Slide 1

Principalele tipuri de avarii ale elementelor din zidrie si cauzele care le produc

Dnlache MihaiAnul 1, Grupa 1,T.M.L.C

Domenii de utilizare a zidariilor :Zidaria este una dintre cele mai vechi metode de constructie din lume. Termenul de zidarie se aplica, de obicei, unei constructii executatedin materiale unitare ca piatra, argila sau betonul, unite intre ele prinmortar, sau asezate fara mortar, iar, uneori, armate, astfel incat sa creascarezistenta la intindere si forfecare. Cladirile cu pereti portanti din zidarie reprezinta un sistem traditional, folosit in mod curent, pentru:- Cladiri parter si etajate: locuinte sau cladiri cu functiuni similare(hoteluri, moteluri, camine, internate, crese), cladiri pentru invatamantsi ocrotirea sanatatii, alte tipuri de cladiri social-culturale care nu necesitaspatii libere mari.- Cladiri tip sala" cu deschideri si inaltimi moderate (9-12 m,respectiv 6-8m ), pentru ateliere, depozite , cladiri agrozootehnice etc.Peretii din zidarie pot fi realizati din caramida, blocuri ceramice,blocuri din beton greu sau usor.Caramizile sau blocurile pot fi pline, cu goluri verticale sau formespeciale.Mortarele utilizate sunt mortare obisnuite pentru zidarii si tencuieli. Peretii portanti se pot executa din zidarie simpla sau armata.

Zidaria armata se obtine prin asocierea zidariei cu bare din otel, asezate in rosturile orizontale sau cu elemente din beton armat, astfel:- centuri orizontale si stalpisori verticali tzidarie complexa),- inima de beton, armata cu otel ductil (zidarie cu inima armata-ZIA).Cele mai utilizate zidarii, in constructii, au fost cele de caramida,care prezinta o serie de avantaje:- sunt durabile - pana la cateva sute de ani,- sunt bune izolatoare termice - X ~ 0, 7 Kcal, m.h.grad,- asigura o buna izolare acustica.

Zidariile pot suferi urmatoarele:

Degradari din cauze mecanice :

Din punct de vedere mecanic, la zidariile de caramida (ca si lacelelalte) se pot constata doua tipuri principale de avarii:- crapaturi pronuntate care indica dislocari masive de zidarie,- crapaturi mai mici, insa numeroase, care arata o dezagregare azidariei.Aceste degradari - aratate mai sus - au drept cauze principale:cutremurul, tasarile inegale si starile indelungate de umezire.- tasarea inegala a terenului conduce la degradarea zidariei por-tante, in special in cazul terenurilor sensibile la umezire sau alpamanturilor de umplutura,- cutremurele produc degradari, avarii si prabusiri (care vor fi tratate ulterior).Calitatea executiei zidariei are o mare influenfa asupra comportariiei in timp.

Zidariile executate din caramizi de calitate inferioara, nearse, cu incluziuni, avand rosturi mari, inegale si neumplute cu mortar vor fi,evident, supuse degradarilor.De asemenea, punerea in opera a caramizilor prafuite, neumezite,precum si folosirea unui mortar de calitate necorespunzatoare, confecfionat din nisip murdar, favorizeaza realizarea unei zidarii cu rezistenta scazuta.Degradarea zidariei mai este cauzata si de instalatori, cu ocazia efectuarii unor goluri, slituri sau strapungeri in zidarie.

Degradari din cauze fizico-chimice :Din punct de vedere fizico-chimic zidaria este deteriorata si degradata din urmatoarele cauze:Cauze interne:- defecte de compozitie- defecte de coeziune cristalinaCauze externe:- de origine umana- defecte de conceptie- arhitectura- mediu- structura

Defecte de executie:- producerea materialelor- protectia materialelor- manopera- de origine fizica- de origine chimica- de origine bio-chimicaDefecte de utilizare:- transformari- defecte de intretinere- apa si umiditate- inghet- punti termice- actiunea vantului- poluanti atmosferici- saruri solubile- plantatii- vegetatii- bacterii

Principalii agenti ambianti care deterioreaza si degradeaza zidaria sunt urmatorii:

Depunerile si petele constitue aspecte ale degradari zidariei , dovedind probleme interne ce pot genera la randul lor probleme structurale.Cele mai importante cauze ale depunerilor , petelor si dezintegrarilor sunt: contactul cu umiditatea si sarurile din sol, poluarea aerului, agentii biologici si elementele metalice corozive.Umiditatea este principalul agent(de origine fizica) al procesului de degradare al zidariei .Umiditatea constitue un catalizator care favorizeaza degradarea , prin intermediul sarurilor solubile, poluarii aerului si agentilor biologici. De aceea este esentiala intelegerea fenomenului de penetrare a apei in materialele zidariei si modul in care este retinuta. Umiditatea care penetreaza zidaria este insotita , adesea , de saruri si alte substante solubile.

Actiunea capilara in materialele poroase ale zidariei creaza o suctiune, care produce urcarea apei din sol , ce contine , adesea, sarurii in solutie.O zidarie cu microporozitate ridicata are o presiune capilara ridicata.Aceasta atitudine, de atragere si retinere a apei , conduce la riscul unei degradarii rapide.

Presiunea osmotica se creaza prin saruri solubile de diverse concetratii care circula in zidarie prin actiune capilara. Presiunea osmotica poate influenta asupra intinderii si directiei de deplasare a apei. Ea atrage apa tot mai sus , pentru crearea unui echilibru cu solutii concentrate de saruri.Penetrarea vaporilor de apa care sunt intotdeauna prezenti in aer. Condensarea acestora este urmata de penetrare, pana cand este retinuta o umiditate specifica de echilibru cu umiditatea relative a aerului.Saruri solubileCimenturile si mortarele contin numeroase minerale care sunt mai mult sau mai putin solubile in solventi comuni, ca apa si acizii slabi.Sarurile solubile pot actiona direct pe suprafata zidariei , sau pot fi aspirate in structura poroasa, prin actiuni capilare. Ele pot conduce la degradarea zidariei , cand cristalizeaza.

Poluarea aerului Consta in particule, aerosoli si substante gazoase. Poluarea aerului prin gaze acide este principala cauza a degradarii elementelor componente ale zidariei. Aerul din zonele cu poluare densa contine, in medie, mai multe impuritati solide si gazoase care accelereaza degradarea zidariei, decat aerul de la tara; totusi, aceasta poluare variaza considerabil de la o regiune la alta.Vaporii , o cauza de degradare adesea neglijata, condenseaza pe zidarie si atrag agentii poluanti.Vantul accelereaza toate formele de degradare cauzate de poluarea aerului.Agentii biologici-arborii si plantele, in vecinatatea unei constructii risca sa favorizeze degradarea acesteia si sa deranjeze evaporarea apei din pereti.

Degradarea mortaruluiEste atribuita unei interactiuni complexe a materialelor constituent, factorilor de mediu si practicilor de constructive.Mortarul si caramizile sunt materiale poroase, care absorb umiditatea aerului ambient, umiditate care este factorul cel mai important in deteriorarea mortarului.Tipuri de deteriorare a mortarului :Dezintegrarea se manifesta prin prezenta fisurilor , orientate la intamplare; are la origine diverse mecanisme:actiunea inghetului, atacul chimic, prezenta substantelor organice, cristalizarea sarurilor solubile, coroziunea metalelor.Scorojire este separerea mortarului de la suprafata , sub forma de felii fine sau de bucati mici .Eroziunea se caracterizeaza printr-o distrugere a mortarului la suprafata, care este luat de agenti abrazivi mecanici ca: jetul puternic de apa , furtuna de nisip, circulatie umana.Decaparea este o deteriorare superficiala , caracterizata printr-o fata rugoasa a mortarului, fiind cauzata de solutii acide din diferite surse.

Mecanisme de deteriorare a mortarului de zidarieReactii alcaline ale nisipului -se produc de obicei intre nisip si var/ciment cu continut crescut de substante alcaline in prezenta umiditatii si a temperaturilor crescute, cauzand dilatarea mortarului rezultand dezintegrarea acestuiaCristalizarea sarurilor solubile-se produc de obicei prin transportarea sarurilor (sulfati,carbohidrati, silicati,etc) in mortar sub actiunea umiditatii provenite din sol. Cand aceasta umiditate se evapora, aceste saruri cristalizeaza si pot forma eflorescente. Carbonatarea -reactia chimica intre CO2 din atmosfera si Ca(OH)2 (varul stins). Efectul carbonarii creste odata cu diminuarea alcalinitatii mortarului, favorizand eventuala coroziune a metalelor.Atacul chimic-sulfatii solubili din mortar reactioneaza cu Al tricalcic producand dezintegrarea.Coroziunea metalelor inglobate-rugina produsa contribuie la dezintegrarea mortarului.

Concluzii : Scopul inspectarii lucrarilor de constructii din zidarie consta in depistatrea defectelor, cunoasterea cauzelor si stabilirea masurilor de remediere necesara.Umiditatea excesiva este cauza principala in procesul de degradare al lucrarilor de zidarie, expuse la actiunea agentilor fizici, chimici si biologici. De aceea este esentiala intelegerea fenomenului de penetrare a apei in materialul zidariei. Cea mai mare parte a problemelor de deteriorare poate fi legata direct sau indirect de practicile de constructive (conceptia, detaliile, calitatea executiei) si de intretinere.

Remedierea fisurilor mari din zidrie (deschiderea fisurilor > 1 cm), dezintegrarea crmizilorADIPLASTDUROCRETRAPICRETUNICRETUNICRET-FASTPLAS DIN FIBR DE STICL PENTRU ARMAREA TENCUIELILORI. NATURA PROBLEMEI-CERINEFisurarea intens (cu deschiderea fisurilor > 1cm) a zidurilor, urmat de dezintegrarea zidriei de umplere din crmid, creeaz, n afara aspectului inestetic, i probleme de rezisten a zidurilor.

II. SOLUIAMaterialele utilizate pentru repararea fisurilor trebuie s aib urmtoarele proprieti:O bun aderen la crmid.O bun lucrabilitate, pentru umplerea uoar a fisurilor.Contracie redus de priz, pentru a nu fisura la ntrire.a) Repararea fisurilorMaterialele adecvate pentru aceasta sunt:Mortarul de ciment cu rin DUROCRET sauMortarul de ciment cu priz rapid pentru reparaii RAPICRET, n cazul lucrrilor urgente.b) Refacerea tencuieliiMaterialele adecvate pentru aceasta sunt:Mortarul gata preparat UNICRET aditivat cu rin pentru construcii ADIPLAST sauMortarul cu priz rapid UNICRET-FAST aditivat cu rin pentru construcii ADIPLAST, n cazul lucrrilor urgente i al suprafeei mici.

III. APLICAREAProcedura complet de reparare este urmtoarea:a) Repararea fisurilorSe ndeprteaz tencuiala de pe toat suprafaa zidului.Se lrgesc marginile fisurilor din zidrie prin spargere local a crmizilor.Se cur bine fisurile cu aer comprimat i cu o perie.Se ud bine suportul.Umplem fisurile lrgite cu mortar de ciment cu rin DUROCRET sau mortar de ciment cu priz rapid pentru reparaii RAPICRET, cu ajutorul unei mistrii mici. Utilizarea acestor mortare nu cere dect adugarea de ap. Dup uscarea lor urmeaz refacerea tencuielii.b) Refacerea tencuieliiSuportul se cur cu grij de materialele desprinse, praf i se ud bine cu ap.Se aplic primul strat de tencuial cu mortar gata preparat UNICRET sau mortar cu priz rapid UNICRET-FAST, aditivate cu rina pentru construcii ADIPLAST, adugat n apa de amestec n proporia ADIPLAST : ap = 1 : 3.Peste mortarul proaspt al primului strat se monteaz plasa de fibre de sticl, pe toat suprafaa tencuielii, presnd-o uor.Dup ce primul strat a fcut priz, urmeaz stratul final de tencuial cu mortarul gata preparat UNICRET sau cu mortarul cu priz rapid UNICRET-FAST. La aceast aplicare mortarele se amestec numai cu ap. n cazul n care vrem s obinem o tencuial cu rezisten mai mare adugm n apa de amestec rina pentru construcii ADIPLAST n proporia ADIPLAST : ap = 1 : 5.

IV. NOTE

Pe timpul aplicrii, temperatura trebuie s fie ntre +50C i +350C.Materialul care a nceput s fac priz nu se mai nmoaie cu ap.Se recomand ca n timpul lunilor de var tencuiala s fie udat dup aplicare pentru a fi protejat de deshidratare din cauza temperaturilor ridicate.Consultai instruciunile de utilizare n siguran i msurile preventive nscrise pe ambalaj.

Degradari la pereti de caramida

Deteriorari ale zidariei de caramida

Degradari ale peretilor datorita terenului de fundare

PERETI DETERIORATIDEGRADARI LA STRUCTURILE DIN ZIDARIE INREGISTRATE DUPA UN CUTREMUR

Buiandrugi deteriorati

Repere de urmarire in timp a discontinuitatilor

Pastrarea fatadelor si a zidurilor de fronton

43