tumori benigne ne oncogene

Upload: mariana-mangalea

Post on 26-Feb-2018

217 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 7/25/2019 Tumori Benigne Ne Oncogene

    1/6

    Oricare ar f teoriile de apariie i dezvoltare a enomenului neoplazic ele suntlegate statistic i de anumii actori predispozani i avorizani.

    Ereditatea este incriminat n dezvoltarea unor anumite tipuri de tumori.

    Confguraia endocrin a unor bolnavi poate de asemenea inuena evoluiatumorilor. Se cunoate rolul antiblastic al ormonilor corticosuprarenali!retroipofzari sau epifzari pe tumori de"a constituite! sau dimpotrivormonodependena acestora.

    #raumatismul repetat pare a e$ercita un rol iritativ n microderan"amentetrabeculare i emoragii intraosoase de unde pornesc stimulii nociceptivi cedetermin apariia tulburrilor celulare. %rincipalele criterii de apreciere clinic aunei tumori osoase sunt& v'rsta! se$ul i localizarea.

    ('rsta este un parametru important pentru tumorile osoase i n special pentrucele maligne! care se maniest preerenial n primele trei decade de via.

    Se$ul preponderent este cel masculin pentru ma"oritatea tumorilor osoase!e$cepie c'nd tumora cu celule gigante care apare n proporie de )*+ laemei.

    1.OsteomulEste o tumor osoas benign rar ,-*+ din tumorile benigne/!ormata din os

    matur. 0pare pe oasele de origine membranoas ,craniusinusuri! tblia e$ternintern! rarisim pe coloana vertebral! omoplat/. 0pare la tineri ,12-* de ani/ cuprecdere la brbai. 0re potenial de cretere important. 3u malignizeazniciodat.

    Semne clinice

    Osteomul se dezvolta mai recvent la craniu!ma$ilare si cresta alveolara.4anivelul mandibulei localizarile mai recvente sunt la ramura ascendeta si regiuneaa condilului!la ma$ilar pe ata sa anterioara ispre malar si orbita

    Clinic se descriu - cazuri de osteoame& osteom endostal,central/ si osteomperieric

    Osteomul central este o e$crescenta ce provine de la supraata interioara acorticalei ce creste in dimensiune si deormeaza osul.Se e$teriorizeaza ra!produce deormarea regiunii !"ena !dureri cu caracter nevralgiorm!deplasaridentare.%oate evolua spre orbita si sa deplaseze globul ocular.E$aminarearadiologica evidentiaza o zona radioopaca net demarcata incon"urata de o linieradiotransparenta reprezentata de membrane osteogene.

    Osteomul perieric poate proveni din os !periost! sau este stadiul fnal alosifcarii fbromului.Este ormat din os compact si trabecular!adesea se imparte inosteom dur si osteom spongios.Supraata este dura asemanatoare

    abanosului,oateom eburnat/.Clinic!are baza de implantare larga !oarte dura !difcil de mobilizat.4eziune se

    dezvolta in orice parte a ma$ilaruluisau mandinbulei.4a ma$ilar se dezvolta inpalatul dursi peretii sinusului .4a mandibula se localizeaza pe ata interna sie$terna a ramurii orizontale!la coronoida si condil!marginea bazilara.4ocalizareape ata interna a ungiului mandibular a osteomului produce prin e$pansiuneobstructionarea aringelui sau deplaseaza limba.

    Sindromul Gardner este o aectiune autosomal dominata in care pacientii

    prezinte polipoza intestinala !multiple osteome endostale ale

    mandibulei!fbroame la nivel tegumentar!cisturi epidermale !dinti impactati si

    odontoame.0cesti pacienti au risc crescut de a dezvolta tumori maligne

    tiroidiene.

  • 7/25/2019 Tumori Benigne Ne Oncogene

    2/6

    Tratamentulosteomului se realizeaza prin e$tirpare cirurgicala!in unctie de

    localizare.4a ma$ilar abordarea se ace pe cale orala.4a mandibula se pot e$tirpa

    pe cale e$traorala sau intraorala!in unctie de localizare.5n localizarile la nivelul

    coroidei si condilului se ace rezectie deorece de regula produc modifcari in

    dinamica miscarilor mandibulei.Osteoamele multiple pot f indepartate prin

    interventii seriate!in unctie de localizarea acestora.

    2.Osteomul osteoid

    Este o tumora rara!redusa dimensional!pana la 1cm dimensiune.

    %atogenia tumorii este necunoscuta.6a7e si 4iecteinstein au sugerat ca leziunea

    este un neoplasm deorigine osteoblastica.8upa alti autori leziunea sr f urmarea

    unui traumatism sau a unei inamatii.

    Clinic!se intanleste de obicei la persoanele tinere!peste 9: ani! poate dezvolta sila copii intre * si 1: ani.%redomina la se$ul barbatesc in raport - la 1 ata de

    se$ul eminin.

    4ocalizarea recventa este la tibie sau emur.%rincipalul simptom este

    durererera !care este disproportionata !in raport cu dimensiunea redusa a leziunii.

    4a nivelul sceletului etei !au ost rapotate un numar redus de cazuri.4a ma$ilar

    se dezvolta i sinusul ms$ilar !iar la mandibula in caorpul si condilul acesteia.

    ;adiologic prezinta un aspect caracteristic o zona ovoida de

    radiotransparenta!incon"urata de o margine de os scleros.

  • 7/25/2019 Tumori Benigne Ne Oncogene

    3/6

    ;adiologic prezinta o imagine asemanatoare cu cea din osteomielita cronica

    sclerozanta.%rocesul este dominant osteomielitic cu dierite grade de

    calciferi!bine circumscris !indierent de marime sau localizare.

    0natomopatologic prezinta aspecte microscopice variate!insa prezinta

    urmatoarele caracteristici&vascularitatea leziunii cu capilare dilatate distribuite la nivelul tesutului=

    numar moderat de celule gigante multinucleate

    osteoclastii activi prolierativi care captusesc trabeculele neregulate ale noului

    os=numarul mare de osteoclastii poate da conuzie de diagnostic cu

    osteosarcomul sau pot aparea asemanari cu cisturile osoase anevrismale.

    #ramentul consta in e$tirpare cirurgicala pana la os sanatos=datorita

    potentialului de malignizare bolnavul trebuie sa fe dispensarizat.

    4.CONDROMUL

    Condromul este o tumora benigna rara !compusa din cartila" matur!ialin sau

    reticulat!dispus in blocuri compacte sau ce contin microcisturi cu licid

    vascos.Se dezvolta din resturile de tesut cartilaginos embrionar!la oasele cu

    ormare preosoasa de tip cartilaginos si din pericondrul cartila"ului adult.

    4a mandibula se dezvolta in regiunea simfzara !proces coronoid si condil!zone cu

    resturi cartilaginoase.4a ma$ilar se dezvolta in zona canalului incisiv !a apofzei

    malare!in palat sau pe creasta alveolara sau se mai pot dezvolta din cartila"

    nazal.E$ceptional pot aparea in tesuturi in care nu se gasesc cartila"e precumparotida !amigdale aringiene sau limba.

  • 7/25/2019 Tumori Benigne Ne Oncogene

    4/6

    carui celule au potential de ormare in os !cement sau tesut fbros !elemtente ce

    intra in componenta fbromului osifant.

    #umora apre la orice varsta !in special la adulti tineri =dupa Saer emeile sunt

    mai aectateiar localizarea predilecta este la mandibula.8upa alti autori

    localizarea este mai recventa la ma$ilar in zona peripicala premolara !molara.

    4eziunea este in general asimptomatica pana apare deormarea regiunii sau

    deplasari dentare.0re crestere lenta!find descopreita la cativa ani dupa debut!din

    aceasta cauza cartica osoasa !mucoasa sau tegumentul sunt nemodifcate.

    ;adiografc imaginea variaza de la radiotransparenta pana la radioopacitate in

    unctie de localizare !orma sau marime.Se observa localizarea leziunii !implicarea

    dintilor adiacenti!prinderea corticalei cand tumora se ormeaza la perierie.5n

    unele cazuri!imaginea radiologica arata o zona radiotransparenta bine

    conturata!leziunea se aseamana cu un cist !insa tumora contine ragmente de

    os sau insule de tesut osos ce o deosebeste de cisturi.4eziunile mature auradioopacitate crescuta datorita osifcarii progresive a tesutului con"uctiv.

    #ratamentul trebuie cirelat cu aniestarile clinice !radiografce!e$amen

    istopatologic pentru a stabi diagnosticul clar.Se realizeaza ciureta"

    simplu!recidivele sunt oarte rare.?nii autori recomanda e$tractia dintilor

    implicati !altii caondidera ca in cazul leziunilor benigne !dintii pot f mentinuti=se

    realizeaza eventual tratament endodontic.

    .TUMORA CU CELULE !I!ANTE

    Este cunoscuta in literatura sub mai denumiri &tumori mieloide sau granulomcelular gigant al ma$ilarului etc.

    #abloul clinic este oarte variat! de la granulom reparetor pana la tumori in orma

    agresiva!cu putere mare de invazie si de recidiva.

    ".Le#iu$e" %e$t&"l" %u %elule 'i'"$te

    Leziunea a ost descrisa de 60@@E!care a numito si granulom central cu celule

    gigante.Este leziune prolierativa rezultata in urma unor microtraumatisme

    cronice ce actioneaza pe un sisitem capilar

    ?nii autori susutin ca este asintomatica si ca este descoperita intamplator in

    timpul e$aminarilor de rutina.5n aze mai avensate apar deormarea regiunii si

    durerea! cu migrari sau mobilizarea dintilor.

    #umora prezinta o crestere mai acccelerata in timpul sarcinii!ccea ce sugereaza

    implicarea ormonala.4eziunea este mai recventa la emeile tinere !iar

    localizarea cea mai recventa este la mandibula.

    ;adiologic !leziunea se aseamana cu ameloblastomul=in azele incipiecte este

    radiotransparenta !cu marginile bine delimitate.5n leziunile voluminoase

    !corticalele sunt dilatate !boselate sau perorate=caracteristic este aspectul

  • 7/25/2019 Tumori Benigne Ne Oncogene

    5/6

    multilocular !Aaspect de agure de miereBB.Este insotita de tulburari de eruptie

    dentara si resorbtii radiculare.

    0natomopatologic !6a7e a descris leziunea ca avand urmatoarele caracteristici&

    este ormata din stroma vasculara redusa cu celule usiorme mici!printre care

    e$ista e$travazare emoragica importanta=celulele gigante multinucleate sunt

    imprastiate!adesea grupate in zonele emoragice=

    edem si trabecule fne de osteoid sau os

    E$perienta anatomopatologului este otaratoare pentru punerea diagnosticului.

    #ratamentul este cirurgical consrvator prin ciureta" urmat de cauterizare

    cimica sau electrocoagulare.%acientii se dispensarizeaza deoarece potentialul de

    recidiva este destul de crescut.5n situatii e$treme cand ma$ilarul este invadat se

    recurge la rezectie urmata de restaurare prin protezare =aceste aspecte clinice

    ce necesita rezectii intinse osoase se intanlesc recvent la copii.

    (.Tumo&" (&u$" )le#iu$e" %u %elule 'i'"$te di$ *i+e&+"&"ti&oidism,

    0re la baza dereglarea glandelor paratiroide ce conduce la ipersecretie de

    paratormon.%aratormonul are o inuenta purennica asupra metabolismului

    osocalcic!ce se traduce prin demineralizarea generalizata a osului!similara

    osteomalaciei sau osteoporozei.

    iperparatiroidismul poate f cauza de de iperplazie !adenom sau modifcare

    carcinomatoasa la nivelul glandelor paratiroide.0par modifcari sceletale! semne

    si simptome la nivel neuromuscular!vascular!gastrointestinal si renal.

    4eziunea este recventa intre -:9: ani!nu are predilectie de se$.

    5n azele incipiente produce deormare !nedureroasa a ma$ilarului sau

    mandibulei!mucoasa ce acopera cu aspect normal.8aca peroreza corticala si se

    e$tinde submucos apare congestia mucoasei.

    %entru precizarea diagnosticului sunt necesare e$amene clinice si paraclinice!mai

    ales dozarea ormonilor.

    Simptome ca slabiciune musculara!ameteli!dureri osoase!gastrice!probleme aletractului urinar !pot conduce la suspiciune de iperparatiroidism.

    0spectul radiologic variaza in unctie de stadiul leziunii.5n leziunile incipiente

    imaginea este radiotransparenta cu amrgini bime delimiate.5n tumorile mari apar

    imagini de os demineralizat!cu aspect multilocular la perierie.

    8iagnosaticul se pune pe e$aminarea radiologica a alangelor!ce sunt aectate de

    iepreparatiroidism.

    0natomopatologic &macroscopic tumora are culoare bruna datorita continutului

    de emosiderina.

  • 7/25/2019 Tumori Benigne Ne Oncogene

    6/6

    sau cu emosiderina!insule de osteoid si celule gigant mai mult sau mai putin

    numeroase.

    #ratamentul este strans legat de tratamentul iperparatirodismului.Se recomanda

    e$tirparea leziunilor mici si diagnosticarea iperparatirodismului pe baza tuturor

    parametrilor,istologic!analize serologice!radiografc ect/.E$tirparea leziunilore$tinse dupa paratiroidectomii este inutila deoare$e vindecarea este de tip

    e$uberant!prin producere de os in e$ces.