Tumori benigne

Neoplazia Neoplazia crestere noua Un neoplasm- o masa anormala de tesut In contrast cu celulele normale cel neoplazice: Autonome- cresterea este indep de fact de crestere si de mecanism din tes normal Excesive Dezorganizate

Neoplazia Tumora umflatura, tumefactie = neoplasm Benigne Maligne Cancer = tumora maligna Oncologia stiinta care studiaza tumorile (oncos gr. = tumor lat = umflatura)

Tumori benigne Crestere lenta; Expansive Supraf ext neteda, incapsulate Omogene pe sectiune Culoare uniforma Nu metastazeaza Seamana cu tes de origine Nuclei normali ca forma si marime Rare mitoze Prognostic favorabil

Tumori maligne Crestere rapida Invazive Supraf ext neregulata Nu sunt incapsulate Pe sectiune variabile Culoare variabila Metastazeaza Anaplazice nu seamana cu tes de orig Nc- atipici, pleomorfi,hipercromatipici Numeroase mitoze, in gen atipice Pronostic rezervat

Neoplazia Metastaze prin 3 cai: Limfatic Hematogen Implantare in cav corpului Carcinoamele metast prin limfatice, sarcoamele prin vasele de sange

Neoplazia Stadiul determina extinderea si diseminarea tumorii. Se utilizeaza TNM; T marimea tumorii ( 1-4), N afectare ganglionara(0-3), M metastaze (0 negativ, 1 pozitiv) Gradul exam micro; pe o scara de la I la III, bine dif, moderat dif, slab dif

Neoplazia Cea mai frecventa forma de cancer la sexul F si M- cancerul de pieleBarbati Prostata (31%) Femei San (31%) Plamani (14%) Plamani (13%)

Intestin gros (10%)

Intestin gros (11%)

Cea mai frecventa cauza de moarte

Barbati Plamani (31%)

Femei Plamani (25%)

Prostata (11%) Intestin gros (11%)

San (15%) Intestin gros (11%)

Variatii geografice ale diferitelor tipuri de carcinoameOrgan Sistemul degestiv Tip de cancer Esofag Stomac Ficat Colon Tari Iran, China, Africa Japonia, Chile, Islanda Africa sub Saha, Asia de SE SUA, Europa V

Piele

Melanom Scuamos Ductal/lobular

Australia, SUA S

San

SUA, Europa V

Tumori benigne Note: o tumora care apare ntr-o loca ie nefavorabila anatomic care cauzeaz compresiune si distrugerea structurilor vitale. De exemplu, tumori hipofizare benigne care cauzeaza atrofie de compresie pe tesut glandular. O tumora cu produc ie de hormon excesiv , care poate provoca deranjamente fatale metabolice. De exemplu, un adenom de insule de pancreascauzelor hiperinsulinism.

Tumori maligne Termeni care se folosesc cand vorbim de tumori maligne: Cancer termen frecvent utilizat pentru tumori maligne Carcinom utilizat pentru tumori epiteliale maligne Sarcom- pt tumori nonepiteliale

Solid tumors are circumscribed tumors such as carcinomas and sarcomas. Non-solid tumors are systemic autonomous proliferations of noncohesive individual cells, such asoccur in leukemias

metastazarea Definitie: diseminarea celulelor tumorale dintr-o parte a organismului in alta parte, unde se stabilesc si cresc - tumora secundara Nota: Metastazarea - ntr-un sens mai larg se refer la r spndirea unui proces de boal dintr-o parte in alta a organismului

Tumorile de prostata, rinichi, tiroida si san metastazeaza frecvent la nivelul oaselor Celule tumorale latente:celule tumorale izolate pot coloniza un organ sau tesut sim pot ramane latente pentru 10-20 ani. O crestere agresiva poate apare din motive necunoscute ducand la metastate tardive ( cancer de san)

Papilomul Este o tumor benign a epiteliului pavimentos (keratinizat sau nu), a uroteliilor sau a epiteliilor metaplaziate pavimentos. Macroscopic, papilomul apare ca o cre tere exofitic papilar , n fire de iarb , rugoas sau neted , cu un diametru de ~ 1-2 cm. Exista si papiloame cu model de crestere endofitic (papilom inversat) Papilomul poate fi:

sesil (baz de implantare larg , axul tumorii fiind paralel cu suprafa a unde s-a format) sau pediculat (baz de implantare ngust , axul tumorii fiind perpendicular pe suprafata unde s-a format) unic sau multiplu.

Microscopic, papilomul se caracterizeaza printr-o serie de proiectii papilare, digitiforme, ce contin un ax conjunctivo-vascular tapetat de un epiteliu pavimentos cu: akantoza (ingrosarea stratului spinos) hiperkeratoza (ingrosarea stratului cornos) papilomatoza (ingrosarea si inmultirea papilelor dermice)

Papilom, HE, 4x

PapilomPapilom cu celule scuamoase

Polipul reprezinta o tumora benign a epiteliului cilindro-cubic de pe suprafa a mucoaselor din organele cavitare, proeminnd n lumenul cavit ilor (intestinale, endometriale, bronsice). Macroscopic, tumora poate fi unic (~ 50% din cazuri) sau multipl , sesil sau pediculat , de obicei a ezat pe creasta pliurilor mucoaselor (cel mai frecvent recto-sigmoidiene), cu diametru de ~ 1-2 cm. Suprafa a tumoral este n general neted , umed , lucioas .

Polipul

Microscopic, tumora este constituit din multiple lumene glandulare cu celule nalte, cu nuclei la polul bazal sau pseudo-stratifica i, hipercromi i cu citoplasm bazofila in care pot persista mici pic turi de mucus. La nivelul intestinului gros se descriu polipi non-neoplastici: hiperplastic juvenil hamartomatos (din polipoza Peutz Jeghers), limfoid regenerativ (pseudopolipul inflamator din colita ulcerativa)

Polipi neoplastici: Polipul adenomatos Polipul vilos Polipul mixt

Polip

Polip

Polip adenomatos vs polip vilos, HE, 4x

Polipoza colonica

Fibroadenomul mamar Este o tumor benign cu punct de plecare la nivelul epiteliului glandular mamar, caracterizandu-se printr-o proliferare adenomatoas , nconjurat de o strom conjunctiv ce comprim epiteliul. Este o tumor hormono-dependent , ce apare n perioada de fertilitate a femeii, frecvent nainte de 30 de ani. Se prezinta macroscopic, ca un nodul sferic (1 5 cm), gri-albicios, de consisten ferm , bine delimitat, mobil la planurile supra- sau subjacente, care se dezvolt frecvent n cadranul supero-extern al snului.

Fibroadenom mamar Microscopic, se constat spa ii glandulare delimitate de un epiteliu cubic, care are la periferie stratul de celule mioepiteliale. Spa iul glandular poate fi rotund, oval, regulat, fibrele conjunctive fiind dispuse concentric (fibroadenom pericanalicular). Uneori, lumenul canalicular este comprimat de proliferarea neuniform a fibrelor conjunctive, cu aspect de coarne de cerb (fibroadenom intracanalicular). IHC tumora este pozitiva la ER, PgR, CK pentru celulele epiteliale, actina, CD10 pentru celulele mioepiteliale

Fibroadenom mamar, HE, 4x

Fibroadenom mamar

Hemangiomul Hemangiomul este o tumor benign vasculara ce presupune proliferarea de vase sangvine capilare (hemangiom capilar) sau vase adulte (hemangiom cavernos, frecvent n ficat). Macroscopic, apare subcutanat, pe mucoase, pe buze, n cavitatea oral sau n viscere (ficat, splin , rinichi). Variaz n talie de la c iva milimetri la mai mul i centimetri. La nivel cutanat are culoare ro ie-alb struie, putand fi plan sau tuberos. Epiteliul de acoperire este de obicei intact. Un aspect particular il reprezinta hemangiomul pielii la nou-n scut (hemangiom juvenil), care cre te rapid n cteva luni, ncepe s regreseze la 1-3 ani i dispare la 5 ani n propor ie de 80%. Microscopic, leziunea se caracterizeaza prin proliferarea unor vase cu pereti proprii, delimitati de endoteliu, ce formeaza mici cavit i cu perete unistratificat, dispuse plexiform, separate unele de altele prin esut conjunctiv. Lumenul cavit ilor poate con ine snge. Se pot evidentia vase adulte cu nucleii endoteliului turtiti asezati pe o membran bazal , sau capilare embrionare (cu endoteliu cu nuclei proeminnd n lumen). IHC tumora este pozitiva la CD34, CD31, FVIII

Ficat

Hemangiom

Piele

HE, 10x CD34, 10x

Tumora mixt de parotid (adenomul pleomorf) Reprezint 65-80% din tumorile glandelor salivare majore. Apare cel mai frecvent n decada a 5-a i a 6-a, cu o usoara predominan feminin . De obicei este unic , dar poate fi multipl , uni- sau bilateral. Excizia tumorii poate fi dificil prin nvecinarea cu nervul facial i datorit micilor proiec ii ce se pot extinde la distan de masa principal . Recidivele sunt frecvente i apar uneori dup zeci de ani de la prima excizie. Aproximativ 2% din adenoamele pleomorfe, de obicei recidivante, se transform malign. Macroscopic, tumora este ferm , elastic , nodular , net delimitat de o capsul conjunctiv . Pe sec iune este alb sau gri, cu zone de aspect hialin sau mixomatos, uneori ferma, albastru translucid zone condroide.

Microscopic, se eviden iaz elemente epiteliale ce formeaz ducte, acini, tubi neregula i sau insule, plaje celulare; frecvent celulele mioepiteliale, mici, ntunecate, fusiforme, m rginesc epiteliul cuboidal, crend dou straturi distincte de celule. De asemenea, se pot evidentia arii de esut mixoid lax care poate include insule cu matrice condroid i, mai rar, matrice osoas .

Tumora mixta de parotida, HE, 4x

Teratomul ovarian Teratomul este o tumor disembrioplazic (chistic n 95% din cazuri) cu originea n celulele germinale din dou sau trei foi e embrionare. Tumora este bilateral n 10-15% din cazuri. Celulele diferen iaz spre variate structuri somatice, producnd esuturi ce pot fi identificate ca piele, mu chi, gr sime, epiteliu intestinal, din i, etc. O form particular o reprezint chistul dermoid ovarian n care diferen ierea se face pe toate cele 3 linii embrionare, crend o tumora chistic delimitat de esut epidermic i a c rui con inut este sebum, fire de p r, din i. Chistul dermoid are un aspect chistic unilocular de dimensiuni variabile care la sec iune eviden iaz n centru o mas cu aspect de sebum, amestecat cu multiple fire de p r i uneori din i. Dup evacuarea con inutului chistic, peretele apare sub ire, opac, gri-alb cu zone calcificate, ce contin fire de p r. Microscopic, peretele chistului este compus din elemente diferen iate de origine ectodermic (epiteliu malpighian cu fire de p r i rare glande sebacee), zone de origine endodermic (epiteliu cubic) i structuri mezodermale (muschi neted i insule cartilaginoase).

Teratom ovarian

Teratom ovarian

Leiomiofibromul uterin Leiomiofibromul uterin este cea mai frecventa tumor benign (apare la una din 5 femei n perioada de fertilitate) hormono-dependenta. Poate fi asimptomatic, dar poate produce meno-metroragii sau dureri prin compresia vezicii urinare. Macroscopic, tumorile sunt bine delimitate, rotunde, ferme, unice sau multiple cu variate dimensiuni (5 mm 15 cm). n general se dezvolt n miometru, n mod excep ional n colul uterin sau n ligamentele uterine. Tumorile pot fi localizate n miometru (intramurale), n apropierea seroasei (subseros) sau n apropierea endometrului (submucos). Pot proemina n cavitatea peritoneal sau n cavitatea endometrial . Pe suprafa a de sec iune, apare un model n vrtejuri pe seama benzilor de mu chi neted. Tumorile mari prezinta arii galben-brun-ro cate, moi (degenerare chistic ). La vrste avansate (cnd se produce o regresie n postmenopauz ) masele tumorale atrofiate tind s devin colagenice, hialinizate, i uneori prezint o calcificare par ial sau complet . Microscopic se constata o proliferare leiomiomatoasa cu celule musculare netede (cu nucleu in trabuc) dispuse in vartejuri sau fascicule, incluse intro stroma conjunctiva

Leiomiofibrom uterin

HE 10x;

VG

actina

Schwannoma= neurinom Tumora benigna a nervilor periferici Se poate asocia cu neurofibronmatoza Frecventa la adulti tineri, ambele sexe Ma- masa rotund ovalara, incapsulata, dimensiuni diferite, pe sectiune albgalbuie, tumorile mai mari pot prezenta zone chistice

Mi- bifazica zone Antoni A si zone Antoni B in proportii variabile Antoni A arii compacte celulare; proliferare de celule fuziforme aranjate in manunchiuri scurte sau fascicule, cu nuclei alungiti in forma de creion. Arii cu nuclei paraleli,asezati unii peste altii - corpii Verocay Antoni B zone hipocelulare ce contin vase cu pereti hialinizati, pot prezenta degenerari mixoide, chistice,hemoragie stromala si calcificari