turnul alb

7/21/2019 Turnul Alb

http://slidepdf.com/reader/full/turnul-alb 1/10

Turnul Alb

Pe fascinanta faleză a Tesalonicului, se înalţă unul dintre simbolurile acestui oraş, şi

anume, Turnul Alb. Am urcat uşor pe treptele şlefuite de timp si putătoare de istorie, prin

tunelurile circulare, vag iluminate de ferestre mici si adânci. Construcţie mareaţă şi deosebită,

turnul a fost ridicat in secolul !" ca fort de apărare în timpul ocupaţiei veneţiene. #ai târziu,

acesta a folosit drept înc$isoare, loc de tortură şi e%ecuţie pentru prizonierii armatei otomane.

&n anul '('), turnul a fost văriut în alb ca simbol al libertăţii poporului elen. A*unşi în vârf,

am rămas impresionaţi de priveliştea uimitoare asupra oraşului. &n partea stângă, se întindea

calmă şi liniştită #area +gee, presărată cu vapoare şi ambarcaţiuni ce se îndreptau spre port,

iar în patea dreaptă, oraşul plin de viaţă, animat de localnici, turişti şi maşini. a coborâre, am

vizitat #uzeul de Artă -izantin adăpostit în Turnul Alb, având e%puse icoane vec$i, obiecte

de ceramică şi monede din perioada ăsăritului -izantin.



/u departe de Turn, se află Statuia ecvestră a lui Alexandru Macedon. Acesta este

înfăţişat călare pe cal şi cu sabia în mână, ca omagiu adus personalităţii sale marcante din

istoria 0reciei. Cunoscut ca cel mai mare cuceritor şi unul dintre cei mai abili conducători

militari, Ale%andru #acedon veg$ează şi acum pe faleza oraşului. +vocând trecutul glorios al

lui Ale%andru cel #are, părintele profesor spiritual Andrei /icolae ne1a prezentat cele trei

dorinţe pe care acesta le1a rostit înainte de a muri2

1sicriul său să fie purtat pe umeri de cei mai renumiţi medici ai vremii ca să arate neputinţa lor

în faţa morţii.

1banii şi averea lui să fie risipită pe tot drumul până la mormânt ca lumea să poată vedea că

toate bogăţiile rămân pe pământ.

1să fie înmormântat cu mâinile afară din sicriu ca dovadă că nu luăm nimic cu noi după

moarte

Mănăstirea Vlatadon

3rcând în partea mai vec$e a oraşului, pe străduţele mici şi înguste, cu pante abrupte

pe care se îngrămădeau case cu ar$itectura specific orientală, am a*uns la #ănăstirea

!latadon. -iserica, nu foarte mare, ascundea semnele barbare ale armatei otomane asupra

creştinilor. Pictura interioară se observa cu greu printre loviturile de daltă şi ciocan date cu ură

în trupurile sfinţilor, scri*eliţi odinioară de furia turcilor musulmani. 3ndeva, în partea stângă

a 4fântului Altar, o Cruce a ăstignirii marca locul de unde se spune că 4fântul Apostol Pavel

a predicat tesalonicenilor. 3n fior du$ovnicesc ne1a cuprins gândindu1ne că din acest loc,

oamenii aflau pentru prima oară de 5ristos, că şi aici s1a semănat sămânţa Cuvântului lui



6umnezeu. /e1am înc$inat cu evlavie, ascultând apoi istoricul #ănăstirii rostit de un părinte

vieţuitor român, care ne1a prezentat trecutul zbuciumat al acestui aşezământ. "ncinta

#ănăstirii adăposteşte "nstitutul de 4tudii Patristice al Patriar$iei +cumenice deţinând un fond

de carte impresionant. &nainte de plecare am mers platforma de unde se poate vedea

priveliştea întregului oraş, precum şi o mică rezervaţie de păuni.

Arcul lui Galeriu

#ergând spre centrul oraşului, în continuarea zidului antic al vec$ii cetăţi ce străbate

oraşul dinspre mare spre ţinutul înalt şi deluros, observăm renumitul Arc al lui 0aleriu. Acesta

a fost ridicat de 4enatul roman în *urul anului 788 de1a lungul Caii "gnatia, marcând victoria

cezarului C9aius: 0alerius !alerius #a%imus asupra perşilor. 3n lucru demn de luat în seamă

este faptul ca pe această operă de artă stau sculptaţi în basorelief, c$ipuri ale strămoşilor noştri

daci, cât şi scene din viaţa acestora, ca omagiu adus de împărat contribuţiei lor în războiul

asupra perşilor.



Rotonda lui Galeriu

Aruncând o privire de lângă Arc, pe partea dreaptă putem observa o construcţie de

mari proporţii şi cu o ar$itectură deosebită. Aceasta este otonda lui 0aleriu. Construită în

*urul anului 788, iniţial ca mausoleu, transformată mai apoi, în secolul al "!1lea în biserică, de

către împăratul creştin Teodosie ". &mpodobită cu mozaicuri şi picturi de o rară frumuseţe

aparţinând tradiţiei autentic bizantine, biserica are 5ramul 4fântul 0$eorg$e. Aceasta are o

structură circulară, iar zidurile groase ating în unele locuri ; metri. Atunci când Tesalonicul a

fost cucerit de turci, au transformat biserica în mosc$ee şi au construit un minaret. &n această

biserică se săvârşeşte 4fânta iturg$ie doar de ') ori pe an, o dată pe lună.



Mănăstirea Sfânta Teodora

&n spatele Pieţei Aristotelus, mergând pe strada ce duce în Plateia Ag$ia 4ofia, am

intrat în biserica 4f. Teodora din Tesalonic. < sfântă cuvioasă ce s1a nevoit în veacul al "1

lea, care, la o vârstă fragedă a a*uns bineplăcută lui 6umnezeu şi împodobită cu virtuţi. 6upă

ce ne1am înc$inat la moaştele sfintei şi ale 4f. Cuvios 6avid, am cântat cu toţii Troparul

<rtodo%iei ca recunoştinţă adusă lui 6umnezeu că dă lumii asemenea sfinţi şi că ne1a

învrednicit să ne rugăm lor. 4ub Ag$easmatarul din curtea mănăstirii, am putut vedea locul

unde au fost descoperite moaştele 4fintei Teodora.

Biserica Sfânta Sofia

Coborând câteva trepte în curtea bisericii, curte ce se află cu mult sub nivelul oraşului,

am a*uns în faţa impresionantei -iserici 4fânta 4ofia. Aceasta a fost construită în secolul !""",

inspirată de -iserica 4fânta 4ofia din Constantinopol. 3n dom fascinant de mare, spri*init pe

stâlpi cu ornamente din marmură. &n interior am admirat icoanele vec$i în mozaic şi ne1am

înc$inat la moaştele 4f. !asile cel /ou, cântând condacul =Apărătoare 6oamnă>. &n trecut,

biserica a fost catedrală, dar mai apoi a fost transformată în mosc$ee. "nteresant este faptul că



5ramul bisericii nu este 4f. 4ofia muceniţa, ci 4ofia &nţelepciunea lui 6umnezeu, serbându1se

la 4ărbătoarea Pogorârii 6u$ului 4fânt.

Catedrala mitropolitană „Sf Gri!orie "alama#

Cel mai bun e%emplu de artă şi ar$itectură bizantină modernă îl reprezintă Catedralamitropolitană din Tesalonic. &ncon*urată la e%terior de palmieri e%otici, biserica surprinde prin

ec$ilibrul perfect al proporţiilor şi al îmbinării culorilor calde. Turlele înalte şi zvelte dau o

notă de fastuozitate şi măreţie. &n interior, am fost copleşiţi de pictura e%traordinară ce te

făcea să e%clami asemenea acelei cântări bisericeşti2 = &n biserica slavei Tale stând, în cer mi

se pare a fi..>. &n cupola mare tronează "isus 5ristos1Pantocrator, încon*urat de 4finţii

Apostoli, şi în mod e%cepţional şi unic în această biserică de #aica 6omnului. Catapeteasma

este o operă de artă din marmură albă sculptată, încadrată într1un portal stră*uit de 4cauneleAr$iereşti din lemn aurit. 4pre ieşire, în partea dreaptă, se desc$ide un mic paraclis ce

adăposteşte moaştele 4fântului 0rigorie Palama, supranumit =Teologul +nergiilor necreate>.

Am încenunc$eat pe rând în faţa raclei din aur şi argint masiv, şi ne1am rugat sfântului, ca

prin mi*locirile lui, să ne facă şi pe noi părtaşi ai uminii celei necreate a Preasfintei Treimi.



Biserica Sf Antonie cel Mare

<colind puţin blocurile înalte despărţite de străzile intens circulate de maşini, am a*uns

la -iserica 4f. Antonie. < biserică mică, frumos împodobită cu pictură, ce adăposteşte o

icoană făcătoare de minuni a #aicii 6omnului numită =4alvatoarea> la care ne1am înc$inat cu

smerenie şi recunoştinţă. Aici, părintele ar$idiacon ?tefan ăzvan ne1a povestit despre 4fântul

Antonie cel #are că este vindecător al celor ce suferă de boli psi$ice, precum şi al celor

demonizaţi. Părintele ne1a arătat apoi barele de fier de care erau legaţi suferinzii în faţa

icoanei 4f. Antonie unde li se citeau rugaciuni şi molitfe.

a ieşire, ca un element al realităţii societăţii în care trăim, am putut vedeat un templu

masonic, cu intrarea ascunsă de oc$ii curioşilor, deasupra căreia trona =oc$iul cunoaşterii şi

compasul>.



"ia$a Aristotelus

&n drum spre -iserica 4f. 6imitrie, am trecut prin renumita Piaţă Aristotelus.

6enumită după celebrul filosof grec Aristotel, piaţa a fost proiectată şi realizată după marele

incendiu din anul '('@, avănd ca scop sistematizarea oraşului. Astfel, ma*oritatea străzilor

conduc spre faleză, fiind aproape paralele cu piaţa. Aceasta este delimitată de mare şi de un

parc, frecventat mai mereu de turişti şi vizitatori. Piaţa este încon*urată de cladiri înalte,

cafenele, restaurante şi magazine, împodobită cu pâlcuri de verdeaţă ţi flori, fiind locul ideal

pentru o plimbare de seară.

Biserica Sf %imitrie &'vorâtorul de Mir

?i iată1ne aproape a*unşi în faţa a celei mai importante opriri din micul nostru

pelerina*. 3na dintre cele mai căutate atracţii turistice şi un loc de înc$inare deosebit pentru

noi, creştinii ortodocşi. Construită la începutul secolului "!, biserica face parte dintr1un sit

paleocreştin al monumentelor bizantine, fiind trecut în lista patrimoniului mondial 3/+4C<.

"nteriorul susţinut pe numeroase coloane de marmură, impresionează prin dimensiune şi

armonie ar$itecturală.



&n partea stângă, într1un baldac$in de marmură albă sunt aşezate spre înc$inaremoaştele 4f. 6imitrie "zvorâtorul de #ir. < mireasmă du$ovnicească se pute simţi uşor în aer.

/e1am rugat în faţa raclei marelui mucenic al lui 5ristos. 4entimentele pe care le1am trăit nu

pot fi e%primate în cuvinte. Am cântat Troparul sfântului în limbile română şi greacă. -iserica

s1a cutremurat la auzul acestor cântări de laudă şi mulţumire. a ieşire, am luat câte un

suvenir binecuvântat de la pangarul bisericii, care să permanentizeze prezenţa sfântului în

vieţile noastre.



Catacombele Sf &oan

a câteva străzi depărtare, am coborât spre o bisericuţă construită deasupra unor

catacombe din vremea persecuţiilor, în care, potrivit tradiţiei trupul 4f. #are #ucenic

6imitrie a fost adus după ce a fost omorât. Am coborât în acele locuri întunecoase, mergând

prin tuneluri ascunse, folosite odinioară de creştini pentru a se ascunde pentru a se ruga.

Pereţii erau presăraţi cu icoane, oferind locului o atmosferă misterioasă şi binecuvântată.

(orumul roman

6epărtându1ne de -iserica 4f. 6imitrie, ultima oprire a fost la marginea ruinelor

orumului roman. +c$ivalentul agorei greceşti, forumul reprezenta o piaţă, un punct central al

oraşului unde se întâlneau politicienii, aristocraţii, clericii şi personalităţi ale statului.

Conform datelor istorice, aici este locul unde /estor l1a biruit pe gladiatorul ie în luptă, după

ce a luat binecuvântare de la 4fântul 6imitrie, care se afla în înc$isoare.

turnul alb

Documents