TOTUL DESPRE NUCI I ALUNEOleaginoasele sunt benefice n prevenirea maladiilor cardiovasculare. Datorit coninutului n magneziu, contribuie la buna funcionare a unor enzime cu rol n refacerea celular. Consumul de oleaginoase este benefic sntii cardiovasculare. Toate oleaginoasele (migdale, nuci pecan, alune etc.) i arahidele (leguminoasele) conin acizi grai de acelai tip cu cei coninui de uleiul de msline. Astfel, consumnd unt de arahide, obii aceleai beneficii ca atunci cnd consumi ulei de msline. n plus, oleaginoasele sunt bogate n proteine, fibre i vitamina E, un antioxidant care neutralizeaz radicalii liberi responsabili de mbtrnirea celular. Pentru persoanele hipertensive, se recomand ns oleaginoasele nesrate. Dac ii la silueta ta, nu le consuma n exces, deoarece la 100 g de oleaginoase corespund aproximativ 600 de calorii. Oleaginoasele au n general un coninut ridicat de vitamina E, fibre, minerale i oligoelemente (potasiu, magneziu, fosfor, calciu, fier, zinc i cupru), o pondere important de lipide i un coninut proteic superior fructelor.

Migdalele sunt menionate n istorie din cele mai vechi timpuri, fiind un ingredient de pre n pinea faraonilor egipteni. Originea exact nu este tiut, dar se crede c provin din China i Orientul Mijlociu. Exploratorii din antichitate consumau migdale n cltoriile lor pe Drumul Mtsii, ce lega Asia de zona Mediteranean, n special Spania i Italia, astfel nct aceasta plant a fost curnd aclimatizat i n Europa. n America, migdalul a fost adus abia n secolul al XVIII-lea de ctre clugrii franciscani, adaptndu-se foarte bine n California, unde i acum se cultiv intens. Pe parcursul istoriei, migdalele au avut o puternic semnificaie religioas, etnic sau social. Romnii aruncau cu migdale asupra mirilor ca semn de fertilitate, acest obicei regsindu-se i n zilele noastre, cnd la nuni se druiesc invitailor sculee cu migdale glazurate. O alt tradiie este mpmntenit n Suedia unde, n fiecare an, de Crciun, se gtete budinca de orez n care se ascunde o migdal, iar cel ce o gsete va avea noroc tot anul urmtor. Arborele de migdal este nrudit cu cireul, prunul i piersicul, ns fructele sale nu sunt comestibile. Migdalele pe care le consumm sunt de fapt seminele acestui arbore, nvelite cu o coaj tare n interiorul unui fruct ce ajunge la maturitate n aproximativ 7-8 luni de la nflorire. Spre deosebire de migdalele cultivate, cele slbatice conin o substan otrvitoare, astfel nct, pentru a putea fi consumate, este necesar s fie prelucrate prin splare i prjire. Migdalele sunt printre cele mai hrnitoare fructe uscate.Cu un coninut redus n grsimi nocive i bogate n minerale i vitamine, ele ajut n combaterea bolilor cardiovasculare i chiar n prevenirea unor forme de cancer. Migdalele sunt cea mai bun surs de magneziu i vitamina E, considerat vitamina antisterilitii, cu rol n reglarea funciei de reproducere. Calciul coninut ajut la meninerea sntii oaselor i a dinilor, n vreme ce fosforul ajut memoria. Nivelul ridicat de proteine i fibre din migdale le fac un aliment valoros, n special ntr-o diet vegetarian sau de post, cnd pot substitui carnea, pstrnd aportul nutritiv. Studiile au demonstrat c este suficient introducerea n dieta zilnic a migdalelor pe o perioad de doar o lun, pentru ca efectele benefice ale acestora s se fac simite. Migdala ca atare nu conine carbohidrai i de aceea este recomandat persoanelor care sufer de diabet. Cantitatea zilnic recomandat este de 30 de grame, adic aproximativ 20 de migdale. 24 de smburi de migdale conin aproximativ 6 g de proteine i 3,35 g de fibre.

Arahidele sunt originare din America de Sud, Mexic i America Central. Dei sunt considerate a fi fructe uscate, ele fac parte din familia leguminoaselor. Fructele sunt nite psti ce se dezvolt sub pmnt, fiecare putnd conine pn la 4 semine din care se dezvolt alunele. Cunoscute i sub numele de alune de pmnt sau alune americane, arahidele au fost folosite de oameni n alimentaie din cele mai vechi timpuri. Cercetri arheologice au scos la iveal dovezi ale cultivrii arahidelor n Peru cu circa 7.600 de ani n urm. n cultura precolumbian, arahidele ocupau un loc de cinste, regsindu-se n diferite forme de art, precum sculptur sau bijuteriile. Exploratorii portughezi au popularizat aceast plant i pe continentul european i cel african n secolul al XIX-lea, de unde a fost adus ulterior i n America de Nord. n SUA, arahidele au fost aduse n secolul al XVIII-lea de ctre negutorii de sclavi, fiind cultivate n special pentru uleiul extras, ca hran pentru animale sau ca nlocuitor pentru cacao. La nceputul secolului XX, cercetrile botanistului american George Washington Carver au scos la iveal potenialul nutritiv al arahidelor, tot acum punndu-se bazele popularitii imense de care se bucur arahidele astzi n SUA. Studiile lui Carver au identificat nu mai puin de 300 de utiliti ale arahidelor, att n alimentaie ct i n industrie. Astzi arahidele se regsesc ntr-o varietate larg de produse alimentare i n cultura culinar a multor ri. Sunt consumate cel mai des ca gustare, ncorporate n deserturi sau produse de patiserie, precum i sub forma celebrului unt de arahide. Untul de arahide a fost produs prima dat n 1890, de ctre John Kellogg, cel care a inventat, printre altele, i binecunoscuii fulgi de porumb. Conceput iniial ca nlocuitor al untului, cel de arahide a cptat rapid popularitate, astzi fiind extrem de apreciat ca gustare de diminea i ca ingredient n diferite reete. Arahidele, ca i untul obinut din ele, constituie o surs semnificativ de proteine, mai mare dect orice alt plant leguminoas. Grsimile coninute sunt n principal nesaturate, benefice pentru organism prin efectul de reducere a nivelului de colesterol din snge i a riscului de boli cardiovasculare. Conin minerale precum magneziul, zincul, cuprul, fosforul sau potasiul, precum i o important cantitate de fibre. Cercetri tiinifice recente au demonstrat c arahidele conin antioxidani, extrem de utili sntii organismului uman. Nivelul de antioxidani din arahide rivalizeaz cu cel al multor fructe i legume precum merele, murele, cpunile sau morcovii. Arahidele sunt cultivate n numeroase regiuni ale lumii, principalii exportatori fiind SUA, China i Argentina, cel mai mare importator fiind Uniunea European.

Nucile. Consumate zilnic, mpiedic ngroarea arterelor i previn bolile de inim. Opt nuci pe zi menin arterele flexibile, inima sntoas i previn atacul vascular cerebral. Se recomand consumul de nuci mai ales dup o mas bogat n grsimi, pentru a-i atenua efectele negative. Acidul alfa-linoleic din nuci este benefic pentru cei cu tulburri de ritm cardiac. Nucile mai conin antioxidani i arginin, un aminoacid utilizat de corp pentru a produce oxidul nitric, cu rol n procesele de nvare i memorare, reglarea presiunii arteriale, digestie, erecie penian, combaterea cancerului. Nucile pot nlocui majoritatea nutrienilor animali n cazul vegetarienilor, adic cele mai multe vitamine B, fosfor, fier, cupru, potasiu i proteine. n combinaie cu pinea, cerealele sau leguminoasele (mai ales soia i lintea) se poate obine gama ntreag de aminoacizi eseniali. Nuca este bogat n acizi grai Omega-3 iar consumul ei poate duce la scderea colesterolului. Miezul de nuc este recomandat n caz de slbiciune general i extenuare. Se poate pregti o excelent butur energizant dintr-un pahar de suc proaspt de fructe, amestecat cu miez de nuc pisat i miere.

Caju este originar din nordul Braziliei i face parte din aceeai familie cu mango-ul i fisticul. n secolul al XVI-lea, exploratorii portughezi au introdus aceast plant i n alte regiuni tropicale, precum India i unele ri africane, unde e cultivat i astzi, cei mai mari productori din lume fiind India, Brazilia, Mozambic, Tanzania i Nigeria. Unele persoane sunt alergice la caju, totui el se numr printre cele mai puin alergenice nuci. Are un coninut bogat de potasiu, fosfor i magneziu, coninnd de asemenea, calciu, sodiu, fier, zinc, seleniu i vitamina K. n plus, este una dintre cele mai gustoase tipuri de nuci. Uleiul de caju are aplicabilitate medicinal, fiind demonstrate proprietile sale antibacteriene. Din pudra de semine se extrage un antivenin.Castana comestibil este originar din regiunile temperate ale emisferei nordice. Poate fi consumat n stare proaspt sau prelucrat industrial, sub form de fin, din care se prepar un piure gustos i hrnitor sau se folosete la fabricarea surogatului de cafea i a uleiului de castane. Castanele conin potasiu, fosfor, calciu, magneziu, sodiu, fier, seleniu i magneziu i vitaminele A, C i K. 10 castane prjite conin 2,7 g proteine i 4,3 g fibre. Castanele au numeroase caliti curative. Ele vin n ajutorul celor cu probleme de inim, anemicilor i celor care sufer de boli ale stomacului. Castanele pot fi un aliat de ndejde n tratarea afeciunilor respiratorii, precum tusea convulsiv. Conin fibre, deci persoanele care au probleme de digestie sau cei care vor s-i ntreasc musculatura n-ar trebui s le evite. Castanele sunt delicioase. Piureul din castane se afl printre puinele produse prelucrate termic care i menin aproape n totalitate vitaminele. Castanele se pot folosi i extern. Dac avei acnee, folosii o combinaie de miere i miez de castane i aplicai-o pe fa, fiind o veritabil masc revigorant, cu aciune antiinflamatorie i de reducere a sebumului. Substanele coninute de castane refac gurile microscopice din vasele de snge i le confer elasticitate. Tinctura este bun pentru varice.Nuca de macadamia. Considerai iniial plante ornamentale, arbutii de macadamia au devenit o adevrat comoar dup descoperirea lor n 1857 de ctre chimistul scoian John Macadam, al crui nume l poart. nainte de secolul al XIX-lea, aceste nuci erau cunoscute doar de ctre populaia aborigen din Australia, care le consumau, ns nu cultivau planta. Doar dou dintre cele 9 specii de macadamia existente produc celebrele nuci, cele mai scumpe din lume. Originari din Australia, arbutii macadamia au fost plantai pentru prima dat n scop comercial n Hawaii, care astzi reprezint una dintre cele mai mari surse de nuci macadamia din lume, iar SUA cel mai important consumator. Ali exportatori importani ai preioaselor nuci sunt Africa de Sud, America Central i Australia. Preul ridicat al nucilor de macadamia se justific nu doar prin faptul c arbutii produc fructe abia dup 7-10 ani, ci i din cauza cojii foarte rezistente ce trebuie ndeprtat nainte de vnzare. Coaja acestor nuci este att de tare, nct nu poate fi spart cu un sprgtor obinuit. Se folosesc utilaje automatizate care, dup spargerea i ndeprtarea cojilor, sorteaz miejii n funcie de calitate. Acetia pot fi mncai n stare natural, prjii sau nvelii n ciocolat. Nucile de macadamia sunt preuite nu doar pentru gustul lor dulce, rafinat, ci i pentru uleiul pe care l conin (70-80%), folosit la fabricarea cosmeticelor de ngrijire a pielii. Ele au un coninut bogat de potasiu, fosfor, magneziu, calciu, sodiu fier.Mugurii de pin sunt seminele comestibile ale arbustului cu acelai nume, pinul. n lume exist aproximativ 20 de specii de pini care produc aceti muguri comestibili. Obiceiul de a mnca semine de pin dateaz nc de pe vremea grecilor i romanilor, care obinuiau s le pstreze n miere de albine. n prezent, mugurii se gsesc peste tot n lume, avnd diferite nume: nuci indiene, pinon, pignon, pignole, pinhao i sunt utilizai n special la prepararea de salate i n compoziia unor deserturi delicioase. Pentru ca un astfel de pin s poat ajunge la producerea de semine, este necesar s treac de la 15 pn la 25 de ani de la plantare. Culegerea mugurilor se realizeaz manual, ceea ce impune i costuri mari de vnzare pe pia. Din punct de vedere al coninutului nutriional, mugurii de pin pot au ntre 10 i 30% proteine (n funcie de specia de la care provin) i aduc o cantitate important de fibre organismului. Prin presare la rece, se obine uleiului de pin, apreciat att pentru gustul plcut, ct i pentru proprietile antioxidante i antiinflamatorii.Nuca pecan. Provenind din America de Nord, pecanul este o specie nrudit cu nucul. Numele i vine de la cuvntul indian Algonquin paccan, nsemnnd o nuc att de tare nct nu poate fi spart dect cu piatra. Pecanul a devenit cunoscut n Europa abia n 1792, cnd exploratorul Alvar Nunez Cabeza de Vaca a scris primul despre aceast specie de arbore. Aroma de pecan este considerat de gurmanzi ca fiind una desvrit, de o dulcea net superioar fa de alte sortimente de nuci, respectiv smburi grai. Miezul de pecan este unic datorit concentraiei ridicate de grsimi polisaturate, precum i de substane cu rol antioxidant. Pecanul este un fruct oleaginos, foarte bogat n lipide (72%), ceea ce explic valoarea energetic ridicat: 700 kcalorii la 100 g. Pe lng lipide, nuca pecan mai conine un procent de proteine net superior fa de alte nuci (9,3%). Uleiul coninut de acesta este att de concentrat, nct, dac l aprinzi cu un chibrit, focul va fi ntreinut pn la arderea complet.Pecanul e o surs excelent de proteine i grsimi nesaturate. Potrivit cercettorilor, pecanul conine mai muli antioxidani dect oricare alt smbure gras, fiind urmat de nuci i alune. Cantitatea foarte mare de vitamina A din pecan este binevenit atunci cnd dorim s ne protejam vederea, oasele i dinii sau s ne mbuntim starea general de sntate. De asemenea, consumul frecvent i n cantiti moderate de pecan duce la scderea colesterolului ru.Fisticul este smna comestibil, cu gust uleios, foarte plcut, a unui arbore originar din vestul Asiei. Fisticul are un coninut important de potasiu i fosfor i ceva mai mic de magneziu, calciu, sodiu, fier i seleniu. E foarte bogat n vitamina A. Resveratrolul din fistic are un rol important combaterea cancerului i a bolilor de inim, triptofanul mbuntete dispoziia i combate depresia sau insomnia, iar cistina (un factor important n prevenirea mbtrnirii precoce) favorizeaz absorbia fierului.Alunele de pdure sunt o surs excelent de proteine, fibre i magneziu. Au un coninut sczut de sare i se pot mnca crude sau past cu unt. Sunt ingredientul principal din crema italian Nutella. Uleiul de alune de pdure e folosit extern pentru a nltura celulita. Alunele sunt foarte bogate n vitamina E i sruri minerale. Atenie ns! Nu exagerai cu consumul lor. 100 g de alune au 650 kcal. n scopuri terapeutice, de la alun se utilizeaz: miezul fructelor, uleiul acestora, frunzele i mugurii.Aluna e fructul-smn al alunului comun (Corylus avellana), arbust care crete spontan, dar este i cultivat. Fructele sunt mici i sferice sau ovoidale, cte 2-4 ntr-un grup, alctuite dintr-un nveli lemnos ce nchide o singur smn comestibil.Alunele de pdure reprezint una dintre culturile cele mai strvechi i sunt originare din Asia. Manuscrisele chinezeti de acum 5000 de ani menioneaz alunele de pdure ca pe o hran sacr din ceruri. Romanii i grecii foloseau alunele de pdure n scopuri medicale. Medicul Dioscorides din Grecia Antic luda proprietatea alunelor de pdure de a vindeca tusea cronic i rcelile i de a ajuta la creterea prului n zonele cu nceput de calviie. Principalii productori de alune de pdure sunt Turcia, Italia, Spania i Frana.Alunul romnesc este un arbust care crete mai ales la margini de pdure, acolo unde este lumin din belug i pmnt afnat. Alunele romneti se coc la nceputul lunii septembrie. Alunul turcesc este mai productiv, dar fructele sale nu au virtuile tmduitoare i vitalitatea alunului autohton.Alunele sunt un aliment cu un nalt coninut caloric i bogat n sruri minerale. Ele conin: grsimi uleioase n mari cantiti, proteine, zaharuri, fibre alimentare, sruri minerale (fosfor, magneziu, fier, mangan, cupru seleniu etc.) vitamine, mai ales vitamina E i, n cantitate mai mic, vitaminele din grupul B i vitamina A, rini, pigmeni i tanini.Alunele de pdure au o arom puternic i sunt deseori folosite n copturi, dar i pentru a face unt de alune, fain i paste. Alunele se gsesc n comer cu sau fr coaj, tiate, mcinate sau prjite i se consum mai ales uscate. Sunt ntrebuinate ca atare n cofetrie iar n industria dulciurilor ca nlocuitor al pudrei de cacao. Din alunele presate, se obine un ulei apreciat att n alimentaie, ct i n industria cosmetic.Alunele de pdure nu constituie doar o surs de proteine de foarte bun calitate. Pe lng vitamina E (un antioxidant puternic) ele mai conin i alte substane nutritive benefice sistemului imunitar. Sunt bogate n arginin, un aminoacid care relaxeaz vasele de snge. Aceste nucifere de pdure au cea mai mare concentraie de acid folic dintre toate tipurile de alune. Acidul folic reduce riscul apariiei defectelor n tubul neural nainte de natere i poate reduce riscul apariiei bolilor cardiovasculare, anumitor tipuri de cancer, bolii Alzheimer i depresiei. Alunele conin minerale care scad tensiunea: calciu, magneziu i potasiu. Sunt i o surs bogat de squalenta, o substan natural care se afl i n uleiul de msline, uleiul din germeni de gru, uleiul de orez, uleiul de rechin i n drojdie, cu efecte mpotriva cancerului i reduce colesterolul. Un studiu efectuat pe subieci umani a artat c persoanele cu un nivel ridicat de colesterol care au consumat alune de pdure timp de 8 sptmni au prezentat un nivel sczut al lipidelor care formeaz placa arterelor (LDL) i un nivel crescut al colesterolului pozitiv HDL, n comparaie cu grupul de control.Fructele alunului sunt o adevrata min de energie, avnd o valoare caloric i nutritiv apropiate de cea a crnii, fiind n schimb mai digerabile i total lipsite de toxicitate. Ca medicament, alunele au valoare terapeutic atunci cnd sunt consumate crude, neprjite, fiind indicate pentru: anemie, cretere, colesterol mrit, diabet, fragilitate capilar, pietre la rinichi, sarcin, boli pulmonare.Frunzele alunului se folosesc ca infuzie, decoct i bi, au efect hemostatic, vasoconstrictor i tonifiant venos. Ele se recolteaz n lunile iunie-iulie.Uleiul de alune virgin constituie un tratament excelent n eliminarea teniei i mpotriva infeciilor cilor respiratorii. Uleiul de alune se obine prin presare la rece. El nu poate fi conservat mult n timp. Are efecte tmduitoare foarte puternice. O linguri de ulei luat seara i una dimineaa, timp de 15 zile, duce la eliminarea teniei. Luat zilnic, uleiul de alune protejeaz gtul mpotriva infeciilor, fiind folosit cu mult succes i n tratarea hipertensiunii arteriale; doza este aceeai.Uleiul de alune conine lecitin i muli acizi grai nesaturai: pn la 83% acid oleic i pn la 25% acid linoleic. El influeneaz pozitiv microcirculaia i penetrabilitatea pielii, atenueaz luciul uleios, are efect astringent i regleaz secreia de sebum, are efect nutritiv i hidratant, nu usuc pielea i nu las o senzaie gras. Este un ulei deosebit de delicat i nu favorizeaz apariia comedoanelor, diminueaz vergeturile, repar cicatricele, asigur elasticitatea pielii. Este un ulei cunoscut i pentru efectele de catifelare i atenuare a semnelor mbtrnirii. Poate fi utilizat pentru toate tipurile de ten. Se aplic 3-5 picturi pe tenul curat, masnd uor. Evitai ns zona ochilor. Pentru rezultate optime, este de preferat a se aplica seara, nainte de culcare i din nou dimineaa.Fina de alune este un energizant i vitalizant de excepie. Prin zdrobirea alunelor crude n piu sau mcinarea lor cu rnia, se obine o fin foarte gustoas, care poate fi amestecat cu miere i busuioc i mncat pe pine, sau din care se poate prepara untul de alune, mixnd alunele ntr-un blender, pn devin o past groas.Sfaturi i recomandri n folosirea alunelor de pdure:- Dac sunt n coaj, alegei alunele grele i pline. Cele decojite pot fi pstrate n locuri rcoroase i uscate aproape o lun, iar n frigider sau congelator se vor menine proaspete 4 luni.- Pielia poate fi ndeprtat prin prjire uoar i apoi prin frecare. Alunele pot fi prjite n cuptor, folosind o coal de hrtie de copt. n cantitate mic, se pot mcina cu rnia de cafea.- ncercai untul de alune de pdure ca alternativ la untul de arahide. Este foarte gustos.- Alunele de pdure se pot aduga n salatele favorite i se pot amesteca n cerealele de la micul dejun. De asemenea, putei aduga alune de pdure, tiate sau mixate, n iaurt.

Multe femei se confrunt cu probleme de circulaie a sngelui la nivelul picioarelor, fenomen care determin n timp apariia varicelor. De cele mai multe ori, afeciunea necesit o intervenie chirurgical, dar poi ncerca i cteva leacuri eficiente care atenueaz leziunile.Tinctura de castane, bun pentru circulaia sngeluintruct organismul uman este conceput astfel nct sngele s circule n direcia opus gravitaiei, venele conin un sistem de valve care ajut ca acest proces s se desfoare normal. Dac ele sunt distruse, se nregistreaz un reflux sangvin care dilat venele i determin apariia varicelor. Ca s liniteti afeciunea i s reduci din simptome, prepar-i o tinctur din 250 g de castane cu coaj ntr-un litru de alcool de 40 de grade, pe care l lai la macerat dou sptmni. Apoi strecori amestecul ntr-o sticl nchis la culoare i te fricionezi pe varice seara, nainte de culcare.Infuzia de gruor ntrete venelentruct are proprieti benefice n reglarea circulaiei sangvine de la nivelul venelor, gruorul consolideaz structura acestora i ajut la diminuarea leziunilor provocate de varice. Pe locul afectat pui comprese cu o infuzie obinut din dou lingurie cu gruor uscat i mrunit peste care torni o can cu 200 ml de ap clocotit. Dup ce ai lsat s stea 15 minute, strecori amestecul i-l aplici pe zonele dureroase. La fel de eficient este i unguentul de gruor. Fierbi 50 g de gruor i 100 ml de ulei n ap, ct s acoperi amestecul, lai s stea jumtate de or i apoi strecori.Uleiul din foi de dafin calmeaz durerileDin fructele de laur, cci aa se mai numete dafinul, se extrage un ulei gras, consistent, asemntor untului. Acesta se folosete n compoziia diverselor preparate analgezice, folosite cu succes n tratarea varicelor. Ca s-i prepari singur un unguent, amesteci un pahar cu ulei nerafinat i un bucheel de frunze de dafin tocate mrunt, pe care le lai la ntuneric aproximativ ase zile. Dup o baie cald la picioare, masezi zonele afectate cu acest produs.Cataplasmele cu spnz previn agravarea leziunilorSpnzul reface tonusul venos i nu las varicele s se extind. Ca s beneficiezi de proprietile lui, cumperi o rdcin de plant de la plafar i o tai n buci mici, apoi o lai la macerat n oet sau alcool ct s-o cuprind, cam trei sptmni. Aplici pe varice n fiecare sear, nainte de culcare.Unguentul de glbenele amelioreaz erupiile cutanate

n tratamentul extern al varicelor este recomandat i unguentul de glbenele. Pentru prepararea lui, ai nevoie de 50 g de glbenele, 50 g de ppdie i 150 g de untur, preferabil de porc. Fierbi plantele mpreun cu grsimea 20 de minute, dup care filtrezi compoziia i dai la rece. Masezi zonele afectate de varice cu acest unguent de dou ori pe zi, dimineaa i seara, cu ajutorul unui pansament steril.

Terapia cu seminte si beneficiile ei

Semintele fructelor si legumelor sunt adevarate medicamente naturiste. Statisticile spun ca romanii rontaie mai multe seminte decat americanii, considerati mari consumatori de popcorn. Ne plac semintele, mai ales cele de floarea-soarelui si de dovleac. Nu numai la meciuri de fotbal sau cand vrem sa ne lasam de fumatSemintele legumelor si fructelor si-au gasit la romani o intrebuintare si mai valoroasa: leac pentru diferite afectiuni.Semintele faceau parte din retetele magice ale vindecatorilor de odinioara,iar astazi sunt ingrediente pentru unele dintre cele mai eficiente preparate naturiste.Pe vremuri,taranii le considerau pastratoarele vietii,adevar demonstrat si de medicina moderna, care a descoperit ca, inainte sa se transforme in plante verzi, semintele contin energii uriase si substante benefice pentru organism.Terapiacu seminte nu presupune consumul exclusiv al semintelor, ciin combinatie cu un regimsanatos, bazat pe legumesi fructe. Pentru a fi eficiente terapeutic, semintele se mananca neprajite, deoarece prin preparare termica, cea mai mare parte a proprietatilor lor vindecatoare este distrusa.Din seminte se pot prepara si remediisubforma de pulberi, tincturi, uleiuri, decocturi, cataplasme sau infuzii. Mai trebuie stiut casemintele, desi par uscatesi moarte, sunt organisme vii, bogatein nutrienti.De aceea, consumul semintelorintre mese,in locul gustarilor, pe langarolul extrem de benefic,si satura. Nu intamplator, terapia cu seminte este inclusa in regimurile dietetice.Consumate crude, au efectul cel mai puternic.Semintele de dovleacNutritionistii din Japonia pun semintele de dovleac (bostan) pe primul loc in tabelul produselor alimentare, deoarece elecontin cca 50% grasimi, vitamine, microelementesi mai ales zinc.Ele sunt recomandate in lupta cu prostatita, constipatia si balonarea.Sunt diuretice,intaresc muschiul cardiacsi rinichii, ajutala cresterea parului, eliminametalele grele din organism.Pentru tratarea acestor afectiuni, se preparalaptele de bostandintr-un pahar de seminte pisate intr-un vas de lut si trei pahare de apa clocotita. Se strecoara, se stoarce bine terciul si se bea lichidul obtinut de 3 ori pe zi, cate 1/2 de pahar, inainte de masa.Specialistii in medicina naturista incurajeaza consumul semintelor de dovleac, care desfunda vasele de sange, regleaza colesterolul si stimuleaza activitatea rinichilor, au roladjuvantin cancer, leucemie, scleroza sau diverse boli greu vindecabile.Se mai recomandain alimentatia persoanelor cu boli hepaticesi cardiovasculare, femeilorinsarcinatesi copiilor.Semintele suntcea mai hranitoare parte din dovleacsi contin mult magneziu.Un studiu realizat de cercetatorii francezi a aratat ca barbatii cu un nivel ridicat de magneziu prezinta un risc cu 40% mai mic de a muri tineri. Semintele de dovleac au un efect excelentsiimpotriva parazitilor intestinali.In caz de oxiuri, la copii se daucate 10?15 seminte de dovleac decojite, zilnic, iar adultii vor lua cate 20?30 seminte pe zi.Aceste seminte trebuie sa ramana neaparat cu pielita fina si uscata pe ele si sa se mestece foarte bine. Dupa o ora, se ia o lingurita de ulei de ricin.Fitoterapia recomandasemintele de dovleacsi contra teniei.Alaturi de odieta severa, se mesteca bine, in 4 portii, cate 80?100 de seminte de dovleac decojite, iar dupa o ora se ia 1/2 lingura de ulei de ricin. Daca trebuie, in caz de o prima nereusita, sa se incerce inca odata aceeasi cura, pentru ca nu apar fenomene secundare daunatoare organismului.Semintele de susanSemintele de susancontin vitaminele A, B, Csi E.Pentru intarirea si curatirea organismului, se consuma cate 15-20 g de pulbere preparata din seminte, cu putina apa, de 3 ori pe zi, cu 10-15 minute inainte de masa.Arsurile se trateazacu un terci din seminte de susan rasnitesi apa. Se schimba pansamentul de 2-3 ori pe zi, pana la vindecare. Susanul poate inlocui sarea. Se amesteca 5 linguri de seminte de susan, cu 3 linguri seminte de in si o lingura de sare de mare, prajita in prealabil intr-o tigaie uscata.Amestecul se pastreaza intr-un borcan inchis bine. Semintele de susancontinsi proteine, cu 50% mai mult decat se aflain carne. Sunt foarte bogate in calciu si inlocuiesc cu succes laptele. Consumul de susan previne osteoporoza.Semintele auo mare valoare energetica,reprezinta un aport insemnat in afectiunile de nutritie, sunt laxative, emoliente, antitumorale si ajuta la detoxifierea ficatului si a rinichilor, intaresc sistemul imunitar, cresc fertilitatea si sunt afrodiziace. Semintele de susan sunto sursabunade seleniu, magneziusi fosfor,avand un continut scazut de grasimi si sodiu.Mancatiin fiecare dimineatao manade seminte de susan negru, sunt foarte bogatein calciu.Semintele de inCert este ca, daca urmati o cura cu seminte de in,puteti spune adio problemelor digestive.Semintele de innormalizeaza tranzitul intestinal,dau senzatia de satietate si incetinesc procesul de asimilare a grasimilor.Sunt indicatedaca suferiti de constipatie, de o boala inflamatorie intestinala sau de sindromul colonului iritabil.Puteti lua seara, de 4 ori pe saptamana, cate 2 lingurite de seminte de in macinate, cu multa apa. Puteti prepara si un macerat la rece, din doua lingurite de seminte de in la un pahar cu apa. Se lasa cateva ore si apoi se consuma semintele, cu tot cu apa.Uleiul de seminte de in are efect calmant si antiinflamator, fiind indicat in inflamatiile tractului digestiv si pentru prevenirea hemoroizilor si litiazei biliare. Datorita actiunii de stimulare a arderii grasimilor si combatere a retentiei de apa, semintele de in sunt eficiente si in curele de slabire. Semintele de incontin mai multi acizi grasi esentiali Omega-3 decat pestelesi, in plus, sunt bogate in fibre, vitamine si minerale. Sunt o sursa excelenta defitoestrogeni, regland tulburarile hormonale si contribuind la prevenirea cancerului. Macinate,le puteti adauga in salate, mancaruri, prajituri, bolul de cereale de dimineata.Daca aveti probleme cardiovasculare, 2 capsule de ulei de seminte de in pe zi ajuta la scaderea tensiunii si reducerea nivelului de colesterol si de trigliceride. Semintele de in reduc inflamatiile, atenuand simptomele astmului si imbunatatind functia pulmonara. Alte beneficii aduse de consumul de seminte de in suntreducerea stresului si cresterea capacitatii de memorare. Uleiul de seminte de in contine acid linoleic si lignina, substante care ajuta la prevenirea cancerului de prostata, de colon si de san.Pentru a profita de aceste beneficii, luati zilnic cate doua capsule cu ulei de seminte de in, adaugati ulei alimentar de in sau seminte de in in salate. Pentru areduce riscul de osteoporoza, e suficient sa adaugati ulei de seminte de in in mancare. Acest ulei mentine in stare buna oasele, prin cresterea nivelului unei proteine implicate in formarea sistemului osos.Uleiul de seminte de in este benefic femeilor la menopauza,dar si celor ce sufera de diabet, predispozitia catre osteoporoza fiind mai crescuta in cazul lor.Daca aveti acnee,puteti scapa de aceasta problema folosind cataplasme cu faina din seminte de in. Acestea se prepara prin amestecul fainii de in cu apa pana la obtinerea unei paste. Cataplasmele aplicate saptamanal pe zonele afectate vor face ca pielea dumneavoastra sa devina mai fina si mai curata. Tot prin actiunea de reglare hormonala, semintele de in prevenirea caderea parului.Preparatele pe baza de seminte de in care se administreaza intern pot reduce absorbtia substantelor din unele medicamente. De aceea, cereti sfatul medicului daca urmati un tratament de durata. Altfel,evitati terapia cu seminte de in doar daca suferiti de obstructii sau de hemoragii ale tubului digestiv, daca sunteti insarcinata ori daca alaptati.Semintele de in si Omega-3Omega-3 sunt acizi grasi polinesaturati, numiti esentiali deoarece nu pot fi produsi de organismul uman, fiind nevoie de asimilarea lor din surse externe. Ei includ DHA (acid docosahexanoic), EPA (acid eicosapentanoic) si ALA (acid alfa-linoleic). Recomandarile sunt ca 20% din totalul de grasimi consumate sa fie acizi grasi esentiali Omega-3.Beneficiile consumului de seminte de in- protectie impotriva bolilor de inima (scade tensiunea arteriala)- protectia plamanilor- activitate anticancerigena impotriva tumorilor- protectie impotriva diabetului- prevenirea si tratarea artritei- tratarea astmului- beneficii impotriva alergiilor- beneficii impotriva bolilor inflamatorii- beneficii impotriva retentiei de apa- beneficii pentru o piele uscata, dura- beneficii pentru scleroza multipla- cresc vitalitatea si asigura o piele moale si un par stralucitor- normalizeaza zaharul in sange- cresc rezistenta la frig- imbunatatesc sistemul imunitar- imbunatatesc vederea- ajuta la dezvoltarea creierului fatului si al adultilor- ajuta functiile renale- ajuta la formarea spermei- amelioreaza unele dereglari psihiceE nevoie de 4-6 luni de la adaugarea surselor de Omega-3 in dieta pentru a observa rezultatele.Surse de Omega-3 uleiul de peste sau semintele de in?In momentul in care decidem ce sursa de Omega-3 este mai bine sa folosim, trebuie sa luam in considerare ca sursele cele mai sanatoase si consistente sunt cele naturale. Astfel, desi Omega-3 se gaseste ca supliment sub diferite forme (tablete, capsule, pastile, uleiuri), cea mai buna forma in care putem suplimenta acest nutrient este consumul alimentului integral.In natura,Omega-3 se gaseste in cantitati importante in peste si in semintele de in.Desi pestele este o sursa buna de acizi grasi esentiali, uleiul de peste fiind recomandat pentru suplimentarea cu Omega-3, e mai putin cunoscut faptul ca semintele de in au un continut de Omega-3 de 18-24%, fata de numai 2% al pestelui.Cum consumam semintele de inUn consum zilnic adecvat de seminte de in ar fi de aproximativ 3 lingurite. In cazul in care se prefera uleiul din seminte de in, acesta trebuie luat cate o lingurita pe zi. De mentionat ca acestea sunt cantitati de mentinere. Daca dorim sa folosim inul in scop terapeutic, doza trebuie marita la 5 lingurite pe zi seminte si 2 lingurite ulei, in functie de necesitati.Semintele pot fi puse la inmuiat ca si restul nucilor si semintelor, de cu seara, pentru dimineata.Acest procedeu favorizeaza dezactivarea enzimelor inhibitoare. O metoda buna este de a le pune in blender (dupa ce au fost inmuiate), amestecate cu fructe. Acesta le face mai usor asimilabile. O alta metoda eficace si poate cea mai potrivita este macinarea lor intr-o rasnita de cafea si consumarea in salate, intr-o bautura, ori pur si simplu ca atare.Aportul de seminte de in in dieta e la fel de important pentru vegetarieni, ca si pentru cei care consuma doar hrana vie sau pentru nonvegetarieni. Sunt ieftine si usor de gasit (in magazinele naturiste sau pe site-urile de profil, pe internet). Tot ce trebuie sa facem este sa le adaugam la dieta noastra, si chiar sa ne facem un obicei din asta!Atentie:Semintele de in, ca de altfel si cele de susan,nu pot fi digerate de stomacul nostru in forma lor integrala.Nu c-ar exista vreun pericol, doar ca vor iesi din corp asa cum au intrat, fara a ne aduce vreun beneficiu.Semintele de floarea-soareluiCele mai populare seminte mancate la noiau multipleintrebuintariin medicina naturista. Bomboanele agricole combat nicotina.Sunt un remediu de baza in combaterea bolilor de rinichi, de bila si de circulatie. De asemenea, se folosesc in cure pentru tratarea sterilitatii si impotentei vasculare si hormonale.Uleiul obtinut prin presare la rece se poate folosi pentru dezintoxicarea organismului,prevenirea afectiunilor gingiilor si tratarea bolilor cailor respiratorii.Se ia o gura de ulei in fiecare dimineata, pe nemancate si se suge vreme de 10 minute. Apoi lichidul plin de microbi se scuipa si se clateste gura insistent. Semintele de floarea-soarelui contin o cantitate substantiala de acid linoleic, care reduce depozitele de colesterol din peretii arterelor.Suntbogatein vitamina E, un antioxidant care previne aparitia bolilor de inima. Sunt recomandate femeilor gravide si copiilor, pentru continutul ridicat de vitamine B. Semintele de floarea-soarelui au darul de a reduce pofta de nicotina.Contin vitamina E, acid folic, magneziu, seleniu, cupru.Sunt o sursa importanta de acizi grasi Omega-3, necesari inregenerarea celulelor.Pentru o mai buna asimilare a magneziului din ele se recomanda sa le adaugati in salate.Atentieinsa, nu prajitesi sarate, ci crude.Naturistii sustin ca semintele de floarea-soareluiprevin formarea cheagurilor de sangesi reduc riscul de a vaimbolnavi de inima.De asemenea, contribuie la o functionare normala a prostatei si ajuta la reglarea digestiei.Semintele de schindufSchinduful este o planta ierboasa, ale carei semintetrateazadiabetul de tip insulinodependent. Se face o cura de 12 luni cu infuzie de schinduf, din care se beau cate doua-trei cani pe zi. Schinduful este un hipoglicemiant puternic in timp, care va necesita reducerea gradata a dozelor de insulina.Pentru valori crescute ale colesterolului, se ia cate o linguritade pulbere de 4 ori pe zi,inaintea meselor principale. Intervine in metabolismul lipidelor, reducand asa-numitul colesterol rau si protejand sistemul cardiovascular de aparitia ischemiei cardiace.Semintelesporesc secretia de laptesiimbunatatesc starea de sanatate a mamei.Doua lingurite de pulbere de schinduf amestecata cu miere, luate cu o ora inainte de masa, vindeca anorexia. Infuzia de schinduf e de ajutor femeilor aflate la menopauza, prevenind eliminarile masive de calciu si ajutand la pastrarea fortei musculare.Infuzia vindecasi sterilitatea,dar are si efecte antiinflamatoare asupra intestinului. Cataplasma cu seminte de schinduf ajuta la terapia ulcerelor varicoase si a eczemelor insotite de mancarimi. In cosmetica, intareste unghiile si parul, iarpe femeile prea slabe le ajutasa-si rotunjeascaformele, faraa cresteinsatesutul adipos.Semintele de chimenChimenul este cunoscut pentru beneficiile sale medicale de sute de ani. Elajutadigestia,prin uleiul esential din semintele sale, care activeaza glandele salivare. De asemenea timolul prezent in seminte asigura o digestie lenta si grabeste vindecarea arsurilor. Daca aveti de insomnie, semintele de chimen va vor face sa aveti un somn linistit, deoarece au efect calmant.Amelioreazagreturile de dimineata,asa ca fac minuni pentru femeile gravide. Se consuma sub forma de ceai o lingurita de seminte la un pahar cu apa. Semintele de chimen ajuta in vindecarea simptomelor racelii, printre care si tusea.De asemenea,durerilein gat pot fi amelioratecu ajutorul acestor seminte. Cu varsta, metabolismul devine mai lent. Sucul de chimen va va ajuta, deoarecesporeste caldurain organismsi,in cele din urma, creste metabolismul.Adaugati seminte de chimen dietei dumneavoastra si va veti simti mai bine. Ele actioneaza ca un laxativ natural. De asemenea,semintele de chimen previn astmul, bronsitasi alte probleme respiratorii.Semintele de coriandruProprietatile antiinflamatorii ale coriandrului il recomanda intratarea afectiunilor reumatice, bolilor rinichilorsi anemiilor. Acizii continuti, printre care cel linoleic, oleic, ascorbic sau stearic, normalizeaza valorile ridicate ale colesterolului.Dereglarile stomacale isi gasesc remediul in coriandru, pe care il puteti consuma la fiecare masa, ca adaos in supa, salata sau omleta de la micul dejun. Are si rol antibacterian, deci il puteti consuma cu incredere pentruevitarea balonarilor, diareii sau durerilor de stomac.Are efect antiseptic si eun bun leacimpotriva ulcerului bucal.Improspateazarespiratia,deci poate inlocui guma de mestecat dupa fiecare masa. Este o sursa sigura de fier, de aceea se recomanda anemicilor sau persoanelor predispuse anorexiei, deoarece stimuleaza secretiile stomacale si imbunatateste digestia.Pentru femei, este un bun remediu in normalizarea menstreisiindepartarea durerilor.Continutul bogat in vitaminele A si C, dar si fosforul ii confera proprietati dezinfectante si protejeaza ochiul de conjunctivita si de alte afectiuni. Coriandrul este considerat siun bun afrodiziac.Creste libidoul si, impreuna cu tehnicile de aromaterapie, el poate fi remediul pentruimbunatatirea vietii de cuplu.Semintele de macSemintele de mac au fost descoperite cu mult timp in urma de europeni, macul fiind consideratuna dintre primele plante cultivate (incadin neolitic).Sunt abundente in hidrati de carbon, acizi grasi, calciu. Planta intreaga are utilizari terapeutice in medicina traditionala, dar cele mai utilizate suntsemintele, care ajutala prevenirea multor boli.Semintele sunt foarte bogate in acid linoleic un complex important de acizi grasi Omega-6, ce ofera protectie impotriva bolilor de inima si altor tulburari ale aparatului circulator. Uleiul din semintele de mac este de mare ajutor inprevenireasi tratarea cancerului mamar.Mai mult, acestea stabilizeaza nivelul zaharului in sange, reduc considerabil colesterolul, impiedica aparitia cancerului la colon siimbunatatesc sanatatea globalaa intestinelor.In prezent, semintele de mac sunt folosite ca unremediu bland, odihnitor pentru copii,dar si pentru persoanele in varsta. Au rezultate spectaculoase in tratarea tulburarilor comportamentale. In plus, fata de efectele sale calmante, s-a dovedit ca semintele de mac imbunatatesc capacitatea de concentrare si intelectuala.Ele contribuie totodata laimbunatatirea memoriei la copiisi la tineri. In California, uleiul de mac este utilizat in tratamentul stresului si al starilor de anxietate, precum si la ameliorarea durerilor de cap si insomniei. Cu un continut bogat in minerale, iod, mangan, magneziu, zinc si cupru, semintele de mac actioneaza ca osursade energie naturala.De asemenea, ele ofera o serie de ingrediente ce includ lecitina, acidul oxalic si alcaloizii. Acestea ajuta la sporirea enzimelor si a acizilor grasi continuti deja de organismul uman, pentru a asigura o buna stare de functionare a acestuia.Cresterea nivelului de energiela nivelul organelor ce indeplinesc functii de rutina se datoreaza hidratilor de carbon continuti de seminte.Sunt de ajutor persoanelor cu digestie lenta, facilitand o mai buna functionare a aparatului si tranzitului digestiv. Pentru a da mancarurilor, in special prajiturilor, o aroma speciala, se folosesc seminte de mac. Elese pot adaugain paine pentru un gust deosebit sauin diferite tipuri de sosuri ca agent deingrosare.Macul combate cu succes osteoporoza,datorita continutului ridicat de fosfor care faciliteaza absorbtia mai buna a calciului in organism. Proprietatile curative ale macului au iesit la iveala in urma cu cativa ani, la mutarea unui cimitir vechi din secolul al XIX-lea dintr-un sat din Slovacia.Atunci s-a constatat ca oasele celor ingropati nu erau atinse de osteoporoza. Locuitorii satului erau cunoscuti ca mari cultivatori si consumatori de mac si miere. Cercetatorii slovaci au facut ulterior un studiu pe doua grupuri a cate 20 de femei care sufereau de osteoporoza.Primului grup i s-au administrat medicamente contra osteoporozei, iar celui de-al doilea grup, seminte macinate de mac in amestec cu miere si ulei de mac. A rezultat fara dubii ca persoanele tratate doar cu mac au scapat de osteoporoza dupa administrare timp de 12 luni. Femeile din celalalt grup inca mai aveau osteoporoza dupa un an, iar oasele lor prezentau valori ale calciului sub limitele normale.Semintele de rosiiUn ingredient natural gasit in semintele de rosii a fost identificat de oamenii de stiinta britanici drept ocomponentacheie pentru o viatamai lungasi mai sanatoasa.Gelul facut din aceste seminte e promovat ca oalternativanaturalala aspirina.Gelul este deja utilizat intr-un produs de suc de fructe si se asteapta sa fie adaugat in unele bauturi lactate.Uniunea Europeana a recunoscut ca acest ingredient imbunatateste circulatia sangelui si a aprobat mentionarea pe ambalaje a acestui ingredient. Produsul este derivat din gelul aflat in jurul semintelor de rosii, iar studiile au demonstrat capoate preveni aparitia cheagurilor de sange.Medicamentul toamnei: CASTANUL

- Reetele domnului farmacist BOBARU -

Dincolo de ghimpii ghioagelor verzi n care stau ascunse, castanele ascund o veritabil farmacie natural, folositoare mai ales n tratamentul afeciunilor vasculare. Preparatele din castane slbatice vindec suferinele provocate de boli grave, de la tumori i accidente cerebrale, pn la varice i hemoroizi

Legenda castanului

Un basm romnesc spune c numele de Castan era purtat de un ran srac, dintr-un sat de prin prile Dobrogei. De cte ori nu mai putea suporta lipsurile i foamea, Castan mergea la marginea pdurii i i alina amarul la umbra unui copac nalt, care nu nflorea i nu ddea rod niciodat. Se gndea c pomul seamn cu el, cci prea aa, fr nici un rost pe pmnt. Cnd btrna mam a lui Castan s-a stins din via, srmanul om l-a rugat pe preotul din sat s i fac slujba de ngropciune. Abia spre sear, cnd s-a aezat s se odihneasc la umbra copacului cel nalt, i-a dat seama c nu avusese bani nici ct s poat aprinde cretinete o lumnare la mormntul mamei lui. i-a plns durerea cu voce tare i a adormit aa, jelind. Dimineaa, cnd s-a trezit, copacul cel sterp se transformase ntr-un altar verde, din care se ridicau sute de lumnri albe, mpodobite cu flacra galben a polenului. Cteva luni mai trziu, din florile pomului s-au ivit roade, numai bune de vindecat suferinele celor bolnavi. ns numai Castan tia cum s se foloseasc de ele, i astfel a devenit cel mai cutat om din sat. Curnd, faima lui s-a rspndit n toat ara Romneasc, iar dup ce Castan a murit, prietenul su, copacul cu ramurile transformate primvara n candelabre, a rmas s i poarte numele.n zilele noastre, rar se mai ntmpl ca arborele falnic, nalt de aproape 30 de metri, s creasc de la sine prin pduri sau prin grdinile oamenilor. Este ocrotit prin lege i cultivat pentru a mrgini aleile parcurilor sau strzile asfaltate ale oraelor. Toamna, castanul i druiete singur roadele maronii i lucioase care se desprind de pe crengi, rostogolindu-se pe strzi i prin parcuri, spre a fi culese de orice trector.

Virtui terapeutice

Puterile vindectoare ale castanului slbatic sunt cunoscute i folosite de secole n medicina popular romneasc. Dei nu sunt comestibile, castanele au fost considerate dintotdeauna un adevrat talisman, aductor de for i sntate. Btrnii de la sate i sftuiau pe cei triti i lipsii de vlag s poarte 4-5 castane n buzunar, pentru a prelua din fora lor benefic. Secretul era ca, o dat pe sptmn, castanele vechi s fie schimbate cu altele proaspt culese, ncrcate de energia naturii. Aceast credin a fost confirmat i de specialitii n silvoterapie, care au descoperit c apropierea castanului tonific sistemul nervos, dezvolt imaginaia i favorizeaz gndirea pozitiv. Prin urmare, nu ntmpltor, castanul i ofer fructele toamna, ca ndemn s i cutm apropierea n anotimpul melancoliilor i al tristeii.ns puterile tmduitoare ale castanului nu se rsfrng numai asupra sufletului. De veacuri, vindectorii din popor l consider un remediu eficient pentru durerile de piept, un medicament pentru bolile picioarelor (n special pentru varice) i un balsam pentru pielea vtmat de rni sau zgrieturi. Fiertura din frunze de castan era folosit att pentru a calma tusea i a reduce febra, ct i pentru a obloji minile sau picioarele fracturate.Calitile terapeutice ale castanelor au fost redescoperite i confirmate de savanii secolului nostru. Supus analizei de laborator, fructul castanului a dezvluit o fascinant complexitate de substane vindectoare. Printre compuii cu rol farmaceutic se numr saponinele, n special escina, taninurile, afrodescina i numeroase principii amare. La nceputul anilor '90, n Frana, oamenii de tiin au descoperit c escina coninut de castane protejeaz colagenul i elastina, principalele proteine din structura vaselor de snge. Acest fapt explic efectul benefic pe care preparatele din castane l au asupra sistemului circulator: tonific i repar venele i capilarele lezate, fluidizeaz fluxul sanguin, mbuntesc funcionarea inimii i a creierului.Un deceniu mai trziu, cercettorii de la Universitatea Exter din Marea Britanie au confirmat, experimental i clinic, concluzia colegilor francezi. Ei au demonstrat c un tratament de 16 sptmni cu extract fluid din castane contribuie esenial la oxigenarea creierului i buna funcionare a sistemului nervos. Cura cu esen de castane a avut efecte pozitive asupra pacienilor depresivi, rrind atacurile de panic i strile de ameeal.Rezultatele acestor investigaii tiinifice au fost valorificate i de industria cosmetic, unde castanele sunt folosite drept materie prim pentru cremele destinate sntii tenului i ndeprtrii ridurilor. Astfel, castanele se dovedesc a fi adevrate miracole din farmacia naturii, aflate la ndemna tuturor, uor de cules i prelucrat.

Reguli de recoltare i uscare

Dac florile, frunzele i scoara se recolteaz primvara i vara, toamna este anotimpul n care se culeg seminele, binecunoscutele castane. Se ivesc strlucitoare din coaja verde, narmat cu ghimpi, a fructelor coapte care se desprind singure de pe crengi. Le gsim prin parcuri sau pur i simplu pe trotuar, ns trebuie s le alegem doar pe cele sntoase, care nu sunt lovite sau moi. Dup ce au fost curate de coaja verde, castanele se ntind la uscat, n strat gros de 10-15 cm, ntr-o ncpere bine aerisit. Deshidratarea poate dura aproximativ trei sptmni, perioad n care este necesar s ntoarcem din cnd n cnd stratul de castane, pentru a evita apariia mucegaiului. Se pot usca i artificial, n cuptorul aragazului, unde se in timp de o or, la temperatura de 40 de grade Celsius, dup care focul se d mai mare, la 60 de grade. Castanele sunt uscate atunci cnd devin sfrmicioase. Din 2 kg de plant proaspt se obine 1 kg de produs uscat.

Leacuri din castane slbatice

D-l farmacist Bobaru n laboratorul su cu minuniAltdat nelipsite din farmacia casei, principalele remedii din castane pot fi folosite pentru uz intern sau extern, n funcie de afeciunea tratat. Reetele pe care vi le prezentm ne-au fost oferite de domnul farmacist Ion Bobaru din Brila, cunoscut pentru prepararea remediilor naturiste vechi, alese din scriptele spierilor de altdat.

Pentru uz intern:

Tinctur

Este cel mai eficient medicament din castane slbatice, proprietile lor curative fiind amplificate prin combinaia cu elementele din structura alcoolului. Se prepar astfel: se pun ntr-un borcan cu filet 20 g de castane mcinate groscior i se adaug 100 ml alcool alimentar de 70 de grade. Recipientul se nchide ermetic, iar preparatul este lsat la macerat 10 zile, timp n care trebuie agitat de 3-4 ori pe zi. Dup aceast perioad, se filtreaz i se pune la decantat, n frigider, nc 6 zile. n final, se filtreaz, iar tinctura rezultat se toarn n sticlue nchise la culoare.Pentru tratament sunt indicate 20-30 de picturi dizolvate n ap, de 2-3 ori pe zi, nainte de fiecare mas. Cura se ine dou sau trei sptmni i, dac este necesar, se reia dup o pauz de 7 zile. Poiunea este recomandat n vindecarea hemoroizilor interni i externi, retragerea varicelor i are efecte remarcabile n cazul insuficienei venoase cronice. Tinctura de castane este un bun adjuvant n tratamentul de recuperare al bolnavilor care au suferit un accident cerebral sau o intervenie chirurgical pe creier.

Pulberea

Procesul de obinere a pulberii ncepe prin pisarea castanelor uscate ntr-un mojar i se continu n rnia de cafea, pn se obine un praf ct mai fin. Se pstreaz n recipiente din sticl, n locuri ferite de lumin. Doza zilnic este o lingur, dimineaa, pe stomacul gol. Pulberea se ine sub limb, cel puin trei minute, dup care se nghite cu ap.Un tratament de o lun reduce reinerea de fluide n organism i ndeprteaz simptomele acesteia: adenomul de prostat (retenia urinar i creterea n volum a prostatei) i ascita (acumularea de lichid n cavitatea abdominal). Cura cu pulbere de castane slbatice este un bun remediu pentru durerile de cap, ameeli, i ndeprteaz senzaia de picioare grele, umflate.

Decoctul

La o can cu ap (250 ml) se pun dou linguri de castane uscate i mrunite. Preparatul se fierbe, la foc mic, timp de 15 minute, completndu-se treptat apa care se evapor. Se poate pstra la frigider cel mult trei zile. Un tratament de 15-20 picturi de decoct pe zi este deosebit de eficient n tratarea nevrozei, reduce durerile menstruale i ndeprteaz febra.

Vinul medicinal

Remediul se obine din coaja maronie a fructelor, fiind necesare 100 g plant la un litru de vin. Pentru ca macerarea s fie mai eficient, este recomandat ca, n prealabil, s inei timp de 12 ore coaja de castane n alcool alimentar de 70 de grade i apoi s o amestecai n vin. Poiunea se las la macerat vreme de 10 zile, perioad n care se agit de 3 ori pe zi. Apoi vinul se strecoar i se depoziteaz n locuri umbroase. Sunt recomandate 2 linguri pe zi (dimineaa i seara), vreme de 6 sptmni. Este un tratament eficient alternativ pentru flebit, dureri articulare i reumatism.

Siropul din castane

ntrete musculatura i este indicat mai ales copiilor anemici sau cu dificulti de concentrare. Se prepar amestecnd 500 ml decoct cu 500 g zahr sau miere. Mixtura se nclzete pn cnd elementele se dizolv i lichidul devine omogen. Dup rcire, se toarn n recipiente din sticl sterilizate. Doza uzual este de 5 ml (o linguri), de trei ori pe zi pentru copii i dublu pentru aduli.

Pentru uz extern:

Cataplasme cu extract fluid de castane

Pentru calmarea durerilor provocate de ulcere varicoase, degerturi, fracturi i entorse este necesar s preparm mai nti extractul fluid de castane i pe urm s l amestecm cu argil. Extractul fluid din castane presupune fierberea pe baie de abur a 100 ml de tinctur, pn cnd lichidul se evapor ajungnd la o treime din cantitatea iniial (25-30 ml). Esena astfel obinut se amestec cu argil, pn se obine o past subire. ntindem pasta pe o bucat de tifon i aplicm bandajul pe zona afectat, fr a lega strns. Pentru un efect eficient, cataplasma se ine 30 de minute.

Unguente de cas i preparate galenice

Cad singure din copac doar s le folosimPentru cei pasionai de farmacia naturii prezentm trei dintre cele mai cunoscute modaliti prin care se pot obine alifiile din castane slbatice.

O reet tradiional romneasc presupune fierberea castanelor pn cnd pot fi pasate. Pasta de castane se amestec pn la omogenizare cu grsime, n proporii egale. Mixtura se pstreaz la rece i poate fi aplicat pe rni, arsuri, degerturi sau crpturi ale pielii.A doua formul de unguent trateaz hemoroizii externi, furunculele, rnile i arsurile. Se obine ncorpornd, prin nclzire, extractul fluid moale de castane ntr-o baz gras (unt, grsime de porc sau de pasre, ulei solid de palmier). Extractul fluid moale se prepar pe baie de aburi, conform reetei de extract descris mai sus, cu meniunea c trebuie s lsm tinctura s fiarb pn scade la o cincime. De exemplu, din 100 ml de tinctur se obin 20 ml de extract fluid moale. Dac nu respectm aceast condiie, esena de castane nu se va dizolva n grsime. Ingredientele se amestec pe foc mic pn cnd preparatul ajunge la punctul de fierbere, apoi se ndeprteaz de pe flacr. nainte de solidificare, alifia se toarn n recipiente de sticl. Dup rcirea complet, se pstreaz n frigider.Pentru a obine un unguent care nu necesit fierberea pe baie de aburi avem nevoie de urmtoarele ingrediente:100 ml tinctur de castane, 100 g lanolin anhidr (se gsete n farmacii) i 20 g vaselin. Ingredientele se pun ntr-un recipient i se amestec, pe foc mic, pn la omogenizare. Preparatul se pstreaz n frigider. Unguentul se aplic pe pielea afectat o dat sau de dou ori pe zi.Efectele vindectoare ascunse sub coaja maronie a castanelor sunt amplificate dac li se altur aciunea benefic a altor plante. n laboratorul vechii sale farmacii din Brila, domnul Ion Bobaru prepar un eficient unguent mpotriva hemoroizilor, amestecnd n proporii precise tinctura de castan cu tinctura de hamamelis. "Hamamelis virginiana sau Alunul vrjit este un arbust originar din America de Nord, ale crui frunze sunt bogate n antioxidani ai pereilor vasculari. Se utilizeaz pentru tratarea tulburrilor venoase de toate tipurile: varice, picioare grele, hemoroizi, cuperoz sau fragilitate capilar. Din aceste motive poteneaz calitile naturale ale castanului i combinaia lor d rezultate foarte bune n tratarea hemoroizilor, ne explic meticulos farmacistul.ntr-unul din manuscrisele vechilor spieri, domnul farmacist Bobaru a descoperit formula unei alifii ce vindec varicele, reunind dou dintre cele mai valoroase daruri ale toamnei: castanele i strugurii. "Unguentul pentru varice are n compoziie tinctur de castan i tinctur de struguri roii, ncorporate ntr-o baz specific, preparatul respectnd ntocmai regulile de bun practic farmaceutic. Din experien pot spune c tinctura de castan este un medicament natural foarte eficient n tratarea bolilor vasculare. Crceii sau crampele musculare care apar datorit proastei circulaii a sngelui, mai ales n timpul nopii, se rresc i chiar dispar, dac lum nainte de culcare 20-40 de picturi de tinctur de castan, este sfatul domnului Bobaru.

Bi terapeutice

mbierea este binefctoare pentru bolnavii de reumatism, sciatic, hernie de disc i spondiloz. n apa din cad se toarn o infuzie concentrat, obinut prin fierberea a 200 g coaj maronie de castane n doi litri de ap. Tratamentul dureaz dou sptmni, cu o pauz de o zi ntre bi, i este recomandat de 4-5 ori pe an. n cazul bilor de ezut, pentru hemoroizi, este indicat un decoct preparat prin fierberea a 50 g castane mrunite, la un litru de ap.

Preparate cosmetice

Frumusei din farmacia naturiiCompresele cu decoct din castane proaspete sunt indicate pentru tratarea tenului sensibil, predispus la cuperoz. Decoctul concentrat se prepar din 5-6 castane mari, curate de coaja verde. Castanele se vor fierbe timp de 15 minute, dup care soluia se las la rcit. Compresele cldue se in pe fa 15-20 de minute, dimineaa i seara, vreme de 2-3 sptmni.Masca pentru tenul gras se bazeaz pe proprietile tonifiante i astringente ale principiilor active din castane, care regleaz activitatea glandelor sebacee. Sunt necesare 4 castane, curate de coaj i date prin rztoarea mic, amestecate cu 2 lingurie de miere de albine. Pasta se aplic pe tenul curat, se ine 10 minute, dup care se spal cu ceai de mueel.

Atenionri i contraindicaii

Administrarea intern a preparatelor din castane slbatice este interzis gravidelor, mamelor care alpteaz, bolnavilor de ficat i de rinichi.Castanul slbatic, Aesculus hippocastanum, nu trebuie confundat cu o alt specie de castan, Aesculus pavia sau "Castanul cu flori roii, ale crui semine sunt otrvitoare, deoarece conin acid cianhidric. Diferena dintre cele dou specii se face uor, deoarece, dup cum sugereaz i denumirea, florile castanului otrvitor sunt de culoare roie, iar fructele au coaja verde, lipsit de ghimpi