Judeţenej >de Fotbal care acordă un vot de neîncredere preşedintelui AJF

Corneliu Popovici

NUMELE SI PRENUMELE FUNCŢIA

I. Abrudan Patriţiu Vicepreşedinte, Preşedintele Colegiului Judeţean de Arbitri. 2. Coroianu Aurel Vicepreşedinte '

3. Ienac Nicolae Secretar4. Neţa Gheorghe Resposabil Comisia Tehnică5. Moldovan Simona Trezorier \ ’6. Bagiu Sorin Responsabil Activitate Juniori7. Cojocaru Mircea Responsabil Activitate Copii8. Pop Alexandru Responsabil Activitatea Comisiei Municipale Dej

' 9. Neamţu Vasile Responsabil Activitatea Comisiei orăşeneşti Gherla10. Dumitru Ion îndrumător al activităţii municipale a echipelor din Cluj-Napoca

In vederea convocării Adunării Generale conform articolului 12/1 din Statutul Asociaţiei Judeţene de Fotbal, pentru demiterea preşedintelui.

C arte a de s p o rt /

Igiena educaţiei fizice şi a sportuluiDoi reputaţi specialişti, dr.

Elena Zamora şi dr. Dragoş Dan Crăciun, cadre didactice ale F acu ltă ţii de Educaţie Fizică şi S port din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, revin în centrul atenţiei lumii şi vieţii ştiinţifice, printr-o nouă şi preţioasă îucrare, Igiena educaţiei fizice şi a sp o rtu lu i, apărută în Editura clujeană R isoprint. Lucrare ce merită toată atenţia, ce se cere citită şi aprofundată prin conţinut, de la specialişti - medici în diferite specialităţi, psihologi, psihiatri, antrenori,’ instructori sportivi, cadre profesorale în educaţie fizică şi sport - la sportivi şi studenţi.

N o u ă , capitole ample, amănunţite şi scrise într-un limbaj accesibil vin. în sprijinul afirmaţiei. Cei doi autori îşi familiarizează cititorii, sperăm să fie cît mai mulţi, nu numai

•cu un limbaj de specialitate, ci şi cu noţiuni operante în activitatea practică, ore de educaţie fizică şi sport, antrenamente, cursuri

ocazionale (în schi, înot, jocuri sportive), întreţinerea bazelor sportive. Este vorba despre definiţia igienei, scurt istoric, generalităţi despre igiena şi im p o rta n ţa igienei în activitatea de educaţie fizică şi sport, Igiena alimentaţiei, F ac to ri de că lire . a organism ulu i, Regimul de v ia ţă p e n tru m enţinerea form ei spo rtive , Ig iena ind iv iduală şi a ech ipam entu lu i sportiv . Igiena bazelor sportive, Igiena ac tiv ită ţii şcolare . şi extraşcolare, Igiena educaţiei fizice şi a sportului de masă, Ig iena în sportu l de performanţă, toate importante, Totuşi, reţin în mod special atenţia ig ienă alim entaţiei (raţia calorică în alimentaţie, trofinele, proteinele, lipidele,; vitam inele, laptele şi brînzeturile , băuturile şi condim entele, avantajele prelucrării culinare,...), regimul de viaţă pen tru menţinerea form ei spo rtive (somnul, gimnastica de dimineaţă, odihna

activă, autocontrolul medical, refacerea după efort), igiena bazelo r sportive (cerinţe igienico-sanitare generale, speciale, pentru schi, pentru înot), şi igiena în sportul de p e rfo rm an ţă , fiind vizate atletismul, jocurile sportive, înotul, schiul, gimnastica, luptele f şi halterele I ciclismul, boxul. Nu este de neglijat nici capitolul dedicat igienei şcolare ş il ex traşco lare , în : multe, şcoli şi J licee - elevii j prezentîndu-se la* ora de educaţie fizică şi sport în haine de stradă!Capitol la care avem, din păcate, foarte mulţi p r o f e s o r i corigenţi!!! Şi alături de ei, părinţi iresponsabili!!! Iar despre urmările unor astfel de

Memento]8 ianuarie

• în anul 1961 j în această zi, a luat sfîrşit concursul de sărituri cu schiurile, denumit “Turneul celor patru tram buline” .. Locul de desfăşurare a celei de â IV-a etape şi ultima totodată a fost trambulina de la Bischofshofen, din Austria. Finlandezul Juhani Kărhinen, care conducea după cea de-a treia etapă n-a reuşit să se claseze de data aceasta decît pe locul 7, astfel că marele său rival, est-germanul Helmut Recknagel (campion olimpic al probei în anul 1960, la Squaw Valley - S.U.A.) a devenit cîştigătorul întrecerii. Recknagel \ a stabilit un nou record al trambulinei, sărind în apropierea liniei de 100 m, ajungînd pînă la 98.5 metri. Kărhinen nu numai că a pierdut şefia, dar pînă la urmă a fost nevoit să se mulţumească cu locul trei în clasamentul general, el fiind : devansat şi de austriactul Otto Leodolter.

*

9 ianuarie• Cu 95 de ani în urmă, în

1905, s-a desfăşurat cea de-a 3-a ediţie a C.M. (neoficial de lupte greco-romane). întrecerea a avut loc în capitala germană, Berlin. Concurenţii au fost împărţiţi în trei categorii de greutate, iar în urma disputelor, locurile fruntaşe ‘au fost - ocupate, în ordine de germanii Theodor Schibilski '(categ . uşoară), Albert Hein (categ. mijlocie) şi de danezul Soren Marinus Jensen (categ. grea). Totodată a fost fixat şi locul de desfăşurare a următoarei ediţiia C.M., fiind acceptată candidatura oraşului (tot) german, Frankfurt/Main, pentru anul 1907. . '

• în anul 1966, selecţionata feminină de baschet a României a obţinut o victorie senzaţională la turneul internaţional de la Praga: ea a învins formaţia Italiei cu scorul de 53-52. Cele mai multe puncte aleînvingătoarelor au fost marcate de, D orina Sulim an ş i .Hannelore Krauss-Spiridon:14, respectiv, 12 puncte.

LA SZL6 Fr.

comportamente.., iresponsabile se pot scrie tomuri...

Aceasta este Igiena educaţiei fizice şi a sportului, carte pe care o recomand cu multă, multă, căldură.

Demostene SOFRON

■ EtîSiZiMOM

IGIENA EDUCAŢIEI FIZICE §1A SPORTULUI

Page 11: Ultimul kamikaze PREFECTURA - .Valsa plimerii” psntnidspace.bcucluj.ro/.../72161/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2784.pdf · Ultimul kamikaze MARIA SANGEORZAN m ugur Isărescu este,

Ă l C l ar putea fireclama dumneavoastră

ianuarie 2000

K a fe c frâ S P O M F/f T c fr Î 9 m j : i . .

«sHrafsjmr'JJ'ţ.tr

« M M i t r i> i *J'-Jm î •»*

Sportul - acest miracol uman!

. •. Pentru România, anul . care s-a încheiat a fost unul; de excepţie, al marilor .şi nevisatelor împliniri şi

•performanţe sportive. A' fost un an aproape unic

• pentru sportul nostru, acest; impecabil ambasador, care’ a făcut imens pentru

".imaginea şi prestigiul ţării j şi naţiunii în Europă şi în lume. Cît de departe am fi noi, dacă si în celelalte domenii - politic, social,': economic şi moral - am realiza măcar o parte din succesele sportului!-.. -1999 ne-a adus nouă şi .ţării un titlu de sportivă a secolului prin Nadia Comâneei, altul de cea mai bună atletă a lumii p rin : Gabrida Szabo, titlul de cam pioană mondială a echipei feminine de gimnastică, plus medalii de. aur, argint şi bronz la ; probele individuale, ca şi la lupte, box, haltere’,

ş.icanotaj;igimnastică ritmică - sau aerobică, locul 4 la handbal fete şi, în sfirşit, o altă calificare la turneul» final al C.E. de fotbal, care încheie un deceniu de aur. al fotbalului nostru. Cum au fost posibile acest: mări : şi inegalabile succese. într-

îO ţără măcinată de corupţie > şi sărăcie, de minciună şi fals, de greve şi salarii neplătite la timp, într-o ţară care dă înapoi ca racul?!

Mai întîi pentru că sportul este în afara politicului, e ferit de el, e lăsat să respire, cît de cîţ în -voie. Aici nu funcţionează algoritmul, n ic i'sfada .partidelor, . c i ' truda şi creaţia. în al doilea rînd," în sport se nasc talente unice şi-'avem şi. antrenori de geniu, cum e Ocţavian Belu. în al treilea rînd, în sport,- reforma, a fo st. mai' T in ă , , m a i : înţeleaptă, mai corectă şi ; mai cu cap făcută. Aceşti.,- trei factori au suplinit deseori sărăcia, lipsa banilor, a unor baze m ateriale decente, participarea la competiţii m ajore de pregătire şi verificare.

în sport România este în Europa. Pe care o domină!

O învinge la ea acasă, o obligă să admire sportivii e i- şi .'perform antele acestora. în ce alt domeniu ; social, politic, economic, ; moral, am veni în primele 10 locuri în lume -sau în Europa? în nici unul - o . , spunem cu durere,- - •Viorel CACOVEANU

C.M. al cluburilorDacă ziua de miercuri a fost “dedicată” grupei “A”,

joi a fost rindul grupei “B” care a programat la Rio de Janeiro. două confruntări care la prima vedere păreau dezechilibrate. , < ' '

Brazilienii de la Vasco Da Gama, considerată de specialişti una dintre pretendentele la supremaţie, a dispus, logic şi meritat, de o necunoscută a fotbalului mondial, o echipă provenită din lumea a treia a fotbalului, South Melbourne, campioana unei ţări în care triumfa cu autoritate sportuî cu balonul oval, Australia. După un joc, destul de modest, lipsit de spectaculozitate, fotbaliştii sud-americani s-au impus cu 2-0, reuşind să facă o repetiţie generală înaintea

.adevăratului test contra lui Manchester United echipa cea mai lăudată în 1999. însă elevii lui Ferguson au

■ trebuit să suporte umilinţa impusă de mexicanii de la Necaxa. Nn am asistat la o surpriză de proporţii, ar fi foSt mult prea mult pentru nişte simpli “sombreros” să cîştige în faţa “campioanei campioanelor”. Dar au părăsit terenul neînvinşi, ceea ce înseamnă ceva. Montesino a avut deosebită onoare de a-1 umili la sînge pe olandezul Van Der Gouw, deschizînd scorul în" minutul 14, dar britanicii şi-au salvat pielea abia în minutul 82, graţie lui Yorke.

în prealabil, năbădăiosul şi neastîmpăratul David Beckham.a fost eliminat în minutul 30, după ce l-a faultat pe mexicanul Milian. Beckham a reeditat practic" episodul din Franţa 1998,-cînd în “sferturi” l-a faultat inutil pe “actorul” Simeone, iar înfrîngerea Angliei în faţa Argentinei a fost pusă pe seama eliminării “marelui blond”.

Clasament: 1.. Vasco Da Gama 3 p (2-0), 2. Manchester United I p (1-1), 3. Necaxa Mexico City 1 p (1-1), 4. South Melbourne 0 p (0-2).

Următoarele jocuri: (8.01.2000): Manchester United- Vasco Da Gama (TVR 1, ora 22,35) şi South Melboume-Necaxa Mexico City (Eurosport, ora 0,00).

Cristian FOCâANU

I t a l i a - 1 5Grande Inter!

Etapa a 15-a a continuat joi cu restul de 8 partide. Prologul a programat miercuri duelul Vicenza-Lazio încheiat surprinzător cu succesul gazdelor (2-0). Pe “Olimpico” din Roma, trupa lui Capello a dispus de Bari graţie lui Montella, ex-atacantul Sampdoriei reuşind un hat-trick. Oaspeţii au jucat din minutul 57 în 9 jucători de cîmp prin eliminarea lui Necrouz.

“Brinzarii” de la Parma ameninţă fotoliul liderului după izbînda de la Udine. Eroul oaspeţilor s-a numit Di Vaio, jucător curtat intens de Juventus Torino. Crespo, actualul lider în clasamentul golgeterilor, cu

11 reuşite la activ, a dezamăgit, fiind u lterio r înlocuit cu Longo, în minutul 60, acesta din- urmă părăsindu-şi coechipierii din minutul 85 cînd centralul Trentalange l-a

' “răsplătit” cu o eliminare pentru un ■ fault asupra lui Serena.

Pe. “Stadio Dallara”, 22.000 de tjfoşi au asistat la victoria chinyită a echipei lui Guidolin în faţa “lanternei roşii” a clasamentului, Cagliari; Suedezul Kenneth Andersson şi-a făcut din nou datoria “prelungind” şederea lui Guidolin pe banca Bolognei. Juventus Torino a redevenit liderul “ seriei A” devansînd principala adversară în lupta pentru supremaţie, Lazio Roma, perdantâ în m eciul cu

’ Venezia. Ultima victimă a “Bătrînei Doamne” s-a numit Verona, o candidată serioasă la retrogradarea în “serie B”. în ciuda unui joc bun, campioana Iţaliei în 1985, Verona, a cedat în faţa unui adversar mult mai bine aşezat în toate compartimentele. Vulpoiul Pippo Inzaghi a pus din nou punctul pe “i”, sancţionînd defensiva oaspeţilor. La reuşita atacantului italian a contribuit • substanţial francezul Zinedine Zidane, creierul echipei antrenate de Carlo Ancelotti. Cu un atac 100% argentinian, Fiorentina nu a reuşit să obţină decît o remiză în fieful lui Lecce.

f* * 4 * ’ • i V *

< ' * * ' V l ' P V ’ '. L-a__

1

v w .*** \ £

-------------- -

Trapattoni s-a încăpăţînat să nu îl introducă pe Chiesa, preferind o combinaţie Batistuta-Balbo, care a dov'e*dit că rtu întotdeauna dă roadele scontate. în continuare echipa de pe “Artemio Franchi” navighează pe îa mijlocul clasamentului şi nu se întrevede vreo scăpare “viola” fiind nevoită să plătească tribut evoluţiilor dezastruoase de lă începutul sezonului.

AC Milan ameninţă din nou partea superioară a clasamentului. Zacheroni l-a “folosit” şi pe noul încorporat, spaniolul Jose Mari, achiziţionat de Berlusconi pentru o sumă cu destule zerouri, de la. Atletico Madrid. Albertini a fost eliminat prematur, în minutul 29, iar două minute mai tîrziu, în inferioritate numerică, germanul Oliver B ierhoff a taxat defensiva gazdelor, mareînd unicul gol al meciului. Mai consemnăm dubla lui Kallon pentru Reggiari în meciul contra celor de la AC Torino. -

Meciul etapei s-a disputat pe “Giuseppe j Meaza-San Sirro”, unde în faţa a peste

55.000 de spectatori, Internazionale a

zdrobit trupa lui Nakata şi Rapajic, Perugia. Au marcat Georgatos (18), Clarence Seedorf (44), Christian. Vieri (57), Vladimir Jugovic (67) şi Hilario (autogol 73). Omul meciului a fost olandezul Seedorf, autorul unui gol de excepţie în finalul primei reprize. Au mai evoluat Mutu, Recoba şi Di Biagio. A fost un meci în care a triumfat Inter-ul şi fair-play-ul, jucătorii, celor două

^combatante fiind scutiţi de cartonaşe. - Rezultatele etapei: ^• Venezia - Lazio 2-0;• AS Roma i Bari 3-1;• Udinese - AC Parma 0-1;• Bologna - Cagliari 1-0;• Inter - Perugia 5-0;• Juventus - Verona 1-0;• Lecce - AC Fiorentina 0-0;• Piacenza - AC Milan 0-1;• Reggiana -AC Torino 2-1.CLASAMENT: Juventus Torino 32, Lazio Roma

31, AC Parma 30, AS. Roma 28; AC Milan 27, Inter Milano 26, Bâri, Bologna, Perugia 20, Fiorentina, Udinese, Lecce 19, Reggiana, Verona 15, Torino 14, Venezia 12, Piacenza 11 şi Cagliari 7 puncte.

Cristian FO CSANU

Page 12: Ultimul kamikaze PREFECTURA - .Valsa plimerii” psntnidspace.bcucluj.ro/.../72161/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2784.pdf · Ultimul kamikaze MARIA SANGEORZAN m ugur Isărescu este,

-rVlLl ar putea fireclama dumneavoastră

.1998 - Preşedintele României, Emil. Constantinescu, a promulgat Legea pentru ratificarea Convenţiei româno-iugoslave privind

exploatarea şi întreţinerea sistemelor hidroelectrice şi de navigaţie la Porţile de Fier 1 şi Porţile de Fier II.

Curăţătoriei* la

Romain Borza - unul din puţinii investitori care a pus pariu cu economia românească

Dl Romain Borza este unul dintre puţinii cetăţeni străini care s-au hazardat să investească în România într-unul din cei mai slabi ani economici ai săi. Pe jumătate român (tatăl este originar din Turda), francezul cu nume românesc s-a înverşunat şi n-a vrut să se lase intimidat de recesiunea din România.

îm preună cu' asociatul său. francez, Romain ■ Borza a înfiinţat societatea comercială Borza-Zimmerlin, firmă cu capital integral străin. Anterior, dl Borza a desfăşurat activităţi de export-import (marmură, cherestea, fructe ş.a.). îh mai Î999 a fost.dată în folosinţă, în Cluj- * Napoca, prim a curăţătorie chimică ecologică, în care, declară dl Romain Borza, au fost investiţi 200.000 de franci francezi. Opţiunea celor doi asociaţi francezi pentru „industria" curăţătoriilor a fost fermă, motivaţia constituind-o

Dar nici în Franţa lucrurile nu sînt mai simple, aşa că Romain Borza a făcut faţă birocraţiei româneşti. Ataşat de patria propriului .părinte, Romain trece cu eîeganţă peste greutăţile pe care investitorii le întîmpină în Rom ânia şi ţine cu tot dinadinsul să facă afaceri în ţară şi să aducă aici alţi investitori. La profit, deocamdată,'nu se gîndeşte,

faptul că în oraşele româneşti sînt foarte ' anul .1999 fiind încheiat în puţine curăţătorii. în Strasbourg, oraşul pierdere. Poate, poate anulnatal a l domnului Borza, comparabil cu viitor afacerile să ia o turnură favorabilă.

C lu ju l ca număr de Cel mai dificil lucru l-a constituitlocuitori, funcţionează formarea clientelei. Neîncrezători în78 de 'curăţătorii. Din calitatea serviciilor şi cu bani puţini,acest considerent, cei doi românii s-au dezobişnuit, de multăinvestitori francezi au vreme; să meargă cu hainele şi cu rufariapus un „pariu ' cu la... cooperativă,curăţenia"; * După După un debut mediocru, curăţătoria declaraţiile salariaţilor- Opal şi-a format o Clientelă stabilă, atrasă

ssitmssmmmmmmmmmMmmm

Ş ■

U f a g a i i g g i f g

■ r> >:.%* ............. „aag.y.^ *' • r j s g * . '

n ÎIIHS

firm ei Opal (aşa se num eşte curăţătoria ecologică de pe strada Observatorului), şansele ca pariul să fie cîştigat sînt ridicate. Mai greu a fost începutul! Deschiderea unei firme în România este dificilă.

curăţătorie. „Mi-am dat paltonul la curăţat şi cînd l-am scos arăta mai bine ca nou", susţine A.P. O altă clientă afirmă: „Mi-a fost jenă să vin cu taiorul la curăţat pentru că. nu l-am dus la curăţătorie de cînd l-am cumpărat, pe vremea lui Roman. De Crăciun nu mi-au mai trebuit haine noii".

•Salariatele de la Opal susţin că oamenii încep să preţuiască mai mult hainele, îndeosebi cele scumpe, să le • aducă la curăţătorie. Pînă să ne comparăm cu francezii mai este

de calitatea şi „transparenţa" serviciilor.Patronul opinează că cei şase salariaţi ai

• firmei şi-au schimbat rapid mentalitatea şi sînt la nivelul colegilor lor.-din Occident. La fel cum este şi tehnologia • deoarece, susţin cei ce s-au perfecţionatecologică adusă de S.C. Borza- în Strasbourg, acolo se duc haineleZimmerlin. Cei mai impresionaţi au fost curate sau aproape curate la curăţat,chiar clienţii clujeni, care nu şi-au mai V. GHIRIŞANrecunoscut hainele cînd le-au scos de la

Nu vor mai fi acordate licenţe pentru importul de grîu

M in is tru l A g r ic u ltu r i i lo an M ureşan a d ec lara t că în acest a n , nu v o r m al' fi acordate licen ţe pentru im p o r tu l d e g r îu , la p o p u la ţ ie * e x is t în d suficient grîu p înă la noua reco ltă .

E l a p r e c iz a t c ă nu e x is tă o c riz ă a g riu lu i, a c e s ta u rm în d s ă f ie cu m p ăra t de la ţă ran i la pre ţu l real, c e l al p ie ţe i.

P atronatele d in m orărit ş i pan ificaţie au an u n ţa t, la m ij lo c u l lu n ii d e c e m b rie , o p o te n ţia lă criză a g riu lu i pe p ia ţă şl a u s o lic ita t o s e r ie de fac ilită ţi p e n tru im p o rtu l a c e s tu ia ; .B r u t a r i i particu la ri c o n s id e ră că stocurile in te rn e d e grîu s e află f ie d isp ersate la producători şi depozita te

• în condiţii im p ro p rii, fie c o n c e n tr a te în c îte v a z o n e d in ţa r ă , s u b con tro lu l e x c lu s iv al unor c o m erc ian ţi, care im pun o c re ş te re co n c e rta tă a pre ţu lu i la g rîu .

M in is tru l lo a n 'A v r a m M u re ş a n a c o n tra z is în

're p e ta te rin d u ri a firm aţiile p atro n ate lo r, su sţin în d că a s tfe l d e c a m p a n ii s în t fa lse şi că în ţa ră exis tă su fic ien t g rîu .

Piaţa românească de capital primeşte o nouă lovitură* îh I i < *«♦ [tjl 11 [ H («I« L1V eniţurile obţinute de

persoanele fizice începînd cu anul 2000 vor fi supuse im pozitării g lobale anuale, conform O rd o n a n ţe i Guvernului României n r. 73/ 1999 priv ind im pozitu l p e - venit.

M etodologia d e’ calcu l a venitului impozabil este stabilită în funcţie de natura veniturilor obţinute, respectiv: venituri din activităţi independente, venituri din salarii, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din dividende şi dobînzi etc.

Controverse a generat în special metodologia stabilită de. către această ordonanţă pentru calculul impozitului în cazul transferului dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare! Impozitul perceput în acest caz este în cotă de -1% ap lica tă a s u p ra v a lo rii tranzacţiei. în situaţia în care transferul dreptului de proprietate a valorilor mobiliare se realizează prin intermediul

~ societăţilor de valori mobiliare, cota de 1% se aplică asupra diferenţei d intre „valoarea

. tranzacţiei şi comisionul pe care intermediarii îl percep pentru derularea transferu lu i de proprietate, şi care, conform legislaţiei în vigoare, poate fi de maxim 8%. Ordonanţa mai stabileşte, de . asem enea, obligativitatea societăţilor de valori m obiliare de a 'v ira sumele reţinute la bugetul de stat pînă la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost reţinute sumele respective., Prevederile OG 73/, 1999 apar în condiţiile în care piaţa de capital din România reprezintă un sector relativ nou, în care se resimt acut influenţele negative

fTPimpozitului^

ale deteriorării economiei în ansamblul ei.

Sistemele de tranzacţionare ale celor două pieţe reglementate existente an acest moment în România (Bursa de Valori B ucureşti şi Piaţă

fost scutirea de la plata im pozitului pe profit a instituţiilor pieţei. Aceasta, în condiţiile în care rolul lor este de a eficientiza activitatea desfăşurată pe piaţa de capital, ' atingerea standardelor

Extrabursieră - RÂSDAQ). internaţionale în domeniu. înpermit accesul acţionarilor, acest fel se poate asigura societăţilor comerciale, (atît a accesul la serviciile; pe carecelor- rezu ltaţi în urma piaţa de capital, în ansamblulProcesului de Privatizare în ei, le oferă la costuri relativMasă, cît şi a celor care au m ici, dînd posibilitateaachiziţionat acţiun i prin investiţiilor să devină din ce înintermediul pieţei de. capital), ce mai atractive. în România . indiferent de zona geografică, activ itatea principalelor Lapierdereageneratadeaceastala sistemul electronic care are o organisme care asigură buna operaţiune trebuie adaugata,

funcţionare a pieţei. (Asociaţia conform OG 73/ 1999, şiNaţională a Societăţilor de valoarea impozitului de 1 /oValori-Mobiliare, RASDAQ, aplicat asupra valoni tranzatţiei,Societatea Naţională de sumă pe care societatea de.

două pieţe din România. Aceasta cu atît mai mult cu cît această taxă se aplică asupra fiecărei operaţiuni de vînzare, putînd fi percepută mai degrabă ca o taxă de acces la serviciile unei instituţii specializate decît cu un impozit pe venit. Această metodologie de impunere nu permite, de fapt; impozitarea' cîştigului generat de fiecare tranzacţie, putîndu-se ajunge chiar în situaţia paradoxală de a taxa pierderile. Acest fenomen se poate manifesta în. condiţiile în care preţul de vînzare a unui anumit tip de acţiune se situează sub cel de achiziţie a acestuia.

largă distribuţie teritorială.Piaţa de capital oferă, de

asemenea, ' posib ilita tea societăţilor comerciale de a opta pentru noi surse de finanţare,

.în condiţiile în care apelarea la credite bancare este restrictivă şi generează costuri mari. Benefic este, rolul acesteia în procesul de privatizare a

= societăţilor comerciale şi de concentrare, a capitalului. Prevederile Ordonanţei' Guvernului 73/ 1999 vin pe fondul unor costuri relativ ridicate de tranzacţionare,

Com pensare, Decontare şi Depozitare) este impozitată. Trebuie adăugat la . aceste considerente impactul pe care Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului numărul 6/ 1999 privind modul de - finanţare a Comisiei Naţionale a Valorilor M obiliare l-a avut asupra investiţiilor, de pe piaţa de capital.: ” C.N.V.M.,reglementează, supraveghează

valori mobiliare trebuie şă o reţină de la investitor şi ulterior să o vireze la bugetul statului.

As. Univ. Denisa ; . GRELUŞ-

' Director Dep. Piaţa >. . Primară

S.C. IV M “BROKER”,S.A.Cluj-Napoca

Creditele bancare au contribuit cu doar 1 1% ia finanţarea

investiţiilor realizate în economia româneasca

Creditele bancare au contribuit cu doar 11% la finanţarea investiţiilor realizate în economia românească în prim ele nouă luni din 1999, cea mai mare parte a fondurilor fiind asigurată din surse nebancare, reiese din datele Comisiei Naţionale pentru Statistică (CNS). Investiţiile din economie realizate în primele nouă luni din 1999 au însumat 39.987,4, miliarde lei, în scădere, în termeni reali, cu 12,8% faţă de perioada similară din 1998. Mai m ult: de jum ătate din volumul total . al investiţiilor s-a concentrat în agricultură (13,1% ), transport ş it depozitare (10,8% ), poştă şi telecomunicaţii (9,9%), tranzacţii imobiliare şi alte servicii (7,4%), producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă (6,5%),; construcţii (5,9% ), adm inistraţie publică (5,1%), activităţi financiare, bancare şi de asigurări (4,2%).■ Potrivit datelor CNS,

investiţiile în lucrări de construcţii au însum at 16.122,4 miliarde lei, în

•scădere cu 12,8% faţă de • perioada similară din 1998. investiţiile în utilaje şi mijloace de transport au totalizat 18.433,6 miliarde lei, mai reduse cu 11,1% com parativ cu prim ele nouă luni din anul* precedent. Investiţiile

, societăţilor cu capital privat şi ale populaţiei au totalizat 18!l 19,2 miiiarde lei, mai mari cu 4% faţă de 1998, fiind orientate cu precădere spre achiziţionarea de utilaje şi m ijloace de transport. A sigurarea fondurilor : necesarefinanţării investiţiilor s-a făcut în principal pe baza surselor proprii (56%) şi a celor nebancare (22,9%), reprezentate prin fonduri ale populaţiei, fonduri extrabugetare sau alocate de Fondul Proprietăţii de Stat. Creditele bancare au contribuit cu doar 11,2% la finanţarea investiţiilor, iar subvenţiile de la bugetul de stat şi bugetele locale au reprezentat 9,9% din totalul fondurilor

'pentru investiţii.' .-• .

datorate, în special, cheltuielilor şi controlează operaţiunilefixe pe care fiecare transfer de specifice dfn România, iar -proprietate a valorilor mobiliare ; finanţarea acestei instituţii seîl presupune. asigură ; din venituri

In majoritatea ţărilor lumii, extrabugetare şi care sîntpiaţa de capital se bucură de suportate de asemenea de cătrefacilităţi fiscale’tocmai datorită investitori. : -ro lu lu i” pe care aceasta îl Luînd în calcul toate îndeplineşte; de a atrage micile considerentele de mai sus, la .economii care, cumulate, pot care se adaugă, conform O.G.reprezenta valori investiţionale nr. 73/ 1999, impunerea taxeiimportante. Pentru fluidizarea de 1% asu p ra valoriitranzacţiilor, altă măsură pe care tranzacţiei, putem anticipa unţările dezvoltate au aplicat-o a declin al .operaţiunilor pe cele

Inflaţia lunii decembrie nu va depăşi 3 procente

Rata inflaţiei în luna decem brie 1999 va fi m a i redusă dec ît-cea înregistrată în noiem brie, fiind de aşteptat ca aceasta să nu depăşească n ive lu l de 3% , a dec larat, m iercuri, în cadrul unei conferin ţe de presă, C onstantin C h irc a , v ic e p re ş e d in te le C o m is id i N a ţio n a le p e n tru Statistică (CNS). Pe întreg anul 1999, rata inflaţiei a r putea fi de 55%, în condiţiile în care indicele preţurilor de consum pentru luna decembrie nu va depăşi 3%, a spus oficialul CNS. El a adăugat că încadrarea în acest nivel a r conduce la o rată medie lunară a in flaţiei pentru. 1999 de 3,8% şi la un indice mediu anual de 45,9% . în luna noiem brie, rata inflaţiei a fost de 4% faţă de luna precedentă şi de 53,7% raportat la noiembrie 1998.

Page 13: Ultimul kamikaze PREFECTURA - .Valsa plimerii” psntnidspace.bcucluj.ro/.../72161/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2784.pdf · Ultimul kamikaze MARIA SANGEORZAN m ugur Isărescu este,

sîmbătă-duminică. 8-9 ianuarie 200 ;-----

faW

5BURSA DE BUCUREŞTI

| 7 i a n u a r i e

VALORI

> 2 0 0 0

[Simb | Denumire societatr |. VN | Inch. | Var l;Dese. \ Usx. i. Min. . Pf.med.. : Nr.act Val totala (iei)

Categoria I (26 societati ' .ALX ALR0 SLATINA 2500C 12000C 11. 108000 120000 108000 117827.98 1 31.T84 3,709,696,000ARC ARCTIC GAtESTl - ' tooc .. : 1590 . . 6.0 . 1500 1590 1500 . 1543.17 13,863 .- 21,392,980ASP. RAFINARIA ASTRA roman* robii I00C ■ -750 . 2.J ■ ■ 750 750 .750 -749.88 15,145 ■ 11,356,950ATB ANTIBIOTICE IAŞI 1000 uoo 0.S -. noo ■ 1100 . ,1100 " 1100.00 • 752 - • 827200AZ0 AZOMURESTG. MUREŞ ■ JOOG 740 1.4 730 r 740 730 738.37 „ 2,950 -- -. 2,178,180BTR. BANCA TURCO-ROMANA Bocnra 1000 3100 -6.9 - ; 2900 '3100 2900 2991.67 3,000 ■ : 8,975,000CMP C0MPA ,SIKa , .noao .6 2 0 5J 620 , ,620 ’ . 620 620.00 . - . ■ 3,500 ; f f 2,170,000

. DAC AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI 1000 . t" -1740 13.9 650 . 740 . : 650 727.71 “ ,17,827, M 12,973,448,640EU ELECTROAPARATAJ BUCUREŞTI 1000 600 14.3 ‘ 720 eoo -720 - 743.79 ; / -341,418 .'253,843,620NVR C. N. F. R. NAWOM GALAŢI ■25000 4100 13.9 - 4100 4100 4100 * 3611.69 "415 . 1,498,850

0IL: OILTERMNAL CONSTANTA: ■ .1000 630 -5.Q 560 . 630 '580 620.10 . 29,976 v 18,568^40

OLT a ro flM Rw VALCEA v* 1000 400 -24 ■- ■ 419 ■ 419 . 390 396.33 * 22,790 9,032,400p a POUCaOR BUCURESR. - - 1000 . 4000 1.3 , 4100 4100 - 4000 4031.56 1,464 ; - 6^02,200RBR RULMENTUL BRAŞOV1 ■: 1000 145 0.0 145 : 145 145 145.00 12,000 290,000SNC ŞANTIERUL NAVALCONSTÂNTA 25000 -2250 125 .2250 .--2250 ' 2250 2233.43 1.349 ' 3,012,900TBM TURBOMECANICA BUCUREŞTI 25000 21500 . 0.0 : . 0 .0 ? : 0 22000.00 - ' . .8 0 ‘ -1,760,000TER TERAPIAXLUJ NAPOCA - - «1000 2550 ' 6.3 .2300 2600 2300 2475.07 - 36,169 • 89,520,950

TLV BANCA TRANSILVANIA aw wpoc» 1000 2900 3.6 1 2800 .2950 ' 2800 2896.30 . '■■151,448 7 438,638,550

Total > . 18,485,668 17,552232^60

Societati do Investiţii Rnanciare .

Simb Denuimeţoctetol» VN inch. •Vsr tac. Ma. Mm. Prjred Nr.aeL VaL totala (W)-

SIF1 S.I.F. BANAT-CRISANA ARAD 1000 425 3.7 " 404 ■439 - 404 \ 42244 598,811 252,960,244SIP2 S.I.F. MOLDOVA BACAU 1000 310 3.3 298 320 293 306.74 534,450 163,936,519SIF3 S.I.F. TRANSILVANIA BRAŞOV 1000 . 590 . 570 600 550 ‘ 564.67 1,303,204 761,944,010SIF4 . S.I.F. MUNTENIA BUCUREŞTI , 1000 * 580 7.4 540 . - 590 ■ 540 576.12 650,187 374,564270SIF5 S.I.F. OLTENIA CRAICVA ; 1000 ,425 '0 415 434 415 ■ 423.2 , 821,968 347,852,985

Total SIF ' 3,908,620 1201280,028

Categoria a B-3(101socP5tsti) '■ \ \

ASA AGRAS BUCUREŞTI . v- 1000 .3050 3.4 .- 3050 3050 3050 3050.00 ■ .596,900 1,820,545,000

ALM AUMENTARAaUJ NAPOCA 1000 - 1100 • .0.0 : o 0 0 f2oi).00 22 ■/ 26,400

AM0 AMOML SLC0O2A .. 1000 241 0.0 v . . o 0 0 239J3 .81 . 19,386

AMP~ AMEP AMERICAN pacmcms iraa 1000 900 ■ 9.8 ' 8001 940 800 936.62 - 36,327 , 34,031,740

APC VAEAPCAROM BUZĂU - 1000 350 2.9 350 ^ 350 350 347.23 ; : | 1,181 410,082

ARM ARMATURA aUJ NAPOCA -1000 630 1.6 630 630 630 629.50 -1,623 1,147,570ART ARTROM SLATINA 25000 1201) 4.4 . 1200 ' 1200 1200 1200.00 1,700 2,040,000ASV ASTRA VAGOANE ARAD 1000 930 -15.0 1000 1000 930 978.71 • 5,893 - 5,767,540SRC BERCENI BUCUREŞTI 1000 700 4.5 700 700 700 700.00 100 ' 75,000

BRM BERMAS SUCEAVA 1000 2350 9.3 2250 2350 ‘ 2250 2300.26 3,779 8^92,750CAS CASI ROM TURDA . . , , • . 1000 355 0.9 . 355 - 355 355 354.B1 624 221,400a p CIPROM PLOIEŞTI . 1000 190 0.0 190 215 190 19021 73,672 .14,013,000CPL CARMETAPLASTDEVA 25000 6150 15.0 6150 6150 6150 6150.00 200 1230,000CPR CHIMOPAR BUCUREŞTI 25000 11600 0.0 0 0 0 12000.00 ' 37 444,000DOR DOROBANŢUL PLOIEŞTI 3000 1050 0.0 0 0 0 1050.00 70 * 73,500

EPN EMA PIATRA NEAMŢ 1000 610 0.0 610 . - 610 610 610.00 100 61,000EPT ELECTROPUTERE CRAI OVA 1000 290 7.4 275 . 295 266 287.74 33,093 9,522,110FTN FORTUNA BUCUREŞTI - *25000 5400 -2.7 ■ m -5500 5400 5466.67 300 1,640,000IAI IAIFOZALAU 25000 1400 0.0 1400 -1400 1400 1400.00 100 140,000IMS IMSAT BUCUREŞTI 6000 Î6500 -0.6 18700 17000 16500 16444.91 28,948 475,047,200INT NTERNATIONAL SINAIA .. ' 1000 3100 3.3 2900 3100 2650 2973.92 6,273 18,655,400MCN MECANICA CEAHLAU piatra nîami 25000 12700 1.6 ■ -12700 12700 . 12700 12604.16 1,154 14,545,200MOL MOLDOMOBILAIASI ' 1000 135 3.9 134 135 134 134.75 ~ .'20,000 ' ‘ 2,695,000MPR . MOPARIVRAMNIOJVALCEA ‘ 1000 451 0.2 . 450 451 - 450 442.92 401 * 177,610PAN PANEGRANO CLUJ NAPOCA - 25000 13300 0.0 - 0 0 0 12500.00 40 500,000PB PETROLfXP0RT1MP0RT 8UCUR£ 150000 ■ 85000 4.9 87000 87000 85000 86117.65 34 2,926,000PMB PROMETBECIEAN , • 25000 1100 0.0 0 0 0 1100.00 V 4,757 5,232,700PPL PROOPLAST BUCUREŞTI - 25000 26000 0.0 0 0 0 22500.00 40 900,000PTR PETROS PLOIEŞTI 25000 5600 12.0 5600 : 5600 5600 5600.00 100 560,000SLC SILC0TU8ZALAU 25000 5700 0.0 5700 5700 5700 5611.11 180 1,010,000S0F SOFERT BACAU 1000 115 15.0 1(5 115 115 (14.73 550 63,100SRT ŞIRETUL PAŞCANI 2500 1100 -4.4 1100 UOO 1100 ♦1100.00 172 189,200STR- STRATUSMOB BLAJ 1000 120 0.0 ' '120 120 120 115.99 ■ 1 * 167 ‘ 19,370STZ SINTEZA ORADEA 1000 - 200 -11.0 220 220 -200 200.87 13,740 2,760,000TRM TREMAG TULCEA 25000 4000 0.0 ■ 4000 4000 4000 3896.63 • 252 982,000TRS TURISM TRANSILVANIA awiwpow 25000 47000 14.6 41000 ■- 47000 41000 43947.01 1,019 .. 44,782,000UAM UAMT ORADEA 4500 520 5.1 " 495 520 495 500.61 1,336 668,820UZT UZTEL PLOIEŞTI 25000 3500 -10.0 ■ 3500 ' 3500 3500 3500.00 100 350,000VAC PRODVINALCO CLUJ NAPOCA ■ 1000 1250 6.8 1160 1250 1160 1243.04 4,416 5,489,250VAP VINALCOa PRAHOVA 1000 400 0.0 400 - 400 400 400.00 *- - 300 120,000

Total categoria a il-a 839,981 2,478 /70,328

Total categoria I + (I {exclusiv SIF) A 19,325,549 20,031,003,188

TOTAL GENERAL ' 23234,169 21,932283216

Capitalizare bursiera (mll Io Societati comerciale exclus SIP (mii; lei) - -1 ^90 384BET ROL * 526.34 puncte • &ET-C R O I _ ** 518.13 punct©

i) - 7 436 716 din care: iv SIF (mll toi) « 6 146 332

Variaţie » 42.3 punct© \/ariati© = 28.4*7 puneţi

(8.7*4%)» (6.03%)

Capitalizare bursiera (USD) — 406 377 832 din caro;Societati comercial© exclusiv SIF (USD) « 335 866 150 SIF (USD) — 70 512 782BET USD -» 216.66 puncte . . Variaţie = 17.28 puncte (8.67%)BET-C USD — 237.68 puncte Variaţie = 13.38 puncte (5.87%)

Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti si la Piaţa extrabursleră RASDAQ provin de la SVM1NTERDEALER CAPITAL INVEST SJL, str. Constanţa nr. 7, Cluj-Napoca TeL 433.212. ,

FOraHJKI M U T U A U S

 ctive 'C lass ic

Xctivie Dinam ic. _ 18.895 le ij '

5 ianuarie 2000Fortuna* Ciâssic*

47 .863 lei

. 580.000 leiFondul N aţiona l. de^Acurnulare ?

A ctive Ju n io r-1.906 lei

A rm onia*

Alpha^_123.000 lei

Fondul m utual ÂRDAF247.000 lei

58.900 lei I C ap ita l Plus (Cred it Fond)~ „ r, 13.647 le ijFond u l pentru C om erţ E x te r io rc* -J

. 136.000 le ii* * Valoare înregistrată in 4.01.2000

23.400 lei Fon uFitâţlonii) '•daTnvestlţil

70.600 lei tFondul Ife^ l^ estlttW srrD ezvo lta re Si : ’ 512-990 le ijFond u l M onetar S tab ilo^ " ' •“ 223.889 lei IF o n d u L M u K ^ Transilvania "" ' t

64.320 lei |Fondul Tezaur* ~ . . * «■____ 4

F o n d u l d e In v p g tlf il f îF I SO R * S i 10.235 l e i 1

srasrasiJLL Cursuri pe piaţa valutară >> anunţate de BNR 1 in dala de 7.01.2000

D E N U M I R E A ,:

V A L U T E I 'Sim bol

Variaţie (aţă de ziua

precedentă (% )

C U R S U L fN LE I -

DOLAR AUSTRALIA: AUD 0.30 J. 11970

DOLAR CANADA CAD 0.36 l 12533

FRANC ELVEŢIA CHF 0.59 | 11726

COROANA DANEMARCA DKK 0.31 | ; ; 2534

URA STERLINA „-GBP 0.13 t . . 30126

YEN JAPONIA JPY 0 .4 1 J . 174.03

COROANE NORVEGIA NOK 0.26 4 2301

COROANE SUEDIA SEK .0.37 i 2182

DOLAR SUA „ N USD 0.06 f , ' . »■ 18300

DST DST 0.05 J. 25261

EURO " ^ " ■ EUR ’ 0 .50 1 ' . »' 18844

Cursurile ^ l o r participante ta EURO

SHJL/NG AUSTRIA ATS 0.51 i 1369

FRANC BELGIA BEF - 0.43 4 ' 467

MARCA GERMANA , DEM .0.50 1 ’ .9635

PESEfAS SPANIA ESP 0.51 i 113.25

MARCA FINLANDEZA . FIM 0.50 l 3169

FRANC FRANŢA FRF 0.48 l 2873

URA IRLANDA " IEP 0.50 i 23927

u r A i t a u a :• U T - 0.51 4 9,73

GULDEN OLANDA NLG 0.50 4 . " 8551

ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 0.51 4 93.99

1 g AUR (preţ fn lei) I . ■ 0.65 î 165917

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci

cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în lei

- persoane fizice - %

Case de schimb valutar Cluj-Napoca 7.OI.2G0O

-lei-Casa de schimb

valutar- USD . ■ d e m ;

C . V -C V . .MACROGROUP • 18.300 18.450 9.500 9.630

PLATINUM 18.300 18.400 9.500 9.600CAMBIO 18.300 18.480 9.450 9.600PRIMA 18.300 18.430 9.450 9.600

B.inca rta vedere ■ 1 lună . 3 (uni *6 luni 9 lunT 12 luniBCR* 10 50 51 52 53 54BRD -10 48 48 48 49 ' • 50•• 10 48 , 49 * 51,5 53,5 . .6 0

. 10 49 50 51 52 53(rf. flxA) 10 49 50 - ' -

. Bane Post* 10 - . * -47 ^ ' 48. 49 •50 .* * 51Ion.Tiriac* 9 46 48 49 ^ 50 51

8ANKCOOP* ' 10 . 45 .. 48 „ 49 . 51 .v *52 *.. Bucureşti . 7 43 47 ■ * • * *

Carpatica 10 - ,53 . ' 58 66 r ' 56 ’ 56Transilvania 10 , 50 - 53 51 51 ’• 50 /

. Românească .■(dob. variabili) 10 •55 • ' 57 . 56 . • 56‘- - 56CEC . 9 • 43 - > > 43 * 44 • ^ 45

ALIANŢA 10 53 54 - 55 56 58B.t.R, - - 10 ^ 49 ' , -50 * 51 52 53

- nXpoca. (dob. Audeaidi) 10 55 57 ■ .60 62LOIALCOOP - - to 62 • '65 * 68 - 70SFINXCOOP 14 62 64 - - -•

ROMEXTERRA (dob. variabilă) . 10 ' 51 53 55 56 57

TURCO-ROMĂNA s 45 47 45 , - 45

- p e r s o a n e j u r i d c e - %Banca la vedere 1 Urnă ..3 luni - 6 luni - 9 Iun! 12 luniBCR* 10 50 51 52 53 - 54BRD** - 10 r4S -■ '47-',.. >,.48 r*■>.49 p.y. 60

BA(dob. «dVtxutMU) 10 45 ' 46 47 48 49 ■*. -.■Bantf’Post*.''. - 9 * *38 •• 40 : .42 . * ,43:; -• « -.45 c i

Ion Ţlriac* 9 - 46 48 49 50 51 .BANKCOOP* 10 45 *48 V ;.-,* 49 - * 51 - ~ 52 ^

Bucureşti 7 ■ 43 47 • * -' Carpatica * 10 r. -45' ■' 45."**, • — 45 -. •n 45 .■ 45 •

r Transilvania - 30 --45 49 , -46 . - 48 7; .47Românească(dob. vmrlmblli) - 10 55 57 56 56 “ I

<........ CEC ' ' 12-W . 43 :-:-43< . -44 - , ■■ : • - ;v> . : 45'. rB.I.R. 12 44 . . 45 46 46 47

'NAPOCA •- (dob. (IwetuaMA) . 10 , ; 50'/;' 52 ; -. kj . " V- 55 ;LOIALCOOP 10 62 65 68 70

- ; SFINXCOOP s ,.r 14 ^‘-4 " -. 62 \,-. ,--..64 ' -*.••, , . .ROMEXTERRA(dob. vortoWI*) 10 . 51 53 55 56 37

TURCO-ROMANA -s> -' • .45* ■ , 47 ' 45 45

Notă: Cursuri afişate la ora 1600. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

'C d o B îp 8 Ş ^ e ;1c ^ â I i z e a ^ "

** cu plata dobînzii la expirareN o tă : M od ificarea d o b în z ilo r se com unicăredacţiei, pînă la ora 1200 prin fax: 19.74 .18 .

P ia ţa e x tra b u rs ie ră R A S D A Q - 7 .0 1 .2 0 0 0S o c i e t ă ţ i d i n j u d e ţ u l ' C lu j

SIMBOL SOCIETATE COMERCIALA VARIAŢIE NR.TRANZACŢII

VOLUMTOTAL

VALOARETOTALA PREŢ MEDIU În c h id e r e

PRECEDENTA PREŢ MAXtM PREŢ MINIM PREŢÎNCHIDERE

TRM C -T R A M A R C L U J-C J 0 .00 . - , ■ 1 1866 2 1 4 5 9 0 0 0 . - 11500 ' ■ 11500 1 1 5 0 0 11500 11500

NAPP NAPOLACT - CJ 13.73 5 5689 1 6 8 22500 2957 2 6 0 0 3 0 0 0 2700 3 0 0 0

SANE • ' SA NEX - C J •' - 2.13 2 7 658 3 6 7 5 8 4 0 • ’ 4 8 0 470 4 8 0 4 8 0 4 8 0

irţipR INSTITUT PR O IECT - CJ 0 .00 1 1023 " 0 0 6 9 0 0 0 . 3Q00 3 0 0 0 3 0 0 0 3000 3 0 0 0

TRNA ; TRANSILVA CLUJ » C J ,1 2 .5 0 . .1 509 , 2 2 9 0 5 0 0 *|500 “4 0 0 0 4 5 0 0 4 5 0 0 4 5 0 0

NAPO NAPOCA - C J , 0 .00 2 , 2488 1741600* 700 1 .700 7 0 0 700 700

; c o f eCONSTRUCŢII FEROVIARE■ • ) • - C J ' 0 .00 * 3 ' A 158 . s 8 8 4 8 0 0 - 5600 5 6 0 0 - 5 6 0 0 ’ 5600 5 600

S O C E SORETl SERVICE - CJ -1 2 .5 0 1 353 7 4 1 3 0 0 2100 2 4 0 0 2 1 0 0 ^ 2100 210 0

' SALP S A L P R E S T -C J - 0 .0 0 : ■: : . 1 : ’ • 738 . 6 6 4 2 0 0 v 9 0 0 ‘ * 9 0 0 9 0 0 * 900 * 90 0

M UCJ MUCART CLUJ-NAPOCA - CJ -35 .38 1 120 5 0 4 0 0 0 4 20 0 • 6 5 0 0 4 2 0 0 | 4 200 4 200

, NAOP ; N A P O C A -C J i 0 ,0 0 : • > ’ 1 : . 7 8 ' . 3 1 2 0 0 0 4 000 -4 0 0 0 . 4 0 0 0 400 0 4 0 0 0

CI TU C IM EN TU L-CJ 0 .00 . 1 40 2 8 0 0 0 0 7000 . 7 0 0 0 700 0 7000 700 0

r MEŢX ' - - METEX-CLUJ - C J ; ■ -20 .00 1.-. - 6 9 6 0 0 0 . 16000 2 0 0 0 0 1 6000 ' 16000 ' 16000

T O P 2 0

SIMBOL ■ SOCIETATE COMERCIALĂ NR.TRANZACŢII

VOLUMTOTAL

VALOARETOTALĂ PREŢ MEDIU ÎNCHIDERE

PRECEDENTĂ PREŢ MAXIM PREŢ MINIM PREŢÎNCHIDERE

.NORD NO RD-BU * 2 - 519683 ; 14549224000 27996 9000 ; 28000 - ■ 9000 9000

TRIE TRACTOR-PROIECT BRAŞOV - . BV . . • 5 13863 1101828718 79480 # 4900 80058 78910 80058

i C$IÂ* * , CASIAL DEVA - HD ' • . ‘7 * . ' 598997; 868545650 1450 . ; . 1400 .1 4 5 0 1450 ’ ■ 1450

'BRCR BRAICONF - BR 6 160200 688717200 4299 4000 4300 4000 4300

CDCH ^.COMPANIA DE CONSTRUCŢII- HOLDIN 2 143711 : 644564900 4485 / 1700 6300 { 3500 „ _ - 6300

BEZA i BETA BUZĂU - BZ 1 . 38700 251550000 6500 •6000 , 6500 6500- 6500

MTCG METCHIM - GL 3 ' ' 4532 227053200 50100 - 50100 50100 / . 501X ' 50100

CEOL CETATE-OLT-BV 1 2675 195542500 73100 73100 73100 73100 73100

OLAN OLANESTi-VL * 4 199427 147575980 740 * 780 740 '740 - 740 ■

CVAL COMCEREAL VALCEA - VL 4 15000 139275000 9285 3100 9285 9285 9285

ICOS ICOS - SB ”, 2 , 153386 115039500 750 750 750 750 7 5 0 ’ •

ERCA HERCULES - CS TO 259439 112853600 435 380 440 390 440

METG M ETEX-DB ' y 1 ^1 9 4 0 106700000 55000 ’ l 10000 - 55000 ' 55000 55000

CILO CILDRO - MH 7 348330 104810480 301 300 340 300 320

NEOL NEPTUN-OL1MP ^ CT - 11 - 1281 58084000 45343 * 48000 ‘ 50000 •42000 50000 .INMA INDUSTRIE MICA PLOIEŞTI - PH 1 3077 41539500 13500 11500 13500 13500 13500

MOBX ■ t , 'M OBtLU X-BU L i e 3185 * 33442500 10500 10500 - 10500 *. 10500 ■10500DUCL DUCTIL-BZ 1 25962 32452500 1250 1200 1250 1250 1250VESU ' - " VEST 6 - BL) * ‘1 ‘ 5 8 9 . 28272000 48000 43000 ' . - 48000 . . ■ 48000 48000METE METEX GALAŢI - GL - 2 2823 28210500 9993 13000 10Q00 9500 10000

X > a t e i s i n t e t i c eN R . S O C IE T Ă Ţ I T R A N Z A C T IO N A T E . N R . T O T A L A C Ţ IU N I .V A L O A R E .T O T A L Ă T R A N Z A C Ţ II 1............. ............ ........ ......................

*5 AN w -'-anL — * < -5-a, ^ Lt—IN D IC E R A S D A Q . . .__________V A R IA Ţ IA Z IL E I ....................... 2 .7 8 4 .3 8 0

.2 0 .0 0 4 .6 6 3 .7 4 8 L E I 1 V A R IA Ţ IA P R O C E N T U A L A

„..815.29 ...............43.11

P U N C T EP U N C T E

-0X11%

Page 14: Ultimul kamikaze PREFECTURA - .Valsa plimerii” psntnidspace.bcucluj.ro/.../72161/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2784.pdf · Ultimul kamikaze MARIA SANGEORZAN m ugur Isărescu este,

li A îp î| C x I C l ar putea fi g reclama dumneavoastră

1997 - MAE român a decis să trimită emisari în toate capitalele statelor NATO, în vederea “catalizării sprijinului ţărilor membre”

pentru aderarea României la Alianţă încă din prima fază aprocesului de extindere..

sîmbăta-duminicâ. 8-9 ianuarie M M M

Odată cu aplicarea noului T V A , şi în P ia ţa ' “M ihai Viteazul” au crescut preţurile la principalele produse alimentare. T V A -ulj-a majorat de la 11% la 19% pentru mezeluri, pui, la c ta te şi p rodusele de panificaţie simple. în schimb, pentru cumpărătorii fideli de c itr ice s-a iv iţ m om entul prielnic, întrucît preţul unui kilogram de portocale variază între 10.000 şi 13.000 de lei, iar al unui kg de mandarine între 14.000 şi 15.000 de lei. Pentru clienţii pretenţioşi se găsesc banane şi lăm îi cil 19.000 de lei k ilog ram ul, respectiv 13.000. Cei cu buzunarele mai „uşoare" pot găsi aceleaşi produse la preţuri mult mai reduse: banane cu numai 17.500-şi lămîi cu 7.000.

Preţul ouălor a scăzut cu 100-200 de lei ajungînd la 1.400-1.500 de lei bucata.

Brinza de vaci şi smîntîna cos tă acum 20.000 de lei kilogramul, mai mult cu 2.000 de lei faţă de perioda de dinainte de Crăciun. De Sărbători

. acestea au ajuns sa aibă un preţ • de 25.000 de.lei. Preţul unui , litru de lapte de vacă (5^000 lei) şi al unui de bivoliţă (9.000 lei) a răm as neschim bat din primăvară. ;

Se pare că pentru fumători P înă la o răsturnare desituaţia ţiu este tocmai roz .Unii situaţie, 1 fericiţi ' sînt comercianţi de .la tarabe au vegetarienii... căci a lor e prim it ţigări cu preţ mărit împărăţia citricelor!(ţigările Cooper s-au scumpit de Cristina CATRINESCU la 8.100 la 8.200. - Sorana VASINCA

m unca facanîe la data de 1 0 .0 U 0 0 0 anunţată de Agenţia

Ocupare şi Formare P ro f e s iu n ii C h j

'1 . infirmieră - 1(20.01.2000); 2. Confecţioner încălţăminte - 10; 3. Confecţioner la maşină - 20; 4. ceramist - 15; 5. referent - 1 (14.01.2000); 6. laboranţ­i i 12.01.2000); 7. tehnician- cu 1/2 norm ă. - 1(20.01.2000); 8. inginer chimist - 1; 9. sociolog - 1(13.01.2000); 10. inspector specialitate - medic generalist- 3; inspector specialitate - medic stomatolog - 1; 11. secretar - st. superioare - 1(20.01.2000); 12. jurist - 1(20.01.2000); 13. economist- 1; 14. analist programator - 1 (19.01.2000).

Informaţii privind locurile de muncă vacante se pot obţine de Ia Biroul Medierea Muncii, in zilele de luni, marţi, miercuri, joi, orele 8-13, str. Coşbuc. nr. 2.

E v a lu a r e a in s t i tu ţ io n a lă p o a te f a c e o ş c o a lă „ r e p r e z e n ta tiv ă ”

urm are d in pagina 1Şcolile care dispun de posturi didactice vacante

şi vor organiza concurs pentru ocuparea acestora vor putea obţine statutul de unităţi de învăţămînt reprezentative. Acest statut nu determină însă numai autonomia unităţii, ci implică şi o serie de responsabilităţi. în situaţia în care nu mai corespunde standardelor impuse, unitatea poate reveni la statutul iniţial, inspectorul general estimează că anul viitor 25 la sută din efectivul şcolilor, grădiniţelor, cluburilor etc. vor deveni unităţi reprezentative.

D-na inspector Steliana Eliade a expus situaţia unităţii conexe a învăţămîntului preuniversitar, Centrul de A sistenţă Psiho-Pedagogicâ şi . aspectele legate de constituirea cabinetelor intreşcolare, considerate o prioritate a reformei. Acestea vor exista în şcoli cu un efectiv de minim 800,de elevi. în prezent, în judeţul Cluj există

douăsprezece astfel de cabinete, cîte unul în Turda şi Dej şi zece ’în Cluj-Napoca. Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar au lansat cu această ocazie un apel către directorii unităţilor şcolare, care „adăpostesc” cabinete psiho-pedagogice, de a sprijini activitatea personalului specializat. S-a pus în discuţie şi problema copiilor care provin din şcoli speciale şi urmează să fie distribuiţi în învâţămîntul de masă. în opinia inspectorilor, aceştia nu trebuie izolaţi în clase speciale, ci înglobaţi în colective, r '

Alte subiecte dezbătute pe larg au fost : formarea continuă a personalului didactic, reconversia profesională, formarea metodiştilor şi desemnarea unui responsabil cu coordonarea şi organizarea ac tiv ităţii de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, de preferinţă un profesor cu- credibilitate în faţa colegilor de breaslă.

Deţinuţii politici şi alte persoane persecutate pe motive politice poi folosi încă biletele speciale de

transport pe calea ferată emise anul trecutD eţinuţii po litic i şi alte

persoane persecutate pe motive politice care beneficiază de gratuitate la transportul pe CFR vor putea folosi biletele speciale primite în anul 1999 pînă cînd. vor fi distribuite noile tichete de călătorie, a informat, vineri,

Simona Marinescu, secretar de stat în Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Societatea N aţională de Transport Feroviar Călători şi MMPS au convenit ca, pînă la distribuirea biletelor speciale de călătorie pe anul 2000 pentru

persoanele persecutate politic, să fie prelungită utilizarea b ile te lor speciale care au in sc rip ţio n a t. ca an de valabilitate anul 1999, pentru ca cei îndreptăţiţi să poată uza de această facilitate, a precizat sursa citată.

Taxele de timbru social instituite pentru ronstitu irea Fondului N aţional de Solidaritate (FNS) vor fi de zece la sută pentru toate jocurile de noroc, inclusiv pentru cele interactive TV, a declarat, miercuri^ pentru MEDIAFAX, Liliana Bogdan, consilier al Secretariatului de stat pe protecţie socială din cadrul MMPS,

Această nouă prevedere este cuprinsă într-o Ordonanţă de Urgenţă de modificare a OUG 118 privind înfiinţarea şi utilizarea F N S , act normativ care urmează să fie aprobat în şedinţă de Guvern. .

„Potrivit Ordonanţei 118/1999, timbrul social aplicat asupra preţului fiecărei participări la jocurile interactive era de cinci a sută, iar asupra preţului'celorlalte jocuri

de noroc de zece la sută. Modificarea propusă de MMPS uniformizează, practic, taxa de timbru social la zece la sută”, a precizat Liliana Bogdan. Modificarea OUG 118/1999 mai prevede ca timbrul social de unu ia sută asupra valorii maşinilor noi din import cu capacitate cilindrică de minim 2.000 centimetri cubi să fie aplicat pentru toate autovehiculele; nu doar pentru autoturisme. De asemenea, bugetul FNS rămas la sfîrşitul unui an va fi reportat ca venit în bugetul pe anul următor.

Modificarea OUG 118 mai prevede că, la toate jocurile de noroc organizate de Loteria Naţională (LN), taxa de timbru social vâ fi inclusă în suma achitată de jucător, astfel îneît să nu fie afectate

cheltuielile şi veniturile LN. „Compania naţională va fi obligată să achjte această taxă pentru FNS, chiar dacă instanţa de judecată nu va da dreptate MMPS cu privire la executarea silită. Loteria Naţională va

\ trebui să plătească şi datoriile din ultimele luni ale anului 1999", a explicat Liliana Bogdan. .-

Ea a mai spus că, la data de'28 decembrie 1999,isoldul FNS era de. 14.miliarde de lei. Din FNS, în principal, sînt necesare două miliarde de lei lunar pentru achitarea burselor so c ia le ‘ ale studenţilor şi. aproximativ 15 miliarde de lei lunar pentru achitarea majorării alocaţiilor suplimentare pentru familiile cu copii. Restul se alocă microcreditării persoanelor fizice.

. Preşedintele Casei de Asigurări de Sănătate Cluj. (CAS Cluj), doctorul loan Figan, a declarat, vineri, că va supune analizei Consiliului de Administraţie oferta Societăţii de Asigurare “Ion Tiriac”; în vederea asigurării furnizorilor de servicii medicale în : caz de malpraxis. ; ••

Figan spune că opt societăţi de asigurare au depus, pînă în prezent, oferte, iar pe baza analizelor efectuate de specialiştii Casei de Asigurări de Sănătate, Societatea “Ion Tiriac” îndeplineşte , criteriile necesare asigurărilor de malpraxis. Preşedintele CAS Cluj a mai-declarat că în cadrul şedinţei de marţi a Consiliului de Administraţie vor fi reanalizate toate ofertele, urmînd adoptarea unei decizii în privinţa societăţii care va fi recomandată furnizorilor

Casa de Asigurări de Sănătate Cluj va analiza oferta

Societăţii de Asigurare “Ion Tiriac” privind asigurarea medicilor în caz de malpraxis

de servicii. loan Figan susţine că societatea de asigurări va asista medicii în procesele de malpraxis (din vina medicului) şi va suporta daunele, în cazul în care instanţele de judecată vor da cîştig de cauză pacienţilor. , '■ ... ■ - ■.

Necesitatea încheierii de către personalul medical a unei asigurări pentru malpraxis este prevăzută în contractul cadru privind acordarea asistenţei medicale. IoariFigan a declarat că pentru a fi acreditată în scopul organizării sistemului de asigurare pentru' răspundere civilă a medicilor şi a Celorlalte categorii de personal medical care acordă asistenţă medicală în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, o companie de asigurare-reasigurare trebuie să îndeplinească cinci criterii stabilite de Consiliul de Administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate., Cele cinci criterii sînt: societatea trebuie să aibă sucursale în cel puţin jumătate din judeţele României, trebuie să facă dovada surselor interne şi externe de reasigurare în proporţie de 100 % privind volumul'de asigurări 'de malpraxis, trebuie să prezinte plafoane minime şi maxime pentru asigurarea de malpraxis la modul general, dar şi pentru fiecare specialitate medicală în parte, trebuie să aibă un plafon privind rata de asigurări pentru personalul mediu sanitar de maxim 50 % din valoarea plafonului aprobat în urma negocierilor cu CNAS pentru personalul medical de specialitate şi trebuie să dovedească faptul că pachetul oferit pentru asigurări de malpraxis acoperi toate actele şi serviciile medicale plătite de j casele de asigurări atît pentru personalul medical, .cît şi pentru furnizori. -

Ministerul Muncii va asigura, în prima jumătate a anului, 200.000 de

bilete de odihnă si tratamentfMinisterul Muncii şi Protecţiei Sociale a prevăzut, pentru primul

semestru al anului 2000, pînă la 200.000 de bilete ja tratament şi odihnă, o zecime dintre acestea fiind puse la dispoziţia salariaţilor din domeniul bugetar, iar restul pentru pensionari şi. veterani de război, a declarat, Mihaela Arteni, director în cadrul MMPS.

Arteni a precizat că pentru întreg anul 2O0O MMPS a prevăzut un număr de 430.000 de bilete la odihnă şi tratament, cu,, aproximativ 30.000 mai mult faţă, de cele din anul trecut, iar cheltuielile pentru acoperirea preţului biletelor se vor ridica la 1.065 de miliarde de lei. •-, “Pentru primul semestru al acestui an am încheiat deja convenţia cu organizaţiile centrale ale pensionarilor privind modul de distribuire a biletelor, care va fi similar cu cel practicat anul trecut. Cu sindicatele nu am stabilit încă modul de distribuire a biletelor, pentru că, de regulă, bugetarii sînt interesaţi de bilete în perioada • verii, deci în semestrul al doilea”, a explicat Artefli.

Biletele de odihnă şi de tratament balnear se distribuie nominal la nivelul direcţiilor judeţene de muncă şi protecţie socială, în colaborare cu reprezentanţii locali ai organizaţiilor beneficiarilor.

Potrivit tarifelor practicate în cursului anului 1999, care ar putea fi păstrate şi în acest an, cazarea costă între 34.800 şi 49.000 de lei pe zi de persoană, masa (pensiune completă) în jur de 74.500 ' de lei pe zi, iar două proceduri de tratament zilnic costă 14.000 de lei. Astfel, un bilet de 18 zile la tratament ar costa între 2,2 şi 2,4 milioane de lei. Conform legislaţiei în vigoare, aceşti bani sînt suportaţi din bugetul asigurărilor sociale,''contribuţia financiară a solicitantului de Silet fiind, în cazul pensionarilor, de 70 la sută din pensia de bază, iar în cazul bugetarilor de 50 la sută din preţul biletului.^Mai multe categorii de persoane defavorizate, printre care veteranii de război, deţinuţii politic şi pensionarii IOVR, beneficiază gratuit de aceste bilete. )

Locurile vor fi asigurate, ca de obicei, în cele 13 unităţi de tratament balnear aflate în administrarea MMPS (Amara, Bala, Bizuşa, Covasna, Geoagiu, Lacu Sărat, Olăneşti, Pucioasa, Sărata Monteoru, 1 Mai, Nicolina şi Moneasa), dar şi prin contrâcte cu alte unităţi de profil, în acest ultim caz MMPS organizînd licitaţii publice pentru contractarea de-locuri, lâ care participă toate, staţiunile din ţară. Mihaela Arteni a mai afirmat că; în acest an, staţiunile cu care MMPS a încheiat contracte sînt cam aceleaşi ca cele de anul trecut şi că solicitările cele mai puţine sînt In lunile Sărbătorilor Paştelui şi Crăciunului.

Page 15: Ultimul kamikaze PREFECTURA - .Valsa plimerii” psntnidspace.bcucluj.ro/.../72161/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2784.pdf · Ultimul kamikaze MARIA SANGEORZAN m ugur Isărescu este,

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră ] X X ? /’J - L / /

- • 1 9 9 7 - Parchetul General i-a arestat pe Sever Mureşan,administratorul grupului de firme SM Invest, principal acţionar la

Banca Dacia Felix (BDF) şi pe Mircea Hossu, fost prim- vicepreşedinte al BDF, cei doi fiind acuzaţi că au înşelat banca cu peste 1.000 de miliarde de lei. Ulterior, Hossu şi Mureşan au fost

puşi în libertate, iar dosarul lor a fost înaintat instanţei clujene.

nuarie 20 vărul de Clu

dezvăluite la început de an

Gestionara ' socictâţii SC “Mobilă .şi Jucării” este cercetată de Biroul pentru Combaterea Criminalităţii Economicd-Finariciare pentru com iterea ■ Infracţiunilor de delapidare.şi fajs^.îh.înscfi.spri

. sub ,jemnăturăUprivată. t=Bagyo Stfim jje"49 de-«ni Şin.i Cluj;; Napoca si-a însusit ppjiarcursul ulţunilor^pi am 'fi inbd S'egal, suma de 200 milioane de’ lei. Pentru a obtme acest ‘‘profit”, gestionară a recurs la falsificare de.-borderouri şi monitoare; precUm ’ 'şi neînregistrarea sumelor. încasate în casa de măre'af» iParchetuF de pe lingă Tribunalul-Cluj -a -emis,- vineri-, pe numele lui Bagyo Silvia mandat dc arestare preventivă pe ;cinci zile, Pentru fapta comisă de gestionară, legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 3 Ia 15 ani. Acelaşi serviciu al . Poliţiei

--^M u n ic ip a le Cluj-Napoca îl cercetează pe Cîmpean Florin, de/29 ani, din Cluj-Napoca, pentru şăvîrşirea infracţiunii de

b ;0 tio n ă fiş$ tih su $ iik

.înşelăciune, Cîmpean, în calitate ' de. asociat ja SC “Dcmnet Prod

Com” Cluj-Napoca, vk . a achiziţionat în perioada aprilie- mai 1999 dc la firma “Super 4

' M” SRL”, bunuri în valoare de -254,6 milioane’ de lei. Pentru contravaloarea acestora,

•asociatul.a emis 5 bilete .la ordin, fară să aibă vreun ban'în contul societăţii. Mai mult, după

■ ce Cîmpean’-a intrat în pos'esîâ bunurilor, le-a valorificat, iar banii .obţinuţi i-a folosit în interes personal. Din prejudiciu poliţiştii au reuşit să recupereze doar 51 milioane de lei, iar pentru diferenţă s-a dispus luarea măsurilor- asigurătorii. Matrapazlîcurile efectuate de Cîmpean sunt sancţionate de lege cu închisoare de la 3 la 15 ani. .'.! ' 'v -

Cosmin PURIS

Hoţul de... azbociment>- 9 , , .

' Cu.toţii construim. Unii cu bani, alţii cu... furat. Din ultimacategorie face parte şi Vasile Cherteş, zis “Ghiţu” din Cămăraşu, dornic şi el de materiale de construcţii”. Neavînd bani, s-a apucat de furat. Nu a mers departe, doar pînă la Mociu. Aid a pus. mînă pe 20 de plăci azbociment, pe care le-ă găsit în Curtea:SC ‘Agrdmec” SA. în lipsa mecanizatorilor, desigur! In şăvîrşirea faptei a fost ajutat de alţi inculpaţi. împreună au ajuns:şi la închisoare. “Ghiţu” va sta doar 3 lunt în puşcărie, dar de-acum încolo va fi mai atent supravegheat de poliţiştii din zonă. Materialele de construcţii se bucură de mare căutare în zilele noastre, iar de acesta, viciu nici hoţii nu scapă. însă, nu toti reusesc să si termine investiţiile planificate.!. ' '- w

îV . ' 'L S Z .C s .

j O e a n

.VERTICAL: I . Sfîntul Bobotezei - I s-a dat nume creştin; 2. Jucăuş naiv; 3. Călin Adam - Tudor Ene - Oraş vestic pe Mureş; 4 . ,M ai face un an de ş c o a lă - Acesta din listă!: 5. Primul num e de femeie - Radu Ştefan - Preot catolic; 6. Masă, pusă - Reglează mersul trenurilor; 7. Ţinută în biserică - C am e fără şOricil; 8. Creţ- Alunecuş (uneori) de Bobotează; 9. Trag în piept'(var.) - Irina Petraş - Traian Toma; 10. Posedă - Purificări în apă; 11. Ţatiana Avram - 6 Ianuarie - Udrea Ioana- Al nostru este ortodox; 12. Eliberate de, prejudecăţi.

VERTICAL: 1. Botezaţi; 2.: A ievea (var.) - Fluviu sud-asiatic; 3. Ana Cristea - Locuinţe la bloc care nu sînt'ch iar la înălţime; 4. Calificative şcolare - îngheţată de Bobotează - Zina Enescu; 5. Petru cel mic - Recipient; 6. BianCa losif - Frumos;..7. Fereşte casa de precipitaţii - Adina Radu - In foiat în pene (fost acar!); 8. Prăjitură cu fructe - Eugen Pop - Blid neînceput!; 9. A noastră începe de la naşterea lui Hristos - Refuz direct - Ordin (abr.); 10. S em n ceresc - T em şi fără cap!; 11. Aurelia Stere - Fratele m aim are al mănăstirii - Ioan Timoc; 12. Promisă prin Botez. . • -,. DICŢIONAR: ARN , A E V E , NÂRĂN, LID, ERN.

1 .... Ioan POP

V ocea d e pe b a n d a în re g is tra tă de FBI In IV iex ico C ity n u -i a p a rţin e a lu i O sw a ldt!ă ‘ c îte v a ore după asa s in area

preşedintelui John F. Kennedy, agenţii FBI au raportat că au,interceptat-o convorbire teiefonică.între un bărbat, care ;s-a identificat.. drept "Lee Oswald" şi Ambasada sovietică din Mexico City. . . ’ ,L. Ei. aii făcuţ'o,descoperire senzaţională: vocea db pe'bandă nu îi aparţinea1, de' fapt,- lui O s w a ld , presupusul u c ig a ş -a l iui Kennedy“:-aşa--t:um..'relevă-!do(5umenteie.-r- oficiale. . * , ;

Bandă- .cpptrpVersată ţrăHiîne: uhuj fdirîtrs Ş: misterele anchetei acestui asasinat - care a avut Ide în; ufmf!.'cu Şa.de.ăni, dş abiş..-. acorif ieşind'la iveală. hoV detalii, curii es teL şi apeastă înregistrare... Cum mai mulţi ani în ă rm ă jC lA ia declarat că banda respectivă, a fost ştearsă. Documente publicate recent relet/â contrariul. Docum entele scoase recent de sub embargoii oferă noi dovezi că'această înregistrare există. s

Descoperirea că vocea de pe . bandă ap arţin e a ltcuiva este “în g rijo ră to are , deoarece impostorul, care şi-a, asum at - identitatea lui Oswald, se află încă în

, libertate", afirmă John Newman, fost analist din domeniul informaţiilor militare, autor şi profesor la Universitatea din Maryland.

Se ştie că, în septembrie-octombrie 1963, Oswald se afla în Mexico City. în timpul şederii sale, de o,săptămînă. El a contactat Ambasada sovietică şi Consulatul cubanez, interesîndu-se dacă are nevoie de viză pentru a călători în Uniunea Sovietică, via Cuba. Se ştie că CIA înregistra convorbirile şi îi fotografia pe toţi cei ce intrau în legătură cu am bele misiuni diplomatice. D ar Agenţia a susţinu t tot tim pul că resp ec tive le interceptări erau şterse din rutină. Un mesaj transmis'de staţia CIA din Mexico City, pe 24 noiembrie 1963, preciza însă: “La sediul CIA se află transcrierea tuturor convorbirilor interceptate. Un control aici arată că benzile

din această perioadă au fost deja şterse". Se. ştie, de asem enea, că în timp ce se afla în Mexico City, Oswald era în legătură cu Valerî Kostikov - descris în memorandumul CIA drept “ofiţer KGB însărcinat cu acţiuni de sabotaj şi asasinate, dirijate de cel de al 13-leă Departam ent al KGB". - - , . -...

Docum entele recent date publicităţii : unele dintre-ele în ultimele şâse luni - arată' -că,- după ce- preşedintele a fost împuşcat, un avion al Marinei militare a transportat uri' pachet şţricţ; secret din.-Mexico City, la Dallas, unde a aterizat la o zi după asasinat. t-JFoştuUagent .FBb.Eldon .Ru'dd, mai apoi m em bru rep u b lican al C ongresu lu i reprezentînd Arizona, se afla la bordul acelui lâviofi.: “După cîte ştiu, nu erau nici un fel de benzi, numai fotografii", a declarat Rudd, în cadrul unui interviu telefonic.

Dar documentele contrazic afirmaţia lui Rudd. Un memorandum, datat 27 noiembrie . 1963, transmis de FBI biroului său din Mexico- City, cuprinde următoarea cerere: - “D acă există benzi cu înregistrări a le - convorbirilor dintre Oswald şi ambasadele sovietică şi cubaneză, acestea vor trebui trimise, împreună cu transcrierea lor, pentru examinări de laborator şi analize. Dacă cele privind D a lla s -u l v -au fost re tu rn ate , indudeţi-le şi pe acestea”.

Iar transcrierea unei convorbiri dintre directoru l F B I, J . E dgar H o o ver şi preşedintele Lyndon B. Johnson, la numai şase ore după ce avionul a sosit ia Dallas, sprijină teoria că agenţii FBI au ascultat o bandă, pe care era imprimată o voce ce o imita pe cea a lui Oswald. “Avem aici o bandă şi fotografia unui bărbat care a fost la Am basada sovietică,- sub num ele de O sw ald”, i-a spus Hoover lui Johnson, conform transcrierii convorbirii, publicată în . 1993. "Fotografia şi înregistrarea de pe bandă nu corespund cu vocea şi figura

acestuia. Cu alte; cuvinte, se pare că există o a doua persoană care a fost la Ambasada sovietică”. ■' : -i- -

Deşi cei doi nu au făcut speculaţii cu privire la id e n tita te a p e rs o a n e i, mulţi

: cercetători • independenţi au oferit unele : explicaţii: Oswald. ar fi putut fi.personificat

de un o fiţer C IA , c a re a te le fonat la Ambasada sovietică încercîod să' afle detalii despre prezenţa acestuia în Mexico City.

-Sau, poate, altcineva încerca să facă o legătură între Oswald şi. departamentul de asasinate al K G B ,_ în a in tea uciderii lui Kennedy.. . ..

Indiferent de răspuns, Washingtonul avea atunci ample motive de îngrijorare faţă de orice dovezi privind implicarea sovieticilor şi cubanezilor în acest asasinat. Relaţiile cu fosta Uniune Sovietică erau îngheţate. A m bele părţi se a fla u în . posesia .armamentului nuclear. Criza cubaneză era -încă vie în memoria •americanilor. / -

"Opinia publică trebuie să fie satisfăcută de ideea că Oswald a fost asasinul: că el nu a avut asociaţi aflaţi încă în libertate”,' scria N icholas K a tze n b a c h ,, pe atunci adjunct al procurorului generai, într-un memorandum din 25 noiembrie 1963. -

în tr-un in terv iu te le fo n ic , acordat săptămînă trecută, Katzenbach declara că nu ştie nimic în legătură cu investigarea de către FBI a unei benzi ia Dallas.

Călătoria Iui Oswald în M exic a fost numai amintită de Comisia W arrencare a conchis, în 1964, că Oswald l-a ucis de unul singur

- pe Kennedy. -Mişcările sale din Mexico City au fost

investigate am ănunţit de un Comitet al Congresului care a redeschis dosarul Kennedy în anii '70. Comitetul a ridicat problema unei posibile personificări a lui O sw ald , d a r a d e c la ra t că nu există suficiente dovezi care să confirme supoziţia.

Infractori în urmărire

FALSIFICATOMLTînărul din imagine se

num eşte C O STE Io an L u c ia n , are 27 ani şi domiciliază.în Cluj-Napoca;' str. N. Titulescu n r , . 24, ap. 29. Este căutat de Poliţia: clu jeană din aprilie a.c., p e n tru - unele afaceri necurate. 1 s-a întocmit dosar penal, pentru înşelăciune, fals în declaraţii şi uz dc fals.

Cine poate da relaţii, este rugat să anunţe Poliţia Cluj-- Napoca. Telefon: 955.

VAMPA DE LUX: * *

0LTENCE FIERBINŢI

/ \

i n d i r n c i

n o u s t o p .

Un număr de 309 de cetăţeni români au comis infracţiuni pe teritoriul a ltor s tate , în luna d ecem brie a anu lu i trecut, in fo rm ează B iroul N aţional Interpol.

Dintre cele 2.948 de infracţiuni. semnalate de Poliţiile altor ţâri

. sau de Secretariatul General Interpol, 210 au fost săvîrşite, în străinătate, de către români. Ei au fost implicaţi în 145 de furturi şi tîlhării, 60 de infracţiuni de fals, 33 de cazuri de trecere frauduloasă a frontierei, 14 de proxenetism şi prostituţie, 13 înşelăciuni, nouă infracţiuni la regimul stupefiantelor,’ patru omoruri, trei cazuri de trafic de monedă falsă, trei infracţiuni de tă inu ire , două c azu ri -de contrabandă şi a lte două de spălare de bani.

Ţările în care românii au comis mai multe infracţiuni sînt: Ger­mania - 50 de cazuri, Austria - 4 2 , Italia - 2 8 , Turcia - 24, Elveţia - 23, Ungaria - 19 cazuri, Belgia-16, Canada - 1 3 , Cehia - 11, Republica Moldova - 10, Croaţia - 9, Franţa - 8, Grecia şi

a fost verificată autenticitatea a 25 de perm ise de conducere auto - dintre care două s-au dovedit a fi false -, obţinute în stră in ă ta te şi p rezen ta te ’ de titulari pentru preschimbarea cu documente similare româneşti. Au fost descoperite în alte tări

Bilanţ la... INTERPOLSlovenia - cîte 7 cazuri. La rîndul

-lor, poliţiştii români au adresat Poliţiilor altor state, prin Biroul Naţional Interpol, 154 de cereri de cooperare pentru verificarea situaţiei juridice a unui număr de 222 de autoturisme importate în R o m â n ia cu docum ente suspecte de fals. D e asemenea,

22 de autoturism e .furate din România, care urmează să fie recuperate.

Poliţiştii români au transmis c e lo r la lte b iro u ri c e n tra le In terpo l, p en tru verificare şi rezolvare, 190 de solicitări de informaţii referitoare ia diferite cazuri aflate în lucru. Au fost

date în urmărire internaţională şase persoane care se sustrag urmăririi penale sau executării unor p ed ep se pronunţate de instanţele judecătoreşti. Cinci p e rs o a n e , care erau puse în urm ărire internaţională de către autorităţile române au fost prinse şi a re s ta te în s tră in ă ta te . O persoană a fost extrădată din G erm ania, iar o alta, care era u rm ărită in ternaţional, a fost prinsă şi arestată în Rom ânia pentru a fi extrădată.

în cazul unui număr de patru infracţiuni econom ice, poliţiştii ro m ân i a u solicitat b irourilor In te rp o l din m ai m ulte s tate e u ro p e n e v e rific ă ri p riv ind p e rs o a n e ,' firm e stră ine sau docum ente em ise de acestea în re la ţii cu persoane ori firm e rom âneşti.

Page 16: Ultimul kamikaze PREFECTURA - .Valsa plimerii” psntnidspace.bcucluj.ro/.../72161/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2784.pdf · Ultimul kamikaze MARIA SANGEORZAN m ugur Isărescu este,

p " ^ a n C 6 Z ^ d o u ă P o lo n e z e , l u a ţ i o s t a t i c i î n

S to riu î'ren 1h r t ehberati, dar Se afiă înCă blocaî' Pe r e P u b l l c » s e p a r a t i s t e , a a n u n t a t , v i n e r i , l a

V a r ş o v i a , u n m e m b r u a l P a r l a m e n t u l u i c e c e n

, » » » . ■

A m basadorul M arii Britanii la Teheran, Nicholas Browe, şi-a prezentat scuzele pentru un articol apărut în

cotidianul "Times", apreciat de Iran ca fiind "insultător” la adresa ayatollah-ului Khomeiny, au anunţat, vineri,

surse oficiale iraniene.

Senatorul Ciurtina "prevestit” moartea învătămMului în România

i, Senatorul Costică Ciurtin a afirmat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că “măsurile de relaxarefiscală vor ddce la agravarea situaţiei sociale a în tregii naţiuni. Majorarea TVA-lui la 19% la , bunurile de larg consum va conduce la scăderea puterii de cumpărare şi ne aşteptăm la ampîe mişcări de stradă. ”De altfel, reprezentanţii PNR consideră că actualul guvern “minte şi face demagogie la fe l' ca şi guvernele anterioare. Deşi s-a prom is o majorare în decembrie a pensiilor cu 4%, acestea au rămas la nivelul stabilit în noiem brie”. De

asemenea senatorul Ciurtin s-a arătat foarte indignat de “ aşa zisa reformă a lui Marga în opinia sa “anul acesta vom asista nu la sfîrşitul reformei în învăţămînt, aşa cum a prevăzut ministrul Educaţiei Naţionale, ci la sfîrşitul învăţămîntului în România”. Ultimele măsuri prevăzute de Marga privind desfiinţarea specializărilor în doctorat, precum şi aplicarea aceloraşi principii de finanţare globală în învăţâmîntul preuniversitar vor avea consecinţe dezastruoase pentru ţara noastră, crede senatorul PNR. “La fel şi promisiunea privind majorarea salariilor

Romano şi Giinter Verheugen vor vizita România

Preşedintele Com isiei Europene, Romano Prodi, şi com isaru l eu ropean pentru extindere, Giinter Verheugen, vor efectua, în perioada 12-13 ianuarie, o vizită în România, prima clapă a unui turneu în ţările cu care Uniunea Europeană va începe negocierile de aderare.

Cei doi oaspeţi se vor întîlni cu preşedintele Emil Constantincscu, cu prim- ministrul Mugur Isârescu, precum şi cu membri ai Guvernului şi reprezentanţi ai p a tro n a te lo r şis ind ica te lo r. Cei doi oficiali se vor întîlni cu lideri ai partidelor politice, la sediul Senatului, şi vor fi prezenţi şi la Academia de Studii Economice din Bucureşti, cu ocazia unei ceremonii în cadrul căreia preşed in te le C om isiei Europene va primi titlul de Doctor Honoris Causa.

Din delegaţia Comisiei Europene vor face parte şi şeful m isiunii Com isiei Europene la Bucureşti, Fokion Fotiadis, consilierul diplomatic al preşedintelui Romano Prodi, Armando Varricchio, purtătorul de cuvînt al Com isiei Europene, Ricardo Levi, precum şi Enrico Grillo- Pasquarelli, şe f al Departamentului pentru extinderea U niunii Europene şi negociator pentru România.

Ultimul hamikazeurm are din pagina 1

pentru a o scoate la capăt cu frămîntata Coaliţie.

Niycred că actualul şef al cabinetului va cădea victimă aranjamentelor politice ori grupurilor de presiune. Cu siguranţă, însă, cel mai nou prim-ministru va avea un duşman greu de învins, sau de convins, în sindicate. Răbdătoare cu Ciorbea, pline de avînt pe durata exerciţiului lui Radu Vasile, sindicatele şi-au pierdut răbdarea. Din păcate, de la celelalte două guverne au răîhas cu duiumul probleme sindicale nerezolvate. Pentru a o scoate la capăt cu sindicaliştii nu mai este suficientă abilitatea în discuţii, ci este nevoie de bani. Majoritatea revendicărilor sociale se traduc prin trei cuvinte cuvinte: bani, bani şi iar bani. Iar bani, ne

spune ministrul Remeş, nu sînt. în concluzie, soarta lui Mugur Isărescu este legată, înainte de toate, de felul în care vor acţiona sindicatele. Cadrele didactice s-au pornit deja, ceferiştii aşteaptă... termenul legal, confederaţiile sindicale au toate în program acţiuni radicale. Isărescu este premierul care a avut cea mai scurtă perioadă de graţie din partea sindicatelor, lucru firesc, judecind după frecvenţa schimbărilor de premieri. Dacă va ieşi teafăr din confruntarea cu sindicatele, cariera de premier a fostului guvernator al BNR nu mai este periclitată. Deocamdată, evoluţia sa este una „pe muchie de cuţit”. E adevărat că şi miza este mare: în cazul în care va ieşi cu bine din încercare, cariera de independent îi va aduce mai mulţi susţinători decît personalităţilor politice, iar în eventualitatea în care se poticneşte va trebui să se resemneze cu vechea „glorie” de guvernator al BNR.

pentru profesori va rămîne o sim plă promisiune”, a mai declarat Ciurtin. în afară de ministrul Marga au mai fost nom inalizate şi alte personalităţi, cărora, de data aceasta, se pare că “nu le convine” cercetarea în România. “Domnii Lany, Păcurariu şi

. Puşcă au treabă la Institutul de Chimie din Cluj. Se pare că dînşii au aici alte interese decît cele legate de cercetare şi am rămas foarte surprins că cercetătorii se ocupă de acest lucru. Pe viitor se vrea ca a c e a s tă . clădire să devină U niversitatea în "lim ba maghiară”, a declarat senatorul Ciurtin. Legat de modul în care va fi elaborat programul ce va fi prezentat în cadrul campaniei electorale, consilierul Vitoc a afirmat că se doreşte înfiinţarea unei Comisii de Administraţie Publică, “care să culeagă date, din cartiere, instituţii, pentru a vedea cît mai real nevoile cetăţenilor şi, de asemenea, se va face o monitorizare a presei. Comisia va fi formată numai din specialişti şi membri ai PNR. ’ ' '

Adriana CIOTI

Primarul îl vrea demis

pepreşedintele CJ Harghita

Primarul Gheorghe Funar cere premierului Mugur Isărescu demiterea din funcţie a preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita, Kolumban Gabor, şi acţionarea sa în justiţie.

Primarul 'Clujului cere aceleaşi măsuri ferme pentru toţi reprezentanţii adm inistraţiei publice locale din Harghita. Covasna şi Mureş, care „s-au dedat la acţiuni antiromâneşti . şianticonstituţionale11.

Funar cere lui Mugur Isărescu să înainteze o plîngere penală laParchetul de pe lîngă, Curtea Supremă de Justiţie împotriva lui Kolumban, care s-ar face vinovat, în opinia lui Funar, de atentat împotriva ţării, a ordinii de stat, a liniştei şi siguranţei cetăţenilor.

A . M.

Has rămîne Ia FPSNoul director al Direcţiei

teritoriale Cluj a Fondului Proprietăţii de Stat, Ioan Sucală, a anunţat că predecesorul său, Sorin N aş, va continua să lucreze pentru FPS Cluj în calitate de expert pe probleme legate de piaţa de capital „Naş poate să rămînâ pînă cînd vrea el”, a spus Sucală.

Totodată, directorul FPS Cluj a mai declarat că pînă Ia finele trimestrului în curs, sau cel

tîrziu pînă la sfîrşitul trimestrului doi, doreşte să pregătească pentru privatizare toate societăţile comerciale din judeţul Cluj la care nu există probleme juridice. De amintit faptul că în momentul de faţă, statul mai deţine pachetul majoritar la 37 de firme clujene.

La începutul săptămînii viitoare, directorul FPS Cluj va pleca la Bucureşti, de unde speră să se întoarcă cu numele

agenţilor de privatizare pentru societăţile clujene cuprinse în programul PSAL - „Tehnofrig”, CUC şi „Industria Sîrm ei” Cîmpia Turzii.

Alin TUDOR

Declaraţiile lui Cerveni ies din domeniul politicului matur

Deputatul PDSR Alexandru Lăpuşan a declarat ieri că afirmaţiile lui Nicolae Cerveni, care a spus că guvernarea PDSR a fost „tîlhărie profesionistă", ies din domeniul „politicului matur11. în opinia deputatului clujean, dacă s-ar face o comparaţie între guvernarea PDSR şi cei trei ani de după 1996, „s-ar vedea că în trei ani de zile s-a distrus mai mult decît în două războaie mondiale11.

Lăpuşan se arată surprins de declaraţiile, senatorului PLDR, care, consideră deputatul PDSR, cîştigă mulţi bani tocmai în procesele în care legea poate fi interpretată. Lăpuşan susţine că opiniile lui Cerveni nu sînt reprezentative.

' ' A .M .

PREFECTURA - „Valea plîngerii” pentru clujenii cu probleme

urm are din pagina 1asupra faptului că atribuţiile şi competenţele prefectului sînt foarte ,clar stabilite de Legea Administraţiei Publice Locale şi nu pot fi încălcate, dintre toate problemele amintite anterior

- Prefectura avînd competenţa de a se ocupa numai de cele legate de fondul funciar şi serviciile descentralizate ale statului în teritoriu.

Totodată, în ultimele 6 luni -nu fost adresate Prefecturii şi prefectului 290 de memorii şi

adrese, dintre care aproximativ 90 la sută au fost soluţionate de către Direcţia de Relaţii cu

• Publicul, Protocol şi secretariat. Şi în acest caz, cele mai multe probleme sînt legate de fondul funciar (T42 de petiţii).

în ultimele două juni, adică de la numirea noului prefect, au fost înregistrate la Prefectură Cluj 110 petiţii şi memorii, 30 de persoane au fost în audienţă- la cabinet şi peste 200 de persoane în audienţele din teritoriu.

Numărul fam iliştilor convinşi a crescut, de ieri, cu încă două suflete. Colega noastră Corina Varga a rostit un emoţionant DA în faţa ofiţeru lu i stării civile, devenind doamna Popescu. Tînăra familie Popescu a bătut cel puţin un record: cel mai lung şi convingător sărut al zilei de Sfîntul Ioan, în cel mai oficial loc al tinerilor însurăţei: podium ul de la Starea Civilă. în opinia colegilor, Corina a fost cea mai elegantă şi distinsă mireasă, iar mirele, Traian, s-a remarcat prin bonomie şi cavalerism. La unison, redacţia urează celor mai tineri membri ai clanului Popeştilor casă de piatră, ani mulţi şi fericiţi îm preună (cu mulţi şi frumoşi... eşti)!

SporeşIeXcIanuIPopeştilor;

i -

IL IE C Ă L IA N ( re d a c to r ş e f);V A L E R C H IO R E A N U (redactor ş e f adjunct); C R IS T IA N B A R A (redactor şef adjunct). . T e l.1 9 .1 6 .8 1 ; fa x :1 9 .2 8 .2 8 ;E-mail: [email protected] - redacţia

R E D A C Ţ IA : C lu j -N a p o c a , s t r . N a p o c a 16CULTURĂ: TEL. 19.74.90-MICHAELABOCU; EVENIMENT: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; SOCIAL, ECONOMIC: TEL: 19.75.07 - MARIA SÂNGEORZAN; SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ;

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj- Napoca, înm atriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 22 .03 .1991 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9 ______ _______

E-mail: [email protected] - publicitate ^ 81. - s f c SS e c r e ta r d e re d a c ţie : T e l/fa x : p e t c u ; c o n t a b i l i t a t e : t e l . : 1 9 .7 3 .0 7 - l i v i a p o p

H o re a P E T R U Ş . 1 9 .7 4 .1 8 SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

TIPARUL EXECUTAT LI G ara m o n d— npnurmnr •-

mailto:[email protected]
mailto:[email protected]

(eBook) Osprey - Aviation [007] - Kamikaze

Revista Kamikaze #1

History of Kamikaze

Anatoli Ivankin - Ultimul Kamikaze

CATALOGO KAMIKAZE

Ultimul Curs

Tatuajes- artisticos-2-kamikaze

Bunul Kamikaze

Kamikaze No. 1

Kamikaze Pilots Of Wwii

SEO Kamikaze

Kamikaze By: Noah Kasperovich kamikaze I was assigned to the kamikaze planes that bombed pearl harbor

Ultimul păstrător

LAMPIRAN PILOT-PILOT KAMIKAZE Letnan Muda Kiyoshi Ogawa ‘salah seorang pilot Kamikaze’ · 2014. 10. 20. · Surat-surat pilot Kamikaze Kaneyuki Fukuda Dear Mother, I'm sorry for

Ultimul Sunet

Kamikaze Comix Fanzine 1

Ultimul Dans

Kamikaze Unlock v1.0

Kamikaze (Oliver Velez)

Kamikaze Volpi - WordPress.com · 2018. 10. 4. · Originale and Kamikaze unite knowledge and experience in the development of the new line Kamikaze Volpi, made of a ... Il comodo

Kamikaze --beatrice-garland

Informacion General-kamikaze

apar-romania.ro · Web view2021/06/14  · Isărescu a făcut anul trecut 5 milioane lei din producţia de vin: Compania Măr SRL, deţinută de familia Isărescu, şi-a majorat veniturile

Sentencia Kamikaze Valencia Pleno

Kamikaze Pilots

Kamikaze the Origin Suicide Bomber

Proyecto Kamikaze

Markstrat 2015 - Team Kamikaze

Opinie o Kamikaze

Kamikaze Stingers

นักร้องค่าย KAMIKAZE

Kamikaze Defense

Japan Kamikaze Attacks

Kamikaze Proj

Pizzeria Kamikaze