RS

1. Cărui savant îi aparţine concepţia că pentru început tumora este un proces localizat şi, deci, perfect curabil chirurgical

a. Galenusb. Ambroise Parec. Valsalvad. Legrand

2. În ce an a fost fondat Institutul Oncologic din Moldova

a. 1953b. 1960c. 1966d. 1970

3. Cui aparţine paternitatea termenului «deontologie oncologică»:

a. Dubreuilhb. N. N. Petrovc. Victor Babeşd. N. N. Blohin

3. Cărui savant aparţine paternitatea termenului de stări precanceroase:

a. N. Petrovb. Dubreuilhc. Spitzd. V. Babeş

4. În ce an a fost fondată catedra de ocologie a USMF «N. Testemiţanu»

a. 1960b. 1966c. 1976d. 1980

6. Grupa clinică oncologică N 2a înseamnă:a. bolnavii cu stări precanceroaseb. bolnavii cu suspecţie la cancerc. bolnavii cu diagnosticul de cancer după un

tratament radicald. bolnavii de cancer confirmat ce necesită un

tratament radical7. Fondatorul primului Institut Oncologic din Rusia este: a. N.Blohin b. N.Petrov c. P.Herţen d. N.Trapeznicov8. Bolnavii cu diagnosticul de cancer confirmat, necesitând un tratament radical fac parte din grupa clinică: a. Ib b. IIa c. III d. IV

9. Protocolul stadiului depăşit al cancerului din a patra grupă clinică este constituit din 5 cauze. Câte dintre ele revin tacticii incorecte a medicilor:

a. 2b. 4c. 3d. 5

10. Cine dintre savanţii români este considerat pionier al tratamentului hormonal în cancerul de sân:

a. Şt. Nicolaub. I.Juvarac. I.Andreoiud. Amza Jianu

11.Care dintre formele histologice prezentate mai jos nu se referă către cancerul cutanat:

a. bazocelularăb. spinocelularăc. cancer cu celule clared. nediferenţiată

12.Calea predilectă de metastazare a cancerului cutanat este:

a. limfogenăb. hematogenăc. formarea sateliţilor din jurul tumorii

13.Dintre forme clinice ale bazaliomilui determinaţi-o pe cea incorectă:

a. nodularăb. sclerozantăc. chisticăd. ulcerantă

14.În ce stadii ale cancerului cutanat sunt admise metodele conservative de tratament după un program radical (radio- sau chimioterapie):

a. T1-3N1M0

b. T1-2N0M0

c. T1-2N1M1

d. T4N0M0

15. Care este incidenţa cancerului cutanat în Moldova: a. 17,8 b. 20,3 c. 14,4 d. 21,216. Unul dintre precancerele pielii descrise mai jos nu are caracter obligant, notaţi-l:

a. boala Bowenb. Eritroplazia Queyratc. Boala Pagetd. Fibroepiteliomul premalign Pinkus

17.Cancerul cutanat metastazează foarte rar, totuşi, odată ce metastazează, care este organul predilect:

a. plămânii

1

b. ficatulc. creieruld. oasele

18.Ce loc ocupă cancerul cutanat în structura oncologică din Moldova:

a. 1b. 2c. 3d. 5

19.Care dintre formele histologice descrise mai jos nu se referă către cancerul cutanat:

a. pavimentoasă cu cheratinizareb. pavimentoasă fără cheratinizarec. adenomatoasăd. anaplazică

20.Care este rata supravieţuirii la 5 ani în tratamentul radical al cancerului cutanat diferenţiat:

a. 98-100%b. 57-88%c. 56-78%d. 45-56%

21. În etiologia cancerului cutanat rolul nociv decisiv îl are

a. vîrstab. aparteneţa rasialăc. factor biologic (viruşi)d. axpunerea la raze solare ultraviolete

timp îndelungate. radiaţia ionisantă.

22. Care din stările patologice ale pielei nu fac parte din precancerele absolute

a. boala Bowenb. eritroplazia Queyratc. boala Pagetd. ulcer cronic cutanate. nevul bazo-celular.

23. În strucura morbidităţii prin maladii canceroase în R.Moldova cancerul cutanat constituie:

a. 20%b. 70%c. 10%d. 50%e. 30%.

24. Care din formele histologice descrise mai jos se referă la cancerul cutanat:

a. pavimentoasă cu keratinizareb. pavimentoasă fără keratinizarec. adenomatoasăd. anaplazicăe. bazocelulară.

25. Care din semnele enumerate mai jos nu se referă la cancerul cutanat spino-celular

a. polimorfism clinic redusb. evoluţie rapidăc. metastaze regionale şi la distanţăd. nu se localizează pe palmee. recidivează rar.

26. Care leziune „de debut” din cele enumerate mai jos se referă la cancer cutanat spino-celular:

a. „perla” epiteriomatoasăb. eroziune rotund-ovală (2-5mm)c. ulceraţie cu indurare a bazei şi

marginilord. mic nodul semidure. o mică pată eritematoasă.

27. care formă histopatologicăp de carcinom bazocelular (bazaliom) este cel mai frecvent întîlnită

a. adenoidăb. pseudochisticăc. keratinizatăd. solidăe. polimorfă.

28. În ce cazuri pronosticul cancerului spino-celular este cel mai nefavorabil?

a. T1N0M0b. T2N1M0 – cu matestaze regionale

mobilec. forme radiorezistented. forme nediferenciate – anaplazicee. forme acute exofite.

29. Care metodă diagnostică este cea mai specifică şi veridică în cancer bazo-celulară

a. examen de laboratorb. examen histopatologicc. examen clinic vizuald. diagnostic cu radioizotopie. citodiagnostic extemporaneu.

30. Care din metodele de tratament enumerate mai jos este de preferinţă în cancer cutanat pavimentos

a. electrocoagulareab. chiuretajul şi desicaţiac. crioterapiad. radioterapiae. chirurgicală.

31. Care este cea mai eficientă măsură de profilaxie a cancerului cutanat

a. protecţia de soare şi de radiaţia ionisantăb. protecţia cicatricilor postcombustionale

de traume cronicec. folosirea diverselor creme protectoared. tratarea la timp a stărilor precanceroase.e. respectarea strictă a igienei personale de către prsoanele, care intră direct în contact cu materialele şi substanţele cancerigene.

2

32. Care din simptomele enumerate nu se referă la cancer spinocelular (pavimentos)?

a. ulceraţieb. consistenţă moale a fundului ulceraţieic. margini iregulated. nuanţă de „sidef”e. prezenţa teleangiectaziei.

33. Care din metodele enumerate nu se foloseşte în cadrul tratamentului complex al cancerului cutanat la st IIIa

a. radioterapie preoperatorieb. operaţie la focarul primarc. radioterapie postoperatoried. lazeroterapiee. chimioterapie.

34. Cărui stadiu corespunde tumoarea descrisă: Tumoare de dimensiuni considerabile, răspîndită pe verticală şi în ţesuturile adiacente, fără invazie în oase şi cartilaje, fără metastaze regionale depistate?

a. st Ib. st IIc. st IIIad. st IIIbe. st IVa.

35. Care din metastazele cutanate enumerate mai jos, apar în mai multe forme de cancer (gastric, de colon, ovarian, endometrial, mamar, pancreas, ş.a.)

a. carcinom inflamator (Hutchinson)b. carcinom „în cuirasă”c. nodul „sister Marz Joseph”d. noduli multipli pe scalp („alopecie

neoplazică”)e. metastaze locoregionale pe peretele

abdominal.36.Care este ţara cu cea mai înaltă incidenţă a melanomului malign (MM):

a. Austriab. SUAc. Australiad. Elveţia

37.Dintre cele 4 tipuri de structură morfologică care nu este corectă pentru MM:

a. cu celule epitelioideb. cu celule pavimentoasec. cu celule fuziformed. combinaţia lui «a» cu «c»

38.Conform datelor lui Breslow profunzimea implicării pielii în MM este prezentată în milimetri. Care dintre cei prezentaţi nu sunt corecţi:

a. 0,3-0,5 mmb. 0-0,75 mm

c. 0,75-1,5 mmd. 1,5-3,0 mm.

39.Care formă clinică se întâlneşte mai frecvent în melanomul malign «MM»:

a. Lentigo melanic malignb. MM cu diseminare la suprafaţăc. MM nodulard. MM acral

40.Care este incidenţa MM în Moldova:a. 120/0000b. 5,70/0000c. 1,60/0000d. 3,80/0000

41.Care dintre factorii enumeraţi mai jos nu se înscrie în lista celor ce favorizează apariţia unui melanom:

a. razele ultravioleteb. fumatulc. factorul hormonald. factorul iradiant

42.

43.Melanomul dispune de trei forme de metastazare cutanată. Excludeţi forma incorectă:

a. satelităb. ulceroasăc. erizipeloidăd. tromboflebitică

44..Numărul melanocitelor la rasa albă faţă de rasa neagră este: a. mai mare b. egal c. mai mic

d. extrem de mic45. Câte niveluri ale melanomului malign cunoaşteţi conform clasificării lui Clark:

a. 3b. 4c. 5d. 6

46. Care nevi au cea mai înaltă capacitate de malignizare?

a. nev intradermalb. nev limitrofc. nev juvenild. nev albastru

47. Malanocitele s-au dezvoltat din:a. ţesutul epitelialb. ţesut conjunctivc. ţesut endoteliald. ţesut nervose. ţesut muscular.

3

48. Din semnele enumerate care nu se referă la procesul de malignizare al melanomului

a. apariţia nodulilor - sateliţib. modificarea culorii nevuluic. micşorarea nevuluid. apariţia induraţieie. creşterea exofită.

49. Care metodă de investigaţie este absolut interzisă în diagnosticul melanomului malign_

a. termografieb. scintigrafia cu radioizotopi (32P)c. citodiagnostic prin biopsie incizionalăd. metoda clinicăe. determinarea în ser a MSP (Melanoma

specific protein).50. Care factor influenţează negativ pronosticul melanomului malign:

a. vîrsta pacientuluib. apartenenţa de sexc. gradul de răspîndire al melanomuluid. schimbarea bruscă a culorii în procesul

de evoluţie a tumoriie. localizarea.

51. Despre ce fel de melanom este vorba reeşind din următoarea descriere:

Se întîlneşte mai mult la bărbaţii cu localizare preponderent pe trunchi, noduli de diverse dimensiuni şi forme, fără halou pigmentar, culoare tipică – albastru – închis spre negru.

a. lentigo melanic malignb. melanom malignc. melanom subunchiald. melanom apigmentare. melanom malign nodular.

52. Care este metoda de elecţie pentru melanomul malign, localizat pe faţă la st I-II?

a. radioterapie primarăb. radioterpaie adjuvantăc. crioterapied. chimioterapiee. electrochirurgicală + limfadenectomie

obligatorie53. Măsura cea mai eficientă de profilaxie a melanomului malign este:

a. examene profilacticeb. profilaxie individuală la locul de muncăc. evitarea expunerii la raze ultravioleted. tratamentul activ al nevilore. educaţia sanitară a populaţiei.

54. Tumora primară între 1,5-4mm în grosime şi/sau invadarea stratului reticular al dermei conform clasificării lui Clark corespunde gradului:

a. Ib. II

c. IIId. IVe.V

55. Melanomul malign metastează masiv, rapid, limfo-hematogen preponderent în:

a. dermăb. plămînic. în toate organele cu incidenţă

aproximativ egalăd. în ganglionii regionalie. în oase.

56. Care semn clinic este decisiv în diagnosticul melanomului juvenil:

a. localizarea în straturile superficiale ale dermei

b. edem şi teleangioectaziic. localizarea pe pielea feţeid. coloraţie roz – roşietic sau roz – gălbuie. absenţa pilozităţii.

57. Care metodă de tratament se socoate mai eficientă la momentul actual în melanomul malign?

a. electrochirurgieb. radioterapie primarăc. radioterapie cu folosirea

radiosensibilizatorilord. chimioterapiee. tratamentul combinat (radioterapie

preoperatorie + excizie lărgită).58. Care hormon inhibă producerea melaninei?

a. testosteronulb. progesteronulc. tiroxinad. hormonul adrenocorticotrope. hormonul hipofizar

59. Care este cel mai caracteristic semn în diagnosticul diferenciat între un melanom malign şi nev pigmentar?

a. intensitatea pigmentaţieib. relieful formaţiuniic. DOPA - reacţiad. duritatea formaţiuniie. localizarea formaţiunii

60. Numiţi semnul incorent în formula ABCD pentru memorizarea semnelor de malignizare al melanomului

a. A - Asimetricb. atipie celularăc. B – border - conturd. C – culoare neuniformăe. D - diametrul

61.Care sunt formele precanceroase obligante ale buzei:

a. infecţia virală

4

b. fisurile cronicec. cornul cutanatd. cheratoacantomul

62.O formaţiune de 2 cm cu implicarea buzei în profunzime totală, cu extinderea la menton, cu Mt regionale puţin mobile - apreciaţi stadiul TNM:

a. St.II a sau b a. T3N0M0

b. St.III a sau b b. T2N1M0

c. St.IV a sau b c. T4N1M0

d. St.I a sau b d. T4N2M1

63.Cancerul buzei inferioare este mai frecvent întâlnit în vârsta:

a. 30-40 anib. 40-50 anic. 50-60 anid. 60-70 ani

64.Dintre patologiile prezentate mai jos rata de malignizare se întâlneşte în:

a. leucoplazieb. cornul cutanatc. cheratoacantomd. cheilită

65.Certitudinea cea mai înaltă în diagnosticul cancerului buzei aparţine metodei:

a. examenului citologicb. examenului histologicc. termoscopieid. examenului radioizotop

66.Care dintre metodele de tratament nu este eficientă în cancerul buzei:

a. chirurgicalăb. radioterapicăc. hormonalăd. crioterapică

67.Care dintre stările precanceroase ale buzei poartă un caracter obligant: a. discheratoza difuză

b. leucoplaziac. hipercheratozad. cheilita cronică

68.Care este semnul principal de malignizare a papilomului buzei:

a. induraţiab. schimbarea culoriic. creşterea vertiginoasăd. intensificarea durerilor

69.Care dintre indicii prezentaţi mai jos nu are influenţă asupra rezultatului tratamentului radical în Cr buzei:

a. stadiul tumoriib. patologiile concomitentec. forma histologicăd. statusul imunologic al bolnavului

70. Care din procesele patologice prezentate fac parte din grupul precancerelor obligatorii sau absolute

a. fisuri cronice ale margini roşii a buzei inferioare

b. ulcere cronice ale mucoaseic. keratoacantom

71. În care zonă a buzei inferioare se localizează mai frecvent keratoacantomul

a. în unghiul bucalb. în zona centrală a buzei inferioarec. în ½ din stînga a buzei inferioare

72. Care este principalul semn de malignizare a keratoacantomului

a. apariţia pseudoulceraţieib. keratinizarea suprafeţeic. infiltrarea ţesuturilor adiacente şi

pierderea conturului clar.73. Care metodă de tratament este cea mai adecvată în maladiile precanceroase ale buzei inferioare (în special a keratoacantomului)

a. metoda chirurgicală tradiţională (excizia cuneiformă)

b. metoda electrochirurgicală (electrocoagularea)

c. metoda radioterapeutică.74. Cîte forme clinice de cancer al buzei inferioare sunt recunoscute în clinica „Tumori cap şi gît” a IOM

a. douăb. treic. patru.

75. Care este maladia pretumorală de fond pentru cancerul papilar al buzei inferioare.

a.leucoplaziab. papilom c. diskeratoză proliferativă localizată.

76. Care factor nocivă este implicat cel mai mult în etiologia cancerului buzei inferioare

a. radiaţia ionizantăb. substanţe chimicec. microtraume.

77. Care formă de cancer al buzei inferioare se depistează mai frecvent în stadii incipiente

a. forma ulceroasăb. infiltrativ ulceroasăc. papilară.

78. Cu ce forme de cancer se asociază cancerul buzei inferioare mai frecvent, el reprezentînd a doua tumoare

a. cancerul mucoasei cavităţii bucaleb. cancer cutanatc. melanom malign.

5

79. Pentru cancerul „in situ” este caracteristică afectarea stratului

a. epitelialb. muscularc. conjunctiv.

80. Tumoarea mai mare de 2cm în diametru cu infiltrare, cu metastază solitară parţial fixată sau cu metastaze multiple mobile (unilaterale, bilaterale, contralaterale) se clasifică ca

a. st IIbb. st IIIbc. st IVa.

81. Selectarea metodei de tratament depinde dea. vîrsta pacientuluib. forma histologică a tumoriic. gradul de răspîndire al tumoriid. apartenenţa de sexe. localizarea tumorii.

82. Metoda ce a mai eficientă şi mai economicoasă de tratament al cancerului buzei inferioare este

a. radioterapiab. crioterapiac. laseroterapiad. intervenţia chirurgicalăe. chimioterapia

83. Tratamentul combinat în cancerul buzei inferioare la st IIIB constă în

a. intervenţie chirurgicală la focarul primar + chimioterapie

b. telegamaterapie + chimioterapiec. telegamaterapie + operaţie lărgită după

metoda N.N.Blohind. crioterapie + radioterapie preoperatoriee. operaţie combinată.

84. Tactica în privinţa metastazelor regionale constă în

a. radioterapia zonelor de metastazareb. telegamaterapie + excizia ţesutului

celular în bloc cu nodulii metastaticic. chimioterapie + intervenţia chirurgicală.

85.Forma histologică cea mai frecvent întâlnită în cancerul tiroidian (CT) este:a. folicularăb. anaplazicăc. papilarăd. medulară

86.Lobectomia în CT este admisă în:a. cancer diferenţiat cu implicarea istmuluib. cancer bilateral cu dimensiunile până la 1 cmc. cancer diferenţiat cu dimensiunile până la 1

cm87.Sindromul Sipple se întâlneşte în următoarele forme de cancer tiroidian (CT):

a. folicularăb. papilarăc. medularăd. anaplazică

88.Care dintre metodele de tratament nu sunt aplicate în CT:

a. hormonalăb. crioterapicăc. radioterapicăd. chirurgicală

89.În ce ţară a fost fondată prima catedră de endocrinologie din lume:

a. SUAb. Rusiac. Franţad. România

90.Indicaţi stadiul TNM în cazul cancerului multiplu al unui lob tiroidian fără deformarea glandei cu semne de invadare a ggl limfatici contralaterali fără metastaze la distanţă:

a. T1N3M0

b. T2N3M0

c. T2N2M0

d. T3N3M1

91.Care este radioterapia metabolică în tratamentul cancerului tiroidian:

a. radioterapia de contactb. radioterapia intratisularăc. TGTd. radioiodterapia

92.Care este factorul cancerigen unanim recunoscut în etiopatogeneza cancerului tiroidian:

a. rasialb. deficit de iodc. iradiere actinicăd. tiroidita

93.Care dintre investigaţiile descrise mai jos nu se efectuează în policlinică:

a. TCb. USGc. biopsia extemporaneed. puncţia-biopsie cu ac subţire

94.Supravieţuirea la 5 ani după tratamentul radical în cancerul tiroidian este mai sporită în următoarele forme histologice:

a. papilarăb. medularăc. folicularăd. anaplazică

95. Care celule ale glandei tiroide sunt producătoare de calcitonină:

a. A – celuleb. B – celulec. C – celule

6

d. celule neepitelialee. celule epiteliale.

96. Care formă a cancerului tiroidian face parte din cancerele ereditare familiale:

a. cancer folicularb. cancer papilarc. cancer nediferenţiatd. cancer medulare. limfosarcom.

97. Numiţi maladia precanceroasă a glandei tiroide cu cel mai înalt potenţial de malignizare:

a. adenom tiroidianb. teratom tiroidianc. fibrom tiroidiand. struma Hashimotoe. Guşa difuză.

98. Care din metodele diagnostice are cel mai înalt grad de veridicitate în diagnosticul cancerului tiroidian:

a. examen de laboratorb. examen clinic (vizual palpator)c. examen citologic prin biopsie

ecoghidatăd. ecografiee. scintigrafie.

99. Semnul ecografic, care indică cu mare probabilitate malignizarea unui adenom tiroidian este:

a. ecogenitate diferită a adenomuluib. densitatea diferită a ţesutului adiacentc. contur iregulat al nodululuid. deformarea (penetrarea) capsulei

nodululuie. prezenţa calcinatelor.

100. La ce stadiu poate fi referită tumoarea descrisă mai jos: tumoare solitară sau multiplă într-un lob, fără penetrarea capsulei, mobilă, cu metastze mobile regionale, fără Mt hematogene:

a. st Ib. st IIac. st IIbd. st IIIae. st IIIb

101. Care din hormoni este implicat direct în etiogeneza cancerului tiroidian:

a. testosteronulb. hormonii estrogenic. tiroxinad. hormonul tireotrop al hipofizeie. hormonii corticosteroizi.

102. Factorul exogen, care joacă un rol important în oncogeneza cancerului tiroidian este:

a. insolaţiab. fumatul

c. stresuld. radiaţia ionizantă (iradierea cu 131I şi

137Cs)e. insuficienţă de Iod în alimente şi apă.

103. Care este cea mai eficientă măsură de profilaxie în lupta împotriva cancerului tiroidian:

a. asigurarea organismului cu iod alimentarb. abandonarea fumatuluic. combaterea stresuluid. depistarea precoce şi tratamentul

maladiilor precanceroasee. monitorizarea persoanelor din grupul de

risc.104. Care din operaţiile enumerate mai jos este indicată în cancerul tiroidian din gr cl.II de răspîndire:

a. rezecţia lobului afectatb. rezecţia lobului şi istmuluic. rezecţia subtotalăd. rezecţia maximal subtotalăe. tiroidectomie.

105. În operaţiile pentru cancere tiroidiene cu Mt în ganglionii limfatici regionali se înlătură ţesutul adipos cervical cu limfadenectomie:

a. peste 2 săptămîni după operaţia la focarul primar

b. peste 1 lunăc. peste 3 lunid. concomitente. peste 2 săptămîni.

106.Ce loc ocupă cancerul mamar (CM) în structura oncologică din Moldova:

a. 1b. IIc. IIId. IV

107.Care dintre maladiile enumerate prezintă rata cea mai mică în aspect de precancer mamar:

a. mastozele (mastopatiile) difuzeb. boala Reclusc. tumorile filoided. mastitele

108.Ce stadiu T indică semnele cutanate în CM:a. T1

b. T2

c. T3

d. T4

109.Ce simbolizează st. II a în CM:a. tumoră până la 2 cm cu implicarea stratului subcutanat. Mt regionale lipsesc.b. tumoră mai mare de 5 cm cu prezenţa Mt regionalec. tumoră de la 2 la 5 cm fără implicarea str. subcutanat şi a ggl regionali

7

d. tumoră mai mare de 5 cm fără implicarea structurilor adiacente cu Mt regionale

110. Mamografia sporeşte diagnosticul în tumorile mici ale sânului în:

a. 45-50%b. 50-60%c. 60-70%d. 70-80%

111. Care este procentul de diagnostic a CM prin examenul histologic:

a. 65-70%b. 85-90%c. 98-99%d. 59-65%

112.Care metodă de diagnostic este mai prioritară şi mai precoce în depistarea Mt osoase:

a. Radiografia oaselor scheletuluib. termoscopiac. biopsia oaselord. scintigrafia oaselor

113.În ce an a fost efectuată operaţia Patey:a. 1894b. 1930c. 1948d. 1952

114.Care este indicele principal pentru a efectua tratamentul hormonal în CM:

a. forma de creştere a tumoriib. forma histologicăc. ER+ ai tumoriid. menopauză peste 5 ani

115.Care este supravieţuirea la 5 ani în CM tratat radical st. II b (T1-2N1M0):

a. 56-64%b. 67,2-71,5%c. 72-85%d. 85-90%116.Incidenţa cancerului mamar în Moldova, anul 1997 exclusiv la populaţia femenină constituie:a. 22,40/0000b. 33,50/0000c. 42,10/0000d. 50,20/0000

117.Care dintre formele clinice ale CM sunt mai des întâlnite:

a. erizipeloidăb. mastitiformăc. Cancerul Pagetd. nodulară

118.Este afectat în primul rând următorul grup de ggl în CM:

a. subscapularb. axilar

c. subclaviculard. mediastinal

119.Câte niveluri de ggl regionali axilari cunoaşteţi:

a. 1b. 2c. 3d. 4

120.În ce procent din cazuri este confirmat citologic CM:

a. 50%b. 60%c. 80%d. 90%

121.Cine şi în ce an a descoperit ACE (antigenul carcinoembrionar):

a. Hitzfeld, 1929b. Abelev, 1963c. Tatarinov, 1966d. Troncone şi Pico, 1976

122.În ce an a fost efectuată operaţia Wily Meyer-Halsted:

a. 1849b. 1862c. 1894d. 1902

123.Câte tipuri de tratament radioterapic cunoaşteţi:

a. 2b. 3c. 4d. 5

124.În aspect genetic deţinătorii cărei grupe de sânge prezintă o frecvenţă mai înaltă pentru CM:

a. 0(1)b. A(II)c. B(III)d. AB(IV)

125.Care este factorul de bază în apariţia hiperplaziei dishormonale a sânului:

a. iradierea actinicăb. hiperestrogenemiac. tabagismuld. obezitatea

126.Care este semnificaţia simptomului Crauze în cancerul mamar:

a. ratatinarea pieliib. ombilicaţiac. retracţia mamelonuluid. îngroşarea pielii în regiunea areolei

127.Ggl Rotter sunt:a. mediastinalib. axilaric. interpectorali

8

d. subscapulari128.Nivelul trei de metastazare în ggl este:

a. ggl axilari apicali, situaţi lateral de muşchiul pectoral mic

b. ggl axilari situaţi medial de m.pectoral mic şi subclaviculari

c. ggl Rotterd. ggl parasternali

129.Care dintre metodele de investigaţii nu caracterizează tumora primară a sânului:

a. mamografiab. limfografiac. termoscopiad. examenul fizic

130.Care este metoda prioritară de diagnostic al metastazelor parasternale:

a. limfografia axilarăb. flebografia transsternalăc. cavagrafia inferioarăd. aortografia

131.Cine şi în ce an a propus mastectomia lărgită cu înlăturarea mm.pectorali şi limfadenectomia axilară, subscapulară şi subclaviculară:

a. Halsted, 1894b. Charles Moore, 1887c. Wiley Meyer, 1894d. Holdin, 1932

132.TGT în cancerul mamar este:a. radioterapia cu radiub. radioterapia cu Au98

c. radioterapia cu Co60

d. radioterapia cu I131

133.Care este tratamentul chirurgical - hormonal în faza reproductivă a femeii în CM:

a. ovariectomieb. hipofizectomiec. adrenalectomied. toate cele trei metode

134.Ce sindrom întâlnit în exclusivitate la bărbaţi ar favoriza apariţia unui cancer mamar:

a. Pourfour du Petitb. Plummer-Vinsonc. Klinefelterd. Pierre Marie-Bamberger

135.Care este structura histologică a cancerului mamar:

a. pavimentoasăb. adenomatoasăc. tranzitocelularăd. polimorfă

136.Calea Gerota de metastazare în CM este: a. hematogenă

b. limfatică a peretelui abdominal cu implicarea ggl intraabdominali

c. ggl mediastinalid. ggl supraclaviculari

137.Tumora sânului mai mare de 5 cm cu metastaze în ggl axilari homolaterali fără Mt hematogene corespunde stadiului:

a. T1N1M0

b. T2N0M0

c. T3N1M0

d. T4N2M0

138.Care dintre investigaţiile următoare nu depistează metastazele hematogene în CM:

a. limfografiab. USGc. TCd. laparoscopia

139.Cine a propus şi efectuează retrosternoscopia intraoperatorie în CM:

a. N.N.Blohinb. N.N.Petrovc. V.P.Leteaghind. E.B.Peterson

140.Care este volumul operaţiei radicale tip Madden în cancerul mamar:

a. mastectomia cu păstrarea mm. pectorali şi limfadenectomia regională

b. mastectomia cu înlăturarea mm. pectorali şi limfadenectomie

c. mastectomia cu păstrarea m. pectoral mare şi limfadenectomie

d. mastectomia cu păstrarea mm. pectorali şi limfadenectomia ggl parasternali

141.În tratamentul radioterapic preoperator al CM, metoda comasată doza sumară este:

a. 40-45 Gyb. 25-30 Gyc. 45-60 Gyd. 60-70 Gy142. Cancerul glandei mamare se dezvoltă

din:a) epiteliu ductalb) alveolec) ţesut adiposd) ţesut conjunctiv interlobular (Ligamentele

Cuper).

143. Cancerul glandei mamare cel mai des se prezintă prin:

a. nodul dolorb. nodul indolorc. ulcer cu margini dured. Infiltrat difuz

144. Căile preponderente de metastazare ale cancerului glandei mamare sunt:

9

a) Limfogenăb) Hematogenă c) Prin implantared) prin toate căile metastazează la fel.

145. Cancerul glandei mamare cel mai frecvent metastazează:

a. în mediastinb. în ţesutul ososc. în rinichid. în suprarenale.

146. Cancerul glandei mamare se împarte în stadiile:

a) 2 st.b) 3 st.c) 4 st.d) Cancerul glandei mamare nu se

stadializează.

147. Cancerul glandei mamare de dm 2,5cm fără afectarea ganglionilor limfatici loco-regionali corespunde stadiei:

a. Ib. IIAc. IIBd. IIIAe. IIIB

148.Cancerul glandei mamare st. IIB se caracterizează prin:

a. lipsa metastazelor în ganglionii regionali controlaterali

b. prezenţa metastazelor la distanţăc. prezenţa metastazelor a ganglionilor

limfatici, axilari şi supraclavicularid. afectarea ganglionilor axilari.

149. Cancerul glandei mamare de dm 5,5cm cu metastază în unul din ganglionii axilari se referă la stadiul:

a) St. IIAb) St. IIBc) St. IIIAd) St. IIIB150. Cancerul glandei mamare de dm 3,5cm

fără afectarea ganglionilor limfatici loco-regionali se codifică conform TNM:

a) T1N0M0

b) T1N1M1

c) T2N0M1

d) T3N0M0

151. Hiperestrogenemia condiţionează următoarele schimbări asupra ţesutului mamar:

a. micşorează procesele de proliferareb. măreşte procesul de proliferarec. măreşte proliferarea, favorizând dezvoltarea

maladiei fibrochistice şi canceruluid. nu acţionează asupra epiteliului glandei

mamare.

152. La dezvoltarea cancerului glandei mamare nu joacă rol disfuncţia:

a) ovarelorb) ficatuluic) tractului gastrointestinald) sistemului hipotalamohipofizar

153. Riscul dezvoltării cancerului glandei mamare scade la folosirea:

a. cantităţii majorate de grăsimi animaliereb. cantităţii excesive de proteinec. cantităţii excesive mineraled. cantităţii mari de legume, fructe, vit. A.

154. Mastodenia este caracteristică pentru:a) chisturi în glanda mamarăb) fibroadenomc) cancerul glandei mamared) maladie fibrochistică difuză.

155. La pacienta de 33 ani ţesutul glandular mamar este micronodular cu multiple focare de induraţie care se intensifică înainte de ciclul menstrual. Pielea – intactă. Eliminări din mamelon – absente. Care este diagnosticul presupus?

a. maladie fibrochistică difuzăb. cancerul glandei mamare formă edem

inflamatoriec. cancerul glandei mamare „în cuirasă”d. Mastită cronică bilaterală

156. La hotarul cadranelor superioare se palpează 2 sectoare indurate cu diametru până la 2 cm, pielea intactă. Dolore premenstrual. Semnul Kenig-negativ. Diagnosticul?

a) Cancer Pagetb) Fibroadenomăc) Lipomăd) Maladia fibrochistică nodulară.157. Rezecţia sectorală a glandei mamare este

indicată în:a) mastalgie

10

b) maladia fibrochistică difuzăc) maladia fibrochistică nodularăd) Cancer Paget158. Semn patognomonic pentru papiloma

intraductală este:a. prezenţa unui sector indurat cu suprafaţa

microgranularăb. simptomul ombilicaţieic. eliminări hemoragice din mamelond. sensibilitate la palparea areolei.159. Patologia benignă prevalentă în glanda

mamară este prezentată de:a) lipomb) fibrom c) adenomd) fibroadenom.160. Tratamentul patologiei benigne al glandei

mamare presupune:a. amputaţia glandei mamareb. rezecţia sectoralăc. tratament radioterapicd. tratament chimioterapic161. Semn primordial în cancerul glandei

mamare este:a) senzaţie de durereb) prezenţa nodulului dur şi indolorc) eliminări din mamelond) simptomele cutanate.162. Cea mai frecventă formă clinică a

cancerului glandei mamare este:a. în formă de mastităb. „în cuirasă”c. Edem inflamatoried. Nodulară163. La simptomele cutanate ale cancerului

glandei mamare se referă toate enumerate, excluzând:

a) Simptomul Kenigb) Simptomul terenuluic) Simptomul ombilicaţieid) Simptomul „cojii de portocale”164. În glanda mamară o formaţiune indoloră

de dm 2,0x3,0cm, simptomul ombilicaţiei pozitiv. Care este diagnosticul?

a. fibroadenomb. fibroadenomatoză localizatăc. chist a glandei mamared. cancer.165. Screeningul cancerului glandei mamare

se efectuează, folosind toate metodele de investigaţie în afară de:

a) palparea glandei mamareb) mamografiec) ultrasonografie

d) tomografie computerizată.166. Una din metodele principale în

tratamentul radical a cancerului glandei mamare este:

a) tratamentul chirurgicalb) tratamentul radioterapeuticc) tratamentul chimioterapeuticd) tratamentul hormonal.

167.Raportul bărbat/femeie în cancerul pulmonar (CP) este:

a. 2:1b. 8:1c. 20:1d. 60:1

168.CP central se întâlneşte în bronhia lobară inferioară în:

a. 60%b. 55%c. 25%d. 15%

169.Semnul clinic cel mai frecvent întâlnit în CP central este:

a. tuseab. dispneeac.dureread. hemoptizia

170.Semnele radiologice precoce în CP central sunt:

a. atelectaziab. hiper- sau hipotransparenţac. amputaţia bronhieid. pleurezia

171.Bronhoscopia cu prelevarea bioptatului pentru examenul histologic este posibilă dacă sediul tumorii este:

a. bronhia subsegmentarăb. bronhia lobarăc. bronhia de ordinul a 5d. bronho-alveolar

172.Care este TDT (timpul de dublare a tumorii) pentru un cancer periferic:

a. 12 lunib. 6 lunic. 1 lunăd. 3 luni

173.Lobectomia lărgită poate fi efectuată în CP central în stadiile:

a. T2N1M0

b. T3N1M1

c. T2N3M0

d. T4N0M1

174.Care sunt cele mai sensibile tumori pulmonare în tratamentul radioterapic în conformitate cu structura histologică:

11

a. anaplaziceb. adenomatoase bine diferenţiatec. pavimentoase cu cheratinizared. nu depinde de structura histologică

175.În tratamentul imunoterapic al CP cel mai eficient preparat este:

a. interferonulb. levamizolulc. gamaglobulinad. vaccinul BCG

176.Factorul cancerigen al plămânului unanim recunoscut de savanţi este:

a. geneticb. imunologicc. tabagismuld. hormonal

177.Simbolul N 1 din sistemul TNM în cancerul pulmonar înseamnă:

a. metastaze în ggl mediastinalib. Mt în ggl bifurcaţiei traheeic. Mt în ggl prescalenicid. Mt în ggl peribronhiali sau ai hilului

pulmonar homolateral:178.Dintre formele centrale ale CP mai frecvent se întâlneşte:

a. endobronşicăb. peribronhială nodularăc. alvelo-bronhialăd. peribronhială ramificată

179.Sindromul osteoartropatiei hipertrofice în CP poartă numele de:

a. Pancoast-Tobiasb. Pourfour du Petitc. Claude Bernard-Hornerd. Pierre Marie-Bamberger

180.Metoda principală în screening-ul pentru depistarea precoce a CP este:

a. TCb. radioscopia de ansamblu în două proiecţiic. bronhoscopiad. microradiofotografia

181. Mediastinoscopia în CP este indicată pentru depistarea:

a. cancerului bronhiei lobareb. Mt ggl mediastinalic. Mt pleureid. Mt intrapulmonare

182.Care formă de CP necesită un diagnostic diferenţial de un abces pulmonar:

a. apicalăb. centralăc. cavitarăd. mediastinală

183.Tratamentul radioterapic preoperator este indicat în stadiile:

a. T2N0M0

b. T2N1M0

c. T3N2M1d. T4N2M0

184.Tratamentul complex în CP este reprezentat astfel:

a. chirurgical+radioterapicb.

chirurgical+radioterapic+imunoterapic+chimioterapic

c. radioterapic+chimioterapicd. chimio+imunoterapic

185.TDT (timpul de dublare a tumorii) în cancerul pulmonar anaplazic constituie:

a. 33 zileb. 103 zilec. 189 ziled. 365 zile

186.Cea mai mică incidenţă a cancerului pulmonar este:

a. SUAb. Cehiac. Moldovad. Anglia

187.Stările precanceroase ale plămânului sunt:a. leiomiomulb. fibromulc. adenomuld. echinococoza

188.Se consideră central cancerul pulmonar cu sediul în:

a. bronhia lobarăb. bronhia subsegmentarăc. bronhia de ordinea a cincead. cancerul bronhiolo-alveolar

189.Cancerul pulmonar periferic începe cu:a. bronhia segmentarăb. bronhia subsegmentarăc. bronhia de ordinea a 5d. bronhia lobară

190.Sindromul Pourfour du Petit se caracterizează prin:

a. miozăb. enoftalmiec. exoftalmie şi midriazăd. blefaroptoză

191.Semnul principal în cancerul pulmonar în tomografie şi bronhografie este:

a. hipertransparenţăb. hipotransparenţăc. amputaţia bronhieid. pleurezia

12

192.Probabilitatea de a confirma citologic cancerul pulmonar central este:

a. 100%b. 80%c. 60%d. 20%

193.Lobectomia clasică este indicată în CP în următoarele condiţii: a. Cr periferic fără centralizare b. Cr bronhiei lobare cu implicarea celei centrale

c. Cr bronhiei principale cu 2 cm de la carinăd. Cr bronhiei principale cu implicarea carinei

194.Dintre formele histologice ale CP cea mai radiosensibilă este:

a. pavimentoasă cu cheratinizareb. adenomatoasăc. microcelularăd. adenomatoasă înalt diferenţiată

195.Cea mai optimală polichimioterapie în tratamentul CP este:

a. ciclofosfan + 5 FU + depoproverb. methotrexat + 5 FU + vincristinăc. 5 FU + fluorafur + vincristinăd. ciclofosfan + adriamicină + cisplatin

196.Care este durata anamnezei limită, de la debutul cancerului pulmonar microcelular, când mai poate fi efectuat în mod excepţional tratamentul chirurgical:

a. până la 3 lunib. peste 3 lunic. 5 lunid. 6 luni

197.În structura oncologică din Moldova cancerul pulmonar (CP) ocupă locul:

a. 2b. 3c. 1d. 7

198.Care dintre formele histologice descrise mai jos nu se referă către CP:

a. pavimentoasăb. adenomatoasăc. tranzitocelularăd. nediferenţiată

199.Cancerul pulmonar se întâlneşte mai frecvent în:

a. bronhia centralăb. bronhia lobar-inferioarăc. bronhia lobar-superioarăd. bronhia subsegmentară

200.Forma clinico-anatomo-radiologică a CP periferic mai frecventă este:

a. în formă de pneumonie

b. sfericăc. apicală cu sindromul Pancoast-Tobiasd. apicală fără sindromul Pancoast-Tobias

201.Sindromul Pierre Marie-Bamberger este constituit din următoarele semne:

a. dureri ale braţului şi antebraţuluib. exoftalmie cu blefaroptozăc. sclerozarea oaselor tubulare ale antebraţului,

gambei, metacarpiene şi metatarsiene în formă de «baghete ale toboşarului»

d. exoftalmie cu midriază202.Fibrobronhoscopul elastic a fost folosit pentru prima dată de către:

a. Hirschovitz, 1958b. Petrovski, 1960c. Ikeda, 1968d. Meyo, 1974

203.Cancerul pulmonar periferic poate fi confirmat citologic în:

a. 100%b. 80%c. 40%d. 20%

204.Pulmonectomia clasică este indicată în:a. cancerul bronhiei segmentareb. cancerul bronhiei centralec. cancerul periferic al unui lobd. cancerul bronhiei lobare fără implicarea

celei centrale205.Principalul factor etiologic în dezvoltarea cancerului bronhopulmonar este:

a) radiaţia ionizantăb) tabagismulc) factorul geneticd) factorul imun.

206.Cancerul esofagian afectează mai frecvent:a. porţiunea cervicalăb. porţiunea toracicăc. abdominalăd. toraco-abdominală.207.Stările precanceroase ale plămânului sunt:a) echinococozab) leiomiomulc) pneumoniad) adenomul.208.Se consideră central cancerul pulmonar cu sediul în:a. bronhia segmentarăb. bronhia subsegmentarăc. bronhia de ordinea a cincead. bronhiile terminale.209.Calea predilectă de metastazare a cancerului esofagian este:a) hematogenă

13

b) limfogenăc) prin continuitated) mixtă. 210.Forma clinico-anatomică întâlnită mai frecvent în cancerul pulmonar central este:a. pneumonicăb. ramificatăc. endobronşicăd. peribronşic nodulară.211.Cancerul pulmonar periferic se întâlneşte preponderent sub formă de:a) clepsidrăb) tumoră sfericăc) bronhiolo-alveolard) carcinomatoză miliară.212.Printre formele histologice ale cancerului esofagian se întâlneşte cel mai frecvent:a) adenocarcinomulb) cu celule clarec) pavimentosd) nediferenţiat213.Cancerul pulmonar bronhiolo-alveolar se atârnă către:a. pavimentosb. adenocarcinomc. nediferenţiatd. microcelular.214.Manifestările clinice ale cancerului pulmonar sunt în conformitate cu:a) structura histologică a tumoriib) forma clinico-anatomicăc) vârsta bolnavuluid) maladiile concomitente.215.Metoda radiologică obiectivă şi de bază în depistarea cancerului pulmonar este:a. tomografia hilului pulmonarb. microradiofotografiac. radiografia toracică de faţă + profild. tomografia computerizată a toracelui.216.Pneumoniile sunt caracteristice pentru cancerul pulmonar cu creştere:a) endobronşicăb) peribronşică nodularăc) ramificatd) mixtă.217.Principalul semn clinic al cancerului esofagian este:a) durerea b) hipersalivaţiac) regurgitaţiad) disfagia218.Semnul „bontului” în tomografia pulmonară este caracteristic pentru:a) cancerul periferic cu centralizare

b) metastaze pulmonare în hilul pulmonarc) forma mediastinală a cancerului pulmonard) cancerul central.219.În cancerul esofagian cu creştere endofită infiltrativă principalul semn al radiografiei baritate a esofagului este:a) defect de umplereb) dilatare suprastenofică în formă „de

pâlnie”c) lumenul esofagului deformatd) depou de bariu.220.Care semn clinic este prioritar în cancerul pulmonar central:a) dispneeab) hemoptiziac) dureri în toraced) tusea.221.Sindromul Pourfour du Petit include:a) miozăb) blefaroptozăc) enoftalmied) exoftalmie şi midriază.222.În operaţia Lewis esofago-gastroanastomoză se aplică:a) mai sus de crosa aorteib) mai jos de crosa aorteic) în porţiunea cervicală a esofaguluid) la nivelul porţiunei abdominale a

esofagului.223.Se consideră radical tratamentul cancerului pulmonar dacă include:a. operaţie radicalăb. radioterapiec. chimioterapied. hormonoterapie.224.Operaţiile econome în cancerul pulmonar se efectuează în:a) forma mediastinală a cancerului pulmonarb) cancerul perifericc) cancerul centrald) metastaze pulmonare.

225.Unul dintre principalii factori cancerigeni ai esofagului este:

a. produsele alimentare vegetaleb. produsele lactatec. tabagismuld. acţiunea hipotermiei

226.Care este organul ţintă pentru Mt hematogene în cancerul esofagian (CE):

a. plămâniib. creierulc. ficatuld. oasele

227.Semnul radiologic principal în CE exofit este:

14

a. rigiditatea segmentarăb. depou de bariu sau «nişa»c. defectul de umplered. dilatarea suprastenotică a esofagului în formă

de pâlnie228.Cine şi în ce an a efectuat prima extirpare radicală a esofagului pe motive de cancer:

a. Sedillot, 1849b. Amza Jianu, 1912c. Franz Torec, 1913d. Iwor Lewis, 1946

229.În care stadiu de CE este indicat tratamentul radical combinat:

a. T2N0M0

b. T2N1M0

c. T1N0M0

d. T3N1M1

230.Mai frecvent se întâlneşte cancerul esofagian (CE) în regiunea:

a. cervicalăb. 3/medie toracalăc. 3/superioară toracicăd. regiunea abdominală

231.Pentru 3/medie toracică a CE care este nivelul implicării în profunzime în T3:

a. seroasa fără organele adiacenteb. seroasa şi organele adiacentec. adventiţia fără organele adiacented. implică numai musculara

232.Care dintre investigaţiile de mai jos nu s-au impus în diagnosticarea tumorii primare a esofagului:

a. esofagoscopiab. radioscopia şi radiografia cu contrastc. USGd. esofagotomoparietografia

233.Cancerul esofagian cu sediul tumorii în treimea inferioară toracală necesită următoarea operaţie:

a. Torecb. Garlockc. Lewisd. Kirschner-Nakayama

234.Care sunt metodele de tratament preoperatorii în stadiul T3N1M0 în CE:

a. radioterapică+chimioterapicăb. numai chimioterapicăc. numai radioterapicăd. nici una

235.Formele histologice ale cancerului esofagian (CE) cel mai frecvent întâlnite sunt:

a. adenomatoasăb. pavimentoasăc. cu celule clare

d. tranzitocelulară236.Care sunt semnele comune pentru CE şi cardiospasm:

a. disfagia şi tuseab. disfagia şi durereac. disfagia şi sialoread. disfagia şi dispneea

237.Care formă de creştere a CE prezintă dificultăţi pentru prelevarea bioptatului

a. infiltrativ-ulceroasăb. infiltrativ-difuzăc. polipoidăd. papilomatoasă

238.Esofagoplastia cu un lambou-tunel format din curbura mare a stomacului în rezecţia esofagului pe motive de cancer a fost efectuată de către:

a. Lewisb. Dan Gavriliuc. Amza Jianud. Petrovski

239.Care este supravieţuirea la 5 ani după tratamentul radical în CE st.T1-2N0M0 conform statisticii mondiale:

a. 90%b. 45%c. 25%d. 12%

240.Cancerul esofagian în treimea inferioară toracică nu poate forma fistule cu:

a. traheeab. bronhiile segmentarec. pericarduld. bronhiile lobare

241.Incidenţa cea mai mare a cancerului esofagian este în:

a. SUAb. Iranc. Moldovad. Estonia

242.Care dintre grupurile de ggl sunt mai rar afectate în CE treimea inferioară:

a. traheobronhialib. mediastinalic. cervicalid. paracardiali

243.Care este incidenţa cancerului esofagian în Moldova:

a. 1,8b. 3,8c. 5,2d. 8,3

244.Care dintre metodele de tratament nu este indicată în CE:

a. chirurgicală

15

b. radioterapicăc. hormonalăd. chimioterapică

245.În care sediu al tumorii tratamentul radioterapic în CE poate fi considerat radical:

a. cervicalb. treimea medie toracicăc. treimea inferioară toracicăd. regiunea abdominală

246.Ţara cu cea mai înaltă incidenţă a cancerului gastric (CG) este:

a. SUAb. Japoniac. Angliad. China

247.Câte grupe de ggl sunt în cele 3 staţiuni ale aparatului limfatic gastric conform datelor lui Lambert

a. 20b. 16c. 14d. 12

248.Semnele mai frecvente în CG piloroantral sunt:

a. disfagiab. semnele pilorostenozeic. peritonitad. hemoragiile gastrice

249.Pentru diagnosticul diferenţial în stenoza piloricăde geneză canceroasă de cea ulceroasă se impune următoarea investigaţie radiologică:

a. R0scopia-grafia cu contrast dublub. R0scopia-grafia cu contrast tripluc. tomogastroparietografiad. TC (tomografia computerizată)

250.Care este tratamentul radical de bază în CG:a. Radioterapicb. chirurgicalc. chimioterapicd. radioterapic+chimioterapic

251.Care este tratamentul de referinţă în CG st.T3N2M1:

a. chirurgicalb. radioterapicc. chimioterapicd. chirurgical+radioterapic

252.Maladia precanceroasă cu cea mai înaltă rată de malignizare a stomacului este:

a. polipii solitari mai mari de 2 cmb. boala ulceroasă a stomaculuic. polipoza familialăd. gastrita cronică ana- şi hipoacidă

253.Ce reprezintă metastazele Blummer-Schnitzler în cancerul gastric (CG):

a. metastazele supraclaviculare din stângab. Mt pararectalec. Mt ovariened. Mt mediastinale

254.Simptomele durerilor de tip ischemic ale cordului se întâlnesc mai frecvent în CG cu localizarea:

a. regiunea piloroantralăb. în corpul gastricc. regiunea proximală a stomaculuid. în afectarea totală a stomacului

255.Investigaţia radiologică cu contrast triplu sporeşte diagnosticul CG în următoarele localizări:

a. antralăb. piloricăc. corpul gastricd. fundul gastric

256.În CG piloroantral forma infiltrativă de creştere este indicată operaţia:

a. rezecţia 2/3 din stomacb. rezecţia subtotală a stomaculuic. gastrectomiad. esofagojejunoanastomoza

257.Dintre formele histologice ale cancerului gastric cea adenomatoasă constituie:

a. 70%b. 85%c. 90%d. 96%

258.Conform clasificării OMS (Geneva, 1989) ce stadiu reprezintă tumora primară cu implicarea mucoasei şi submucoasei, cu Mt ganglionare perigastrice care nu depăşesc 3 cm de la tumora primitivă, Mt hematogene lipsesc:

a. T2N1M0

b. T1N1M0

c. T3N0M1

d. T2N2M0

259.Radiologic semnul defectului de umplere în Cr gastric este caracteristic pentru următoarea formă de creştere a tumorii:

a. endofităb. exofităc. infiltrativ-ulceroasăd. forma mixtă

260Pentru investigaţia endoscopică diagnosticul de cancer prezintă dificultăţi în forma de creştere:

a. ulceroasăb. infiltrativ-difuzăc. exofităd. forma mixtă

16

261.Incidenţa cancerului gastric (CG) în Moldova este:

a. 20,3b. 13,8c. 22,4d. 7,23

262.Organul predilect pentru metastazarea CG este :

a. plămânulb. creierulc. ficatuld. oasele

263.Sediul cel mai frecvent al CG este în:a. corpul stomaculuib. regiunea piloroantralăc. regiunea proximalăd. curbura mare

264.Semnul radiologic principal în CG forma infiltrativ-difuză este:a. defectul de umplereb. rigiditatea segmentarăc. depou de bariu «nişa»d. dispariţia unghiului gastric

265.Avantajul principal al endoscopiei în diagnosticul CG este:

a. depistarea tumorii şi efectuarea biopsieib. examenul citologic al apelor rezidualec. determinarea sediului şi dimensiunilor

tumoriid. înlăturarea endoscopică a tumorii

266.Care dintre formele histologice nu se întâlnesc în cancerul hepatic (CH):

a. hepatocelularb. pavimentosc. colangiocelulard. nici «a» nici «c»

267.Următoarea intervenţie chirurgicală poartă un caracter paliativ în CH:

a. segmentectomiab. tumorectomiac. lobectomiad. hemirezecţia hepatică

268.Ce loc ocupă cancerul hepatic (CH) în structura oncologică din Moldova:

a. 1b. 4c. 6d. 8

269.Care dintre metodele de diagnostic sporeşte confirmarea morfologică a CH:

a. TCb. Laparoscopiac. laparocentezad. USG

270.Pronosticul tratamentului CH corelează în primul rând cu:

a. patologiile concomitenteb. vârsta bolnavuluic. stadiul tumoriid. sediul tumorii

271. Rolul primordial în etiopatogeneza cancerului hepatic aparţine:

a. consumării abuzive de alcoolb. incidenţei înalte de ciroză hepaticăc. tabagismuluid. hepatitei A

272.Metoda de elecţie în tratamentul cancerului hepatic este:

a. radioterapia + chimioterapiab. intervenţia chirurgicalăc. chimioterapiad. chimio + radio + imunoterapia

273.Supravieţuirea la 5 ani în rezultatul tratamentului radical în cancerul hepatic precoce este:

a. 50%b. 70%c. 85%d. 90%

274.Ce metodă de diagnostic nu este informativă în depistarea cancerului hepatic:

a. laparoscopiab. TCc. gastroduodenoscopiad. USG

275.Cine, în ce an şi în ce clinică a efectuat cu succes transplantul hepatic după hepatectomie:

a. R.Calne, 1934, Kambridjeb. Galperin, 1972, Moscovac. Starzl, 1963, Denverd. Mikaeloff, 1961, Paris

276.Dintre formaţiunile anatomice prezentate nu se referă către ZPD (zona pancreatoduodenală) următoarea:

a. pancreasulb. duodenulc. căile biliare intrahepaticed. căile biliare extrahepatice

277.Metoda de diagnostic cea mai informativă în cancerul capului pancreatic este:

a. gastroscopiab. laparoscopiac. colangiopancreatografia retrogradă

endoscopică (CPGRE)d. indicii analizelor de laborator

278.Către operaţiile radicale în cancerul ZPD se referă:

a. colecisto-jejunoanastomoza

17

b. rezecţia pancreato-duodenalăc. coledoco-enteroanastomozad. gastroenteroanastomoza

279.Principalul semn al cancerului ZPD este:a. hemoragiile gastrointestinaleb. icterul tegumentelorc. anorexiad. durerile epigastrice

280.Semnul de bază în colangiopancreatografia retrogradă endoscopică (CPGRE) în cancerul capului pancreatic este:

a. opacitate cu contururi neuniformeb. semnul «nişei»c. semnul bontuluid. deformarea gl. pancreatice

281.Care dintre complicaţiile cancerului cefalic al pancreasului dictează una dintre operaţiile biliodigestive:

a. hemoragiab. distrucţia tumoriic. icterul mecanicd. canceromatoza parietală

282.Care dintre fracţiunile bilirubinei este modificată în cancerul ZPD:

a. directă (liberă)b. indirectă (conjugată)c. sunt modificate ambele fracţiunid. nu sunt modificate nici una

283.Rolul laparoscopiei în diagnosticul cancerului ZPD este:

a. depistarea sediului şi formei tumorii primareb. prelevarea bioptatului din tumora primarăc. depistarea metastazelor intraabdominale cu

biopsia lord. înlăturarea laparoscopică a tumorii

284.În care dintre tipurile de icter se depistează semnul Courvoisie-Tresoire: a. hemolitic

b. mecanicc. parenchimatos

d.nici unul dintre cele enumerate285.Care metodă de tratament se consideră radicală în cancerul ZPD:

a. chirurgicalăb. radioterapicăc. radio + chimioterapicăd. chimio + hormonoterapică

286.Formele de creştere mai frecvente în cancerul colonului (CC) stâng sunt:

a. exofităb. mixtăc. infiltrativ-difuzăd. conopidiformă

287.Radiosemiotica în CC este în conformitate cu:

a. sediul tumoriib. forma histologicăc. forma de creştered. stadiul tumorii

288.În ce localizări ale CC este admisă rezecţia segmentară:

a. colonul dreptb. colonul stângc. treimea medie a colonului transvers şi distală

a sigmoiduluid. flexura hepatică sau splenică

289.Formele histologice ale cancerului de colon (CC) sunt:

a. pavimentoasăb. adenomatoasăc. tranzitocelularăd. cancer cu celule clare

290.În formele infiltrative ale CC cărei metode de diagnostic aparţine prioritatea:

a. radiologicăb. USGc. fibrocolonoscopicăd. TC

291.Incidenţa cancerului de colon în Moldova este:

a. 50/0000b. 80/0000c. 200/0000d. 320/0000

292.Câte forme clinice ale cancerului de colon cunoaşteţi:

a.3 (toxico-anemică, ocluzivă, hemoragică)b. 6 (toxico-anemică, dispeptică, hemoragică, entero-colitică, pseudoinflamatorie, ocluzivă)c. 5 (toxico-anemică, pseudoinflamatorie, dizenterică, ocluzivă, hemoragică)d. 6 (atipică, entero-colitică, pseudoinflamatorie, toxico-anemică, dispeptică, ocluzivă)

293.Care este avantajul de bază al fibrocolonoscopiei în diagnosticul cancerului de colon:

a. depistarea tumorii primare, sediului şi dimensiunilor ei

b. evaluarea formei de creştere a tumorii şi biopsia metastazelor

c. depistarea complicaţiilor tumoriid. depistarea tumorii primitive cu prelevarea

bioptatului pentru examenul histopatologic294.Formele de creştere mai frecvent întâlnite în cancerul colonului drept sunt:

a. endofităb. infiltrativ-difuzăc. exofităd. infiltrativ-ulceroasă

18

295.În colonul stâng mai frecvent se întâlneşte forma clinică a cancerului:

a. toxico-anemicăb. pseudoinflamatoriec. ocluzivăd. atipică

296.Care metodă de tratament asigură radicalitatea în cancerul de colon: a. radioterapică

b. radio + chimioterapicăc. chirurgicalăd. radio + imunoterapică

297.Rezecţia abdominală anterioară este indicată în:

a. sediul tumorii nu depăşeşte 8 cm de la anusb. tumora este situată în treimea medie

ampularăc. sediul este situat ampular inferiord. tumora este situată între 8-12 cm mai sus de

anus298. Care dintre urmatoarele afirmaţii cu privire la epidemiologia cancerului de colon este FALSĂ?a) Cancerul de colon reprezinta prima cauza de deces prin cancer in toate ţările occidentale b) Deceniul de vârsta cel mai afectat este 60-69 de ani c) Distributia pe cele doua sexe este aproximativ egala d) Unii autori au semnalat ca incidenţa cancerului de colon este mai mare în mediul urban decât în cel rural 299. Care dintre urmatorii factori dietetici au fost corelaţi cu creşterea incidenţei cancerului colo-rectal? a) Aportul crescut si constant de fibre celulozice b) Dieta bogată în grăsimi c) Limitarea aportului de carbohidraţi d) Folosirea in dietă a vegetalelor cu conţinut mare de indoli 300. Care dintre următoarele forme macroscopice de neoplazii nu este întîlnită în cancerul colonica) Forma ulcerativă b) Forma polipoidă c) Linita plastica d) Forma stenozantă e) Forma coloidă 301. Care dintre urmatoarele afirmaţii cu privire la metastazarea pe cale venoasă a cancerului De colon este corectă? a) Diseminarea venoasă este consecinţa extensiei tumorale în vena cava inferioară, urmând metastazarea prin embolizare în teritoriul pulmonar

b) Celulele neoplazice se opresc in primul filtru capilar pe care îl întilnesc în circulaţia lor c) Pare să existe o corelaţie semnficativă între stadiul Dukes şi diseminarea venoasăd) Toate celulele care ajung în circulaţia venoasă se vor grefa şi vor genera micrometastazee) Lipsa invaziei venoase pe piesele de rezecţie exclude producerea metastazelor hepatice 302. Care dintre urmatoarele tulburări ale tranzitului intestinal nu este întilnita in cancerul colonic?a) Tendinţa la constipaţie b) Debaclurile diareice c) Scaune diareice uneori cu caracter dizenteriform d) Alternanţa constipaţie-diaree e) Toate variantele de mai sus sunt corecte. 303. Care dintre urmatoarele afirmaţii cu privire la cancerul colonului drept nu este adevarată?a) Tumorile diagnosticate la acest nivel sunt mici, dar sunt de tip vegetant b) Leziunile sunt frecvent friabile ducînd la hemoragii şi anemie c) Aceste tumori dau rar tulburări de tranzit d) Tabloul clinic este dominant de anemie e) Stenoza este rară datorită lumenului larg si peretelui distensibil a colonului la acest nivel 304. Cancer de cec complicat impune un diagnostic diferenţial cu una dintre urmatoarele afecţiuni abdominale: a) Polipoza rectocolică b) Cancerul gastric c) Plastronul apendicular d) Tumorile maligne ale splinei e) Pseudochistul pancreatic305. Dozarea antigenului carcino-embrionar este obligatorie la pacienţii cu cancer colorectal deoarece: a) Are o mare specificitate de boală b) Are o mare specificitate de organ c) O valoare normală exclude un cancer cu punct de plecare digestiv d) Valorile acestui marker sunt importante în monitorizarea postoperatorie a pacienţilor e) Valorile crescute ale acestui marker pot pune diagnosticul de cancer precoce 306. Determinarea hemoragiilor oculte nu poate fi considerate ca mijloc de diagnostic al cancerului colorectal deoarece: a) Reacţia negativă exclude un cancer colonic b) Reacţia pozitivă poate fi influenţată de numeroşi factori de eroare c) Testul se bazează pe depistarea sângelui digerat şi nu a sângerărilor recente

19

d) Testul nu este sufficient de sensibil la prezenţa sângelui în materiile fecale 307. Care dintre urmatoarele tehnici diagnostice nu sunt folosite in screening-ul cancerului colo-rectal în populatia asimptomatică? a) Tuşeul rectal b) Proctosigmoidoscopia rigidă c) Colonoscopiad.) Irigoscopiae.) Testul hemoragiilor ocultef. ) Capsula endoscopică308. Chirurgia laparoscopică pentru cancerul colorectal are avantaje care însa nu include unul sau mai multe din cele de mai jos: a) O diminuare a durerii postoperatorii b) Posibilitatea de administrare precoce a citostaticelor c) Aspectul cosmetic mai bun al plăgii d) Risc neglijabil de apariţie a metastazelor incizionale e) Convalescenţa mai scurtă f) Reluarea rapidă a motilităţii intestinale 309. Care dintre urmatoarele afirmaţii cu privire la adenoamele rectale este adevarată?a) Sunt de obicei polipoide b) Evoluează de regulă din mai multe cripte concomitent c) Adenoamele viloase sunt întotdeauna pediculate d) Adenoamele sesile sunt maligne in 50% din cazuri e) Nu există o legatura patogenica în relaţia adenomă-cancer 310. Care dintre urmatoarele afirmaţii cu privire la polipii hiperplazici este falsă? a) Reprezintă cea mai frecventă formă de polipi întălnită la nivelul rectului b) Au potenţial malign mai mare decât al polipilor adenomatoşi c) Sunt palizi şi pot fi diferenţiaţi în timpul rectoscopiei d) Etiologia lor nu este cunoscută e) Sunt mai frecvenţi la vârstnici 311.În care formă de creştere a cancerului rectal (CR) avantajul investigaţiei aparţine metodei radiologice faţă de cea endoscopică:

a. infiltrativ difuzăb. exofităc. infiltrativ ulceroasăd. în «a» şi «b»

312.Operaţia Babcock-Mandache-Chiricuţă este:a. extirpaţia rectului cu sigmoidostomieb. rezecţia abdomino-anală cu păstrarea

sfincterului anal

c. rezecţia abdominală anterioarăd. rezecţia obstructivă a rectului tip Hartman

313.În cancerul rectosigmoidian este indicată operaţia:

a. Bilroth IIb. Dixonc. Babcock-Chiricuţăd. Qenu-Miles

314.În ce sediu şi ce formă histologică al cancerului rectal (CR) poate fi efectuat tratamentul radioterapic conform unui program radical:

a. ampular superior adenomatosb. anorectal pavimentosc. ampular mediu adenomatosd. rectosigmoidian adenomatos

315. Operaţia Qenu-Miles este indicată în cancerul rectal când tumoarea este situată:

a. la 8-12 cm de la anusb. mai sus de 12 cm de la anusc. la nivelul joncţiunii rectosigmoidiened. nu mai sus de 7-8 cm de la anus

316.În cancerul joncţiunii rectosigmoidiene este indicată operaţia:

a. Dixonb. Babcock-Mandache-Chiricuţăc. Qenu-Milesd. Billroth

317.Principala maladie precanceroasă a rectului este: a. proctosigmoidita cronică b. adenomatoza familială c. hemoroizii d. fisura anală318.Cărei metode de diagnostic aparţine avantajul în cancerul rectal (CR):

a. TCb. RRSc. USGd. laparoscopiei

319.Tumorile renale mai frecvent întâlnite sunt:a. benigneb. benigne egale cu malignec. maligne

320.Care dintre formele histologice nu aparţine de cancerului renal (CR):

a. alveolar (cu celule clare)b. pavimentoasăc. adenomatoasăd. tubulară (cu celule închise)

321.Organul predilect pentru Mt cancerului renal este:

a. ficatulb. oasele

20

c. plămâniid. creierul

322.Câte forme clinice cunoaşteţi în cancerul renal:

a. 4b. 3c. 6d. 5

323.Câte faze există în aortografie pentru diagnosticul cancerului renal

a. 4b. 2c. 3d. 5

324.În ce stadiu de cancer renal este indicat tratamentul chimioterapic preoperator:

a. T3N0M0

b. T2N1M0

c. T4N0M0

d. T4N3M1

325.Cine a descris pentru prima dată cancerul renal:

a. Konigb. Gravitzc. Virchowd. Babeş

326.Care dintre formele histologice descrise mai jos nu aparţin cancerului cu sediul în bazinetul renal:

a. papilarăb. tranzitocelularăc. tubulară (cu celule închise)d. pavimentoasă

327.Care dintre semnele de mai jos nu aparţin cancerului renal:

a. hematuriab. dizuriac. dureread. palparea tumorii în regiunea lombară:

328.Care dintre investigaţii nu sunt recomandabile în diagnosticul cancerului renal:

a. urografia descendentăb. biopsia puncţională percutanatăc. ureteropielografia retrogradăd. USG

329.Care dintre sindroamele descrise mai jos se întâlneşte în cancerul renal:

a. Claude Bernard-Hornerb. Pancoast-Tobiasc. Staufferd. Pourfour du Petit

330.Care este rata de supravieţuire la 5 ani în tratamentul radical al cancerului renal:

a. 25-35%

b. 35-40%c. 40-57%d. 60-70%

331. Care este incidenţa cancerului renal în Moldova:

a. 10,4b. 7,8c. 15,2d. 2,8

332.În clasificarea TNM (Geneva, 1989) ce simbolizează T2 în cancerul renal:

a. tumora până la 2 cm limitată în capsula renală

b. tumora mai mare de 2 cm, dar în limitele rinichiului

c. tumoră de orice dimensiune fără a depăşi fascia Gerota

d. tumoră cu extindere în afara fasciei Gerota333.Ce procent constituie cancerul renal în structura oncologică din Moldova:

a. 1-2%b. 2-3%c. 8-10%d. 10-15%

334.Cine dintre savanţi a numit în mod eronat hipernefrom cancerul renal:

a. Fiodorovb. Gravitzc. Konigd. Virchow

335.Tumora cu dimensiunile peste 2 cm, limitată de structura renală, fără afectarea fasciei Gerota cu Mt într-un singur ggl cu dimensiunea de până la 2 cm, fără Mt la distanţă se include în stadiul:

a. T2N2M0

b. T3N1M0

c. T2N1M0

d. T2N1M1

336.Varicocelul în stadiile depăşite ale cancerului renal se întâlneşte mai frecvent când tumora este situată:

a. în rinichiul dreptb. în rinichiul stângc. în mod egal în ambii rinichid. nu se întâlneşte decât ocazional

337. Care este cea mai eficientă metodă de diagnostic diferenţial între cancerul renal şi o tumoră retroperitoneală extraorganică:

a. urografia intravenoasăb. ureteropielografia retrogradăc. urografia descendentă pe fond de

retropneumoperitoneud. laparoscopia

338.Care este operaţia de elecţie în cancerul renal:

21

a. rezecţia cuneiformă a rinichiuluib. nefrectomiac. rezecţia a 2/3 de rinichid. rezecţia subtotală a rinichiului

339.Morbiditatea cancerului renal (CR) în Republica Moldova la cei adulţi este:

a. 1%b. 2-3%c. 7-8%d. 10%

340.Morbiditatea CR se întâlneşte mai frevent la: a) bărbaţib) femeic) egal bărbaţi-femeid) Numai la bărbaţi.

341.Cea mai frecvent incidenţa de CR este la vârsta:

a. până la 20 anib. 21 – 30 anic. 31 – 40 anid. 41 – 50 ani

342.Tumorile renale au caracter mai des:a) malignb) benignc) egal malign-benignd) mixte.

343.Tumorile renale au origine mai frecvent:a. epitelialeb. neepitelialec. dermoidăd. vasculară.

344.Tumorile renale sunt mai des:a) primareb) secundarec) egal primare – secundared) adiacente.

345.Tumorile renale maligne au sediu mai frecvent în:

a. rinichiul drptb. rinichiul stângc. egal drept – stângd. bilateral.

346.CR provine mai rar din:a) parenchima renalăb) bazinetului renalc) calicelele renale.d) Vasele sanguine renale.

347.Metastazează la distanţă cancerul renal premordial:

a. pulmomb. oasec. ficatd. creier

348d. .Simptomul clinic CR frecvent este:

a) Macrohematurieb) Dizuriec) Prezenţa tumorii palpabiled) Dureri (algic)

349.Metastazele la distanţă mai frecvent sunt:a. multipleb. solitarec. egal multiple-solitared. nici una.

350.Câte forme clinice CR se întâlnesc:a) 3b) 4c) 5d) 6

351.Forma febrilă CR este legată:a. suprainfecţieb. procesul tumoralc. metastazed. pierdere ponderală.

352.Cistoscopia se efectuează în CR cu scopul:a) stopa hemoragiab) depista sursa de hemoragiec) tratamentd) morfologie.

353.Tratamentul de bază a CR este:a. chimioterapicb. radioterapicc. imunoterapicd. chirurgical.

354.Supravieţuiesc 5 ani şi mai mult după tratamentul chirurgical:

a) 20%b) 30%c) 40%d) 50%.

355.Cine a depistat pentru prima dată schistosoma :

a. I.Secenovb. N. N. Petrovc. T. Bilhartzd. V. Babeş

356.Stadiul T3a în cancerul vezicii urinare simbolizează:

a. tumora implică mucoasa, submucoasa, musculara şi structurile adiacente ale v. urinare:

b. tumora implică mucoasa, submucoasa şi partea internă a muscularei

c. tumora implică numai submucoasad. tumora implică toate straturile v. urinare fără

structurile adiacente357.Simptomul cel mai des întâlnit în cancerul v. urinare este:

22

a. hematuriab. durereac. dizuriad. palparea tumorii

358.În ce procent din cazuri se depistează în hemogramă accelerarea VSH:

a. 50-60%b. 60-70%c. 70-90%d. peste 90%

359.În ce stadiu al cancerului v. urinare este admis doar tratamentul chirurgical:

a. T2N0M0 tumoră exofită, diferenţiatăb. T3N1M0 tumoră exofită, diferenţiatăc. T2N0M0 cancer nediferenţiatd. T4N0M0 cancer nediferenţiat

360.Incidenţa cancerului vezicii urinare în Moldova este:

a. 110/0000b. 9,40/ooooc. 4,30/0000d. 2,50/0000

361.Simbolul N2 din sistemul TNM în cancerul v. urinare înseamnă:

a. metastaze în ggl paraaortalib. Mt în ggl mediastinalic. Mt în ggl paravezicali de la 2 până la 5 cmd. Mt paravezicale mai mari de 5 cm

362.În ce procent din cazuri se întâlneşte hematuria în cancerul v. urinare:

a. 60-70%b. 70-75%c. 80-90%d. 25-30%

363.În care formă de creştere a cancerului v. urinare poate fi informativă şi pneumocistotomografia:

a. infiltrativ difuzăb. exofităc. infiltrativ ulceroasăd. nici în una dintre ele

364.Pentru depistarea metastazelor în ggl regionali în cancerul v. urinare este indicată:

a. laparoscopiab. flebografia pelvianăc, aortografiad. mediastinoscopia

365.Rezecţia transuretrală (RTU) în cancerul v. urinare este indicată în stadiile:

a. T2N2M0

b. T1-2N0M0

c. T1-2N1M1

d. T3N1M0

366.Care semne clinice din triada cancerului v. urinare se întâlneşte mai frecvent: a. durerea

b. palparea tumoriic. dizuriad. hematuria

367.Care dintre investigaţiile de mai jos este net superioară în depistarea metastazelor Cr renal:

a. urografia descendentăb. limfoscintigrafiac. aortografiad. pielografia retrogradă

368.Care dintre metodele de tratament al Cr renal poartă un caracter paliativ:

a) chirurgicalăb) chirurgicală + radioterapicăc) chirurgicală + chimioterapicăd) radioterapică + chimioterapică +

imunoterapică369.Cine pentru prima dată a elaborat concepţia chimică în apariţia Cr renal:

a. Gravitzb. Rehnc. Konigd. Virchow

370.Din triada simptomatică a cancerului v. urinare nu face parte:

a) hematuriab) palparea tumoriic) dizuriad) durerea

371.Care este precancerul obligant pentru v. urinară:

a. fibromulb. leiomiomulc. lipomuld. papilomul

372.În cistografia cu contrast dublu pentru diagnosticul Cr v. urinare care este raportul contrast/aer:

a) 50 ml contrast / 50 cm3 aerb) 50 ml contrast / 150 cm3 aerc) 150 ml contrast / 50 cm3 aerd) 100 ml contrast / 100 cm 3 aer

373.Care este cea mai informativă metodă de investigaţie în depistarea tumorii primare a v. urinare:

a. limfografiab. pneumocistografiac. cistoscopia cu biopsia tumoriid. aortografia

374.Care este volumul şi caracterul operaţiei Bricker:

23

a. rezecţia subtotală a v. urinare cu ureterocistoneostomie bilaterală

b. rezecţia subtotală a v. urinare cu urterocistocutaneostomie

c. cistectomia cu ureterosigmoidostomied. cistectomia cu ureteroileonostomie

375.Care este supravieţuirea la 5 ani în tratamentul radical al Cr v. urinare:

a. 20-30%b. 45-50%c. 30-40%d. 70-80%

376.Ţara cu cea mai înaltă incidenţă a cancerului vezicii urinare este:

a. Moldovab. Rusiac. SUAd. Algeria

377.Dintre formele histologice ale cancerului una nu se referă către v. urinară:

a. tranzitocelularăb. pavimentoasăc. nediferenţiatăd. cancerul cu celule clare

378.Ggl regionali pentru v. urinară sunt consideraţi:

a. ggl paraaortalib. ggl paracavalic. ggl situaţi mai jos de bifurcaţia arterei iliace

comuned. ggl inghinali

379. În triada semnelor cancerului v. urinare în ce procent din cazuri se întâlneşte durerea:

a) 15-20%b) 23-57%c) 60-70%d) 70-85%

380.Investigaţia v. urinare tip Temiliescu a fost denumită:

a. triplocistografiab. policistografiac. cistografia cu contrast dublud. cistografia cu contrast triplu

381.Care metodă de tratament al cancerului v. urinare poate fi radicală fără asocierea altor metode:

a) radioterapicăb) chimioterapicăc) chirurgicalăd) imunoterapică

382.Care este volumul şi caracterul operaţiei tip Blohin în tratamentul cancerului v. urinare:

a. rezecţia subtotală a v. urinare cu ureterocistoneostomia bilaterală

b. hemirezecţia v. urinare cu ureterocistoneostomia unilaterală

c. cistectomia cu ureterosigmoidostomia bilaterală

d. cistectomia cu ureterocistoileonostomia bilaterală

383.În care dintre metodele de tratament descrise mai jos nu este asigurată supravieţuirea la 5 ani:

a) radio + chimioterapiab) radio + chirurgicalăc) chirurgicalăd) asociată chirurgicală + chimioterapică

384.Morbiditatea cancerului vezicii urinare este:a) 1% - din toate cancerele umane,b) 3% c) 5-6% d) 15%

385.Incidenţa cancerului vezicii urinare la bărbaţi este mai frecventă:

a) 2:1b) 3:1c) 4:1d) 5:1

386.Incidenţa cancerului vezicii urinare este frecventă la vârsta:

a) 31 – 40 anib) 41 – 50 anic) 51 – 60 anid) 61 – 70 ani.

387.Factorul predominant în apariţia cancerului vezicii urinar este:

a) radiantb) chimicc) alimentard) hormonal.

388.Cea mai frecventă formă de creştere a cancerului vezicii urinare:

a) endofităb) exofităc) mixtăd) superficială.

389.Cea mai des întâlnită histologie în cancerul vezicii urinare:

a) pavimentosb) adenocarcinomc) tranzitocelulard) papilar.

390.Cancerul vezicii urinare T1N0M1 corespunde stadiului:

a) I,b) II,c) II „b”d) IV st.

24

391.Simptomul clinic frecvent întâlnit în cancerul vezicii urinare:

a) dizurieb) polochiuriec) macrohematuried) dureri.

392.Ureterohidronefros unilateral în cancerul vezicii urinare este:

a) Localb) Local-avansatc) Metastaticd) General.

393.Metoda principală în diagnosticul cancerului vezicii urinare:

a) cistoscopiab) cistografiac) tomografia computerizatăd) ultrasonografia.

394.Mai frecvent cancerul vezicii urinare metastazează în:

a) oaseb) ficatc) plămâni d) rinichi.

395.Tratamentul cancerului vezicii urinare este:a) complexb) chirurgicalc) cradioterapiab) imunoterapia.

396.Volumul chirurgical în cancerul vezicii urinare depinde de:

a) vârstăb) maladii concomitentec) stadiu d) sex.

397.În cancerul vezicii urinare cu implicarea prostatei se efectuează operaţii radicale:

a) cistprostatectomia cu O.Bricherb) cistprostatectomia cu O.Ştudartc) ureterocutaneostomie bilaterald) ureterosigmostomie.

398.Imunoterapia cancerului vezicii urinare este cu:

a) interferonb) interleuchin-2c) vaccina BCGd) Dicaris.

399.Pronosticul cancerului vezicii urinare depinde de: a) vârsta pacientului b) maladiile de fon c) stadiu

d) sex.RM

400. Ţările cu cea mai înaltă incidenţă a cancerului cutanat sunt:a. Australiab. Bulgariac. Ucrainad. Franţa

401.Care dintre investigaţiile descrise mai jos sporeşte diagnosticul cancerului cutanat:

a. examenul histologicb. TC (tomografia computerizată)c. examenul citologicd. examenul radioizotop

402. Formele histologice ale cancerului cutanat sunt:

a. bazocelularăb. pavimentoasă cu cheratinizarec. pavimentoasă fără cheratinizared. adenomatoasă

403.Pentru depistarea metastazelor ganglionare regionale în cancerul cutanat sunt indicate:

a. USGb. TCc. Limfografiad. Laparoscopia

404.Formele clinice ale bazaliomului sunt:a. nodularăb. primar ulceroasăc. chisticăd. pigmentată

405.Metodele de tratament în cancerul cutanat sunt: a. chirurgicală

b. radioterapicăc. hormonoterapicăd. crioterapică

406. Semnele distinctive ale cancerului cutanat spinocelular de cel bazocelular sunt:

a. evoluţie mai rapidăb. activitate invazivă mai pronunţatăc. ulceraţii mai frecvented. posibilitate de metastazare

407. Metodele de tratament al cancerului cutanat în stadiul T3N1M0 sunt:

a. tratament combinatb. tratament complexc. crioterapied. radioterapie

408. Cîteva particularităţi, care deosebesc cancerele cutanate de cele ale organelor interne

a. polimorfizm clinic accentuatb. apariţia preponderent pe fondul

liziunilor precanceroase bine diferenciate

25

c.rolul predominant al factorilor endogeni în cancerogeneză

d. predominanţa epitelioamelore. incidenţa în creştere la persoane adulte

tinere.409. Precancere cutanate absolute

a. lupus eritematosb. xerodermul pigmentosc. corn cutanatd. keratoacantom polimorfe. leucoplazia mucoasei cavităţii bucale

410. Care sunt semnele malignizării keratoacantomului

a. creştere spontană în volumb. infiltrare în profunzimec. sîngerared. apariţia tuberozităţiie. inflamaţie şi ulceraţie.

411. Metodele de tratament cele mai adecvate pentru precancerele cutanate absolute (în special a keratoacantomului) sunt

a. crioterapiab. excizia cuneiformă a leziuniic. chimioterapia regionalăd. roentghenterapie de contacte. telegamaterapie

412. Cancerul spino-celular (pavimentos) se caracterizează prin

a. creştere acceleratăb. desen tegumentar nemodificatc. inflamaţie pronunţată în jurul tumoriid. consistenţa tumorii – dură,

cartilaginoasăe. ulcerare precoce cu miros de putrefacţie

413. Metodele cele mai eficiente în diagnosticul cancerului spino.celular (pavimentos) sunt

a. metoda clinică: vizualizare, palpareb. examen citologic al bioptatului c. examen ecograficd. examen morfologice. examen de laborator.

414. Caracteristicile cancerului bazo-celular (bazaliomului)

a. malignitate „in situ”b. benignitate relativăc. absenţa totală a diferencierii celulared. polimorfism reduse. apariţia concomitentă a mai multor

focare primare independente.415. Bazaliomul apare sub următoarele aspecte clinice

a. un mic grăunte emisferic, denumit „perlă” epitelimatoasă

b. o mică eroziune rotund-ovală cu dm 2-5mm cu sau fără crustă, numită „zgîrîetură de unghie”c. nodul roşu-cărnos, cu suprafaţă erodată,

cu secreţii sau sîngerîndăd. formă vegetativă (aspect de „conopidă”)

cu secreţii albicioase şi miros fetide. o pată eritematoasă sau eritemosquamoasă, rotund-ovală cu dm 5-7mm, uşor infiltrată, asemănătoare cu o placă de lupus eritematos.

416. Factorii cancerigeni implicaţi în apariţia bazalioamelor sunt

a. factorii fizici: insolaţie şi vînturib. imunodepresiac. activitatea hormonalăd. radiaţia ionizantă: naturală, iatrogenăe. rasa şi culoarea pielii.

417. Bazalioamele au următoarele forme histologice

a. carcinom solidb. carcinom keratinizatc. carcinom „bowenian”d. carcinom pseudoglandulare. carcinom pseudochistic.

418. Selectarea metodelor de tratament al cancerelor cutanate se va face în funcţie de

a. forma clinică a tumoriib. vîrsta pacientuluic. sexul pacientuluid. gradul de răspîndire al tumoriie. starea generală a bolnavului.

419. Metodele de tratament aplicat în cancerul spino-celular (pavimentos) la st I-II sunt

a. chirurgia clasică sau electrorezecţia tumorii cu sau fără plastie

b. hormonoterapiac. radioterapie (roentghenoterapie de

contact)d. crioterapiee. chimioterapie sistemică.

420. Tratamentul bazalioamelor se efectuează prin metodele

a. chimioterapie topicăb. laseroterapiec. operaţii lărgited. radioterapie cu izotopie. radioterapie de contact.

421. Tratamentul cancerului spino-celular (pavimentos) la st IVa se efectuează prin

a. crioterapieb. operaţii lărgitec. tratamentul complex: radioterapie +

operaţii radicale

26

d. telegamaterapiee. radioterapie cu izotopi.

422. Care factori influenţează negativ pronosticul cancerelor cutanate

a. tipul hostologic nediferenţiat-anaplazicb. localizarea tumoriic. formele ulceros-infiltrativd. metastaze gnaglionare mobilee. forme acute, galapante.

423.Care dintre metodele de diagnostic enumerate sunt admise în confirmarea melanomului malign (MM):

a. radioizotopb. determinarea MSP (Melanom Specific

Protein)c. biopsia incizionalăd. termoscopia

424.Semnele principale de malignizare a nevilor conform datelor lui Miller şi Evans sunt:

a. iregularitatea contururilor nevuluib. necrotizarea pielii la o distanţă de 3 cm de la

marginea nevuluic. creşterea evidentă în dimensiuni a nevuluid. schimbarea culorii nevului cu aspect «tigrat»

425.Radioterapia primară este indicată în următoarele forme clinice ale MM:

a. lentigo malignb. melanoamele maligne ale mucoaselorc. MM nodulard. MM cu metastaze la distanţă

426.Care sunt criteriile principale de influenţă a rezultatelor tratamentului MM:

a. stadiul tumoriib. vârsta bolnavuluic. forma clinică a MMd. prezenţa maladiilor concomitente

427.Care dintre metodele de anestezie în tratamentul chirurgical al melanomului malign (MM) sunt admise:

a. endotrahealăb. infiltrativă cu novocainăc. i/venoasăd. peridurală

428.Care dintre eventualele cauze ar putea provoca autoregresia MM:

a. administrarea vaccinului BCGb. puncţia melanomuluic. febra viralăd. febra posttransfuzională

429.Melanomul malign (MM) necesită un diagnostic diferenţial cu:

a. cancerul cutanatb. boala Bowenc. nevul

d. erizipelul430.Tratamentul complex în terapia MM este constituit din metodele: a. chirurgicală + radioterapie +chimioterapie

b. radioterapie + chimioterapiec. chimioterapie + radioterapied. chirurgicală + radioterapie + imunoterapie

431. Care sunt metodele principale de tratament al melanomului malign (MM):

a. chirurgicalăb. imunoterapicăc. hormonalăd. radioterapică

432. Tratamentul imunologic în MM este efectuat prin:

a. vaccinul BCGb. corynebacterium parvumc. doxorubicinăd. decaris

433. Din grupul de tumori pigmentare benigne fac parte:

a. nevul limitrofb. lentigoc. nevul intradermald. pata mongolinăe. nevul albastru.

434. Preancere absolute pentru melanom malign:a. nevul limitrofb. nevul mixt Spitz (juvenil)c. melanoza Dubrenilld. nevul displazice. lentigo

435. Din semnele de malignizare ale nevilor pigmentari fac parte următoarele:

a. apariţia semnelor de inflamaţieb. schimbarea bruscă a intensităţii culoriic. apariţia vilozătăţiid. ulcerarea suprafeţei nevuluie. induraţia nevului.

436. Semnele caracteristice pentru perioada premelanotică a nevilor

a. pigmentarea uniformăb. apariţia petelor – satelit la baza nevuluic. evoluţia lentă fără semne evidente de

accelerared. sîngerări ale nevuluie. nev mai mic de 0,5cm în diametru.

437. Melanomul malign se localizează mai frecvent pe:

a. pielea trunchiuluib. mucoasa cavităţii bucalec. pielea capului (regiunea viloasă)d. pielea feţeie. pielea membrelor

27

438. W. Clark a descris cîteva forme clinice de melanom malign:

a. forma verucoasăb. forma nodularăc. forma papilomatoasăd. forma superficial - invazivăe. forma fisurală

439. Care din gradele de invazie a dermei corespunde gradelor II şi IV după Clark:

a. tumoarea superficială, nu invadează membrana

b. tumoarea invadează stratul papilar al „dermei”

c. tumoarea invadează ţesutul adiposd. tumoarea invadează ½ stratului reticular

pînă la nivelul glandelor sudoriparee. tumoarea invadează în întregime stratul

reticular.440. Din metodele utilizate pentru diagnosticul melanomului malign, fac parte:

a. ecografiab. examen clinicc. radiometria cu 32Pd. examen morfologic preoperatore. citodiagnostic frotiului.

441. Melanomul malign al pielei regiunii capului şi gîtului metastazează pe cale limfatică preponderent în:

a. ganglionii limfatici parasternalib. gnaglionii limfatici submandibularic. gnaglionii limfatici retrosternalid. ganglionii limfatici submentalie. ganglionii limfatici paratiroidieni.

442. În tratamentul melanomului malign cele mai eficiente metode de tratament sunt:

a. radioterapia ca metodă sinestătătoareb. tratamentul combinat (radioterapie

preoperatorie + intervenţie chirurgicală)c. intervenţie chirurgicală + radioterapie

postoperatorie a cîmpului operatord. crioterapie paliativăe. chimioterapie sistemică.

443. În tratamentul chirurgical al melanomului malign, localizat pe faţă, marjinea de asigurare trebuie să constituie

a. 1cmb. 2cmc. 3cmd. 3,5cme. 0,5cm.

444. În răspîndirea melanomului malign se deosebeşte cîteva faze.

a. iniţialăb. locală

c. complexăd. regionalăe. generalizată.

445. Care sunt avantajele electrochirurgiei în tratamentul melanomului malign

a. o radicalitate mai mare a metodeib. efectul hemostaticc. efectul economicd. efectul antiblastice. blocada vaselor limfatice şi sanguine.

446. Care sunt semnele caracteristice pentru nevul juvenil

a. lipsa teleangiectaziilorb. culoarea roz-roşietică a formaţiuniic. localizare în straturile profunde dermaled. asocierea a 2 elemente ale nevului mixt

– intermediar şi intradermale. dimensiuni mai mari decît a nevilor

întîlniţi la copii.447.Sindromul MEN II-A în cancerul tiroidian (CT) se caracterizează prin:

a. cancerul tiroidian forma medularăb. feocromocitomulc. nivelul sporit de calcitoninăd. fixează iodul radioactiv

448.Mai radiorezistente sunt următoarele forme histologice ale CT:

a. cancerul anaplazicb. medularc. foliculard. cancerul cu celule oxifile Hurtle

449.Metastazele la distanţă în cancerul tiroidian (CT) sunt:

a. rinichib. plămânic. oased. coloana vertebrală

450.Tiroidectomia subtotală este indicată în:a. cancerul anaplazicb. medularc. papilar multiplu unilaterald. Cr cu celule oxifile Hurtle

451.Care sunt factorii cancerigeni ai gl.tiroide:a. iradierea actinicăb. TSHc. tiroidita Hashimoto

452.Metastazele la distanţă a cancerului tiroidian întâlnite mai frecvent sunt:

a. renaleb. pulmonarec. osoased. mediastinale

453.Tireoidectomia totală este indicată în:a. cancerul bilateral

28

b. cancerul multiplu papilar situat într-un singur lob

c. tumorile T4

d. cancerul cu implicarea istmului gl. tiroide454. Metastazele ganglionare laterocervicale sunt mai frecvente în următoarele forme de cancer tiroidian:

a. folicularăb. medularăc. papilarăd. anaplazică

455. Sindromul MEN IIb se caracterizează prin:a. asocierea cancerului medular cu

feocromocitomulb. hiperparatiroidismc. nevroame ale buzeid. ganglioneuroame intestinale

456. Cele mai eficiente preparate chimioterapice în tratamentul cancerului tiroidian sunt:

a. 5-FUb. fluorafurulc. doxorubicinad. cis-platinum

457. Glanda tiroidă are mai multe funcţii în organism, printre care:

a. Secretia tiroxinei;b. reglarea metabolismului bazal;c. reglarea metabolismului hidrosalin;d. reglarea metabolismului enzimatic;e. reglarea metabolismului de calciu.

458. Structura histologică a glandei tiroide este constituită din:

a. celule A;b. celule Vichow;c. celule B;d. celule insulare;e. celule mezenchimale.

459. Factorii exogeni, implicaţi în cancerogeneza glandei tiroide sunt:

a. poluarea mediului ambiant cu nitrozoamine;

b. radiaţia ionizantă;c. fumatul;d. deficitul de Iod, Cobalt, Cupru;e. insolaţie.

460. Care sunt semnele clinice de malignizare a guşei nodulare:

a. accelerarea bruscă a creşterii guşei;b. agravarea semnelor de tireotoxicoză;c. apariţia tuberozităţii;d. dureri în regiunea glandei tiroide;e. apariţia durităţii.

461. Adenocarcinomul papilar se caracterizează prin:

a. este incapsulat;b. infiltrează ţesuturile adiacente uneori la

distanţe considerabile;c. metastazează preponderent pe căi

limfatice;d. are preferinţă de sex feminin;e. are evoluţie lentă.

462. Adenocarcinomul medular se caracterizează prin:

a. evoluţie extrem de lentă;b. provoacă hipofuncţia glandei tiroide;c. are ca simptom constipaţiile;d. are tendinţă de progresare;e. se asociază cu feocromocitom bilateral.

463. Cancerul glandei tiroide metastazează în gnaglionii următori:

a. ggl. submandibulari;b. ggl. Jugulari (profunzi, superficiali,

medii);c. ggl. Supraclaviulari;d. ggl. Paratraheali;e. ggl. Accesorii.

464. Cancerul medular metastazează hematogen preponderent în:

a. ficat;b. plămîni;c. oase;d. pancreas;e. creier.

465. În cadrul tratamentului chirurgical al cancerului tirodian se efectuează:

a. enuclearea tumorii;b. rezecţia lobului şi istmului;c. electrochirurgie;d. rezecţie subtotală;e. tiroidectomie.

466. În operaţia clasică Crile sunt extirpate următoarele elemente:

a. glanda tiroidă;b. ţesutul celulo-adipos cervical cu glanda

salivară submandibulară;c. m. Tireo-hioid;d. m. Sterno-cleido-mastoidian;e. vena jugulară interna (un sector).

467. În excizia fascială fasciculo-fascială se extirpează:

a. glanda tiroidă;b. ţesutul celular paratraheal.c. ţesutul celular cervical cu ganglionii

cervicali;d. n. Accesoriu;e. ţesutul celular din mediastinul antero-

posterior.

29

468. Complicaţiile în tratamentul chirurgical al glandei tiroide sunt:

a. lezarea n.recurent;b. insuficienţă respiratorie;c. hipoparatireoză;d. traheită;e. edem laringian.

469. Care sunt indicaţiile pentru tratamentul combinat (operaţie+telegamaterapie postoperatorie) în cancer tiroidian:

a. vîrsta înaintată;b. operaţie parţial radicală;c. ablastie compromisă a operaţiei;d. gradul răspîndit a tumorii;e. forme nediferenciate.

470. Precancere absolute buzei inferioare sunta. discheratoză difuză productivăb. keratoacantomc. fisuri croniced. discheratoză destructivăe. leucoplazia.

471. Care sunt factorii etiologici cei mai mult implicaţi în malignizarea keratoacantomului

a. fumatulb. traumatizare mecanicăc. insolaţied. virusurie. microcombustii.

472. Tabloul clinic al keratoacantomului se manifestă prin

a. localizare în zona unghiului bucalb. buretele perifericc. suprafaţa tuberoasăd. ulceraţie masivăe. existenţa şanţului în jurul centrului

cornificat al keratoacantomului.473. Care sunt cele mai caracteristice semne în diagnosticul diferenciat al keratoacantomului şi cancerul buzei inferioare

a. consistenţa formaţiuniib. dimensiunile formaţiuniic. localizarea formaţiuniid. keratinizarea suprafeţeie. simptomul „şanţului”.

474. Metodele eficiente de ultimă oră în tratamentul precancerelor buzei inferioare sunt

a. electroexcizia formaţiunii pretumorale b. criochirurgiac. roentghenterapia de contactd. tratamente conservative hormonalee. cobalt-radioterapie.

475. Care este durata unui tratament conservativ al cnacerelor buzei inferioare pentru a se constata eficienţa sau ineficienţa lui

a. 6 lunib. 3 lunic. 1 lunăd. 1,5 lunie. 2 săptămîni.

476. Pronosticul cancerului buzei inferioare depinde în mare măsură de

a. vîrsta pacientuluib. dimensiunile tumoriic. tipul histologic al tumoriid. starea organismuluie. existenţa (lipsa) metastazelor.

477. Conform clasificaţiei lui А.И. Пачес cancerul buzei inferioare are 4 forme clinice. Selectaţi răspunsurile corecte

a. forma verucoasăb. forma ulceroasăc. forma actinicăd. forma papilarăe. forma keratinizată.

478. Pentru care studii clinice ale cancerului buzei inferioare sunt caracteristice metastaze limfatice regionale

a. st IIab. st IIbc. st IIIad. st IIIbe. st IVa

479. Care forme histologice ale cancerului buzei inferioare au o evoluţie mai lentă şi sunt depistate la stadii mai puţin avansate

a. forma ulceros – infiltrativăb. forma papilarăc. forma ulceroasăd. forma verucoasăe. cancerul pavimentos cornificat.

480. Canceurl buzei inferioare mestatează la distanţă în

a. creierb. oasec. pieled. tractul gastro-intestinale. plămîni.

481. Care sunt metodele de tratament de elecţie în cancerul buzei inferioare la st IIa

a. excizia cuneiformă a tumoriib. crioterapiec. electrochirurgiad. roentghenterapia de contacte. curiterapia.

482. Care sunt metodele de tratament cele mai adecvate în cancerul buzei inferioare la st IVa

a. electroexcizia lărgită + roentghenoterapia preoperatorie

30

b. telegamaterapie la focarul primarc. chimioterapie regionalăd. metodă combinată: operaţie lărgită + chimioterapie sistemică preoperatorie + operaţia Crylee. radioterapie paliativă.

483. Care sunt cauzele recidivării cancerului buzei inferioare

a. forme radiorezistenteb. operaţii neradicalec. forma histologică nefavorabilăd. forma clinică ulceros-infiltrativăe. vîrsta înaintată a pacientului.

484. În metastaze ganglionare profunde (cancerul buzei inferioare) este indicată varianta de operaţie

a. de tip Vanahb. enuclearea ganglionarăc. excizia fascială „în teacă”d. operaţia Crilee. excizia ţesutului celular cervical varianta

superioară.485.În care dintre ţările de mai jos se întâlneşte cea mai mare incidenţă a cancerului mamar (CM):

a. Estoniab. Kazahstanulc. Angliad. Turcmenia

486.Formele clinice ale CM sunt:a. nodularăb. difuzăc. cancerul Pagetd. sclerozantă

487.Concepţiile chirurgicale de tratament chirurgical al tumorilor au fost susţinute de:

a. Hipocrateb. Egiptenii confirmate prin papirusul

descoperit de către Edwin Smithc. Galenusd. Valsalva

488.Cine dintre autori consideră că tratamentul radioterapic al CM poate echivala cu rezultatele tardive în tratamentul radical chirurgical:

a. Trapeznicovb. Baclessec. Mc Whirterd. Leteaghin

489.Descifraţi metoda de tratament polichimioterapeutică CMF (Milano) în tratamentul CM:

a. cortizonb. ciclofosfanc. methotrexatd. 5-FU (fluorouracil

490.În stadiul III b (T1-3N1-2M0), menopauză peste 5 ani este indicat tratamentul combinat în aspectul următor:

a. TGT (telegamaterapia) preoperatorieb. chimioterapia preoperatoriec. tratamentul chirurgicald. ovariectomia

491.Ţările cu cea mai înaltă incidenţă a cancerului mamar (CM) sunt:

a. Estoniab. Kazahstanulc. Angliad. Turkmenia

492.Care forme clinice ale CM sunt mai maligne în evoluţie:

a. nodulară b erizipeloidă

c. mastitiformăd. Cr Paget

493. Amputaţia de sân în CM cu înlăturarea mm. pectorali a fost propusă şi efectuată de:

a. propusă de Jean Luis Petitb. efectuată de Benjamin Belec. propusă de William Stwart Halstedd. efectuată de Volkmann

494.Care sunt metodele de ameliorare a tratamentului radioterapic în CM:

a. criodistrucţia localăb. hipertermia localăc. razele ultrasonored. hiperglicemia

495.Descifraţi polichimioterpia CMFVP (COOPER): I II

a. ciclofosfan a. ciclofosfan

b. metotrexat b. metiluracil

c.5-FU c. Fluourafurd.vincristină d. Vinblastinăe.prednizolon e. Propionat testosteron

496.Care dintre preparatele chimioterapice provoacă mai frecvent vome şi alopecie în tratamentul CM:

a.ciclofosfanulb.vincristinac.adriamicinad.prednizolonul

497.Care sunt tumorile epiteliale benigne ale sânului:

31

a. papilomul intraductal b. adenomul mamelonuluic.adenomul tubulard.adenomul alveolar

498.Care sunt metodele principale în diagnosticul tumorii primare a sânului:

a. mamografiab. flebografia transsternalăc. limfografiad. termoscopia

499. În CM mastectomia cu păstrarea mm. pectorali a propus-o şi efectuat-o:

a. propus-o Murphy, 1912b. propus-o Patey, 1948c. efectuat-o Maddend. efectuat-o Willy Meyer, 1894

500. Castrarea radioterapică în CM este indicată în: a. faza de reproducere a femeii

b. premenopauzăc.menopauză 1-2 anid.menopauză peste 5 ani

501. Enumeraţi căile de administrare a preparatelor chimioterapice în CM: a. generală (enterală şi parenterală) b .locală (unguente) c. local-regională (intraarterială)

d. locală (în colecţiile pleurale)502. Care sunt tipurile noninvazive de cancer mamar:

a. carcinomul intraductalb.carcinomul ductalc.carcinomul medulard.carcinomul lobular

503. Markerii biologici ai cancerului mamar sunt: a. alfa-fetoproteina

b. ACM (antigenul carcino-mucos)c. ACE (antigenul carcino-embrionar)d. CA 15-3

504. Către operaţia Patey nu se referă următorul volum de intervenţie chirurgicală:

a. mastectomie cu păstrarea m.pectoral micb. mastectomie cu păstrarea m.pectoral mare şi

limfadenectomia axilară subscapulară şi subclaviculară

c. mastectomie cu păstrarea mm.pectorali fără limfadenectomie

d. mastectomie cu înlăturarea ambilor muşchi pectorali fără limfadenectomie

505. Enumeraţi hormonii folosiţi în tratamentul cancerului mamar:

a. androgenii în faza reproductivăb. estrogenii în menopauză după 5 anic. triiodtironina

d. progesteronul506. În tratamentul imunoterapic al cancerului mamar sunt eficiente preparatele:

a. levamizolulb. interferonulc. BCG vaccinuld. gamaglobulina

507.Ganglionii limfatici regionali a glandei mamare sunt:a) axilarib) supraclavicularic) parasternali (mediastinali)d) submandibulari.508.În tratamentul fibroadenomatozei difuze sunt folosite:a) tratamentul hepatotropb) vitaminoterapie c) rezecţia sectorală a glandei mamared) tratamentul radioterapic509.Ganglionii limfatici regionali, afectaţi metastatic, sunt:a) dolorib) indoloric) durid) de consistenţă elastică.510.Mamografia se efectuează anual la următoarele grupe de femei:a) de la 30-50 anib) mai mari de 50 anic) femeile din grupul de riscd) mai mari de 65 ani.511.Semnele radiologice principale ale cancerului glandei mamare sunt:a) opacitatea densă, iregulatăb) îngroşarea, ombilicaţia şi infiltrarea pieliic) acumularea microcalcinatelord) deformarea desenului structural.512.La pacientă în glanda mamară se palpează o formaţiune dură de dm 3,5x3,0cm. Ce metode de investigaţie sunt necesare pentru precizarea diagnosticului:a) mamografiab) puncţia diagnosticăc) limfografiad) termografia.513.În screeningul cancerului glandei mamare se folosesc următoarele metode de investigaţii:a) palparea glandei mamareb) mamografiec) ultrasonografie (USG)d) tomografie computerizată.514.Cancerul glandei mamare mai frecvent metastazează în:a) plămâni

32

b) oasec) ficatd) rinichi.515.Proliferarea epiteliului glandei mamare e cauzată de hiperproducerea:a) corticosteroizilorb) progesteronuluic) estrogenilord) androgenilor.516.În grupele de risc ale cancerului glandei mamare sunt incluse:a) bolnavele cu fibroadenomatoze

proliferativeb) bolnavele cu maladii ale endometriuluic) bolnavele cu mastite croniced) femeile după 50 ani cu masa

supraponderală.517.Rezecţia sectorală a glandei mamare e indicată în următoarele maladii:a) mastalgie şi fibroadenomatoză difuzăb) cistadenopapilom ori papilom intraductalc) fibroadenom d) fibroadenomatoză localizată.518.Semnele cutanate ale cancerului glandei mamare sunt:a) ombilicaţiab) semnul terenuluic) rotatinarea pieliid) retracţia mamelonului519.În afară de cancerul glandei mamare simptomele cutanate pot fi întâlnite şi în următoarele patologii:a) chist infectat b) fibroadenomatoză localizatăc) fibroadenomd) mastită cronică. 520.Ca profilaxie primară a cancerului glandei mamare e necesar:a) tratamentul anexitelor croniceb) tratamentul a maladiilor cronice a colului

uterinc) tratamentul disfuncţiei hepaticed) tratamentul hiperplaziilor dishormonale a

glandei mamare.521.Prin care 2 particularităţi se caracterizează fibroadenomul:a) formă ovalăb) creştere infiltrativă fără metastazăc) creştere expansivăd) sensibilă la palpare.522.Către volumul operaţiei radicale tip Holsted nu se referă:a) mastectomie simplă

b) mastectomie cu păstrarea muşchiului pectoral mic

c) mastectomie cu înlăturarea ambilor muşchi pectorali şi limfadenectomie

d) mastectomie cu păstrarea muşchiului pectoral mare şi limfadenectomie.

523.Factorii cancerogeni în apariţia unui cancer pulmonar (CP) sunt:

a. tabagismulb. poluarea aerului atmosfericc. iradierea solară excesivăd. factorul genetic

524.Formele histologice ale CP sunt:a. adenomatoasăb. tranzitocelularăc. pavimentoasăd. nediferenţiată (anaplazică)

525.Gradele de dispnee în CP sunt_a. gr.I - la un efort fizic esenţial, la implicarea

bronhiei lobareb. gr.II - la un efort fizic neesenţial - este

implicată bronhia lobarăc. gr.II - la un efort fizic neesenţial - este

implicată bronhia subsegmentarăd. gr.III - în repaus - la implicarea bronhiei

principale526.Cancerul pulmonar anaplazic este reprezentat de următoarele forme histologice:

a. pavimentoasă cu cheratinizareb. microcelularăc. macrocelularăd. polimorfă

527.Semnele radiologice precoce ale CP central sunt:

a. hipertransparenţab. atelectaziac. hipotransparenţad. pleurezia

528.În CP apical cu sindromul Pancoast-Tobias sunt depistate focare osteolitice la nivelul arcurilor costale ce urmează:

a. coasta Ib. coasta IIc. coasta IIId. coasta IV

529Metodele de tratament aplicate în CP sunt:a. chirurgicalăb. crioterapicăc. radioterapicăd. chimioterapică

530.Contraindicaţiile tratamentului radioterapic în CP sunt:

a. distrucţia tumorii cu hemoptizieb. st. T2N1M0

33

c. pleurezia canceroasăd. leucopenia mai joasă de 3000 şi

trombocitopenia mai mică de 100000531.Tratamentul imunoterapic în CP preconizează administrarea:

a. gamaglobulineib. vaccinului BCGc. hemotransfuziiled. decaresului (levamizolului)532.Stările precanceroase ale plămănului sunt considerate:a. BPOC (bronhopneumoniile obstructive

cronice)b. TBC cicatrizantăc. adenomuld. leiomiomul

533.Conform stadiului TNM cancerul pulmonar T2 înseamnă

a. tumoră ce nu depăşeşte 3 cm în dimensiunib. tumoră ce depăşeşte 3 cmc. bronhoscopic marginea tumorii este situată la

o distanţă nu mai mică de 2 cm de la carinăd. tumora implică pleura parietală

534.Sindromul Claude Bernard-Horner se manifestă prin:

a. miozăb. midriazăc. enoftalmd. blefaroptoză

535.Cancerul microcelular se întâlneşte mai frecvent:

a. la bolnavii de vârstă înaintatăb. în sediul perifericc. la bolnavii tinerid. cu sediul central

536.Semnele comune ale tomografiei regionale şi bronhografiei în CP central sunt:

a. stenoza bronhuluib. hipertransparenţac. semnul Holzkneht-Iacobsond. semnul bontului

537.Care sunt patologiile pulmonare ce prezintă dificultăţi în diagnosticul diferenţial al CP central:

a. limfogranulomatozab. sarcoidozac. TBC forma miliarăd. adenopatiile silicotice

538. Operaţiile clasice în CP sunt: a.pulmonectomia

b.lobectomiac.rezecţia cuneiformă a plămânuluid.lobectomia lărgită

539.Contraindicaţiile tratamentului chimioterapic în CP sunt:

a. multiple Mt în ggl şi la distanţăb. contraindicaţiile către tratamentul chirurgical

şi radioterapicc. leucocitopenia mai jos de 3000d. insuficienţa cronică renală

540.Timpul de dublare a tumorii (TDT) în CP conform morfologiei este:

a. forma anaplazică - 100 zileb. pavimentoasă - 100 zilec. adenomatoasă - 189 ziled. anaplazică - 33 zile

541.Sindromul Plummer-Vinson nu se întâlneşte la:

a. bărbaţib. femeic. copii fetiţed. copii băieţi

542. Formele clinico-anatomo-radiologice ale cancerului pulmonar (CP) central sunt:

a. endobronhialăb. peribronhială nodularăc. apicalăd. peribronhială ramificată

543. N3 din sistemul TNM în CP simbolizează:a. sunt afectaţi ggl mediastinali sau ai hilului

pulmonar homolateralb. afectarea ggl mediastinali şi ai hilului

pulmonar contralateralc. afectarea ggl prescalenicid. afectarea ggl supraclaviculari homo- sau

contralateral544. Sindromul Pancoast-Tobias se manifestă prin:

a. dureri de braţ şi antebraţb. hipotrofia mm tenori şi hipotenoric. îngroşarea şi sclerozarea oaselor

metacarpiene şi metatarsiene tip «baghete de toboşar»

d. contractarea mm. braţului şi antebraţului545. Căile de metastazare a CP sunt:

limfogenăprin inplantarehematogenămixtă

546. Bioptatul pentru examenul histopatologic în CP central poate fi prelevat când tumora primară este situată în:

a. bronhia subsegmentarăb. bronhia de ordinea a 5-ac. bronhia segmentarăd. bronhia lobară şi centrală

547. Care patologii pulmonare prezintă dificultăţi în diagnosticul diferenţial al CP periferic:

a. tuberculomul

34

b. chistul hidaticc. teratoamele mediastinaled. pneumonia cronică recidivantă

548. Complicaţiile precoce şi tardive postoperatorii în tratamentul CP sunt:

a. dehiscenţa suturilor bontului bronhialb. pneumotoraxulc. dumping sindromuld. atelectazia lobului restant

549. Tratamentul chimioterapic în CP este mai bun în următoarele metode:

a. monoterapie cu ciclofosfanb. polichimioterapie (ciclofosfan + adriamicină

+ vincristină)c. polichimioterapie (ciclofosfan + 5-FU +

depoprover)d. polichimioterapie (ciclofosfan + adriamicină

+ cisplatină)550. Ţările cu cea mai înaltă incidenţă de cancer pulmonar sunt:

a. Moldovab. Angliac. Cehiad. Finlanda

551. Formele clinice ale cancerului pulmonar periferic sunt:

a. sfericăb. hepaticăc. sub formă de pneumonied. apicală

552. În cancerul pulmonar tusea se întâlneşte când tumora este situată:

a. în bronhia centralăb. în bronhia lobarăc. în bronhioled. în bronhia segmentară

553. În formele atipice ale cancerului pulmonar cava-sindromul nu se întâlneşte în:

a. forma hepaticăb. forma osoasăc. forma mediastinalăd. cerebrală

554. Biopsia tip Daniels nu se referă către ggl:a. mediastinalib. prescalenicic. supraclavicularid. axilari

555. În cancerul pulmonar periferic confirmarea citologică poate fi realizată prin următoarele metode:

a. analiza multiplă a sputeib. examenul citologic prelevat prin brosaj în

bronhoscopie

c. examenul citologic prelevat prin puncţie transtoracică sub controlul radiologic

d. examenul citologic prelevat prin lavajul apelor reziduale în bronhoscopie

556. În cancerul pulmonar metastazele limfatice sunt mai frecvente în următoarele grupuri de ggl:

a. mediastinalib. hilaric. prescalenicid. axilari

557. Supravieţuirea bolnavilor la 5 ani după tratamentul radical în CP conform datelor lui E.B.Peterson constituie:

a. în stadiul I - 90%b. în stadiul II - 41,3%c. în stadiul III - 18,4%d. în stadiul I - 48,5%

558. Reacţiile adverse în rezultatul tratamentului chimioterapic sunt:

a. greţuri şi vomeb. insuficienţă pulmonarăc. hemoragii pulmonared. gastroenterite

559.Incidenţa sporită a cancerului esofagian se întâlneşte în:a) Franţab) Rusiac) Moldovad) Mongolia560.Cele mai periculoase substanţa cancerogene sub formă de aerosol care pot determina cancerul bronhopulmonar sunt:a) arsenicum şi compuşii săib) asbestulc) diclormetileteruld) cromul561.Care stări precanceroase nu sunt caracteristice pentru plămân:a) hemangiomulb) adenomulc) leiomiomuld) silicoza562.Pentru forma de creştere endofită a cancerului esofagian nu este caracteristică:a) papilomatoasăb) ulceroasăc) infiltrativăd) polipoidă563.Metastazele cancerului pulmonar în oase afectează preponderent:a) porţiunea toracică şi lombară a coloanei

vertebraleb) oasele bazinuluic) oasele craniului

35

d) oasele tubulare564.Manifestările clinice ale cancerului pulmonar central sunt:a) tuseab) dispneeac) hemoptiziad) dureri în torace din partea afectată.565.Stările precanceroase ale esofagului sunt:a) esofagitele croniceb) diverticulii esofagienic) refluxul esofagiand) displazia566.Către semnele locale ale cancerului esofagian nu se atârnă:a) hipersalivaţiab) tuseac) sindromul Hornerd) regurgitaţia567.Cancerul periferic cu centralizarea procesului se manifestă prin:a) dureri în toraceb) tusec) dispneed) blefaroptoză568.Diagnosticul radiologic obligatoriu al cancerului bronhopulmonar include:a) tomografie computerizată (TC)b) microradiofotografiec) radiografie toracicăd) bronhografie.569.Sindromul Pierre-Marie-Bamberger se exprimă prin:a) îngroşarea şi sclerozarea oaselor tubulareb) degete sub formă de „baghete ale

toboşarului”c) dureri şi edeme în regiunea articulaţiilor

marid) exostoze570.Semiotica radiologică a cancerului esofagian depinde de:a) dimensiunele tumoriib) forma de creştere a tumoriic) nivelul de implicare a peretelui esofagiand) forma morfologică571.Scopul examenului bronhoscopic în cancerul bronhopulmonar este:a) depistarea procesului tumoral în arborele

traheo-bronşicb) aprecierea răspândirii procesului tumoralc) confirmarea morfologică a tumoriid) aprecierea eficacităţii tratamentului

procesului tumoral al arborelui traheobronşic

572.Cancerul pulmonar central necesită diferenţiere de următoarele afecţiuni:a) tuberculozăb) sarcoidozăc) formaţiunele tumorale bronşice de origine

epitelialăd) Maladia Hodjkin573.Care metodă de diagnostic permite în mare măsură stabilirea cancerului esofagian:a) radiologicăb) endoscopicăc) ultrasonografiad) laparoscopia574.Operaţiile radicale în cancerul bronhopulmonar sunt:a) lobectomieb) bilobectomiec) pneumonectomied) segmentectomie575.Tratamentul cancerului pulmonar pavimentos operabil include:a) intervenţie chirurgicalăb) chimioterapiec) radioterapied) intervenţie chirurgicală+chimioterapie576.Operaţiile econome în cancerul periferic sunt:a) lobectomieb) segmentectomiec) rezecţie superficialăd) rezecţie cuneiformă577.Tratamentul cancerului esofagian local avansat cu sediul în porţiunea toracică este:a) chirurgicalb) radioterapicc) chimioterapicd) chirurgical+chimioterapic578.Scopul chimioterapiei neoadjuvante în cancerul pulmonar este:a) diminuarea dimensiunilor tumorii primareb) distrugerea micrometastazelorc) sporirea rezecabilităţii plămânuluid) sporirea ratei supravieţuirii bolnavilor.

579.Stările precanceroase ale esofagului sunt:a. esofagitele croniceb. cicatricele postcombustionalec. leiomiomuld. adenomul

580.În 3/superioară a esofagului cancerul poate implica următoarele straturi de ţesut:

a. mucoasa şi submucoasab. mucoasa, submucoasa şi muscularac. mucoasa, submucoasa, musculara şi

adventicia

36

d. toate cele enumerate + seroasa581.Principalele metode de diagnostic în cancerul esofagian (CE) sunt:

a. radiologicăb. endoscopică (esofagoscopia)c. TCd. laparoscopică

582.Semnele radiologice în diagnosticul cancerului esofagian (CE) sunt:

a. defectul de umplereb. dilatarea suprastenotică a esofagului în formă

de pâlniec. compresia extrinsecă a esofaguluid. depoul de bariu «nişa»

583.Reacţia Greghersen nu este rezultatul:a. hemogrameib. sindromul Staufferc. hipodisproteinemiad. depistarea hemoragiilor oculte

584.Pentru esofagoplastie după rezecţiile şi extirpaţiile esofagului pe motive de cancer pot fi folosite:

a. intestinul subţireb. colonul dreptc. rectuld. stomacul

585.Cancerul esofagian (CE) cervical poate implica:

a. traheeab. aortac. tiroidad. n.recurent

586.Semnele radiologice în CE sunt:a. defectul de umplereb. dilatarea suprastenotică «în pâlnie»c. atelectaziad. depou de bariu «nişa»

587.Metodele principale de tratament în CE sunt:a. chirurgicalăb. radioterapicăc. chimioterapicăd. crioterapică

588.Radioterapia preoperatorie este indicată în stadiile:

a. T3N1M0

b. T2N1M0

c. T4N1M1

d. T2N0M0

589. Ţările cu cea mai înaltă incidenţă de cancer esofagian (CE) sunt:

a. Iranb. Kazahstanc. Republica Sud Africanăd. Moldova

590. Semnele sindromului Plummer-Vinson sunt:a. anemiab. aclorhidriac. disfagiad. hipotrofia mucoasei cav. bucale, faringelui

şi esofagului591. Cancerul esofagian metastazează mai frecvent în:

a. ficatb. gl.mamarăc. stomacd. plămâni

592. Pentru depistarea metastazelor în CE sunt indicate următoarele investigaţii:

a. esofagoscopiab. mediastinoscopiac. gastroscopiad. laparoscopia

593. Volumul şi caracterul tratamentului CE sunt în conformitate cu:

a. sediul tumoriib. stadiul tumoriic. forma histologicăd. forma de creştere a tumorii

594. Operaţiile paliative în CE cu disfagie totală sunt următoarele:

a. anastomoza colaterală esofago-gastricăb. gastrostomia Toproverc. gastrostomia Vitzeld. gastrojejunoanastomoza

595. Ţările cu cea mai înaltă incidenţă de cancer esofagian sunt:

a. Iranulb. Kazahstanulc. Republica Sud-africanăd. Moldova

596. Cine dintre chirurgii ruşi au activat în chirurgia oncologică a esofagului:

a. B.V.Petrovskib. Iu.E.Beriozovc. M.I.Cuzind. E.B.Peterson

597. Formele histologice ale cancerului esofagian sunt:

a. pavimentoasăb. tranzitocelularăc. adenomatoasăd. macroacinară

598. Semnele clinice principale în cancerul esofagian sunt:

a. disfagiab. hipertermiac. sialoreead. voma

37

599. Patologiile ce necesită un diagnostic diferenţial cu cancerul esofagian sunt:

a. cardiospasmulb. diverticululc. anevrismul de aortăd. hamartom pulmonar

600. Operaţiile clasice în cancerul esofagian sunt:a. operaţia Torecb. operaţia Lewisc. operaţia Czernyd. operaţia Garlock

601.Formele exofite ale cancerului gastric (CG) sunt:

a. polipoidăb. cancer «în farfurie»c. conopidiformăd. ulceroasă

602.Principalele metode de diagnostic în depistarea tumorii primare a stomacului sunt:

a. radioscopia-grafia gastricăb. TCc. USGd. fidrogastroscopia

603.Limfadenectomia în CG poate fi:a. curativăb. profilacticăc. nu se efectuează nici într-un cazd. se efectuează numai în «a»

604.Contraindicaţiile absolute către operaţiile radicale în CG sunt:

a. stadiul depăşit cu Mt la distanţăb. insuficienţa hepatică decompensatăc. metastazele ggl la nivelul N2

d. insuficenţa cronică renală decompensată605.Formele histologice adenomatoase ale cancerului gastric (CG) sunt reprezentate astfel:

a. solidăb. coloidăc. pavimentoasăd. schiroasă

606.Ascita în CG este caracteristică pentru metastazele:

a. hepaticeb. Virchowc. parietale ale peritoneuluid. mediastinale

607.Gastrectomia este indicată în sediul şi forma de creştere ale CG:

a. proximal infiltrativb. corpul gastric forma exofităc. distal forma exofităd. corpul gastric forma exofită

608. Maladiile precanceroase ale stomacului sunt:a. ulcerul gastric

b. ulcerul duodenalc. polipoza familialăd. cardiospasmul

609. Care grupuri de ggl ai stomacului corespunde N2:

a. ggl ai a. coronare şi trunchiului celiacb. ggl ai a. mezenterice superioare şi inferioarec. ggl ai a. hepatice comuned. ggl ai a. lienale şi cei intrasplenici

610. Stenoza pilorică în Cr gastric se manifestă prin semnele următoare:

a. senzaţie de plenitudine în epigastrub. disfagiec. vomed. hematemezis

611. Diagnosticul diferenţial în cancerul gastric trebuie de efectuat cu:

a. polipoza difuzăb. polipii solitari adenomatoşic. ulcerul gastricd. ulcerul duodenal

612. Rezecţia subtotală proximală a stomacului este indicată în stadiile: a. T2N1M0 forma exofită

b. T4N0M0 forma exofităc. T2N0M0 forma infiltrativ-difuzăd. T2N0M1 forma exofită

613. Maladiile precanceroase ale stomacului sunt:ulcerul gastriculcerul duodenalpolipoza familialăgastrita cronică hipoacidă

614. Factorii cancerigeni imunodeficienţi pentru stomac sunt:

a. agamaglobulinemia Xb. sindromul Gardnerc. hipoplazia timicăd. imunodeficienţă cu timom

615. Sindromul hemoragic în cancerul gastric se întâlneşte mai frecvent în următoarele forme de creştere:

a. exofităb. infiltrativ-ulceroasăc. infiltrativ-difuzăd. în formele mixte

616. Gastroscopia cu biopsia tumorii poate fi mai informativă în următoarele forme de creştere:

a. exofităb. infiltrativ-difuzăc. infiltrativ-ulceroasăd. în formele mixte

617. Operaţiile radicale complexe sunt indicate în următoarele stadii ale cancerului gastric:

a. T3N3M0

38

b. T4N1M0

c. T2N2M1

d. T4N0M0

618.Care sunt markerii cancerului hepatic (CH):a. alfa, beta fenolftaleinab. LDHc. ACE d. interferonul

619.Transplantul de ficat în CH nu este indicat în:a. segmentectomieb. rezecţia lobului dreptc. hepatectomied. rezecţia subtotală a ficatului

620.Pronosticul în tratamentul radical al cancerului hepatic (CH)depinde de:

a. stadiul tumoriib. bolile concomitentec. forma histologicăd. forma de creştere a tumorii

621.Căile de metastazare a CH sunt:a. limfogenăb. hematogenăc. v.cava inferioarăd. v.cava superioară

622. Care sunt markerii principali în cancerul hepatic (CH):

a. alfa-fetoproteinab. LDHc. ACEd. interferonul

623. Precancerele hepatice preponderente sunt: a. hepatita B

b. echinococoza hepaticăc. ciroza hepaticăd. colecistita calculoasă cronică

624.. Metodele principale de tratament radical în CH sunt:

a. radioterapicăb. chirurgicalăc. combinatăd. complexă

625. Metodele combinate radicale în tratamentul CH sunt în stadiile:

a. T3N1M0

b. T2N1M0

c. T2N0M0

d. T4N1M1

626. Metodele principale în diagnosticul cancerului hepatic sunt:

a. laparoscopiab. laparocentezac. TCd. USG

627. Metodele paliative de tratament al cancerului hepatic sunt:

a. radioterapiab. lobectomia hepaticăc. chimioterapiad. radioterapia + chimioterapia

628.Prelevarea bioptatului pentru confirmarea histologică a cancerului cefalic pancreatic este posibilă prin laparoscopie în:

a. metastazele hepaticeb. Mt parietale ale peritoneuluic. din tumora primarăd. Mt mediastinale

629.Tratamentul radical în Cr ZPD este posibil în stadiile:

a. T2N0M0

b. T2N1M0

c. T3N0M1

d. T4N2M0

630.Pronosticul în tratamentul cancerului ZPD corelează cu:

a. sediul tumoriib. forma de creşterec. forma histologicăd. stadiul cancerului

631. Duodenoscopia pune cu certitudine diagnosticul de cancer în sediile:

a. papila Vaterb. Cr cefalic cu implicarea duodenuluic. Cr corpului pancreaticd. Cr coledocului cu extinderea la duoden

632.Tratamentul radical în cancerul cefalic pancreatic este indicat într-un singur moment dacă icterul are o durată de:

a. o săptămânăb. până la o lunăc. peste 2 lunid. peste 3 luni

633. Enumeraţi operaţiile paliative în cancerul ZPD:

a. rezecţia pancreatoduodenalăb. colecistostomiac. colecistojejunostomiad. coledocojejunostomia

634. Tratamentul radical chirurgical într-un singur timp în Cr ZPD în dependenţă de icter poate fi admis:

a. în perioada preictericăb. când icterul mecanic persistă 2 lunic. când icterul mecanic nu depăşeşte 1 lunăd. când icterul mecanic depăşeşte 3 luni

635. Metodele de bază în depistarea cancerului cefalic primar al pancreasului sunt:

a. duodenoscopia relaxantă

39

b. TCc. USGd. CPGR endoscopică (colangiopancreatografia

retrogradă endoscopică)636. Către tratamentul radical în cancerul pancreatic se referă:

a. rezecţia pancreatoduodenalăb. rezecţia pancreatoduodenală + chimioterapiac. radioterapia + chimioterapiad. chimioterapia

637. Contraindicaţiile absolute către tratamentul radical în cancerul ZPD sunt:

a. cancerul pancreasului cefalic cu metastaze hepatice

b. Cr coledocului cu metastaze ganglionarec. Cr capului pancreatic cu implicarea peretelui

duodenald. Cr papilei Vateri cu metastaze Virchov

638.Principalele metode de diagnostic al tumorii primitive în cancerul de colon (CC) sunt:

a. TCb. radiologicăc. USGd. endoscopică

639.În hemicolonectomia dreaptă este indicată ileotransversoanastomoza tip:

a. termino-terminalăb. termino-lateralăc. latero-lateralăd. nici «b» nici «c»

640.Metodele principale de diagnostic al cancerului de colon (CC) în aspect de stadializare, de depistare a Mt sunt:

a. TCb. FCSc. RRSd. USG

641.Operaţiile paliative în CC sunt:a. cecostomiab. ileo-transverso-anastomozac. transverso-anastomozad. sigmoidostomia în cancerul colonului

descendent642.Semnele radiologice în CC sunt:

a. depou de bariu sau «nişa»b. megacolonc. rigiditate segmentarăd. defect de umplere

643. Metodele radicale de tratament în cancerul de colon (CC) sunt: a. chirurgicală

b. radioterapicăc. chirurgicală + chimioterapicăd. complexă

644. Cele mai frecvente forme clinice întâlnite ale cancerului colonului stâng sunt:

a. toxico-anemicăb. enterocoliticăc. atipicăd. ocluzivă

645. Rezecţia segmentară a colonului pe motive de cancer poate fi efectuată în următoarele sedii ale tumorii:

a. colonul ascendentb. colonul descendentc. treimea medie a colonului transversd. treimea medie a sigmoidului

646.Formele histologice ale cancerului rectal (CR) sunt:

a. tranzitocelularăb. adenomatoasăc. pavimentoasăd. microcelulatră

647.Operaţiile radicale în CR sunt:a. operaţia Dixonb. anastomoza transversorectalăc. operaţia Qenu-Milesd. operaţia Babcock-Mandache-Chiricuţă

648.Care sunt metodele paliative de tratament în CR:

a. cecostomia+chimioterapiab. anastomozele colaterale + radioterapiac. sigmoidostomia+chimio+radioterapiad. chimioterapia

649. Formele de creştere a cancerului rectal (CR) sunt:

a. infiltrativ ulceroasăb. infiltrativ difuzăc. perforativăd. exofită

650.Tratamentul radical în CR poate fi:a. chirurgicalb. chimioterapicc. chirurgical+radioterapicd. radioterapic

651. Metodele de diagnostic în cancerul rectal (CR) sunt:

a. irigoscopiab. USGc. rectoromanoscopia cu biopsied. fibrocolonoscopia

652. Care dintre operaţiile în CR nu pot avea şi un caracter paliativ: a. operaţia Dixon

b. operaţia Hartmannc. operaţia Qenu-Milesd. operaţia Babcock-Mandache-Chiricuţă

40

653. Care sunt metodele de tratament radical în CR:

a. chirurgicalăb. chimioterapicăc. radioterapicăd. combinată

654. Stările precanceroase ale rectului sunt:a. paraproctita acutăb. adenomulc. polipoza familialăd. tromboza hemoroidală

655. Metodele radicale de tratament în cancerul rectal sunt:

a. sigmoidostomiab. rezecţia abdomino-analăc. metoda combinatăd. metoda complexă

656. Pronosticul tratamentului în cancerul rectal este în corelaţie cu:

a. forma de creştere a tumoriib. vârsta bolnavuluic. forma histologicăd. radicalitatea metodei de tratament

657. Între căile de extindere ale cancerului colonic sunt incluse caile: a) Directă b) Limfatică c) Perineurală d) Peritoneală e) Venoasă 658. Cancerul de colon poate genera o urgenţă atunci cînd se manifestă prin: a) stenoza colonică cu sindrom ocluziv b) perforaţie cu sindrom peritonitic c) sindrom paraneoplazic d) sângerare digestivă inferioară brutală 659. Care dintre urmatoarele afirmaţii cu privire la cancerul de colon localizat pe sigmoid este adevarată: a) Reprezintă cea mai frecventă localizare a cancerului de colon b) Tumorile se dezvoltă de regulă infiltrativ stenozant c) Tulburările de tranzit reprezintă elementar esenţial al tabloului clinic d) Rectoragiile reprezintă un important semnal de alarmă e) Modificarile de formă ale bolului fecal pot fi caracteristice 660. Irigografia poate preciza prezenţa unei tumori colonice sau ridică suspiciunea unei tumori atunci când evidenţiază o imagine caracteristică: a) Lacuna

b) Stenoza c) Stopul total al substanţei de contrast d) Fistula gastro-colică 661. Scopul tratamentul chirurgical in cancerul colonic include: a) Exereza larga a tumorii b) Indepartarea ariilor ganglionare de drenaj c) Restabilirea continuităţii digestive d) Chimioterapia intraoperatorie e) Detectarea leziunilor tumorale metacrone 662. Care dintre urmatoarele afirmaţii cu privire la hemicolectomia dreapta este incorecta?a) Este recomandată ca tratament chirurgical în cancerul flexurii drepte b) Presupune indepărtarea si a ultimilor 10 cm de ileon c) Extinderea hemicolectomiei permite ridicarea unei tumori situate pe prima parte a colonului descendent d) Această operaţie implică extirparea ganglionilor epicolici, paracolici si intermediari e) Refacerea continuitaţii digestive este posibilă numai dupa un interval de 3 luni 663. Între complicaţiile postoperatorii ale chirurgiei cancerului colonic se pot întîlni:a) Dehiscenţa anastomozei b) Peritonita c) Hemoragia d) Supuraţia plagii e) Trombembolismul pulmonar

664.Care dintre formele histologice descrise mai jos nu se referă către cancerul renal parenchimatos:a. pavimentoasăb. microcelularăc. alveolară (cu celule clare)d. tranzitocelular665.Investigaţiile ce sporesc diagnosticul tumorii renale primare sunt:a. USGb. urografia descendentăc. limfografia inferioarăd. TC666.În cancerul renal st. T3a-bN1M0 sunt indicate următoarele metode de tratament:a. TGT preoperatorieb. nefrectomiac. radio+chimio+hormonoterapia postoperatoried. crioterapia intraoperatorie

667.Tratamentul hormonal în cancerul renal este constituit din:

a. 17-oxiprogesteronăb. testosteronulc. androcur

41

d. depoprover668.Tumorile benigne epiteliale ale parenchimului renal sunt:

a. adenomul papilarb. adenomul alveolarc. fibromuld. adenomul tubular

669.Care dintre formele histologice enumerate mai jos nu se referă către CR parenchimatos:

a. tubularăb. papilarăc. tranzitocelularăd. adenomatoasă

670.Simbolul T3N2M0 în CR înseamnă:a. tumoră cu invadarea v.renale în limitele

fasciei Gerotab. Mt ggl mediastinalic. Mt ggl de la 2 la 5 cm în dimensiunid. Mt la distanţă lipsesc

671.Sindromul Stauffer în CR este constituit din datele de laborator ce urmează:

a. alfa1 şi alfa2 hipoglobulinemieb. hipoalbuminemiec. fosfataza alcalină sporită şi

hipoprotrombinemied. policitemie

672.Radioterapia preoperatorie în CR este indicată în stadiile:

a. T2N1M0

b. T3N0M0

c. T4N1M0

d. T2N0M0

673.Pronosticul tratamentului radical în CR este în conformitate cu:

a. stadiul tumoriib. sediul tumoriic. forma de creştere d. vârsta bolnavului

674. Tumorile benigne epiteliale ale bazinetului renal sunt:

a. papilomul tipicb. papilomul atipicc. angiomuld. endometrioza

675. Care dintre formele histologice nu se referă către cancerul bazinetului:

a. cancerul tubular (cu celule închise)b. cancerul pavimentosc. cancerul tranzitocelulard. cancerul alveolar (cu celule clare)

676. Triada simptomatică a cancerului renal este: a. hematuria

b. durereac. dizuria

d. palparea tumorii677. Estimarea stadiului cancerului renal poate fi efectuată prin investigaţiile următoare: a. USG

b. urografia descendentăc. limfografia inferioarăd. cistoscopia cu biopsie

678. Abordul chirurgical în nefrectomie poate fi:a. lombotomicb. toracalc. toraco-abdominald. abdominal

679. Bolnavii după un tratament radical pe motive de cancer renal necesită o supraveghere în următoarea modalitate:

a. în primul an după tratament se prezintă la control peste fiecare 3 luni

b. în al 2-lea an - o dată pe anc. în al 3-lea an după operaţie - o dată pe and. în al 2-lea an - la fiecare 6 luni

680. Tumorile benigne neepiteliale ale parenchimului renal sunt:

a. fibromulb. angiomulc. adenomuld. adenomul tubular

681. Care dintre căile de extindere a cancerului renal sunt relativ mai tardive:

a. limfogenăb. extindere localăc. hematogenă

682. Formele clinice ale cancerului renal sunt:a. hematuricăb. tumoralăc. febrilăd. centrală

683. Diagnosticul diferenţial al cancerului renal de tuberculoză este sporit de următoarele metode:

a. depistarea bacilului Kochb. reacţia Bence-Jonnes pozitivăc. reacţia Kweim pozitivăd. probele Mantu pozitive

684. Preparatele chimioterapice în tratamentul cancerului renal sunt:

a. adriamicinab. vincristinac. 5-FUd. Ciclofosfanul

685.În grupul de risc a CR sunt:a) maladiile cronice renaleb) anomaliile de dezvoltarec) leucoplazia mucoasei vezicii urinared) urolitiaza.

42

686.Din formele morfologice rar întâlnite în CR sunt:a) alveolarb) adenocarcinomc) tubulard) pavimentos.687.Formele de creştere a CR sunt:a) nodularăb) mixtăc) infiltrativăd) exofită.688.Tumorile maligne ale bazinetului renal sunt:a) tranzitocelulareb) pavimentoasec) adenocarcinomd) angiosarcom.689.Sediul CR este mai frecvent:a) polar superiorb) polar inferiorc) regiunea medied) centrală.690.Metastazele CR îndepărtate sunt frecvente în:

a. pulmonb. oasec. stomacd. ganglionii limfatic ai hilului renal.

691.Adenopatiile regionale CR sunt: a. hilul renal b. paracoval c. paraaortal d. paravertebral.

692.Gradul de diferenţiere histologic CR este: a. anaplazic b. diferenţiere medie c. slab diferenţiat d. bine diferenţiat.

693.Simptomele clinice frecvent întâlnite în CR:

a. dizurie b. hematurie c. algic d. fibril.

694.Cauza durerilor în CR: a. extinderea capsulei b. compresia trunchiurilor nervoase regionale c. concreşterea tumorii în trunchiurile nervoase regionale şi îndepărtate d. extinderea peduncului renal.

695.Metastazele CR în plămâni se manifestă: a. prin tuse b. hemoptizie c. dispnee

d. dureri în cutia toracică.696.Formele clinice CR:

a. hematurică b. tumorală c. doloră d. pulmonară.

697.Diagnosticul CR se bazează pe: a. radioimagistică b. endoscopică c. TC (tomografie computerizată) şi RMN d. Ecografie

698.Fazele angiografiei selective CR sunt: a. arterială b. venoasă c. limfatică d. excretorie

699.Tratamentul radical CR este: a. chirurgical b. combinat c. complex d. imunoterapic.

700.Metoda radicală chirurgicală CR este: a. nefrectomia b. rezecţia parţială c. enuclearea tumorii d. rezecţie subtotală.

701.Prognosticul CR depinde de: a. stadiul maladiei b. histologice c. vârsta d.metoda de tratament.702.Precancerele vezicii urinare sunt:

a. adenomul de prostatăb. papilomul v. urinarec. bilharzioza v. urinared. cistitele cronice recidivante

703.Formele de creştere a cancerului v. urinare este:

a. exofităb. infiltrativ difuzăc. infiltrativ ulceroasăd. sclerozantă

704.Triada semnelor clinice în cancerul v. urinare este:

a. hematuriab. palparea tumoriic. dizuriad. durerile suprapubiene

705.Care dintre investigaţiile de mai jos nu pot caracteriza tumora primitivă a v. urinare:

a. pneumocistotomografiab. limfografia cu contrastc. flebografia

43

d. policistografia Temiliescu706.Care sunt metodele de tratament ale cancerului v. urinare:

a. chirurgicalăb. radioterapicăc. crioterapicăd. combinată

707.Ţările cu cea mai mare incidenţă a Cr vezicii urinare sunt:

a. Rusiab. Sudanulc. Moldovad. Gana

708.Stadiul T3N3M0 în Cr v. urinare înseamnă:a. tumora primară are extindere paravezicalăb. tumora implică organele adiacentec. sunt depistate Mt în ggl regionali ce depăşesc

5 cm în dimensiunid. sunt depistate Mt în ggl regionali cu

dimensiunile de peste 5 cm709.Procentul manifestărilor clinice în Cr v. urinare este în ordinea următoare:

a. hematuria - 90%b. dizuria 25-37%c. palaparea tumorii 57%d. durerile - 12,5%

710. Care sunt investigaţiile ce nu prezintă informaţie referitor la Mt ggl şi hematogene în Cr v. urinare

a. USGb. TCc. triplocistografiad. cistografia cu contrast dublu

711.Metodele de tratament în Cr v. urinare st.T3N1M0 sunt:

a. radio+chimioterapia preoperatorieb. radioterapia+chimioterapia postoperatoriec. chirurgicală în asociere cu cele prezentate

mai susd. monospecializată chirurgicală

712.Care dintre metodele de tratament al Cr v. urinare nu asigură un caracter radical.

a. chirurgicalăb. chirurgicală+radioterapicăc. radioterapică+chimioterapicăd. chimioterapică+radioterapică+imunoterapică

713. Care sunt tumorile benigne neepiteliale ale vezicii urinare:

a. fibromulb. epiteliomulc. lipomuld. angiomul

714. Care dintre formele de propagare şi extindere se referă către procesul de metastazare a cancerului v. urinare: a. extinderea pe peretele intern al v. urinare

b. limfogenăc. hematogenăd. paravezicală

715. Care indici ai hemogramei se modifică în cancerul v. urinare:

a. leucociteleb. limfocitelec. VSHd. indicele de culoare

716. Care sunt investigaţiile pentru estimarea gradului de metastazare în ggl şi la distanţă în cancerul vezicii urinare:

a. limfoscintigrafia cu Au98

b. flebografia pelvianăc. USG hepatică şi paraaortocavalăd. cistoscopia cu biopsie

717. În care stadiu al Cr v. urinare este indicată RTU (rezecţia transuretrală):

a. TisN0M0

b. T1-2N0M0

c. T1-2N0M1

d. T3N0M1

718. Care sunt factorii cancerigeni în apariţia unui cancer al vezicii urinare:

a. chimicib. factorii viralic. silicozad. tuberculoza vezicii urinare

719. Formele histologice ale cancerului vezicii urinare sunt:

a. tranzitocelularăb. alveolarăc. pavimentoasăd. tubulară (cu celule clare)

720. Care sunt ggl regionali pentru vezica urinară:a. ggl pelvienib. ggl pe parcursul vaselor obturatoriic. ggl iliacid. ggl paraaortocavali

721. În ce procente din cazuri sunt alteraţi indicii analizei generale de urină:

a. hematuria microscopică - 50%b. hematuria microscopică - 98%c. leucocituria - 68,7%d. leucocituria - 98%

722. Care dintre metodele de diagnostic dispun de o informativitate mai sporită în formele infiltrative de cancer al vezicii urinare:

a. TCb. policistografia Temiliescu

44

c. cistoscopia cu biopsied. flebografia pelviană

723.Afecţiunile pretumorale în cancerul vezicii urinare sunt:

a. leicoplazia mucoasei vezicii urinare b. cistitele ulceroase cronice c. calculii vezicii urinare d. echinococoza.

724.Structura histologică a cancerului vezicii urinare:

a. tranzitocelular b pavimentos c. fibros d. schiros.

725.Formele de creştere a cancerului vezicii urinare:

a. exofită b. endofită c. ulceroasă-infiltrativă d. infiltrativă.

726.Stadiile cancerului vezicii urinare mai des întâlnite:

a. T1N0M0

b. T2N0M0

c. T3N0M1

d. T1N1M0

727.Simptomele frecvent întâlnite în cancerul vezicii urinare:

a. macrohematurie b. dureri c. pierdere în pondere d. tomografie computerizată.

728.Simptomele locale ale cancerului vezicii urinare:

a. macrohematurie totală b. macrohematurie terminală c. strongurie d. isurie paradoxală.

729.Semnele principale radiologice sunt: a. defect de umplere b. ureterohidronefroză bilaterală c. pierderea elasticităţii peretelui vezicii urinare d. „nişa” vezici urinare.

730.Cistoscopia permite în cancerul vezicii urinare:

a. aprecierea sediului tumorii b. forma de creştere c. stadiului d. forma histologică.

731.Rolul TC(tomografie computerizată) în diagnosticul cancerului vezicii urinare:

a. aprecierea răspândirii procesului b. aprecierea tumorii

c. localizării procesului d. forma de creştere.

732.Ultrasonografia în cancerul vezicii urinare nu permite:

a. aprecierea formei de creştere b. aprecierea tumorii prezente c. metastazare în căile urinare superioare d. aprecierea stadiei.

733.Metodele principale de diagnostic în cancerul vezicii urinare sunt:

a. Roentghenologică b. Endoscopică c. Chirurgicală d. Radioisotopică.

734.Tratamentul cancerului vezicii urinare este:

a. chirurgical b. combinat c. imunoterapic d. endocrin.

735.Volumul operaţiilor radicale chirurgicale în cancerul vezicii urinare:

a. RTUV b. RTUP c. Hemirezecţia vezicii urinare d. Cistectomia+rezecţia ficatului

736.Operaţiile paliative în cancerul vezicii urinare:

a. epicistostomia b. ureterostomia c. nefrostomia d. operaţia Hartman.

737.Pronosticul Cancerului vezicii urinare depinde de:

a. stadiul b. forma de creştere c. volumul chirurgical d. vârstă.

45