HGM8/2006 ID intern unic: 314887

Versiunea originala Fia actului juridic

Republica Moldova GUVERNUL HOTRRE Nr. 8 din 03.01.2006 cu privire la unele msuri de sporire a produciei de culturi nucifere Publicat : 13.01.2006 n Monitorul Oficial Nr. 5-8 MODIFICAT HG108 din 09.02.09, MO34-36/17.02.09 art.143 n scopul sporirii produciei de culturi nucifere, extinderii plantaiilor pentru obinerea produciei-marf, elaborrii i implementrii unor tehnologii moderne de cultivare a speciilor nucifere, promovrii unei politici eficiente de investiii i a mecanismelor economice n domeniu, Guvernul HOTRTE: 1. Se aprob Programul naional pentru dezvoltarea culturilor nucifere pn n anul 2020 (se anexeaz). 2. Se accept propunerea Ministerului Agriculturii i Industriei Alimentare, coordonat cu Academia de tiine a Moldovei, privind crearea Centrului pentru culturile nucifere pe lng Institutul de Cercetri pentru Pomicultur, cu finanare de la bugetul de stat, compartimentul "tiin i inovare". art Nr : 38

Prim-ministru Vasile TARLEV Contrasemneaz: Ministrul Agriculturii i Industriei Alimentare Anatolie Gorodenco Ministrul Finanelor Mihail Pop Preedintele Academiei de tiine a Moldovei Gheorghe Duca Chiinu, 3 ianuarie 2006. Nr. 8. Aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 8 din 3 ianuarie 2006 PROGRAMUL NAIONAL pentru dezvoltarea culturilor nucifere pn n anul 2020 1. Introducere Pomicultura constituie o ramur tradiional pentru Moldova, fiind favorizat de clima moderat, solurile adnci i fertile, posibilitile de cultivare n condiiile noastre, a celor mai valoroase soiuri din selecia mondial. Ea are un rol aparte n asigurarea securitii alimentare a rii i integrrii ei n economia mondial. Efectele tranziiei la economia de pia au condus la reducerea produciei de fructe, scderea productivitii plantaiilor i diminuarea critic a rentabilitii produciei. Actualmente, una din prioritile pomiculturii moldoveneti, menit s contribuie esenial la creterea venitului naional i echilibrarea balanei de pli prin sporirea exportului produselor cu valoare adugat nalt,

este extinderea plantaiilor i sporirea produciei de nuc, migdal i alun - specii nucifere, cererea crora, pe plan mondial, dar mai ales european, este n continu solicitare, n proporii tot mai mari, la preuri rezonabile. Valoarea alimentar i, n special, energetic a fructelor acestor specii, creeaz un interes deosebit pentru consumul lor n stare proaspt n vederea refacerii potenialului biologic al populaiei, dar i ca materie prim pentru dezvoltarea n continuare a industriei alimentare a rii noastre. n condiiile economiei de pia, nucul, migdalul i alunul reprezint unicele plante pomicole care necesit cele mai reduse fonduri pentru nfiinarea i exploatarea plantaiilor comerciale cu un profit esenial. Extinderea i modernizarea culturii nucului, migdalului i alunului vor contribui la sporirea considerabil a volumului produciei nucifere, creterea exportului i asigurarea industriei alimentare cu materie prim de calitate superioar, ceea ce va contribui la mbuntirea nivelului de trai al populaiei. Cu referin la speciile nucifere, dar mai ales la nuc, menionm c este valoroas nu numai producia principal, dar i celelalte produse secundare (lemnul, frunzele, ramurile, rdcina), care constituie materii prime importante pentru industria uoar, alimentar, chimic i farmaceutic. Culturile nucifere, dar mai cu seam nucul, contribuie la ameliorarea mediului ambiant, se folosesc pe larg n lucrrile de amelioraii agrosilvice. Actualmente, n Moldova, conform datelor recensmntului plantaiilor pomicole din 1994, exist 2,2 mil. arbori de nuc, dintre care peste 85% - n plin rod. Majoritatea absolut a arborilor de nuc se cultiv ca pomi rzlei n livezile de pe lng cas, n aleile de nuc nfiinate ca fii de protecie, de-a lungul drumurilor

naionale, n grupuri mici pe sectoarele publice i de stat. Plantaii de tip livad snt puine i ocup suprafee mici. Fiind nmulit pn nu demult n exclusivitate prin semnarea direct a nucilor, plantaiile acestei specii reprezint o diversitate mare de tipuri (pomi), care se deosebesc mult unul de altul, att prin particularitile biologice (mrimea pomului, rezistena la boli i duntori etc.), dar mai ales prin caracterele de producie (mrimea recoltei, calitatea nucilor). Printre numeroasele tipuri predomin cele cu productivitate sczut, cu nuci mici, costelive, cu coaja groas, din care miezul se separ anevoios i numai frmiat. Situaia creat n cultura nucului se agraveaz i din lipsa total a lucrrilor de ngrijire a nucilor. Lsai fr tieri de formare i fructificare, cu solul sub proiecia coroanelor nelucrat, i, ca urmare, puternic tasat i n permanen uscat, fr tratamente contra bolilor i duntorilor, nucii fructific slab, i nu n fiecare an, potenialul lor productiv fiind realizat numai la nivel de 20%. n ultimii ani producia anual de nuci pe ar a constituit 22,0-33,0 mii tone, din care peste hotare s-au vndut 20,0-32,0 mii tone. Din cauza neomogenitii producia este comercializat numai prelucrat n miez. La speciile nucifere care reprezint un interes economic se refer i migdalul, graie fructelor sale, solicitate pentru folosirea n stare proaspt, dar i ca materie prim n industria alimentar. Miezul migdalelor este mai bogat dect miezul nucilor n substane proteice (15-37%) i are un gust mai plcut. Dei n ultimii 50 de ani la Institutul de Cercetri pentru Pomicultur au fost create mai multe soiuri de migdal, cu un grad nalt de adaptivitate n condiiile rii noastre, aceast specie rmne deocamdat cultur de amator. n zonele de centru i sud ale rii, migdalul se

ntlnete ca pomi rzlei, mai rar n grupuri mici, n colecii i culturi de concurs. De asemenea, dintre speciile nucifere, plantaiile crora necesit a fi lrgite, este alunul, nalt apreciat pentru fructele sale, care snt folosite n stare proaspt i ca materie prim n industria alimentar. Este rspndit n sectorul silvic prin pduri i desiuri, rar este cultivat i pe loturile individuale ale populaiei. 2.Obiectivele Programului de dezvoltare a culturilor nucifere pn n anul 2020 Programul naional de dezvoltare a culturilor nucifere pn n anul 2020 (n continuare - Program) are drept obiectiv de baz extinderea plantaiilor de culturi nucifere, modernizarea tehnologiilor aplicate i, n baza lor, sporirea produciei de culturi nucifere, prelucrarea aprofundat a recoltei i asigurarea exportului unor produse competitive i cu valoare adugat nalt. Direcia strategic de dezvoltare a culturilor nucifere, ca i a celorlalte specii pomicole cultivate n ara noastr, const n exploatarea eficient a plantaiilor existente i nfiinarea de noi plantaii cu soiuri omologate i exploatate conform tehnologiilor avansate de producie, ceea ce i va asigura o intrare timpurie n fructificare deplin, productivitate nalt i producie de calitate superioar. Nucul. Sporirea productivitii plantaiilor existente de nuc (pomi rzlei, fii de protecie, alei de-a lungul drumurilor) necesit a fi realizat prin efectuarea la timp i la un nivel nalt a tuturor verigilor tehnologiei de producere a nucilor prin restructurarea coroanelor ndesite ale pomilor, efectuarea tierilor de rrire, lucrarea solului sub proiecia coroanelor, administrnd, totodat, i necesarul de ngrminte organice i minerale; combaterea bolilor i duntorilor. Rezultatele cercetrilor tiinifice din ultimii ani au

demonstrat c, prin respectarea corect a recomandrilor n vigoare privind ngrijirea nucilor n plantaiile actuale, exist posibiliti reale de sporire a cantitii de nuci n plantaii de la 24,0-27,0 mii tone, ct se recolteaz n prezent, pn la 45,2 mii tone, ncepnd cu anul 2010 (tabelul 1). Tabelul 1. Volumul produciei de nuci preconizat spre a fi obinut n plantaiile existente, ca rezultat al implementrii metodelor progresiste de ngrijire (mii tone) A n i i T i p u l 22 21 22 22 2 00 00 00 d00 01 01 11 e12 630 74 85 96 07 18 29 p l a n t a i i P33 23 23 33

o66 46 46 66 m,,, ,,,,, i00 00 50 00 0 r z l e i p e l o t u r i l e i n d i v i d u a l e

a l e p o p u l a i e i F88 38 48 58 6 8 ,,,,,,, , 00 20 00 50 0 i i d e p r o t e c i e c

o n t r a v n t u r i l o r A11 01 11 11 l,,,,,,, , e22 92 02 22 i d e a l u n g u l d r

u m u r i l o r n a i o n a l e T o t a l 24 34 44 44 p55 85 05 25 5 r,,,,,,, , o22 12 92 02 2 d u c i e Cererea sporit la producia de nuci pe piaa european

(deficitul acestei producii pe piaa european n ultimii ani depete 100 mii tone nuci n coaj) i competivitatea nucilor moldoveneti pe aceast pia pun tot mai insistent problema extinderii suprafeelor ocupate cu livezi de nuc, sporirea productivitii plantaiilor, mbuntirea calitii produciei de nuci. Actualmente, perspective mari privind intensificarea produciei de nuci n ara ofer tehnologia de cultivare a acestei specii pe baz de soi, elaborat recent de oamenii de tiin din ar. Tehnologia prevede folosirea la nmulire a unor soiuri autohtone competitive, de productivitate nalt i de calitate superioar. nmulirea prin altoire a acestor soiuri asigur intrarea timpurie a plantaiilor n rod (la al 4-5lea an dup plantare), sporirea productivitii (2,0-2,5 tone/ha nuci uscate la intrarea deplin a plantaiilor n rod), producie uniform de calitate superioar. Folosirea raional a factorilor de intensificare, a mainilor i a agregatelor nu numai la ngrijirea plantaiilor, dar i la prelucrarea produciei asigur acestei specii o rentabilitate sporit. Costul produciei obinute de pe 1ha de livad de nuc i exportate, la preurile de azi, este de 2500-3000 dolari SUA. De menionat c cheltuielile de producie a nucului snt cu mult mai mici fa de alte specii pomicole, nucile pot fi uor transportate i pstrate fr a dispune de ncperi special amenajate. Etapa actual de dezvoltare a agriculturii creeaz premise pentru plantarea nucului pe terenuri cu suprafee de la 0,5-1,0 ha pn la cteva mii de hectare ntr-un masiv. Principalul rezid n faptul ca aceste terenuri s fie amplasate n condiii climaterice i cu soluri corespunztoare cerinelor culturii intensive a nucului. La plantare se vor folosi numai pomi altoii de soiuri omologate. Pentru folosirea raional a mainilor i

agregatelor la ngrijirea livezilor, recoltarea i prelucrarea produciei de nuci, suprafaa livezilor urmeaz s fie de dimensiuni optimale. Pentru productorii cu suprafee de livezi de nuc comparativ mici se recomand organizarea asociaiilor de producere, ceea ce va contribui la folosirea raional a mainilor i agregatelor, liniilor de prelucrare a produciei de nuci. nfiinarea plantaiilor de nuc urmeaz a fi efectuat numai n baza unor proiecte argumentate, elaborate de instituiile abilitate. Starea actual a economiei naionale i speranele oamenilor de la sate demonstreaz convingtor posibilitile nfiinrii, n perioada 2006-2020, a plantaiilor de nuc pentru producie-marf pe o suprafa de cel puin 14 mii ha (tabelul 2). Tabelul 2. Suprafaa preconizat de nfiinare a livezilor de nuci pn n anul 2020 (mii tone) A22 22 21 22 2 n00 00 00 00 i01 01 11 12 i74 630 85 96 07 18 29 S11 01 11 11 u,,,,, ,,, p00 30 50 00 0 r a f a a , m

i i h a N1 31 51 11 1 1 e00 00 00 00 c00 00 00 0 e s a r u l d e p o m i a l t o i i , m i i

b u c . Plantaiile noi vor intra n fructificare la vrsta de 5 ani, urmnd ca productivitatea pomilor s creasc treptat pn la intrarea deplin n rod (anul 10-12 dup plantare), cnd de pe 1 ha livad se vor obine 2,0-2,5 tone nuci uscate. Extinderea plantaiilor i intrarea livezilor n rod va asigura creterea treptat a produciei de nuci, care, n anul 2020, va atinge 12,5 mii tone. Recoltat pe soiuri, producia, fiind omogen ca form i mrime, va fi comercializat la export n cea mai mare parte ca nuci n coaj (tabelul 3). Tabelul 3. Volumul produciei de nuci n plantaiile nou-nfiinate A2 22 22 2 n0 00 00 0 i12 11 1 1 i18 07 29 30 4 5 6 C3 45 17 21 6 1 2 a1 02 25 90 62 3 5 n0 00 05 1 6 5 t0 0 0 0 i 0 t a t e a p r o

d u c i e i , t o n e Recuperarea investiiilor legate de nfiinarea plantaiilor i ngrijirea lor pn la intrarea n rod (anul 5) va avea loc n anii 9-10 dup plantare. Acest termen poate fi micorat cu condiia c intervalele dintre rnduri, n primii 3-4 ani dup plantare, s fie folosite pentru cultivarea unor culturi leguminoase, cartofi sau alte plante, cu ciclul de vegetaie n prima jumtate a anului i care nu snt mari consumatori ai apei din sol. Realizarea prevederilor Programului de sporire a potenialului productiv al plantaiilor existente i nfiinarea de noi plantaii intensive de nuc pe baz de soi va asigura o cretere considerabil a volumului produciei de nuci n ar, care, n anul 2020, se preconizeaz a fi de 57,7 mii tone, iar n anul 2025 - peste 70 mii tone, ceea ce va asigura o cretere considerabil a exportului miezului de nuc pn la 15,0 mii tone, iar a nucilor n coaj - pn la 15,0-20,0 mii tone. Cantiti nsemnate de nuci ar putea fi folosite pentru industria alimentar. Creterea considerabil a volumului produciei de nuci n ara noastr va genera sporirea numrului de muncitori antrenai n recoltarea, prelucrarea i uscarea nucilor

proaspt recoltate. innd cont de faptul c, n perioada recoltrii nucilor, fora de munc este destul de solicitat i la multe alte lucrri, cum ar fi recoltarea fructelor, a strugurilor i legumelor, iar pentru obinerea unei producii de calitate superioar nucile trebuie recoltate, decojite de coaja verde, splate i uscate n termene ct mai reduse, productorii de nuci trebuie s dispun de maini speciale pentru scuturarea nucilor, adunarea fructelor de pe suprafaa solului i ncrcarea lor n containere, transportarea produciei la fabricile de prelucrare, nzestrate cu linii speciale, care efectueaz n flux lucrrile de decojire, splare, uscare, calibrare i sortare. Actualmente, n nucicultura mondial exist diferite maini i utilaje, folosite cu succes n practica de producie i de prelucrare a nucilor. Unele dintre ele au fost elaborate i la noi, producerea crora ar putea fi reluat de industria constructoare de maini. Migdalul. Pentru perioada 2006-2020 Programul preconizeaz nfiinarea a 10,1 mii hectare livezi de migdal cu soiuri autohtone omologate, care posed un grad nalt de adaptivitate la condiiile din centrul i sudul rii i n perioada de fructificare deplin asigur recolte de 2,0-2,5 tone fructe uscate la hectar (tabelul 4). Tabelul 4. Suprafaa preconizat pentru nfiinarea livezilor de migdal A22 22 22 22 n00 00 00 00 i01 01 11 12 i74 630 85 96 07 18 29 S8 18 38 58 7 8 u00 00 00 00 p00 00 00 00 r a f

a a , h a Realizarea planului de plantri va asigura obinerea n anul 2020 a 9600 tone de migdale, urmnd ca n anul 2025 s fie produse circa 16.250 tone (tabelul 5). Tabelul 5. Volumul produciei de migdale n livezile nou-nfiinate A2 22 22 2 n0 00 00 0 i11 01 12 1 i07 96 18 29 30 4 5 P1 13 44 16 37 69 2 r30 02 29 66 2 0 5 o6 08 00 7 1 5 5 d6 0 0 0 0 u c i a d e m i g d

a l e , t o n e Producia obinut se prevede a fi folosit pentru consum local i export n stare proaspt i ca materie prim pentru industria alimentar. Alunul. Ca plant arbustiform, cu un sistem radicular superficial, alunul n ara noastr se dezvolt i fructific rentabil numai n condiii de irigare. La vrsta de 5 ani, producia de alune la hectar este de 200 kg, la vrsta de 6-7 ani - de 450-500 kg, la vrsta de 10 ani - 1000-1200 kg. Durata rentabil a plantaiilor de alun este de 40-60 ani. Cu toate c n ultimii 15-20 ani n condiiile autohtone au fost ncercate i depistate multe soiuri valoroase din selecia mondial, care ar putea fi cultivate cu succes i la noi, n prezent lipsete baza pepinieristic a acestei culturi, ceea ce nu poate contribui la o dezvoltare continu a speciei n cauz. n legtur cu aceasta, se prevede ca n perioada 20062010 pepinierele specializate n producerea pomilor altoii de nuc i migdal nfiineze marcotiere cu cele mai valoroase soiuri de alun din selecia mondial, ncercate i depistate ca perspective n condiiile rii noastre. Totodat, cu multiplicarea materialului sditor s fie nfiinate plantaii de concurs ale acestor soiuri n diferite zone ale rii, ceea ce va contribui la lrgirea suprafeelor ocupate cu alun.

3. Prelucrarea industrial O deosebit importan pentru economia naional constituie prelucrarea aprofundat a produciei de nuci, migdale sau alune, producerea crbunelui activ, prepararea diferitelor produse de cofetrie, extragerea uleiului comestibil i tehnic, care este folosit n tehnic, pictur, la fabricarea cernelei tipografice, spunului de lux, lacurilor, pentru extragerea uleiurilor eterice (tabelul 6). n industria chimic - farmaceutic, coaja tare, endocarpul nucilor i migdalelor se folosesc pentru absorbirea unor gaze tehnice. Tabelul 6. Prelucrarea industrial a produciei de nucifere P V n o r l o m u d e m u d u s ie l u p p r o e o s d i a u b n c i il i e d i e n o

b i n u t : p c re o n u d u c c u is r fd e b e u d u rl u d i n e lc e n e e e ia c m a o i c fe t e z i to v c ra ir e p N u c u l 2 5 1 0 5 1 0 5 ,,, 0 ,0 1 6 0 9

6 2 0 0 1 0 2 0 1 4 1 9 1 5 3 5 -,, , , 2 0 1 0 4 2 0 1 5 2 0 1 4 6 9 1 5 3 5 -,, , , 2 0 1 0 4 2 0 2 0 M i g d a l u l 2 1 0 0 0 0 ,,, 1 2 1 0 1

0 2 4 2 0 1 5 2 0 1 1 6 2 6 0 1 2 -,, , , 2 7 1 2 3 8 0 2 0 O importana deosebit pentru economia naional prezint fabricarea uleiului, care, n condiiile unor dificulti legate de comercializarea produciei de nuci sau miez pe piaa extern, ar servi pentru a obine acelai venit de la exportul uleiului de nuc, nalt apreciat i solicitat pe piaa extern. Turta rmas de la extragerea uleiului din miezul de nuc mai conine 48,5% substane proteice, 9,5% grsimi, 6,7 % celuloz i sruri minerale. De aceea turtele snt folosite la fabricarea halvei i constituie un nutre concentrat valoros pentru hrana animalelor, mai cu seam a psrilor. De menionat c diferite pri i organe ale nucului (frunzele, lstarii, mugurii, scoara, rdcinile etc.) constituie o surs, nc puin folosit la noi, de materie prim pentru extragerea taninului i substanelor colorate. 4. Producerea lemnului de nuc Lemnul de nuc se distinge printr-o mare rezisten,

plasticitate i finee. Este folosit n proporii tot mai mari pentru fabricarea mobilei de calitate superioar, n industria avioanelor i automobilelor, n arta sculptural (tabelul 7). Tabelul 7. nfiinarea plantaiilor pentru producerea lemnului de nuc 2 2 A 0 0 c 0 1 6 6 1 iu 2 2 n 0 0 i2 1 0 5 0 P 5 1 r0 0 o 0 0 d 0 u c e r e a m a t e r i a l

u l u i s d i t o r d e n u c n e g r u , m i i b u c .

5 2 n 5 0 f0 0 i i n a r e a p l a n t a i i l o r d e n u c p e n

t r u p r o d u c e r e a l e m n u l u i , h a 5. Sortimentul culturilor nucifere Sortimentul omologat de nuc include 8 soiuri autohtone - Chiinu, Cazacu, Clrai, Koglniceanu, Corjeui, Costiujeni, Pesciansc i Schinoasa, care se caracterizeaz prin portul nalt i mediu al pomilor i fructificare terminal. La plantare soiurile vor fi amplasate n funcie de condiiile microclimaterice ale sectorului i asigurarea

unor polenizri eficiente. Direcia strategic de modernizare a sortimentului prevede reducerea numrului de soiuri cultivate, ceea ce va oferi posibilitatea comercializrii la export a produciei de anumite soiuri i n cantiti ct mai mari. Cercetrile tiinifice efectuate la Institutul de Cercetri pentru Pomicultur, ntru ameliorarea genetic a nucului, se vor solda n viitorul apropiat cu obinerea unor soiuri de nuc cu fructificare lateral, ceea ce va permite de a trece la tehnologia superintensiv de producie a nucului, cu un numr de 250-300 pomi la hectar i o producie anual de 4 tone nuci uscate la hectar. Sortimentul omologat de migdal include 2 soiuri Perveneul lui Hramov i Victoria, iar la etapa de ncercare soiul - Moldovenesc cu coaja standard. Modernizarea sortimentului de migdal prevede obinerea unor noi soiuri cu un grad de adaptivitate mai nalt la condiiile climaterice din centrul i sudul rii, cu fructe mari, coaja moale, miez mare i plcut la gust. Cu referin la alun pentru ncercarea n producie, se vor utiliza soiurile din Caucazul de Nord: Ata-Baba, Cerkeski, Panaheski, Grand-funduc i Bolgradskaia novinka. Pentru perfecionarea sortimentului omologat se prevede organizarea cercetrilor n scopul studierii soiurilor din selecia mondial i obinerea unor noi soiuri, folosind metodele clasice de selecie. 6. Producerea materialului sditor Pentru nfiinarea noilor plantaii de culturi nucifere, prevzute de prezentul Program, producia anual de pomi altoii va fi extins pn la 200 mii buci cu caliti biologice superioare. Pentru producerea materialului sditor se prevede crearea pepinierelor specializate, cu o baz tehnicomaterial modern, care va include toate

compartimentele necesare, pentru asigurarea calitilor necesare ale materialului sditor, asigurate cu cadre de nalt calificare i integrate cu instituiile de cercetare tiinific. ntruct actualmente n ar nu exist colecii identificate de soiuri de alun problema-cheie este identificarea soiurilor, crearea de marcotiere i plantaii de concurs ale soiurilor identificate. 7. nfiinarea plantaiilor Producerea nucilor urmeaz s fie concentrat n ntreprinderi agricole cu volume eseniale de producie: ca plantaii comerciale pentru producie-marf n cantiti mari de calitate superioar, cu suprafee de la 0,5 pn la zeci i sute hectare ntr-un masiv. Plantarea lor se prevede a fi efectuat n sistem intensiv (100-160 pomi/ha), cu material altoit de 2-3 soiuri omologate, amplasate pe teren astfel ca s asigure polenizarea ncruciat eficient ntre ele. Dat fiind faptul c lucrrile de ngrijire a plantaiilor, recoltare i prelucrare a produciei pot fi mecanizate, o rentabilitate mai sporit se obine n plantaiile pe suprafee mai mari. De asemenea, n paralel cu plantaiile de produciemarf vor fi extinse: plantaiile de alineament de-a lungul drumurilor pentru producerea lemnului i a nucilor, pentru stvilirea vnturilor puternice i n scopuri decorative, dac condiiile de clim i sol corespund cerinelor biologice ale nucului, cu material sditor altoit, de soiuri valoroase, precum i plantaiile pentru producerea lemnului de nuc n sectorul silvic, care se nfiineaz conform cerinelor tiinei, cu material sditor de anumite tipuri de nuc care produc lemn de calitate, n termene reduse; plantaiile de nuc pe terenurile alunectoare, create n scopul stoprii alunecrilor de teren, cu material sditor altoit sau produs direct din semine.

Plantaiile de migdal pentru producie-marf vor fi nfiinate pe terenuri care corespund particularitilor biologice ale acestei specii, cu soiuri omologate, n sistem intensiv, iar cele de alun - pe terenuri plane sau pante mici, cu solul prealabil bine pregtit. 8. Asigurarea tiinific i cu cadre n scopul modernizrii n continuare a culturii nucului, migdalului i alunului cercetrile tiinifice n domeniu vor fi canalizate n direcia crerii de noi soiuri cu particulariti biologice i de producie superioare celor existente, elaborrii tehnologiilor superintensive de producie, completrii sistemului de maini pentru mecanizarea maximal a proceselor de producie, recoltare i prelucrare a fructelor, elaborrii unor sisteme care s asigure obinerea produciei ecologice. Se va urmri crearea unor noi soiuri de nuc cu fructificare din muguri laterali, ceea ce va permite sporirea numrului de pomi la unitatea de suprafa, intrarea mai timpurie a plantaiilor n perioada de fructificare eficient, sporirea productivitii plantaiilor pn la 4t/ha nuci uscate. Soiurile noi selecionate de migdal se vor caracteriza printr-un grad nalt de adaptivitate la condiiile din centrul i sudul rii, productivitate i calitate a fructelor superioare fa de soiurile existente. Eficientizarea lucrului de cercetare a speciilor nucifere i implementarea rezultatelor cercetrilor n producie va fi posibil numai prin crearea unui centru tiinific al culturilor nucifere, nzestrat cu aparatajul de laborator necesar i cu o baz tehnico-material modern. Cercetrile aplicative vor fi orientate la elaborarea i implementarea tehnologiilor moderne de nfiinare i cultivare a plantaiilor nucifere, prelucrarea profund a fructelor, standartizarea produciei. n scopul sporirii potenialului productiv al plantaiilor

existente, cercetrile tiinifice vor avea drept scop elaborarea recomandrilor privind sporirea productivitii pomilor i mbuntirea calitii produciei prin aplicarea corect a factorilor de intensificare. Obinerea rezultatelor preconizate va fi posibil cu susinerea de ctre stat a sistemului de pregtire a cadrelor tiinifice, specialitilor cu studii universitare, a colegiilor i colilor profesionale tehnice. n cadrul acestor instituii se cere organizarea unor grupe specializate n studiul mai aprofundat al speciilor nucifere. Piaa actual necesit loturi considerabile de producie standardizat de anumite soiuri competitive pe aceast pia. Realizarea acestor obiective este posibil n condiiile integrrii agroindustriale pe principii reciproc avantajoase ale productorilor de fructe, procesare i comercializare a produciei culturilor nucifere. 9. Asigurarea financiar i efectivul economic Pentru sporirea potenialului productor al plantaiilor existente de nuc i nfiinarea de noi plantaii de specii nucifere snt necesare resurse financiare considerabile, n sum de circa 40 mil. lei anual, iar pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale i a cercetrilor tiinifice n nucicultur - de 10-15 mil. lei. Pentru atingerea acestor scopuri se prevede utilizarea mijloacelor pentru ncurajarea dezvoltrii culturii nucului, investiiilor private autohtone i strine. [Pct.9 al.2) modificat prin HG108 din 09.02.09, MO34-36/17.02.09 art.143] ndeplinirea msurilor prevzute de prezentul Program va contribui la sporirea considerabil a volumului produciei nucifere, care, n anul 2020, va atinge cifra de 67,3 mii tone, inclusiv nuci - 57,7 mii tone, migdale - 9,6 mii tone. n anul 2025 volumul produciei de nuci i migdale va atinge cifra de 86,3 mii tone, inclusiv nuci - 70 mii tone, migdale - 16,3 mii tone.

Sporirea volumului produciei nucifere va asigura o cretere considerabil a exportului miezului de nuc pn la 15,0 mii tone, a nucilor n coaj - pn la 15-20 mii tone, a migdalelor - pn la 10 mii tone, n valoare de circa 200 mil. dolari SUA n anul 2020.

Producerea materialului saditor la nuc (Juglans regia) categorii: 07 Decembrie 2011 - 00:39

La fel ca la alte specii pomicole producerea materialului saditor la nuc se poate face prin inmultire vegetativa sau generativa. Prin inmultirea vegetativa nu se transmit in mod fidel la urmasi caracterele plantei mama. Nu intotdeauna dintr-o nuca buna va rezulta un pom care sa produca nuci la fel de bune. De aceea, este indicat sa se infiinteze plantatii cu material saditor obtinut prin inmultire pe cale vegetativa, in special prin altoire, metoda prin care insusirile soiului raman neschimbate. Plantatiile de nuc obtinute cu astfel de material vor fi uniforme ca habitus al pomilor si se obtin productii mari ce pot fi standardizate si valorificate pe piata.

Deoarece, solicitarile pentru material saditor la nuc in ultimii ani au inceput sa creasca, si pe piata romaneasca inca nu este suficient material saditor obtinut prin altoire, iar cel existent se valorifica la preturi ridicate, exista tendinta de folosire a materialului obtinut prin samanta. Inmultire generativa Inmultirea nucului pe cale generativa nu este indicata la soiuri deoarece are urmatoarele dezavantaje:

intra tarziu pe rod (dupa 10-15 ani de la plantare);

fructele obtinute sunt neuniforme ca forma si marime;

aspectul pomilor in plantatie este neuniform.

Inmultirea nucilor prin samanta se poate face pentru infiintarea de plantatii destinate productiei de lemn si in secundar productiei de fructe si pentru obtinerea portaltoilor. Recoltarea nucilor pentru samanta se face la maturitatea deplina a acestora (cand invelisul verde crapa). Acestea trebuie sa fie uniforme ca aspect si marime.

Pentru obtinerea de portaltoi se aleg nuci mici, cu greutate de 6-10 g. Acestea isi pastreaza facultatea germinativa 2-3 ani daca sunt pastrate in conditii frigorifice, la 0-5 grade C. Pentru infiintarea scolii de puieti, nucile se seamana toamna sau primavara. Semanatul de toamna se poate face in a doua jumatate a lunii octombrie. Distanta de semanat este de 90/10-12 cm. Dupa semanat se face bilonarea randului cu un strat de pamant de 15-20 cm. Daca nu au fost insamantate toamna, nucile trebuie stratificate pentru perioada de iarna, pentru parcurgerea procesului de postmaturatie, care la aceasta specie este de 90 zile. Daca trebuie sa semanam primavara nuci care nu au fost stratificate, acestea se introduc in apa la temperatura de 55-60 grade C unde se lasa 3 zile, apoi se scot si se repeta operatiunea, dupa care se scurg de apa, se stratifica in nisip umed, in incaperi la 24-26 grade C, timp de 10-14 zile, dupa care se seamana. (Cociu V., 1983). Semanatul de primavara se face in a doua jumatate a lunii martie, cu nuci la care s-a parcurs postmaturatia. Distanta de plantare este de 90/15-20 cm, iar randul nu se biloneaza. In timpul verii se efectueaza lucrarile de intretinere necesare pentru a asigura o dezvoltare normala a puietilor. Toamna se recolteaza si se sorteaza conform standardelor de calitate. Daca puietii nu au ajuns la dimensiunile prevazute de STAS, se pastreaza inca un an in scoala de puieti In primavara urmatoare (inainte de dezmugurit) se planteaza pentru infiintarea campului I, la distanta de 90 cm, intre randuri si 35-40 cm pe rand.

La plantare, sistemul radicular se scurteaza usor pana la tesut sanatos. Ranile provocate pe radacina la nuc, cu ocazia transplantarilor, se vindeca greu si acest proces dureaza cel putin un an. La puieti nu se scurteaza tulpina, deoarece mugurele terminal porneste mai repede in vegetatie si asigura o crestere dreapta a tulpinii. Puietii de nuc pot fi obtinuti si in ghivece, avantajul acestei tehnologii fiind posibilitatea ca puietii sa fie plantati in camp si primavara tarziu (10-15 mai), dupa ce a trecut pericolul de ingheturi. In timpul perioadei de vegetatie se fac lucrari de intretinere specifice. Combatera bolilor si daunatorilor se efectueaza prin aplicarea a 6 8 tratamente cu zeama bordeleza 0,5 - 1% sau cu alte produse cuprice in amestec cu insecticidele adecvate (I. Botu s.a. 2001). Inmultirea vegetativa Nucul poate fi inmultit pe cale vegetativa prin altoire, marcotaj sau in vitro . Inmultirea vegetativa a nucului prezinta urmatorele avantaje:

se transmit fidel caracterele de la planta mama la descendenti;

imprima uniformitate in plantatii;

intra pe rod la 4 5 ani;

pomii au talie mica, densitatea plantatiilor putand fi mai mare;

se pot obtine productii de 5.000 6.000 kg fructe/ha la varsta de 15 20 de ani, cand pomii obtiniti din samanta abia intra pe rod;

se obtin fructe de calitate buna, cu valoare comerciala si alimentara mai mare;

se pot inmulti repede soiurile noi.

Dezavantajele acestui sistem de inmultire sunt:

au o durata de viata mai scurta;

obtinerea materialului saditor este mai costisitoare;

se pot transmite usor bolile virotice.

Inmultirea prin altoire Spre deosebire de alte specii pomicole, altoirea nucului este o secventa tehnologica ce necesita conditii deosebite pentru a se putea realiza cu rezultate bune. Dintre factorii care determina reusita altoirii nucului sunt: - infiintarea plantatiilor mama pentru obtinerea ramurilor altoi, sa se faca pe terenuri fertile, drenate, structurate, usoare, profunde, mecanizabile, irigate, cu distanta de plantare de 6/4 m. Pomii se conduc cu ax central si trunchi inalt de 60 cm. In aceste plantatii se vor face toate lucrarile agrotehnice necesare: intretinerea solului ca ogor negru in jurul pomului; fertilizarea solului cu ingrasaminte chimice si organice pe toata proiectia coroanei ; asigurarea unui regim hidric corespunzator si in perioadele de seceta; efectuarea unor taieri de scurtare a ramurilor in coroana in luna august pentru a favoriza acumularea rezervelor de substante nutritive in partile ramase si dezvoltarea mai buna a mugurilor. Ranile facute se ung cu vopsea. Toamna, dupa caderea frunzelor si primavara inainte de pornirea in vegetatie se face un tratament cu zeama bordeleza; Se face ciupitul lastarilor erbacei la 5 6 frunze in prima decada a lunii mai, in conditiile in care lastarii se dezvolta prea viguros. Daca lastarii sunt prea desi, se face rarirea acestora; Asigurarea unor ramuri altoi de calitate este un factor hotarator in reusita altoirii la nuc. Acestea trebuie sa indeplineasca urmatoarele

conditii:

sa aiba lemnul bine maturat;

mugurii sa fie bine dezvoltati;

lungimea minima de 50 cm si diametrul de 10 16 mm.;

maduva sa fie 1/3 din diametrul ramurii ; internodiile sa fie de 5 6 cm lungime;

sa fie fara rani, boli sau daunatori;

nu se folosesc ramuri provenite din lastari lacomi.

Recoltarea ramurilor altoi pentru altoitul in ochi dormind se face de preferinta in ziua cand are loc altoitul. Ele se transporta si se pastreaza ambalate in muschi umed pana in momentul altoirii. Pentru altoirea in camp cu ochi crescand si in spatii protejate

ramurile altoi se recolteaza la inceputul lunii martie si se pastreaza in camere frigorifice la temperatura de 2 4 C, in saci de polietilena. Metode de altoire folosite pentru cultura nucului Se practica 2 modalitati de altoire la nuci: altoirea direct in camp si altoirea in spatii protejate. Altoirea nucului in camp. Cele mai folosite metode de altoire pentru acest sistem sunt:

altoirea cu mugure in ferestruica efectuata in perioada 15 august 1 septembrie;

altoirea cu mugure cu scutisor lung, efectuata in cursul lunii august, cand scoarta se detaseaza usor de pe lemn;

altoirea cu mugure in fluier sau in inel este un sistem ce necesita altoi de aceeasi grosime cu a portaltoiului si se poate realiza cu cele mai bune rezultate in perioada 15 iulie 30 august;

altoirea cu mugure cu scutisor (chip budding) se aplica la nuc cu rezultate bune in perioada 15 mai 15 iunie.

Altoirea in spatii protejate Aceasta metoda se aplica in perioada repausului vegetativ in spatii protejate, din decembrie pana in aprilie si poate sa fie efectuata manual sau mecanizat. Ca metoda de altoire se practica altoirea in copulatie perfectionata. Pentru acest sistem altoiul si portaltoiul trebuie sa aiba aceeasi grosime. Dupa imbinarea altoiului cu portaltoiul, se leaga, se parafineaza si se face stimularea calusarii in camere de fortare sau in instalatii automatizate pentru realizarea acestei secvente, cu ajutorul caldurii numai la punctul de altoire, cu mentinerea in stare de repaus a altoiului si portaltoiului. Sursa de caldura este electrica. O astfel de instalatie a fost conceputa la SCPP Valcea (I. Botu, 2001). Altoirea mecanizata in spatii protejate se poate face prin mai multe metode, in functie de forma sectiunii realizate de masina: altoirea in scarita, altoirea nut si feder, altoirea in omega. i la folosirea acestei metode se aplica stimularea calusarii dupa altoire. Inmultirea prin marcotaj se practica mai putin la nuc. Se poate folosi metoda de marcotaj prin musuroire sau marcotajul orizontal. Inmultirea prin micropropagare este o metoda moderna si de viitor pentru inmultirea nucului. Metoda de inmultire in vitro s-a extins mult in Franta, Italia, S.U.A.

Calitatea materialului saditor folosit pentru infiintarea plantatiilor de nuc este esentiala pentru eficianta acestora. Se va folosi pentru plantare material saditor altoit sau nealtoit, in varsta de 1-2 ani, obtinut in pepiniere. Plantele cu altoiul de 1 an trebuie sa aiba inaltimea de minim 50-60 cm, bine lignificate, cu mugurii sanatosi. Sistemul radicular sa fie bine dezvoltat, cu multe radacini cat mai lungi. Plantele de 2 ani au inaltimea de 2 m, lemnul bine maturat, sanatos si mugurii bine formati. Sistemul radicular sa fie bine format, cu minim 3 radacini mai lungi de 35 cm.(I. Botu, 2001). Soiuri si portaltoi de nuc mentionate in lista oficiala de soiuri din Romania: portaltoi generativi: Juglans regia, Portval, Targu Jiu ; soiuri: Anica, Argesean, Bratia, Ciprian, Claudia, Geoagiu 65, Geoagiu 86, Germisara, Jupanesti, Mihaela, Miroslava, Muscelean, Novaci, Orastie, Ovidiu, Roxana, Sibisel 44, Sibisel 252, usita, Valcor, Valmit, Valrex, Velnita.

Recoltarea si pastrarea nucilor Recoltarea nucilor se face la inceputul toamnei, cand coaja verde a crapat, iar miezul are o culoare galbena, cu gustul de nuca coapta bine pronuntat. In acest moment nucile cad si coaja verde se desprinde usor. Se culeg numai nucile care cad prin scuturare, revenind la acelasi pom de 3-4 ori, la intervale de cateva zile (4-5 zile). De asemenea, se culeg doar atatea nuci cat pot fi prelucrate in aceeasi zi. Prelucrarea consta in curatirea nucilor de coaja verde, spalarea si, daca este cazul, albirea lor, pentru a le conferi un aspect comercial.

Indepartarea cojilor verzi poate fi usurata prin tratarea nucilor cu apa rece. In acest scop, nucile se pun in saci de canepa, care se uda cu apa rece, sau in vase de lemn (cazi, putini, hardaie etc.), in care se toarna apa rece. In sacii

umectati sau in vasele cu apa, nucile se decojesc in decurs de 2-3 ore. Daca recoltarea nucilor nu s-a facut la coacere, decojirea dureaza pana la 10-12 ore. Spalarea nucilor curatate se face numai daca acestea sunt murdare sau prezinta urme (pete) de zeama verde, rezultate din strivirea cojilor verzi. Daca nu sunt indepartate, petele se usuca si strica aspectul nucilor. In apa de spalare, nucile nu trebuie sa stea mai mult de 2-3 minute. Uscarea nucilor. Dupa decojire si spalare, nucile se pun la uscat, intr-un loc umbrit si in curent de aer. Nucile decojite in mod natural sunt, in general, curate, asa ca nu mai e nevoie sa fie spalate. In momentul folosirii, pentru a scoate miezul intreg, nesfaramat, nucile se tin in apa fierbinte, pana cand apa se raceste (cca. o ora). Apoi, nucile se scot din apa, se scurg, se sterg de apa si se sparg. Intr-un kg de nuca in coaja, intra circa 100-130 bucati, din care rezulta 500-600 g miez. Dr. ing. Mihail Georgescu

Nucul Nucul, Juglans regia L., este un arbore din familia Jugladaceae si, asa cum spune denumirea latina, fructele sale au fost hrana zeilor (Jovis glans inseamna fructele lui Jupiter). Romanii ii spuneau Nux Gallica, iar in nordul Europei (Germania, Anglia) a fost importat din Italia si Galia si redenumit Walnut (weathnutu primit din strainatate). Nucul este raspandit in zona temperata si mediteraneana, atat ca flora spontana, cat si in culturi. Nucul isi are originea in zona geografica intinsa din Balcani spre est, pana in Himalaya si sud-vestul Chinei. Cele mai mari paduri se afla in Kargazstan, unde copacii se dezvolta extensiv, in paduri aproape exclusiv de nuc, la altitudini de 1.000-2.000 m (Hemery 1998), mai ales la Arslanbob, in provincia JalalAbad.

Nucul a fost introdus in vestul si nordul Europei din vremea romanilor sau mai devreme, iar in cele doua Americi in secolul 17. Zonele importante ale culturii nucului cuprind Franta, Serbia, Grecia, Bulgaria si Romania (in Europa), China (in Asia), California (in America de Nord) si Chile in America de Sud. Mai recent, cultura nucului s-a raspandit pe scara larga si in alte regiuni: Noua Zeelanda si sud-estul Australiei.

In Romania, nucul se cultiva in toate zonele de la mare pana in zona dealurilor inalte, se utilizeaza tipuri valoroase din specia Juglas regia, fiind omologati portaltoi seculari. Tip de planta: pom fructifer Nucul este una dintre cele mai importante specii pomicole. Descriere - nuc Nucul este un arbore viguros, care poate ajunge la 30 de metri inaltime. Are trunchiulgros si scoarta neteda, argintiucenusie. Are crengi puternice, coroana foarte larga si bogata. Frunzele sunt mari, compuse din 5-9 foliole eliptice, cu margini intregi. Florile barbatesti sunt grupate in amenti masculi solitari sau cate doi, cilindrici, multiflori.Florile femela sunt grupate cate 2 pana la patru, uneori solitare, sesile, purpurii. Infloreste in luna mai. Fructul este drupa sferica, avand o singura samanta, cu doua cotiledoane mari, zbarcite, bogate in untdelemn si numita nuca.

Se inmulteste aproape numai prin samanta, dar cu destula greutate. Spontan, creste sporadic in paduri de amestec, mai ales la deal, in Romania, in special in Banat si Oltenia. Cultivat, creste in toate regiunile tarii. Sunt cunoscute 21 de specii, unele intens cultivate, altele salbatice. Dar celebre si intens utilizate de om sunt varietatile din zona de clima temperat-continentala. Cea mai raspandita specie de nuc esteJuglans regia cu varietatile de Nuc Persian, Nuc Carpatin si Nuc comun. Ele cuprind copaci ce pot atinge 10-40 m inaltime, au frunze mari, lucioase, cu marginile nezimtate si fructe cu miezul consistent si coaja subtire. Aceasta varietate este raspandita din Balcani pana in Himalaya. In America de Nord se cultiva nucul negru (Juglans nigra). Nucul regal si nucul negru dau pe plan mondial cea mai mare productie de lemn si fructe, dar toate varietatile se cultiva pentru utilizarea in domenii extrem de diverse, de la decorarea gradinilor si parcurilor la industria farmaceutica sau a maselor plastice. Cultura nucului in tara noastra plantare inmultire altoire In tara noastra, nucul este stravechi. Pana la inceputul secolului XX existau paduri si plantatii intinse de nuc in judetele Gorj, Valcea, Dambovita, Prahova, Bacau, Neamt, Iasi, Suceava. Atat in perioada celui de-al doilea razboi mondial, cat si dupa aceea s-a remarcat o scadere masiva a numarului de pomi si a productiei de nuci. Goana dupa lemnul de nuc, dar si desele sistematizari si organizari de teritoriu, datorita colectivizarii tarii, au dus la taierea nechibzuita a acestui pom.

Nucul iubeste solurile roditoare si destul de umede, dar nu se recomanda de sadit pe locurile joase pentru ca este destul de vulnerabil la ingheturile tarzii. Se planteaza la o distanta de circa 10 m de la pom la pom (in dependenta de parametrii terenului, aceasta distanta poate fi calculata cu mici devieri). In primii 10-12 ani, nucul poate fi indesit pe rand si intre randuri cu visin, mar si par slab viguroase. Creste mai bine sadit din nuca, direct la locul necesar. Poate fi crescut in pepiniera si plantat dupa 2-3 ani, insa permutarea o suporta destul de greu. Pot fi saditi si nuci altoiti, procurati din magazine specializate sau de la producatori recunoscuti. Acesti pomi fructiferi dau roade dupa 4-5 ani, doar ca si costul lor va fi putin mai ridicat. De pe un hectar de livada se poate recolta pana la 1,5-2 tone de nuci, astfel incat costurile ar fi acoperite. Materialul saditor se obtine din pepiniere, nucul se poate imulti si prin seminte tipuri selectionate, dar, in acest caz, caracterele soiurilor nu se transmit fidel la descendenti.Puietii portaltoi se produc in scoala de puieti, iar pentru altoire sunt buni puieti de 1-2 ani, sanatosi. Ramurile altoi se recolteaza din puieti elita - ele trebuie sa aiba lungimea de 50-100 cm si diametrul 8-20 mm. Materialul biologic se pastreaza, pana la altoire, stratificat in nisip umed. Puietii se scot de de la stratificare cu 10-15 zile mai repede, se fasoneaza scurtand pivatul la 20-25 cm. Plantarea in livada se face toamna sau primavara devreme, scoaterea din pepiniere facandu-se cu 2-3 zile inainte. Altoirea se efectueaza, de obicei, in ianuarie mecanizat. Dupa altoire, materialul se stratifica in lazi cu rumegus dezinfectat cu Topsin 0,1%, apoi se forteaza in sere speciale timp de 10-14 zile. Fortarea este terminata cand punctul de altoire este complet carusat.Plantarea puietilor altoiti se face in randuri de 90x40 cm.

Este necesar ca in timpul verii sa se faca 4-5 prasile, 2-3 udari, o fertilizare suplimentara cu 40-50 kg Na/ha, 5-7 tratamente cu zeama bordeleza 0,75-1%. La puieti se mai fac lucrari in verde de indepartare a lastarilor porniti din portaltoi si se lasa un lastar din altoi. Deoarece altoirea nucului este o problema greoaie si inca nerezolvata pana la capat, in lume si in Romania se obtin puieti de nuc din soiuri selectionate. Diferenta majora intre pomii de nuc altoiti si cei nealtoiti consta in urmatoarele: nucii obtinuti prin altoire la masa sau in camp direct pastreaza prin altoire toate caracteristicile soiului de unde s-au recoltat ramurile si intra pe rod foarte repede. Primele nuci apar chiar din anul I dupa plantarea nucului. nucii obtinuti din samanta (nuci semanate in camp) din soiuri selectionate, nu pot pastra caracteristicile soiului de unde am recoltat nucile si intra foarte greu pe rod, abia dupa 10-12 ani. Privitor la productia de nuci obtinute, rezultate foarte bune se obtin atat de la pomii altoiti de nuc, cat si de la cei nealtoiti. In Romania, nucul a fost si este protejat de lege. Nucii pot fi taiati in urmatoarele conditii: exemplarele care au cel putin 1/3 din coroana uscata; exemplarele care sunt pe suprafete unde s-a autorizat construirea de obiective; exemplarele dezradacinate din cauze naturale. Pentru fiecare nuc taiat, chiar in aceste conditii, proprietarul este obligat prin lege sa planteze la loc trei nuci tineri. Taierile la nuc se fac primavara in martie-aprilie.

Fiecare zona ecologica are in general un sortiment specific, cu soiurile formate in acele conditii. In Romania s-au obtinut soiurile Jupanesti, Geoagiu, Novaci, Pestisani, Mihaela, etc, dar si portaltoii Tg. Jiu 1, Secular si Portval. Cerinte fata de factori de vegetatie Principali factori care influenteaza productia la nuc sunt: lumina, caldura, apa si solul. Lumina. Fata de lumina, nucul are cerinte mari, de aceea, reuseste numai pe terenuri cu expozitie sudica si la distanta de plantare corespunzatoare. In conditii de lumina slaba, nucul rodeste putin, coroanele se degarnisesc si pomii devin sensibili la boli. Caldura. Fata de caldura, cerintele nucului sunt destul de mari, reuseste doar in zonele cu temperatura medie anuale de 8-11 grade Celsius, cu ierni blande si veri calduroase. Atunci cand temperaturile sunt mai mari de 35 grade Celsius, se produc arsuri pe frunze si pe fructe. In timpul iernii, majoritatea soiurilor rezista pana la -25-28 grade Celsius, dar la inceputul si sfarsitul repausului, temperaturile pot sa-i afecteze. Primavara sunt afectati amentii si chiar ramurile de rod. Sensibilitatea organelor florare in timpul infloritului este foarte mare, stigmatele degera la -0,8-1 grade Celsius, iar temperaturile de -2 -3 grade Celsius afecteaza florile si frunzele.

Apa. Fata de apa, nucul are cerinte mari, obtinandu-se productii mari in zonele cu precipitatii medii anuale de 600700 mm/an. Faptul ca nucul consuma cantitati mari de apa se explica si prin faptul ca aceasta specie creste foarte bine pe malul apelor curgatoare. Nucul suporta perioadele de seceta, dar nu de lunga durata, deoarece are sistemul radicular destul de profund. Excesul de apa din sol si din aer este greu tolerat, in aceste conditii, nucul devine sensibil la boli si lager. Solul. Fata de sol, cerintele nucului sunt, de asemenea, destul de mari, nucul reuseste bine pe soluri fertile si cu textura mijlocie profunda, cu pH 6-7,5. Pe solurile texturale, pe cele erodate cu strat fertil subtire, nucul creste si rodeste necorespunzator. In primii ani, nucul este pretentios fata de azot, iar in timpul fructificarii fata de fosfor si potasiu. Importanta culturii - Utilizarea nucului Importanta pomicola rezida in valoarea alimentara a fructelor, nuca/nucile constituind un aliment complet si concentrat. Ele contin substante grase, substante proteice, substante minerale, vitamine, hidrati de carbon, etc.

Nuca este un fruct foarte hranitor, bogat in vitamine, substante minerale si uleiuri. Se poate manca fie cruda (dupa o necesara perioada de uscare naturala), fie gatita (in special in industria de patiserie si cofetarie), fie conservata (nucile verzi, materie prima pentru dulceturi saumuraturi). Nuca, fructul nucului, este unul din fructele mult folosite de romani. Ea apare in alimentatie, in nenumarate forme ale produselor romanesti: cozonaci, colaci, placinte si alte produse de acelasi tip, in alimente rituale cum sunt coliva sau macinicii-mucinicii-mucenitii, in anumite alimente de post (sarmale de post si altele asemenea) etc.

Miezul de nuca constituie un aliment complet si concentrat, continand substante grase (52-70%), substante proteice (12-25%), zaharuri (5-25%) substante minerale (1,3-2,4%), etc. Valoarea energetic a unui kg de miez de nuc este echivalenta cu: 1 kg paine + 0,5 kg carne + 0,5 kg cartofi + 0,5 kg peste + 0,5 kg prune uscate + 1 kg pere, asigurand 6364 calorii (V. Cociu, 1983). Miezul de nuca este folosit in fabricarea de ulei comestibil si tehnic folosit in pictura, fabricarea cernelii tipografice, fabricarea sapunului de lux, etc. Uleiul de nuca rafinat este delicios in salate (se gaseste in comert la un pret destul de piperat), dar este utilizat si in industria vopselurilor pentru pictura, in obtinerea unorproduse cosmetice si a unor medicamente. De asemenea, miezul de nuca e folosit in unele tratamente populare, mai ales din pricina untdelemnului pe care il contine. Acest untdelemn era folosit in vechime de romani, alaturi de untdelemnul de fag sau jir, atunci cand nu se putea folosi untdelemnul de masline. Nucile verzi se folosesc pentru dulceturi, continand o cantitate mare de vitamina C - de patruzeci de ori mai mult decat sucul de portocale, dintr-un kg de coji verzi de nuca se poate extrage o cantitate de vitamina C egala cu cea extrasa din 10 kg de lamai.

Cojile de nuca, lemnoase, tari, sunt folosite pentru confectionarea de mici jucarii pentru copii - in special barcute, dar nu numai - pentru realizarea unor piese de mobilier si ornamente rustice. In trecut, erau folosite si pentru anumite pedepse (statul pe coji de nuca). Coaja de nuca are, la randul ei, utilizari diverse si surprinzatoare. Macinata, intra in compozitia unor abrazivi organici, iar uleiul extras din coaja este folosit pentru lubrifianti speciali. Tot din coaja se obtine o umplutura necesara in industria explozivilor (dinamita), precum si substante din care se produc sapunuri speciale si unguenti care impiedica exfolierea epidermei. Invelisul gros, verde, se foloseste atat pentru unele tratamente, cat si pentru obtinerea de pigment negru (colorant negru), foarte rezistent, folosit pentru par, textile naturale si altele asemenea. Florile sunt folosite in popor, sub forma de infuzie, ca tratament pentru intarirea si insanatosirea parului si a pielii capului. Cercetatorii au descoperit ca extractul de nuca are capacitatea de a inhiba, anula efectele beta proteinei fibrilare aminoide, principalul component al plagilor cerebrale ce provoaca Alzheimer. Consumul acestui fruct reduce riscurile de aparitie a acestei boli devastatoare. Ca planta tehnica, nucul asigura materia prima pentru numeroase ramuri ale industriei. Miezul de nuca se poate consuma proaspat, in produsele de patiserie, iar datorita continutului mare in grasimi, din el se obtine un excelent ulei comestibil si tehnic, care, fiind sicativ, este folosit in pictura, pentru fabricarea cernelii tipografice, a sapunului de lux, in obtinerea a numeroase produse farmaceutice si cosmetice. Turta ramasa dupa extragera uleiului este folosita la fabricarea halvalei, constituind si un nutret concentrat in hrana animalelor si pasarilor.

Din fructele verzi, inainte de intarirea endocarpului, se poate prepara dulceata, rachiu. Endocarpul are putere calorica ridicata, se foloseste in industrie pentru prepararea carbunelui activ, a pietrei de slefuit si a amestecurilor fine de linoleum. Nucul este mult apreciat si pentru lemnul sau de calitate superioara, avand o mare rezistenta, plasticitate si finete, fiind folosit in fabricarea mobilei de lux, pentru scluptura, in industria avioanelor si automobilelor.

Ca planta medicinala, nucul a fost folosit si in trecut in medicina. Sucul din frunzele de nuc era folosit ca vermifug, ca tonic, ca unguent pentru ulcere, dezinfectant urinar, antidiareic, etc. Adeptii homeopatiei recomanda mezocarpul pentru tratamentul acneei, iritatiilor, vomelor, etc. Ca planta ecologica, nucul este de neinlocuit, fiindca este unul dintre putinii arbori care absoarbe metalele grele din atmosfera. In plus, desi creste lent, datorita radacinilor sale foarte dezvoltate, nucul prezinta importanta in amelioratiile agrosilvice fiind folosit contra eroziunii solului si a alunecarilor de teren, precum si ca specie principala in perdelele de protectie.

Lemnul de nuc este un lemn greu, fin, inchis la culoare, foarte rezistent, pretios. Se foloseste pentru mobila de lux, pentru piese de lux in ornamentatii si decorari, pentru elemente speciale sau ornamente in realizarea iahturilor de lux, in confectionarea de casete scumpe pentru bijuterii samd. Taiat la timpul potrivit si prelucrat stiintific, lemnul de nuc are o valoare de intrebuintare exceptionala. Nucul este o esenta dura si foarte densa. Cu tehnologiile moderne el poate fi taiat in furnirul cel mai rezistent si spectaculos. Se slefuieste perfect, iar straturile protectoare de ulei sau lac ii pun in evidenta fibra spectaculoasa. In functie de varietate, are o paleta de culori de la un crem deschis pana la ciocolatiu inchis. Cea mai intensa utilizare este in industria mobilei, dar este la fel de apreciat si de producatorii de instrumente muzicale sau de sculptori. In unele zone (chiar si din Romania) este destul de des folosit in constructii, ca element de rezistenta sau ca accent decorativ. Cateva secole de-a randul, a fost utilizat aproape exclusiv la fabricarea armelor de foc (se mai utilizeaza si astazi pentru arme de lux), iar valoarea sa estetica e apreciata in industria automobilelor, a decoratiunilor interioare sau la productia de aparatura electronica si electrocasnica. Odinioara, populatia la sate folosea intens vopselele extrase din frunze, lastari si scoarta de nuc pentru vopsitul lanii, bumbacului si chiar a matasii, fiind considerate vopsele netoxice si deosebit de rezistente la deodorare. Utilizare farmaceutica

Frunzele si pericarpul fructelor au utilizari terapeutice in medicina umana si veterinara. Produsul poarta denumirea de juglandis folium et pericarpium si reprezinta foliolele sau pericarpul fructelor mature recoltate de la Juglans regia L.. Principiile active pe care le contin sunt raspunzatoare de actiunile bactericida, bacteriostatica, astringenta, usor hipotensiva, hipoglicemianta, calmanta, cicatrizanta, emolienta, antitoxica, antimitotica, antisudorala, antieczematoasa si antireumatismala. Farmacodinamic, principiile active impiedica inmultirea bacteriilor, produc o sangerare a tesuturilor, capilarelor sanguine, imprima o actiune homeostatica locala, au o actiune usor hipotensiva, scad concentratia de glucoza din sange, relaxeaza tesuturile si determina scaderea starilor inflamatorii, inlatura toxinele din organism, stimuleaza digestia prin excitarea sucurilor gastrointestinale, actioneaza impotriva transpiratiei, suprima diareea si inlatura inflamatiile acute ale intestinului. Actiunea cea mai importanta este cea astringenta si amarotonica cu aplicatii in tratamentul dispepsiilor si inflamatiilor catarale gastrointestinale.

Datorita acestor efecte, nucul se intrebuinteaza in tratamentul simptomatic al manifestarilor subiective de insuficienta venoasa (dureri de gamba, hemoroizi), diaree usoara, descuamarile pruriginoase ale capului (matreata), afectiuni dermatologice contra arsurilor superficiale si putin intinse (antipruriginos si antibacterian), afectiuni ale cavitatii bucale si faringiene (antialgic), cosmetica - la colorarea parului (reactioneaza cu grupele tiol SH ale cheratinei avand efect tinctorial). Se utilizeaza sub forma de infuzie, decoct si tinctura cu care se prepara sampoane si lotiuni capilare cu care se fac aplicatii locale. Compozitie chimica Semintele contin foarte putina apa, protide 15%, grasimi 63%, hidrati de carbon 14%, saruri de Na 4mg%, K 545mg %, Ca 70mg%, P 430mg%, vitamina A 4m%, vitamina B1 0,35mg%, riboflavina 0,10 mg%, niacin 1mg%, vitamina C 15mg%. Frunzele contin taninuri elagice 4-5%, inozitol, juglona, cantitati mici de ulei volatil. Pericarpul contine juglona (5 hidroxil 1-4 naftochinona), taninuri, ulei eteric, clorofile, amidon, pectine, acizi organici. Juglona formeaza o combinatie cu proteinele din piele si da o coloratie bruna. Precautii

Frunzele de nuc contin si degaja o mare cantitate de iod si juglona. Din aceasta cauza,petrecerea unui timp indelungat la umbra unui nuc nu este indicata. Exista o credinta in popor - ca umbra nucului nu este sanatoasa. Aceasta recomandare se bazeaza pe observatiile facute dea lungul generatiilor legate de influenta umbrei de nuc asupra sanatatii omului. Genialitatea populara isi arata si aici roadele. Astfel, fara laboratoare, analize chimice, experiente, oamenii din popor, dotati cu o inteligenta remarcabila, au dat sfaturi cu mult inaintea descoperirii substantelor emanate de nuc ce sunt daunatoare sanatatii. Tot observatiile populare au indicat si zona periculoasa din preajma nucului, adica zona umbrita, adica un perimetru limitat in jurul pomului. Nu numai omul este influentat negativ de substantele emanate de nuc, dar si plantele anuale si perene ce cresc in imediata vecinatate a copacului. Sub umbra nucului (deci intr-o zona limitata din preajma tulpinii) aproape toate plantele nu se pot dezvolta si mor. Exista, totusi, si plante rezistente la juglona: fagul, artarul si mesteacanul. Frunzele de nuc verzi, puse la macerat in petrol lampant, constituie un bun unguent in tratarea reumatismului. Miezul de nuca este indicat pentru diabetici si pentru completarearegimului alimentar vegetarian. Citeste mai multe informatii despre Soiurile de nuc care cresc in Romania:http://www.interferente.ro/Soiuride-nuci-romanesti.html. Surse si Adrese Web Utile http://www.agenda.ro/news/news/21411/nucul-supranumitregele-pomilor.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Nuc

http://www.olma.ro/Pomi-Fructiferi-Nucul.html http://www.gazetadeagricultura.info/pomicultura/2425pledoarie-pentru-cultura-nucului.html http://sfaturipomicole.tripod.com/id11.html http://www.agricultor.ro/article/42521/Nucul http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_pomiculturii_348_ 2003_republicat_2008.php