ti privind prelucrarea prin aschiere

Download ti Privind Prelucrarea Prin Aschiere

Post on 09-Jul-2015

133 views

Category:

Documents

1 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Introducere

Generalitati privind prelucrarea prin aschiere.

Realizarea diferitelor piese necesare in constructia de masini si utilaje in general se poate face prin turnare , forjare , matritare , aschiere , etc. Uneori insa , prin procedeele de turnare si forjare sau chiar matritare , piesele nu pot fi realizate in forma finita , deoarece aceste procedee nu le asigura forma , dimensiunile si calitatea ceruta suprafetelor prelucrate. Din aceasta cauza piesele obtinute prin unul din procedeele amintite reprezinta forma bruta si deci este necesara o prelucrare suplimentara a lor. Prelucrarea la care sunt supuse piesele brute obtinute prin oricare din procedeele mentionate este aschierea. Aschierea metalelor este procedeul de prelucrare a metalelor care consta in desprinderea de pe suprafata pieselor brute a unui surplus de matrial cu ajutorul unei scule aschietoare pentru ase realiza forma , dimensiunile si calitatea ceruta suprafetelor.

Piesele brute care vor fi supse prelucrarii prin aschiere se numesc semifabricate , iar cantitatea de material care trebuie sa fie nlaturata de pe suprafata lor pentru a se obtine piesa finala constituie adaosul de prelucrarare . Adaosul de prelucrare este nlaturat de scula sub forma de aschii. Prin urmare prelucrarea metalelor prin aschiere consta in desprinderea adaosului de prelucrare de pe suprafata semifabricatelor , sub forma de aschii , cu ajutorul unei scule aschietoare. Pentru realizarea corecta a pieselor este necesar ca dimensiunile semifabricatului sa asigure un adaos de prelucrare suficient de mare pentru prelucrarile care urmeaza a fi efectuate . Marimea adaosului de prelucrare este determinata de procedeul de obtinere a semifabricatului cat si de precizia prelucrarii prin aschiere , care asigura realizarea piesei finite . Tinandu-se seama de varietatea suprafetelor care pot fi realizate prin strunjire si de modul in care lucreaza strungul , prelucrarile la strung sunt operatile cele mai fecvent ntlnite in prelucrarea metalelor prin aschiere . La strung pot fi executate piese care se prelucreaza din bare ca : bolturi , mnere , axe , buloane , suruburi , arbori drepti , si in trepte , diferite axe , roti . Strungul permite de asemenea prelucrarea pieselor turnate ale caror suprafete de prelucrat sunt suprafete de rotatie ca : bucse, cilindri, flanse, capace, segmenti, diferite gauri de la carcase, nipluri. O alta categorie de piese care pot fi prelucrate la strung sunt cele obtinute din semifabricate forjate sau matritate cum ar fi: arbori cotiti, axe cu came, roti, biele. Prin strunjire se mai prelucreaza piese profilate ca: role, bile, inele de rulmenti, diferite scule .

Nu pot fi prelucrate la strung piese ale caror suprafete de prelucrat nu sunt de revolutie: blocurile motor, carcasele cutiilor de viteze, piesele de ghidaje sau canale rectilinii, arbori canelati, canale de pana, matritele etc. Materialele care se prelucreaza pe strung pot fi metalice ca: otelul, fonta, bronzul, alama, aluminiu, etc. sau nemetalice ca: lemnul, ebonita.

Parametri de functionare

Rolul functional al niplului.

Conductele sunt tronsoane de teava prin care circula apa, ulei, aer, gaze, produse petroliere si pe care sunt montate diferite armaturi (ventile, robinete, supape) pentru reglarea debitului, aparate de masurare si control, compensatoare de dilatatie. In cazul in care nu este necesara demontarea instalatiei din care fac parte, conductele se asambleaza intre ele si cu recipientele prin sudura sau lipire (mbinari nedemontabile ). In cazul in care mbinarile conductelor confectionate trebuie sa fie demontabile, pentru asamblare se folosesc piese intermediare : flanse, nipluri, presetupe, armaturi. Niplurile sunt organe de mbinare a tevilor, prin care se realizeaza montajul tevilor in aliniament, schimbarea de directie a traseului conductei, ramificarea in trasee derivate, nchiderea completa a circuitului unei conducte, variatii de sectiune ale unui circuit. Aceste organe prezinta o mare varietate de forme, dimensiuni si calitati care sunt standardizate si se aleg in functie de conditiile lucru ( presiune, temperatura). Cele mai uzuale nipluri sunt coturile, teurile, reductiile, ramificatiile in cruce, mansoanele. Acest sistem de mbinare este specific instalatilor de apa, gaz metan, abur de joasa presiune, aer comprimat. Niplurile se mbina cu tevile prin filet. In general, capetele tevilor se fileteaza la exterior, deoarece majoritatea niplurilor au filet interior. O atentie deosebita trebuie acordata etansarii locului de mbinare. In acest scop, capatul tevii filetate se acopera cu vopsea de ulei ( miniu de plumb) si se infasoara cu calti de cnepa si in, iar in cazul instalatilor de abur se infasoara cu fibre de azbest. Apoi mbinarea cu filet se strnge puternic. In cazul conductelor care sunt supuse variatilor de temperatura ( montate in aer liber sau care transporta fluide de temperaturi variabile) se monteaza unele compensatoare pentru a prelua variatiile de lungime ale conductelor datorate dilatarilor sau se realizeaza mbinarea conductelor prin presetupe.

Compensatoarele sunt confectionate din teava de acelasi diametru cu conducta, ndoite sub forma de U , Z , L , in forma de lira.

Rolul constructiv. Tipul suprafetelor.

Calitatea suprafetelor exprima att gradul de utilizare a suprafetei cat si a stratului superficial rezultate in urma prelucrarii prin aschiere. Calitatea suprafetei prelucrate se poate analiza din punct de vedere geometric, cat si din punct de vedere fizic. Din punct de vedere fizic, calitatea suprafetei se defineste prin diferenta proprietatilor fizice ale stratului de material. Din punct de vedere geometric, calitatea suprafetei este determinata de abaterile suprafetei reale. Abaterile macrogeometrice sunt abaterile de naltime mica si pas foarte mare. Acestea pot fi: neplaneitatea, convexitatea, concavitatea. Suprafetele cilindrice sunt: conicitatea, forma de butoi. Abaterile microgeometrice sunt microasperitati care imprima un aspect rugos. Gradul de rugozitate este ansamblul neregularitatilor unei suprafete, conform STAS 5730-85. O suprafata prelucrata se caracterizeaza din punct de vedere calitativ la nivel microgeometric prin marimea neregularitatilor, astfel spus prin rugozitatea sa. Rugozitatea se poate aprecia cantitativ cu urmatorii parametri: -abaterea aritmetica a neregularitatilor notata cu .

-naltimea medie a neregularitatilor notata cu reprezinta diferenta intre media aritmetica a celor mai nalte cinci puncte de vrf si cele mai joase cinci puncte de fund a profilului, se calculeaza pe lngimea l. -naltimea maxima a neregularitatilor reprezinta distanta dintre liniile exterioara si interioara duse paralel cu linia medie, prin vrful cel mai nalt si punctul cel mai de jos al profilului. Rugozitatea reprezinta inaltimea neregularitatilor in microni si se microni si se prescrie in desenele de executie in cazul in care limitarea ei este necesara din punct de vedere functional sau al aspectului piesei, chiar daca prin aplicarea tehnologiei curente de fabricatiei si respectarea tolerantelor la dimensiuni se asigura o valoare corespunzatoare a ei. Prescrierea valorii rugozitatii suprafetei nu poate fi nlocuita cu prescrierea procesului tehnologic.

Notarea rugozitatii pieselor pe desene se face, conform precizarilor din standarde, sub forma unui V cu vrful orientat spre suprafata respectiva a piesei, in interiorul caruia este nscrisa inaltimea admisibila a neregularitatilor, in microni. Ostentativ, aceste valori sunt urmatoarele: - fara valoare, pentru suprafete realizate prin turnare in nisip, forjare libera, debavurare, sudare si taiere oxiacetilenica, curata, debitare la ferastrau circular, daltuire, sablare; - 40 m pentru turnare in cochila, matritare, ambutisare, forfecare, operatii de strunjire, frezare, rabotare, mortezare, polizare si pilire de degrosare; - 20 m pentru laminare, gaurire cu burghie peste O 15, adncire , tesire, retezare la strung, decupare, refulare; - 10 m pentru turnare sub presiune, laminare la rece, operatii de strunjire, frezare, rabotare, mortezare, polizare si pilire de finisare; - 5 m pentru calibrare la rece, trefilare, strunjire si frezare de finisare, ascutire de finisare, danturare, filetare exterioara cu capete de filetat, curatirea cu smirghel dupa operatii de aschiere; - 1,25 m pentru rulare, filetare cu role, brosare, rectificare, operatii de alezare, slefuire de degrosare; - 0,04 m; 0,02 m si 0,01 m pentru supranetezire dubla.

Materiale utilizate

Semifabricate folosite la prelucrarea prin aschiere.

Pentru stabilirea unei piese cu forma geometrica bine determinata, marginita de suprafete cu o anumita netezime si anumite dimensiuni se pleaca de la un semifabricat. Semifabricatul este o bucata de material sau o piesa bruta care a suferit o serie de prelucrari mecanice sau termice, dar care necesita in continuare alte prelucrari pentru a deveni o piesa bruta. Piesa finita rezulta in urma prelucrarii semifabricatului, cu respectarea tuturor conditiilor impuse prin desenul de executie ( forma, dimensiuni, calitatea suprafetelor si tolerante). Semifabricatul supus prelucrarii prin aschiere are una sau mai multe dimensiuni mai mari dect ale piesei finite. Surplusul de material care trebuie ndepartat de pe suprafata semifabricatului poarta denumirea de adaos de prelucrare

Un semifabricat bun are cat mai multe suprafete identice cu cele ale piesei finite, iar adaosul de prelucrare este redus la minimum. In functie de marimea sa, adaosul de prelucrare se nlatura prin una sau mai multe treceri. Pricipalele tipuri de semifabricate folosite la prelucrarea prin aschiere sunt: -bucati debitate din produse laminate ( bare, pofile, srme, benzi); -piese brute obtinute prin turnare -piese brute forjate liber -piese brute forjate in matrita -piese brute obtinute prin presare din pulberi. Dintre semifabricatele enu