TESTE PENTRU EXAMEN Curs Chirurgie generală. Facultatea Stomatologie

__________________________________________________________ APENDICITELE

1.CS. Odată stabilit diagnosticul de apendicită acută, intervenţia chirurgicală trebuie practicată: A)*în urgenţă imediată B) in urgenţă Întîrziată C) nu are importanţă momentul operator D) peste trei luni de la debut E) la apariţia simptoamelor peritoneale

2.CS. Care dintre afecţiunile de mai jos trebuie EXCLUSĂ în primul rând la un bolnav vârstnic cu dureri în fosa iliacă dreapta? A) apendicita acută B) ileita terminală C) invaginaţia ileocecală D)*neoplasmul de cec E) colita spastică

3.CS. În cazul în care se intervine la un bolnav cu diagnosticul de apendicită acută printr-o incizie Mac Burney iar explorarea evidenţiază prezenţa unei peritonite generalizate de cauză apendiculară, acţiunea corectă este: A) continuarea intervenţiei chirurgicale prin incizia iniţială B) mărirea inciziei iniţiale C)*practicarea unei incizii mediane pentru a permite o explorare şi o toaletă corespunzătoare a cavităţii peritoneale D) trecerea la tratament conservativ E) numai drenarea cavităţii abdominale

4.CS. O femee în vârsta de 36 ani se internează cu dureri şi apărare musculara în hemiabdomenul drept, vărsături, febră şi leucocitoză. La ce afecţiune vă gîndiţi? A) hernie hiatală B) infarctul intestinomezenteric C)*apendicită acută D) pancreatită acută E) torsiunea de organ

5.CS. Un apendice turgescent "maciucat" la vârf, cu seroasa mată şi mezoul infiltrat, prezintă un proces de: A) apendicită acută catarală B)*apendicită acută flegmanoasă C) apendicită cronică D) apendicită gangrenoasă E) apendicită secundară 6.CS. Sediul durerii la debut în apendicita acută este în: A) fosa iliacă dreaptă B)*epigastru C) întreg abdomenul D) fosa iliacă stânga E) hipogastru

1

7.CS. Examenul obiectiv abdominal la un bolnav cu plastron Apendicular, stabileşte: A)*O formaţiune tumorală neregulată dureroasă, aderenţiată la tegumentele fosei iliace drepte: B) o tumefacţie fluctuentă, dureroasă în fosa iliacă dreapta C) contractura abdominală generalizată D) pozitiv semnul Pasternaţki E) pozitiv semnul Blumberg

8.CS. Mai frecvent, durerea constatată la examenul abiectiv al abdomenului la un bolnav cu apendicită acută, este localizată în A) punctele apendiculareB) etajul abdominal inferiorC)* în zona fosei iliace drepte D) în epigastru E) lombar

9.CS. Sediul durerii la debut în apendicita acută este în: A) hipocondrul drept B)*epigastru C) întreg abdomenul D) fosa iliacă stânga E) hipogastru

10.CS. Un semn important pentru diagnosticul de apendicită acută este: A) vărsăturile B) febra C) leucocitoza D)*apărare musculară în fosa iliacă dreapta E) inapetenţă

11.CS. Un bărbat de 16 ani prezintă o anamneză şi un examen fizic ce pledează pentru apendicita acută. Care din următoarele semne o să fie pozitiv?A) crepetaţii în DouglasB)*semnul RowsingC) semnul Murphy D) echimoze periombilicale E) semnul Ortner 12.CS. Intervenţia chirurgicală pentru apendicita cronică după un plastron apendicular este indicată peste: A)*3-4 luni după episodul acut B) 6-8 săptămâni după episodul acut C) imediat după remisia episodului acut D) 1-lună după episodul acut E) 1-3 ani după episodul acut

13.CS. Dintre simptomele pe care le poate prezenta un bolnav cu apendicită cronică, cel mai frecvent este:A)*durere în fosa iliacă dreaptaB) greturileC) constipaţia D) uscat în gură E) febra

2

14.CS. Leziunile dominante într-un proces de apendicită cronică sunt: A)*leziunile inflamatorii scleroatrofice B) leziunile inflamatorii sclerohipertrofice C) leziunile degenerative D) obturaşia lumenului E) atrofia mucoasei

15.CS. Tratamentul iniţial al unui plastron apendicular necomplicat este:A)*conservatorB) chirurgical C) medico-chirurgical D) numai pungă cu gheaţă pe abdomen E) numai antibioticoterapie 16.CS. Cel mai important factor patogenic în apendicita acută este: A) infecţia pe cale hematogenă B)*obstrucţia mecanică a lumenului apendicular C) tromboza arteriei apendiculare D) factori chimici E) prezenţa ţesutului limfoid 17.CS. Plastronul apendicular se opereaza: A) imediat de la apariţie B) când bolnavul se internează în spital C)*după 2-3 luni de la rezoluţie D) când apare la tineri E) când apare la vârstnici 18.CM. Care dintre afirmaţiile referitoare la apendicita acută retrocecală sunt adevărate? A)*necesitatea diagnosticului diferenţial cu suferinţele renoureterale B) este o patologie ocluzivă C) tactul vaginal şi (sau rectal) dau un răspuns negativ D)*predomină durerile cu sediu lombar drept E) obligatoriu dereglări dizuretice

19.CM. O tumoară în fosa iliacă dreapta, cu caracterul unui plastron apendicular, care după un tratament conservator corect îsi reduce doar parţial dimensiunile, concomitent cu scăderea febrei, poate fi:A)*un plastron apendicular sub tratament conservatorB)*o tumoara de cec ascendentC) un abces de fosa iliaca dreaptaD) chist ovarian E) graviditate extrauterina

20.CM. Plastronul apendicular se poate manifesta prin urmatoarele semne: A) bloc tumoare cu contur precis situat in fosa iliacă dreapta B)*alterarea starii generale insoţita de diaree C)*dureri la palpare in fosa iliaca dreapta D) fluctuenţa E) masă tumoroasă cu contur neregulat în fosa iliacă dreapta

3

21.CM. Evoluţia unui plastron apendicular se poate face spre: A)*remisie B)*abscedare C) peritonită generalizată fară a trece prin faza de abscedare D) infarct miocardic E) infarct mezenterial

22.CM. Care dintre viscerele enumerate mai jos pot participa la formarea unui plastron apendicular: A) stomacul B)*ileonul C)*cecul D) colonul descendent E)*marele epiploon

23.CM. Urmărirea evoluţiei unui plastron apendicular se face cu ajutorul următoarelor elemente clinice şi paraclinice: A)*curba temteraturei B) curba dermografica C)*curba numarului de leucocite

D) aprecieri repetate ale fosfastaszei alcaline E) curba bilirubinei 24.CS. Care din semnele clinice denumite mai jos este mai caracteristic pentru apendicita acută? A) voma cu sânge B) dureri abdominale în centură C) dureri colicative în abdomen D)*semnul Kocher E) semnul Blumberg

25.CS. Care complicaţie a apendicitei acute nu necesită, tratament chirurgical la internarea pacientului în staţionar? A) apendicita acută complicată cu tiflită B) apendicita acută complicată cu peritonită locală C) apendicita acută complicată cu peritonita difuză D)*apendicita acută complicată cu infiltrat apendicular E) apendicita acută complicată cu abces periapendicular

26.CS. Din complicaţiile posibile ale apendicitei acute NU face parte: A) plastronul apendicular B) abcesul periapendicular C) peritonita purulentă difuză D) pileflebita E)*malignizarea apendicelui

27.CS. Dintre factorii implicaţi în patogenia apendicitei acute rolul dominant îl are: A) spasmul sau tromboza arteriei apendiculare B) exesul de proteine în raţionul alimentar C) tulburările de funcţie a cecului D)*obstrucţia apendicelui E) diseminarea enterogenă sau hematogenă a infecţiei

4

28.CS. Dintre simptoamele de debut ale apendicitei acute cel mai constant este: A) anorexia B)*durerile abdominale C) voma D) disfuncţiile intestinale E) febra

29.CM. În funcţe de forma clinică a apendicitei acute,semnele care interesează abdomenul variază în limite largi. În care variante de apendicită simptoamele abdominale se manifestă la un grad minim? A)*retrocecală B) subhepatică C)*pelviană D) sinistropoziţia E) mezociliacă

30.CS. Simptomul pozitiv al psoasului este prezent în simptomatologia….. A) empiemului apendicular B) plastronului apendicular C) apendicitei pelviene D)*apendicitei retrocecale E) apendicitei perforate

31.CS. În apendicita acută gangrenoasă se observă toate simptoamele enumerate mai jos, cu EXCEPŢIA: A) intoxicaţia B) tahicardia fără raport cu temperatura C) durere abdominală violentă D) pareza intestinală E)*leucopenia

32.CS Fenomenele de dizurie, leucociturie, uneori hematurie se întâlneşte în: A) apendicită pelviană B)*apendicită retrocecală C) empiemul apendicular D) ampendicita gangrenoasă E) apendicita la gravide 33.CS Este lipsit de sens clinic diagnosticul diferenţial al apendicitei acute cu: A) colicistita acută B)*ulcerul perforat C) pancreatita acută D) divertita (Meckel) E) gastroenterita acută 34.CS.Cel mai important simptom, ce permite diferenţierea pielonefritei acute de apendicita acută, îl constituie: A) febra cu frisoane B) durerile lombare C) testul psoasului pozitiv

5

D) hematurie E)*leucociturie 35.CS. Abscedarea plastronului apendicular este însoţită de următoarele simptoame, EXCEPTÂND: A) febra hectică B) intoxicaţie C) dureri în regiunea iliacă dreapta D)*hiperemia pielei pe peretele abdominal E) leucocităză 36.CS. La a 5-7 zi după operaţia apendectomie au apărut următoarele simptoame. Care din ele conţine informaţie, ce ne-ar putea sugera localizarea focarului septic? A) febră B) dureri abdominale C) fenomene dispeptice, tenesme, diareea D)*numărul de leucocite în urină mărit E) leucocitoză 37.CM. Rolul principal în terapia abceselor intraperitoneale postoperatorie,apărute după intervenţiile chirurgicale pentru patologiile chirurgicale acute,îl deţin: A)*antibioticile B)*enzimele proteolitice C)*preparatele imunomodulatoare D) drenajul transcutan E)*intervenţia chirurgicală

38.CM. Ce factori pot să provoace disfuncţia neuro-reflectorie a apendicelui? A) caşexie B)*sensibilizare C) obezitate D)*fsctor reflector (maladiile stomacului şi a intestinelor) E)*iritarea mucoasei apendicelui cu corpi străini (coproliţi)

39.CM. Plastronul appendicular are următoarele evoluţii: A)*reabsorbţie

B)*abscedareC) peritonită totală fără faza de abscedareD) abscedare cu eruperea într-un organ cavitar E) malignizare

40.CM. Ce modificări locale apar în apendicita acută gangrenoasă? A)*exudat seros murdar în cavitatea abdominală B)*apendicele are o culoare cenuşie-verzuie C)*apendicele este îngroşat D) apendicele este hiperimiat, se evidenşiază vasele de sânge dilatate E) paliditate pronunţată a apendicelui

41.CM. Care din organele cavităţii abdominale participă la formarea plastronului apendicular? A) stomacul B)*ileonul C)*cecul D) colonul transverz

6

E)*omentul mare

42.CM. Un bolnav în vârstă de 16 ani, are simptoame clinice de apendicită acută. Care din simptomele enumerate mai jos pot fi caracteristice pentru apendicita acută? A)*semnul Sitcovski B)*semnul Rowzing C) semnul Merfi D) semnul Pasternaţki (Jordani) E) semnul Ortner

43.CM. Ce modificări locale apar în apendicită acută flegmanoasă? A)*exudat sero-purulent în cavitatea abdominală B)*apendice îngroşat C)*apendice încordat D)*depuneri de fibrină pe apendice E) paliditate accentuată a apendicelui

44.CM. Apendicita acută este un proces inflamator: A) inflamaţie specifică B)*inflamaţie nespecifică C)*proces local D) proces general E) proces cu flora de microbi necunoscută

45.CM. Ce modificări locale apar în apendicita acută catarală? A) alungirea apendicelui B)*îngroşarea apendicelui C) plastron apendicular D)*hiperemia apendicelui E) apendicele este palid

46.CM. Ce provoacă dereglări ale aparatului neuro-reflector al apendicelui? A) spasm muscular B) spasm vascular C)*edem al peretelui apendicular D)*acumulare de mucus în lumenul apendicelui E) sclerozarea apendicelui

47.CM. În caz de supuraţie a plastronului apendicular, unde poate perfora abcesul periapendicular? A)*în cavitatea abdominală liberă B)*în intestin C)*în spaţiul retroperitoneal D) în vezica urinară E) la femei în cavitatea uterului

48.CM.Simptoamele apendicitei cronice sunt: A)*dureri la mers în regiunea iliacă dreapta B)*senzaţii neplăcute în regiunea inghinală dreapta C)*durerile se intensifică la effort fizic D)*dereglări dispeptice E) leucocitoză în sânge 49.CM. Complicaţiile postoperatorii după operaţia apendectomie sunt: A)*infectarea plăgii B)*fistula ligaturală C)*hemoragie din plagă operatorie D)*hemoragie din arteria apendiculară E)*insuficienţa bontului apendicular

50.CM. Ce complicaţii ale apendicitei acute ştiţi? A)*plastronul apendicular

7

B)*abcesul periapendicular C)*peritonita purulentă generializată D) abces paranefral E)*pileflebită

51.CM. Cu ce patologii trebuie de făcut diferenţierea apendicitei acute? A)*patologiile organelor abdominale B)*patologiile organelor retroperitoneale C)*patologiile organelor toracelui D)*bolile infecţioase E)*patologiile vaselor sangvine ţi a sângelui

52.CM. Simptoamele plastronului apendicular sunt: A) formaţiune tumorală cu contur regulat localizată în regiunea iliacă pe dreapta B) stare generală gravă C)*dureri la palpare în regiunea iliacă dreapta D)*aprecierea fluctuaţiei în regiunea plastronului E)*palparea unei formaţiuni tumorale cu contor neregulat în regiunea iliacă dreapta.

53.CM. Unde se localizează durerile în apendicita acută când apendicele este situat retrocecal? A) dureri în regiunea iliacă dreapta B)*dureri localizate în regiunea lombară pe vdreapta C)*durerile pot iradia în picior D) durerile sunt localizate în regiunea inghinală pe stânga E) durerile iradiază în scrot

54.CM. Particularităţile apendicitei acute la persoanele de vârstă înaintată: A)*durerile în abdomen sunt neintensive B)*temperatura corpului normală C) confuzie mintală D)*contracţia muşchilor peretelui abdominal este slabă E) diaree

55.CM. Particularităţile apendicitei acute la copii: A)*progresarea rapidă a proceselor destructive în apendice B)*frecvent se complică cu peritonită generalizată C)*febră înaltă D)*vome multiple E)*diaree

56.CM. La ce localizare a apendicelui, în caz de apendicită acută, în urină pot să apară eritrocite şi leucocite? A) în caz de localizare subhepatică B) localizare pelviană C)*localizare retrocecală D)*în caz de localizare pelviană când apendicitele este alături Şi alipit de vezica urinară E) în caz când apendicele se găseşte în sacul herniar

57.CM. Particularităţile apendicitei acute la gravide: A)*în dependenţă de termenul gravidităţii se schimbă localizaţia durerilor B) vome multiple C)*semnul Voscresenschi pozitiv D)*semnul Blumberg pozitiv E) prezenţa leucocitelor în urină

8

58.CM. Ulcerul gastric perforat se deosebeşte de apendicita acută prin următoarele semne: A)*apariţia bruscă a durerilor în epigastru B)*“abdomen de lemn” C) leucocitoză pronunţată D)*pozitiv semnul Blumberg E) vome multiple

COLECISTITElE

59.CS. Un pacient în vârstă de 60 ani prezintă icter de două săptămâni,fără dureri abdominale.Vezicula biliară mult dilatată,la examenul ecografic.Ne face să gândim la A) coledocolitiază B) obstrucţie coledociană prin pancreatita cronică C)*obstrucţie coledociană prin cancer de cap pancreas D) colecistită acută E) hepatită alcoolică

60.CS. Litiaza coledociana este consecinţa: A)*migrării calculilor din vezicula biliară B) unei fistule biliobiliare C) unui obstacol la nivelul coledocului terminal D) colecistitei cronice E) dischineziei veziculare

61.CS. Colecistita acută debutează prin: A) icter B) febră C)*dureri în hipocondrul drept D) leucocitoză E) vome 62.CS. Care dintre procedeele paraclinice enumerate NU este practicabil la un pacient cu bilirubinemie mai mare de 30 mm/l? A) ecografia B) colangiografia retrogradă C)*colecistografia intravenoasă D) tomografia computerizată E) fibrogastroscopia 63.CS. Un pacient în vârsta de 60 ani prezintă icter de două săptămâni,fără dureri abdominale. Vezicula biliară mult dilatată la examenul ecografic. Ne face să gândim la: A) coledocolitiază B) obstrucţie coledociană prin pancreatita cronică C)*obstrucţie coledociana prin cancer de cap pancreas D) colecistita acută E) hepatita alcoolica 64.CS. Care dintre semnele mai jos enumerate indică apariţia gangrenei veziculei biliare în evoluţia colecistitei acute litiazice: A) icterul B) febra C) vărsăturile incoercibile D)*frisonul E) intensificarea durerilor 65.CS. Care dintre semnele de mai jos este comun litiazei

9

coledociene şi cancerului de cap de pancreas? A) dureri colicative în hipocondrul drept B) semne clinice de angiocolită C)*icterul D) vezicula biliară palpabilă E) dureri în bară 66.CS. Care dintre explorările paraclinice enumerate mai jos este cea mai precisă în diagnosticul litiazei coledociene?A) ecografia biliarăB)*colangiografia endoscopică retrogradăC) colangiografia intravenoasă cu bilignostD) scintigrafia biliară E) colangiografia transparietohepatică

67.CS. În care dintre afecţiunile enumerate mai frecvent se indică sfincterotomia oddiană? A) sclerozarea coledocului B) litiaza coledociană cu calculi flotanţi C) microlitiază veziculară şi coledociană D)*calculi inclavaţi în papilă E) calcul unic în canalul hepatic drept

68.CS. După 60 ani, frecvenţa icterului mecanic prin litiază biliară scade la jumătate deoarece: A)*peste aceasta varstă creşte numărul bolnavilor cu icter mecanic de origine canceroasă. B) scade imunitatea organizmului C) la vârstnici rar se întâlneşte litiaza biliară D) la vârstnici canalul cistic este sclerozat E) după 60 ani nu se formează calculi în vezicula biliară

69.CS. În colecistita acută gangrenoasă, colecistectomia se practică: A)*în urgenţă B) în urgenţă amânată C) la rece, după dispariţia semnelor acute D) operaţia se efectuează programat E) se recomandă operaţia peste 48 ore

70.CS. La 3 luni după o colecistectomie de rutină, o femee in varsta de 43 ani prezintă icter intermitent, scaune acolice, urini hipercrome. Colangiografia transparietohepatică arată căi biliare intra şi extrahepatice dilatate şi o imagine cupoliforma în coledocul distal. Diagnosticul probabil este:A) stenoza postoperatorie a căii biliare principaleB) cancer de cap de pancreasC)*litiază coledocianăD) corp străin coledician E) ampulom vaterian 71.CS. În patogeneza unei colecistite acute litiazice factorul septic intervine: A) concomitent cu factorul obstructiv B) concomitent cu factorul ischemic C)*pe fondal de obstrucţie, ischemie şi inflamaţie D) factorul septic a existat până la aparitia colecistitei acute

10

E) sepsisul nu apare în colecistita acută 72.CS. La bolnavul cu icter provocat de litiază coledociană, colecistografia intravenoasă ne poate arăta: A) date despre funcţionarea veziculei biliare şi căilor bolio-pancreatice B)*nu arată nimic - colecistografia negativă C) dilatarea căilor bilio-pancreatice D) imagini lacunare în coledocul terminal E) stenoza papilei duodenale 73.CS. În litiaza coledociană, icterul în forma tipică: A) are debut lent B)*poate fi variabil C) este progresiv, fără remisii D) este precedat de prurit E) predomină la membrele superioare

74.CS. Care este cel mai util examen pentru confirmarea în urgenţă a diagnosticului de colecistită acută litiazică? A) colecistografia orală B) colecistografia intravenoasă C) colangiografia retrogradă endoscopică D)*ecografia E) colangiografie transparietohepatică

75.CS. Care este cea mai frecventă complicaţie a litiazei veziculei biliare? A) icterul mecanic B) fistule biliare C)*colecistita acută D) cancerul vezicular E) hidropsul

76.CM. Care dintre mecanismele enumerate contribuie la constituirea hidrocolecistitului ? A)*calcul inclavat in infundibulul veziculei biliare B)*calcul inclavat în ductul cistic C) hipersecretia de mucus D)*absorbtia pigmentilor din bila E) infectarea bilei

77.CM. Colecistita acută: A) se opereaza întotdeauna de urgenţă (la adresare) B)*presupune amânarea intervenţiei chirurgicale în absenţa semnelor clare de iritaţie peritoneală sau de peritonită C) se opereaza numai dupa un tratament medical complex a cărui durată este de 8-10 zile D) se operează la adresare daca vezicula biliară se palpează E)*se operează la adresare în caz de peritonită biliară

78.CM. Icterul în litiaza coledociană: A) este precedat de prurit

11

B) poate sa dispară rapid sau lent odată cu încetarea durerii C)*se însoteste de urini hipечcrome D)*este precedat de durere E) este febril

79.CM. În colecistita acută litlazică durerea: A) are caracterul "lovitura de pumnal" B) iradierea "in bara" C)*debuteaza ca o colica biliara D)*se micşorează la tratamentul cu antispastice E) este colicativă

80.CM. Semnele litiazei coledociene includ: A)*icter B)*colica biliara C) febra D) ascita E)*frison

81.CM. O veziculă biliară mare palpabilă, în prezenţa icterului,poate prezinta: A)*litiaza coledociană B)*ampilom vaterian C)*neoplasm de cap de pancreas D) neoplasm de vezicula biliară E) ulcer duodenal penetrant

82.CM. Care dintre semnele enumerate sunt tipice pentru hidrocolecist? A)*se palpeazaa fundul veziculei biliare B) este prezent plastronul subhepatic C) bolnavul este febril D) subicter sclero-conjunctival E)*la colangio-colecistografie vezicula este exclusa, nu se vizualizează

83.CM. Care dintre semnele enumerate diferenţiază colecistita acută de simpla colica biliară? A)*febra B)*durerea in hipocondrul drept C)*prezenţa infiltratului subhepatic D) vărsăturile E) debutul dupa un pranz bogat in lipide

84.CM. Cine poate produce icter prin obstacol intralumenal în căile biliare extrahepatice? A)*ascarizii B) cancerul de cap de pancreas C)*litiaza biliara D) hemobilia E)*ampulomul vaterian

12

85.CM. Colecistita acută se poate complica cu: A)*peritonita localizata B) ileus vaterian C) pileflebita D)*abces hepatic E)*abces subhepatic

86.CM. În colecistita acută se poate aprecia: A) dispariţia matităţii prehepatice B)*aparare musculară în hipocondrul drept C)*vezicula biliară destinsă, dureroasă D)*pseudotumoara inflamatorie în hipocondrul drept E) mărirea în volum a ficatului 87.CM. Colecistita acută se deosebeşte de ulcerul duodenal perforat prin:A)*prezenţa antecedentelor biliareB) intreruperea tranzitului intestinal C)*febra la debutul bolii (leucocitoza) D) debutul brutal al bolii E) prezenţa pneumoperitoneului

88.CM. În care din următoarele afecţiuni se indică colecistectomia ? A)*hidropsul vezicular B)*litiaza biliară C)*colecistita acuta gangrenoasa D) dispepsia biliara E)*cancerul veziculei biliare cu invazie hepatica 89.CM. Care dintre semnele enumerate fac parte din sindromul coledocian major? A)*febra B) pneumobilia C)*durerea colicativă D)*icterul E) prezenţa plastronului subcostal 90.CM. Colecistita acută se deosebeşte de colica biliară prin: A)*sindromul infectios B)*semne locale abdominale C) icter D)*alterarea stării generale E) date de laborator

91.CM. Care dintre semnele de mai jos pot fi comune litiazei coledociene (forma tipica) si colecistitei acute forma gangrenoasa? A) icterul hepatocelular B)*frisonul-febra C)*vezicula biliara palpabila D)*dureri in hipocondrul drept E) aparare musculara in hipocondrul drept

92.CM. Colangio-pancreatografia retrogradă endoscopică poate evidenţia: A)*obturarea căii biliare principale cu elemente

13

hidatice B)*stenozele coledociene C) ampulomul vaterian D) papilo-oddita stenozanta E)*litiaza coledociana 93.CM. Daca ecografia confirmă litiaza biliară, ce metode de tratament se poate de indicat? A) antispastice, antibiotice, dieta B)*colecistectomia C) sfincterotomie oddiana D)*litotripsie perin unde extracorporale E)*colecistostomia laparoscopică

94.CM. Ce vă sugerează asocierea - icter variabil + frison- febră + dureri în hipocondrul drept + urini hipercrome + scaune acolice ? A) cancer de cap de pancreas B)*chist hidatic rupt in caile biliare C) ulcer duodenal penetrant in pediculul hepatic D)*litiaza coledociana E) stenoză a papilei duodenale

95.CM. Colecistita acută este: A) o complicaţie frecventă a litiazei colediciene B)*cea mai frecventă complicaţie a litiazei veziculare C)*inflamaţia acută a peretelui vezicular D)*modalitatea prin care de obicei se ajunje la formarea fistulei bilio-biliare

E)inflamaţie a veziculei biliare şi a căilor biliare extrahepatice

96.CM. În colecistita acută, mai frecvent, durerile iradiază: A)*în regiunea supraclaviculară pe dreapta B) în regiunea inghinală pe dreapta C) în regiunea lombară pe dreapta D)*în regiunea omoplatului drept E)*în umărul drept

97.CM. Icterul mecanic apare la localizarea calculului în: A) ductul hepatic drept B) ductul hepatic stâng C)*ductul hepatic comun D) ductul cistic E)*coledoc

98.CS. Colecistita acută poate să se complice cu perforaţia vezicii biliare în lumenul unui organ cavitar din vecinătate. Mai frecvent acest organ este: A)*duodenul B) intestinul subţire C) stomacul D) unghiul hepatic al colonului E) rinichiul

99.CS. Care dintre preparatele enumerate, mai eficace cupează accesele de colică biliară? A)*baralgina

14

B) morfina C) atropina D) no-şpa E) analgina 100.CS. Apariţia colecistitei acute se datorează în primul rând: A)*colestazei în vezicula biliară B) efectului iritant al acizilor biliari C) hidroliza lipidelor în lumenul vezicular D) infecţiei E) ischemiei veziculei biliare 101.CS. Colecistita acută apare mai frecvent ca urmare a colestazei acute in vezicula biliara pe fondal de obstrucţie a ductului cistic. Prima manifestare a crizei tipice o constituie: A) febra B) anorexia şi voma C)*acces de colică biliară D) icterul E) vezicula biliară palpabilă în hipocondrul drept

102.CS. Icterul în colecistita acută NU poate fi ca urmare a: A) hepatitei B) spasmului sfincterului Oddi C) infiltraţiei inflamatorie a căilor biliare D)*blocului canalului cistic E) litiazei coledocului 103.CS. Cea mai bună metodă de investigaţie pentru confirmarea diagnosticului de colecistită acută o constituie: A) colecistografia B) ecografia C) tomografia computerizată D) coliscintegrafia E)*laparoscopia

104.CM. Pentru colecistita acută sunt caracteristice simptoamele: A) icterul B)*febra C)*dureri în hipocondrul drept D)*iradierea durerilor în omoplatul drept E) voma

105.CM. Ce participă la formarea calculilor biliari? A) bilirubina B)*colesterolul C)*pigmentii biliari D)*calciu E) proteina

106.CM.Care sunt factorii ce predispun la formarea calculilor în vezicula biliară? A)*dereglări de metabolism B)*proces iflamator în mucoasa veziculei biliare C)*staza biliară D) vezicula biliară situată intrahepatic E) anomalia căilor biliare

107.CM.În ce forme de colecistită acută este indicată operaţia colecistectomia de urgenţă:

15

A) în caz de prezenţa calculilor în vezicula biliară B) în caz de mărirea evidentă în volum a veziculei biliare C)*în caz de prezenţa peritonitei locale D)*în caz când este abces paravezicular E) în caz când se combină cu icter

108.CM.Metodele de diagnostic a litiazei biliare sunt: A)*ultrasonoscopia B)*colecistografia perorală C)*colecistografia intravenoasă D)*colangiografia retrogradă E) fibrogastroduodenoscopia

109.CM.Fistulile biliare interne se pot forma între: A)*vezicula biliară şi duoden B)*vezicula biliară şi stomac C) vezicula biliară şi vezica urinară D) vezicula biliară şi rect E)*vezicula biliară şi coledoc

110.CM.Icterul mecanic apare când se obturează: A) ductul hepatic stâng B) ductul hepatic drept C)*ductul hepatic comun D) ductul cistic E)*coledocul

111.CM.Care simptoame locale sunt caracteristice pentru colecistita acută flegmanoasă? A)*dureri intensive în hipocondrul drept B)*durerile se acutizează la tusă, inspir adânc , la schimbarea pozişiei corpului C)*febra D)*tahicardie E) abdomen de lemn

112.CM.Ce simptoame sunt caracteristice în colecistita acută? A)*Ortner B)*Merfi C)*Miusi-Gheorghivski D) Rowzing E) Pasternaţki

113.CM.Unde iradiază durerile în colecistita acută? A) în regiunea lombară B)*în omoplatul drept C)*în regiunea umărului drept D)*în regiunea gâtului pe partea dreapta E) în antebraţul drept

114.CM. Vezicula biliară mărită în volum, palpabilă şi prezenţa icterului, apare în caz de: A)*calculi inclavaţi în coledoc B)*stenoza papilei duodenale C)*cancer de cap de pancreas D) cancer al veziculei biliare E) cancer al ficatului

115.CM. Ce maladii ale organelor traectului digestiv pot prezenta simptoame clinice analogice cu colecistită cronică? A)*gastrita B)*boala ulceroasă C)*hernia hiatală D)*colita cronică

16

E) boala Krown

116.CM. În caz de colecistită acută se apreciază: A) dispariţia matităţii hepatice B)*încordare musculară în hipocondrul drept C)*vezicula biliară mărită, dureroasă D)*simptomul Ortner pozitiv E) asimetrie abdominală

117.CM. Care dintre semnele enumerate sunt caracteristice pentru colecistita acută flegmanoasă? A)*mucoasa veziculei biliare cu ulceraţii, pe alocuri acoperită cu fibrină B)*peretele veziculei biliare este îngroşat, cu depuneri de fibrină C)*se apreciază o încordare musculară de apărare în hipocondrul drept D)*se apreciază palpator vezicula biliară mărită, dureroasă E) ficatul este mărit în volum

118.CM. Care din semnele enumerate mai jos sunt comune pentru cancerul de cap de pancreas şi cancerul coledocului? A) tumoare palpabilă B) dureri intensive C)*vezicula biliară mărită în volum şi se palpează D)*icterul E) frisonul

HERNIILE_400

119.CS. Care din următoarele acţiuni pot deveni riscuri intr-o hernie ireductibilă A) palparea tumorii herniare B) intervenţia chirurgicală de urgenţă C) radiografia abdominală simplă D)*reducerea prin aplicarea bandajului E) tactul rectal sau vaginal

120.CS. Tendinţa mai frecventa de strangulare o are: A)*herniile inghinale B) herniile femurale C) herniile ombilicale D) herniile liniei albe E) herniile ventrale mari

121.CS. Ce este caracteristic pentru hernia inghinală prin alunecare pe stanga: A) nu conţine niciodată intestin subţire B) conţine întotdeauna intestin subţire C)*colonul sigmoid face parte din sacul herniar D) nu se încarcereaza niciodată E) uneori ajunge la dimensiuni mari

122.CS. O hernie strangulată se operează: A)*ca o urgenţă imediată B) ca o urgenţă întârziată C) nu are nici o importanţă momentul operator D) nu se operează E) când starea generală a bolnavului este

17

satisfăcătoare

123.CS. Hernia Rihter este o formă particulară de hernie caracterizată prin: A) strangularea retrogradă B) hernierea diverticului Meckel C) hernie obturatorie D)*ciupirea laterală a ansei intestinale E) coexistenţa unei hernii inghinale directe cu una indirectă

124.CS. În herniile prin alunecare, sacul hernial: A) este reprezentat în totalitate de peritoneu B)*participă la formarea sacului un organ visceral C) sacul lipseşte D) are formă tubulară E) 90% nu are peritoneu 125.CS. Portul indelungat al unui bandaj compresiv la nivelul zonei herniare constituie: A) un factor benefic asupra evoluţiei herniei B)*un factor favorizant al strangulării herniei С) nu are nici o influenţă D) ameliorează funcţia intestinelor E) nu apare strangularea herniei 126.CS.Într-o hernie strangulată, viscerul cel mai frecvent strangulat este: A)*intestinul subţire B) epiploonul C) colonul D) vezicula urinară

E) apendicele 127.CS. În cazul în care sacul unei hernii strangulate conţine o ansă intestinală, leziunile vor fi maxime: A) la nivelul segmentului de ansă până la strangulare B) la nivelul segmentului de ansa după strangulare C)*la nivelul de strangulare D) în peretele sacului herniar E) în toate cazurile enumerate mai sus

128.CS. În herniile strangulate prin ("ciupire" laterală ) a intestinului subţire, evoluţia este: A) favorabilă B) spre ocluzie intestinală C)*spre gangrenă şi perforaţie D) spre peritonita criptogenă E) retenţie de urină

129.CS. Unul din următoarele semne se întâlneşte în hernia strangulată prin (ciupire) laterală a intestinului şi NU este în celelalte varietăţi de strangulare hernială. A)*diaree B) oprirea tranzitului pentru materii şi gaze C) dureri la nivelul coletului hernial D) stare de şoc E) vărsături

18

130.CS. Hernia inghinală este mai frecventă la bărbaţi deoarce: A)*canalul inghinal este mai larg B) bărbaţii îndeplinesc lucru fizic greuC) bărbaţii nu respectă regimul alimentar D) bărbaţii suferă mai frecvent de constipaţiiE) la bărbaţi frecvent testiculile nu coboră în scrot. 131.CM. Care din urmatoarele reprezintă complicaţii ale herniilor: A) peritonita herniară B) prostatita C)*strangulare D)*flegmon herniar E) ocluzie intestinală

132.CM. Diagnosticul diferenţial al unei hernii femurale se face cu: A)*hernie inghinală B)*hernie obturatorie C)*dilataţia varicoasă a crosei venei safene-interne D)*anevrismul arteriei femurale E)*limfadenită

133.CM. Semnele clinice cele mai precoce şi mai constante într-o hernie strangulată sunt: A)*durere la nivelul coletului herniar B) vărsăturile C)*tumoară nereductibilă la nivelul zonei herniare respective D)*oprirea tranzitului intestinal E) semne de ocluzie intestinală134.CM. Diagnosticul diferenţial al unei hernii inghino- scrotale se face cu: A) hernia femurala B)*hidrocelul C)*varicocelul voluminos D)*tumoara epididimo-testiculara E) limfadenita inghinală 135.CM. Care din variantele de hernie inghinala enumerate sunt hernii inghinale oblice externe: A) hernie femurală B) hernie inghino-preperitoneala C)*hernia inghinală-superficială D)*hernia inghino-scrotala E) hernia Rihter

136.CM. Evisceratia abdominala poate fi cauzată de: A) obezitate B) boli casectizante C)*meteorismul abdominal postoperator D)*puseu de acutizare postoperator a unei boli respiratorie pulmonare E)*infectarea plăgii operatorii

137.CM. Care sunt semnele unei hernii strangulate ? A)*tumoarea herniară este încordată B)*oprirea tranzitului pentru materii şi gaze C)*ireductibilitatea D)*durere la nivelul pedicului herniar

19

E) vărsaturi

138.CM. Care din următorii factori determină apariţia herniilor: A)*constipaţia B) ascita C)*tuşitorii cronici D) incontinenţa urinară E)*sarcinile repetate

139.CM. Cele mai frecvente organe herniate sunt: A) vezica urinara B)*epiploonul C) colon ascendent D)*intestin subtire E) prostata

140.CM. Durerea într-o hernie necomplicată poate fi: A) vie B)*sub forma de greutate sau jena dureroasa C)*absentă D) colicativă E) sâcâitoare

141.CM. Care dintre factorii menţionaţi mai jos sunt consideraţi drept factori predispozanţi în producerea herniilor ? A)*ereditatea B)*conditiile de munca si mediu C)*tipul constitutional D) fumatul E) obezitatea 142.CM. Diagnosticul diferenţial al herniei inghinoscrotale se face cu: A)*hidrocel B)*varicocel C)*tumoara testiculară D) hernie perineală E) hernie femurală 143.CM. Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru o hernie strangulată? A)*Dureri şi mărirea bruscă în volum a herniei B)*Semne de ocluzie intestinală C)*Ireductibilitatea herniei anterior reductibilă D) Balonarea abdomenului E) Asimetria abdomenului

144.CM. În care din situaţiile enumerate, la internarea a bolnavului, pot prezenta şi tabloul clinic al şocului? A) apendicita acută cu peritonita locală B)*hernie inghinală strangulată, în primele 24 ore de la debutul bolii C) ocluzia intestinală acută, cauzată de cancer la nivel recto-sigmoidal D)*sarcina extrauterină întreruptă E)*pancreatita acută

20

145.CS. În care din patologiile chirurgicale acute, starea generală a pacientului la internare este satisfăcătoare? A) colicistita acută B) pancreatita acută C) apendicita acută D)*hernia ombelicală strangulată E) hernia inghinală strangulată

146.CS. În hernii mai frecvent se strangulează: A)stomacul B)*intestinul subţire C)colonul D)vezica urinară E)uterul şi anexele sale

147.CS. Pentru hernia strangulată NU este tipic: A) durere violentă la nivelul herniei B) ireductibilitatea C) distensia tumorii herniare D) lipsa impulsiei la tuse E)*durere provocată de tuşeul rectal 148.CM. Pentru hernia Richter este caracteristic: A) semnele de ocluzie intestinală B)*dimensiune mică ale herniei C)*orificiul herniar îngust D) sindromul dureros moderat E)*pericolul de necroză a organului strangulat

149.CM. Herniile Richter şi Littre se deosebesc una de alta prin: A) intensitatea sindromului dureros B)*influenţa asupra tranzitului intestinal C) profunzimea tulburărilor circulatorii în viscerele din sacul herniar D)*conţinutul sacului herniar E)*tipul de strangulare

150.CS. Nu este însoţită de fenomene de ocluzie intestinală Următoarea hernie strangulată: A)*Richter B) Nedepistate anterior C) Ale canalului obturator D) Ale liniei Spighel E) Perineale

151.CS. Cum se numeşte tipul de strangulare când sacul herniar conţine două anse intestinale izolate? A) strangulare prin ocluzie cu fecalom B) strangulare prin inel elastic C) parietală D)*retrogradă E) pseudostrangulare

21

HERNIILE

152.CM. Din cele enumerate formaţiuni anatomice, care pot fi porţi herniare? A)*inelul ombilical B)*canalul inghinal C)*canalul femural D) inelul pelvian E)*orificiul ischiatic

153.CM.Semnele de viabilitate a intestinului subţire strangulat sunt: A)*culoarea roză a intestinului B)*prezenţa peristaltismului C) intestinul colabat D)*prezenţa pulsaţiei arterelor mezenterice E) păstrarea tranzitului prin intestin

154.CM.Care hernii sunt hernii rar întâlnite? A)*hernia procesului xifoid B) hernia liniei albe C)*hernia lombară D) hernia inghino-scrotală E)*hernia perineală

155.CM.Factorii care provoacă apariţia herniilor postoperatorii sunt: A)*supuraţia plăgilor operatorii B)*reacţia scăzută de regenerare a ţesuturilor C)*effort fizic major în perioada postoperatorie D)*lezarea nervilor în timpul operaţiei E) abuz alimentar în perioada postoperatorie

156.CM. Ce acţiuni de examinare ne permit să diferenţiem hernia: A)*transiluminare a tumorii herniare B)*percuţia tumorii herniare C)*auscultaţia tumorii D) puncţia herniei E) tuşeul rectal

157.CM. Particularităţile herniilor prin alunecare: A)*o parte a peretelui sacului herniar îl formează un organ al cavităţii abdominale B)*uneori în herniile prin alunecare apar dereglări de funcţie al unui organ din cavitatea abdominală C) în hernia prin alunecare întotdeauna apare dereglarea tranzitului intestinal D) în herniile prin alunecare întotdeauna apar dereglări de micţiune E) hernia prin alunecare întotdeauna este ireductibilă

158.CM.La examinarea unui bolnav cu hernie tragem atenţia la: A)*dimensiunile tumorii herniare B)*dimensiunile porţii herniare C)*reductibilitatea herniei D) culoarea pielei în regiunea herniei E)*ce sunet percutor se apreciază pe tumoara herniară

159.CM. Care simptome ale herniilor abdominale sunt obligatorii? A)*durerea B)*prezenţa tumorii în zona herniară C) prurit în regiunea tumorii herniare

22

D) voma E) hiperperistaltica

160.CM. Organele cele mai frecvent herniate sunt: A) colonul transverz B)*intestinul subţire C) trompele uterine D)*omentul E) vezica urinară

161:CM. Care sunt elementele unei hernii necomplicate? A)*poarta herniară B)*sacul herniar C)*conţinutul sacului herniar D) lichidul herniar E) cordonul herniar

OCLUZIA

162.CS. În ocluzia intestinala înaltă sunt prezentate toate semnele de mai jos, cu EXCEPŢIA: A) durerea intensă B) vărsătura precoce C) întreruperea tardivă a tranzitului prin intestin D)*balonarea abdomenului E) agravarea stării generale

163.CS. Pătrunderea unei porţiuni de intestin în porţiunea următoare se numeşte invaginaţie şi se îtîlneşte mai frecvent: A) la copii peste vârsta de 2 ani. B) la bărbaţi peste vârsta de 50 ani C) la femei peste vârsta de 50 ani D)*la sugari E) apare la toate vârstele

164.CS. Care din următoarele manifestări clinice caracterizează ocluzia intestinală înaltă? A) debutul insidios B) menţinerea stării generale bune mult timp C) balonarea pronunţată a abdomenului D) dispariţia matităţii hepatice E)*vărsături abundente, precoce şi frecvente

165.CS. are dintre ocluziile intestinale enumerate mai jos se încadrează în oclizie prin strangulare? A) ocluzii prin tumori retroperitoneale B)*ocluzii prin invaginaţii C) ocluzii prin stenoze inflamatorii D) ocluzii prin atrezii E) ileusul paralitic

166.CS. O femee de 45 ani,care în trecut a suportat o intervenţie chirurgicală abdominală, se prezintă de urgenţă pentru dureri abdominale şi vărsături.Examenul radiologic situeaza ocluzia pe intestinul subtire. Care este cauza cea mai frecventă a ocluziei in acest caz? A)* aderenţe

23

B) cancer de colon C) cancerul intestinului subţire D) hernie inghinală încarcerată E) diverticulită 167.CS. Ocluzia intestinală la care cauza n-a fost stabilită, necesită:

A) tratament medical conservator complex pâna la stabilirea exactă a diagnosticului etiopatogenic B) reducerea distensiei prin aspiraţie digestivă C) obligatoriu antibioticoterapie D)*intervenţie chirurgicală imediată E) repetarea radiografiei abdominale simple

168.CS. În ocluziile intestinale mecanice, care dintre semnele functionale este constant la debut:A) vărsăturileB)*durereaC) întreruperea tranzitului intestinal D) balonarea abdomenului E) asimetria abdominală 169.CS. Care este cea mai frecventa cauză de ocluzie intestinală la sugari? A) imperforatia anală B) atrezia intestinală C)*invaginaţia D) volvulus

E) hernie strangulată

170.CS. Ocluzia la nivel de intestin gros, este determinată de urmatoarele boli,

EXCEPTÂND: A) boala Crohn B)*rectocolita ulceroasă-hemoragică C) invaginaţie D) volvulus E) cancer infiltrativ 171.CS. Localizarea cea mai frecventă a diverticului Meckel este: A) la nivelul jejunului B) la nivelul ultimei anse ileale C)*la circa 45-100 cm de la valvula ileocecală D) la nivelul duodenului E) la nivelul segmentului sigmo-rectal

172.CS. Durerea în ocluzia intestinală mecanică este: A) vagă B) continuă C)*colicativă D) lancinantă (înţepătoare) E) ca o arsură

173.CS. Cel mai prtecoce semn de ocluzie intestinală este: A)*durerea B) îngroşarea submucoasei C) vasculita progresivă D) mărirea folioculilor limfatici E) formarea de microabcese în criptele glandulare

24

174.CM. Care dintre următoarele semne clinice caracterizează ocluzia intestinală prin strangulare? A)*debut brusc B) durerile moderate, colicative C)*vărsăturile apărute tardiv D) apărare musculară localizată E)*alterarea precoce a stării generale

175.CM. Într-o ocluzie intestinală radiografia abdominală simplă arată: A) pneumoperitoneu B) pneumobilie C)*distensia gazoasă a unor anse intestinale D)*nivel sau nivele hidroaerice E)*stop al substanţei de contrast

176.CM. Ocluzia intestinala mecanică se deosebeşte de pancreatita acută prin: A) prezenţa vărsăturilor B)*caracterul durerii C)*aspectul radiologic (radiografia abdominală simplă) D) oligurie E) absenţa vărsăturilor 177.CM. Care din ocluziile de mai jos interesează, de la debut, şi vascularizaţia segmentului afectat? A)*volvularea B *invaginatia C)*strangularera D) corpi straini intralumenali E) leziuni parietale inflamatorii specifice

178.CM. Tabloul clinic al ocluziei intestinale mecanice include: A)*durere abdominală colicativă B)*varsituri C)*oprirea tranzitului pentru gaze D)*meteorism abdominal E) diaree

179.CM. Care din următoarele semne clinice pot să apară în ocluzia intestinală, în fază terminală: A) durerile abdominale se accentueaza B)*varsaturi cu aspect fecaloid C)*oligurie D) bradicardie E)*sughiţ

180.CM. În ocluziile ileonului, radiografia abdominală evidenţiază imagini hidro-aerice: A) unice, localizate periombilical B)*etajate, in "tuburi de orgă" C) rare, mari şi cu diametru vertical mare D)*localizate caudal si spre dreapta E) localizate in tot abdomenul

181.CM. Ocluzia intestinală prin strangulare se caracterizează prin: A)*debut brusc, uneori însoţit de soc

25

B) distensie care apare insidios si este uniforma C)*tranzit intestinal intrerupt de la inceput D)*starea generala alterata rapid E)*varsaturile sunt tardive

182.CM. Ocluzia intestinală prin obstrucţie se caracterizează prin: A) varsaturi precoce reflexe B)*stare generala alterata tardiv C)*debut insedios D) distensie abdominală apărută precoce, asiumetrică E)*intreruperea tranzitului intestinal se instaaleaza tardiv

183.CM. Care din ocluziile de mai jos interesează, de la debut, vascularizaţia segmentului afectat? A)*volvulusul B)*invaginaţia C)*strangularera D) corpi straini intralumenali E) leziuni parietale inflamatorii specifice

184.CM. Tabloul clinic al ocluziei intestinale include: A)*durere abdominala colicativa B)*varsituri C)*oprirea tranzitului pentru gaze D)*meteorism abdominal E)*zgomote hidroaerice

185.CM. Consecinţele ocluziei intestinale mecanice sunt: A)*şoc hipovilemic B)*deshidratare globala C)*tulburari hidroelectrolitice D)*hipercloremie E)*hiperazotemie 186.CM. Ocluzia intestinală joasa se caracterizeaza prin unele semne clinice enumerate mai jos: A) este precedata de tulburari de tranzit B)*evolueaza cu dureri de intensitate variabile C)*intreruperea tranzitului se instaleaza precoce D)*voma apare tardiv E)*radiografia abdominala arata imagini hidro-aerice mari

187.CM. Volvulusul sigmoidian: A) este precedat frecvent de colici sau crize subocluzive B)*debutează brusc cu dureri în fosa iliacă stanga şi distensie abdominală asimetrică C)*tuşeul rectal poate evidenţia tumoară (şantul) de volvulare D)*tranzitul este întrerupt de la început E)*radiografia abdominală arată imagine aerică în omega

188.CM. Într-o ocluzie intestinală, radiografia abdominală simplă poate diagnostica: A)*diagnosticul pozitiv de ocluzie intestinală

26

B)*sediul obstacolului C) uneori cauza ocluziei D) natura benigna sau malignă a unei obstructii intestinale E) timpul apariţiei ocluziei

189.CM. Ocluzia intestinală mecanică se deosebeşte de pancreatita acută prin: A) prezenta varsaturilor B)*caracterul durerii C)*aspectul radiologic (radiografia abdominala simpla) D) oligurie E) absenta varsaturilor

190.CM. Care din următoarele cauze pot provoca un ileus paralitic: A) fitobezoarii B)*colica renală C)*peritonita D) volvulusul E)*procese purulente retroperitoneale

191.CM. Examenul radiologic pe gol al abdomenului în ocluzia intestinală mecanică poate arăta: A)*distensie gazoasă a intestinului subţire B)*nivele hidroaerice C) pneumoperitoneu D) aerobilie E) ştergerea umbrei psoasului 192.CM. Care dintre ocluziile intestinale de mai jos se încadrează în ocluziile prin strangulare? A) ocluzii prin corpi straini intraperitoneali B)*ocluzii prin volvulus C)*ileusul biliar D) ocluzii prin invaginatie E) ocluzii prin stenoze inflamatorii si fibroase

193.CM. Care dintre ocluziile intestinale de mai jos se pot încadra în ocluziile prin obstrucţie ? A) ocluzii prin volvulus B)*ocluzii prin fitobezoar C) ileusul biliar D)*ocluzii prin invaginatie E) ileusul dinamic

194.CM. Ce patologii fac parte din abdomenul acut ocluziv? A) apendicita acută B) ulcerul perforat C)*ocluzia intestinală D)*tromboza mezenterială E) pancreatita acută

195.CS. Pentru ocluzia intestinului subţire radiologic este caracteristic: A) aer liber sub diafragm B)*nivele hidroaerice C) balonarea cu gaze a colonului transverz

27

D) balonarea colonului ascendent E) balonarea colonului descendent

196.CM. Ocluzia intestinală mecanică acută se manifestă prin: A) slăbiciune generală şi diaree B)*dureri colicative în abdomen C)*lipsa eliminărilor de gaze şi mase fecale D)*greţuri, vome repetate E)*balonarea asimetrică a abdomenului

197.CS. Tratamentul ocluziei intestinale mecanice acute necesită: A)*operaţie de urgenţă B) tratament conservator cu analgetici şi sp asmolitici C) operaţie amânată peste 2-3 zile D) nu necesetă tratament chirurgical E) supraveghere 198.CS. Dureri violente în abdomen, şoc şi dereglări ale tranzitului intestinal sunt caracteristice pentru: A) apendicita acută B)*tromboembolia vaselor mezenteriale C) colica renală D) flegmonul retroperitoneal. E) pancreatita acută

199.CS. Cauza cea mai frecventă a ocluziei intestinale acute o constituie: A) calculii biliari şi bezuarii B) herniile C)*aderenţele peritoneale D) tumorile E) malformaţiile intestinale 200.CS. Vărsăturile abundente în perioada iniţială a ocluziei intestinale sunt condiţionate de: A) intoxicaţie B)*nivelul ocluziei C) cauza ocluziei D) tulburări ale circulaţiei mezenteriale E) peritonită

201.CS. Dintre semnele de ocluzie intestinală, enumerate mai jos, cel mai alarmant poate fi considerat: A) durerile abdominale paroxistice B) vărsăturile frecvente C) undele peristaltice vizibile D)*silenţium abdominal (linişte în abdomen) E) asimetria abdomenului

202.CS. Pierderele de apă şi electroliţi în ocluzia intestinală sunt condiţionate de următoarele cauze, EXEPTÂND: A) sudoraţie B) vărsături C)*sechestraţii lichidiene în lumenul intestinului D) edem al peretelui intestinal E) acumulări de lichid în cavitatea abdiminală

28

203.CM.În ocluzie intestinală gazele se formează în intestin mai ales din cauza: A) aerofagiei B)*activităţii microflorei intestinale C)*reacţiilor biochimice ale sucurilor digestive D) tulburărilor microcircularorii în peretele intestinal E) modificării ale peristalticii intestinale 204.CS.În perioada preoperatorie,la un bolnav cu ocluzie intestinală, sunt indicate toate măsurile enumerate mai jos cu EXEPŢIA: A) aspiraţie gastrică B) cateterizarea vezicei urinare C) perfuzii de substituenţi plasmatici şi de soluţie fiziologică D) perfuzii de 3% clorură de potasiu E)*administrare de antibiotice

205.CS.Ce operaţie se efectuează în caz de ocluzie intestinală prin aderenţe? A)*eliberarea intestinului de aderenşe B) enterotomia C) rezecţia intestinului cu anastomoză primară D) derivaţie internă E) derivaţie externă

206.CM.Ce înseamnă „sechestrarea lichidului” în spaâiul „trei”? A)*dereglarea procesului de absorbţie în intestin B)*dereglarea reabsorbţiei a sucurilor intestinale C) pierdere de lichid din organizm prin transpiraţie D) acumulări de lichid în peretele intestinal mai sus de obturaţie E)*staza conţinutului intestinal mai sus de obturaţie

207.CM.Ce fenomene se petrec în lumenul intestinului mai sus de obstacolul care provoacă ocluzia intestinală? A)*acumulări de gaze B)*dereglarea procesului de absorbţie C)*balonarea anselor intestinale D)*scăderea absorbţiei a substanţelor nutritive E) pareza intestinală

208.CM.Factorii de bază, care apreciază gravitatea stării generale a bolnavului cu ocluzie intestinală acută obturatorie, sunt:

A) pierderea în greutate B)*pierderea apei din organism C) dereglări al echilibrului acido-basic D)*pierdere de electroliţi E)*pierdere de proteine

209.CM.Ocluzia intestinală prin obturare apare în cazurile următoare: A) spasm al intestinului B) invaginaţia intestinului C)*tumori meligne a intestinului D)*tumori benigne a intestinului E) pareza intestinului

210.CM.Ocluzia intestinală prin strangulare apare în caz de:

29

A)*volvulus intestinal B) tumori benigne intestinale C) tumori maligne intestinale D)*invaginaţia intestinului E) spasm al intestinului

211.CM.Factorii de bază, care apreciază gravitatea stării bolnavului cu ocluzie intestinală acută obturatorie sunt: A) pierderea în greutate B)*pierderea apei din organism C) dereglări a echilibrului acido-bazic D)*pierdere de electroliţi E)*pierdere de proteine

212.CM.Ocluzia intestinală prin obturare apare în cazurile următoare: A) spasm al intestinului B) invaginaţia intestinului C)*tumori maligne a intestinului D)*tumori benigne a intestinului E) pareza intestinului

213.CM.În rezultatul căror procese apare dehidratarea organismului în ocluzia intestinală?

A)*pierderea apei şi a electroliţilor B)*întreruperea tranzitului prin intestin C)*vome D)*în rezultatul „sechestrării” lichidului în organism E) în rezultatul transpiraţiei

214.CM.În ocluzia intestinală acută apare: A)*pierderea apei din organism B)*pierdere de electroliţi C)*pierdere de proteine D)*dereglări a echilibrului acido-bazic E) scădere ponderală

215.CM.În ce grupări se clasifică ocluzia intestinală? A)*congenitală B)*mecanică, dinamică C)*dobândită D)*înaltă, joasă E) ereditară

216.CM.În perioada tardivă a ocluziei intestinale apar următoarele dereglări în organism:

A)*acidoză B) alcaloză C)*oliguria D) poliuria E) caşexie

217.CM.Ce apare în ansele intestinale mai sus de obstacol în primele ore de ocluzie intestinală?

A)*hiperperistaltism B)*dilatarea anselor intestinale C) pareza intestinală D) spasm intestinal E) intestin gol

218.CM.Prin ce se caracterizează voma în ocluzia intestinală joasă? A)*nu de multe ori B) de multe ori C) aduce uşurinţă D) nu aduce uşurinţă

30

E)*voma lipseşte

219.CM.Care simptoame sunt de bază în clinica ocluziei intestinale mecanice?

A)*dureri colicative în abdomen B)*voma C)*hiperperistaltism D)*retenţie a gazelor şi a materialelor fecale E) diaree

220.CM.În diagnosticarea ocluziei intestinale se foloseşte examenul radiologic. Care sunt semnele caracteristice pentru ocluzia intestinală pe clişeul radiologie?

A)*balonarea anselor intestinale B)*prezenţa nivelurilor hidro-aerice C)*unele anse intestinale sunt umplute cu lichid şi gaze D)*prezenţa aşa numitor „arcade” E) pe clişeu se vede factorul care a provocat ocluzia intestinală

221.CM.Obiectivul imediat şi esenţial al tratamentului unei ocluzii intestinale este:

A)*reechilibrarea hidro-electrolitică B)*reechilibrarea nutritivă C)*decompresia intestinală D)*rezolvarea cauzei ocluziei E)*prevenirea complicaţiilor

PANCREATITELE

222.CS. Pancreatita acută (forma tipică) se deosebeşte de ocluzia intestinală (prin obturaţie) prin: A)*caracterul durerii B) prezenţa vărsăturilor C) meteorismul abdominal D) contractura musculară epigastrală E) sindromul infecţios

223.CS. Ce NU se practică în tratamentul pancreatitei acute? A) aspiraţia gastrică B) combaterea şocului C)*administrarea de morfină D) antihistaminice E) antienzime

224.CS. Care este leziunea anatomopatologică fundamentală a pancreatitei cronice? A) litiaza wirsungiană B) necroza C)*fibroscleroza D) supuraţia E) pseudochisturile 225.CS. Peritonita difuză provocată de perforaţie gastro-duodenală se

deosebeşte de pancreatita acută prin: A) modul de debut B) durerea abdominală C) leucocitoză D)*radiografia abdominală pe gol E) starea generală

31

226.CS. Un bărbat în vârsta de 41 ani, obez, cu hiperlipemie esenţială, se internează după masa de Crăciun cu dureri epigastrice transversale, vărsături, stare de şoc. Cea mai utilă explorare paraclinică pentru orientarea diagnosticului este: A) hemoleucograma B) tranzitul baritat esogastric C)*determinarea amilazelor în sânge şi urină D) numărarea trombocitelor E) ionograma sanguină

227.CS. Un bărbat în varsta de 31 ani, obez, se internează cu dureri epigastrice transversale, vărsături, stare de şoc. Din anamneză în ajun a sărbătorit ziua de naştere.Ce

patologie presupuneţi? A) ulcer perforat B) apendicita acută C)*pancreatita acută D) ocluzia intestinală E) infarct miocardic

228.CS. Referitor la durerea din pancreatita acută, următoarele afirmaţii sunt exacte, EXCEPTÂND: A) debut brusc B) localizare epigastrică difuză C) se însoţeşte de semne generale alarmante D) iradiază în spate E)*nu se asociază cu greţuri şi vărsături 229.CM. Care sunt avantajele majore ale tomografiei computerizate în pancreatita acuta? A)*stabilirea diagnosticului B)*stabilirea etiologiei biliare; C)*aprecierea acumulărilor lichidiene în pancreas; D) diagnosticul suprainfectarii; E) indicaţa operatorie.

230.CM. Avantajele diagnostice ale ecografiei abdominale în pancreatita acută sunt: A)*accesibilitatea în urgenţă B)*confirmarea suspiciunii clinice în toate cazurile C)*monitorizarea evoluţiei D)*diagnosticul rapid al litiazei veziculare E)*este explorare neinvazivă

231.CM. Care dintre complicaţiile pancreatitei acute se încadrează în complicaţiile tardive (după 1-2 luni) A) sechestrul pancreatic B) celulita retroperitoneală C)*pseudochistul postnecrotic D)*fistula pancreatică E) şocul pancreatic

232.CM. Care dintre elementele de mai jos pot fi atribuite pancreatitei acute? A) proces inflamator acut al pancreasului exocrin B)*tulburarile psihice uneori pot domina tabloul clinic C)*revarsat pleural pe stinga

32

D)*distensie izolată a primei anse jejunale E)*cifrele amilazemiei sunt direct proportionale cu gravitatea leziunilor anatomopatologice

233.CM. Care dintre elementele de mai jos reprezintă factori patogenici esenţiali în realizarea procesului de pancreatită acută? A)*litiaza veziculară (sau coledociană) B)*activarea enzimelor proteolitice C)*consumul de alcool şi mese copioase D)*trauma pancreasului E) nerespectarea regimului alimentar

234.CM. Care din următoarele semne vă orientează diagnosticul spre o pancreatită acută? A)*debut brutal,legat de un moment alimentar B)*durere "in bara" C)*stare de soc D) varsaturi E) febra

235.CM. Laparoscopia de urgenţă este indicată în pancreatita acută pentru: A)*stabilirea diagnosticului si evitarea laparotomiei B)*indicaţiei pentru colecistectomie în colecistitele acute C)*drenajul peritonitei chimice D)*recoltare de exudat peritoneal E) drenajul caii biliare principale

236.CM. Referitor la diagnosticul paraclinic al pancreatitei acute, sunt adevarate afirmaţiile: A)*scaderea amilazei în ser este consecinţa Remisiei procesului în pancreatita acută B)*scaderea amilazei în ser este consecinţa autodistrugerii pancreatice prin liza enzimatica C)*leucocitoza apare tardiv in evoluţia pancreatitei acute D)*amilaza sangvină creşte la valori semnificative în primele ore ale bolii E) progresarea procesului în pancreas este însoţită de scăderea intoxicaţiei

237.CM. În pancreatita acută radiografia abdominală simplă evidenţiază: A) pneumobilie B) pneumoperitoneu C)*distensie gazoasa a colonului transverz D)*distensie gazoasa a primei anse jejunale E) niveluri hidroaerice

238.CM. În pancreatita acuta la palparea abdomenului se poate constata: A) matitate deplasabilă pe flancuri B)*durere difuza, mai marcata in epigastru si hipocondrul stang C)*încordare musculară în hipocondrul drept şi stîng

33

D) hepatomegalie neuniforma E)*dispariţia pulsaţiei aortei în epigastru

239.CM. Care dintre urmatoarele afirmaţii privind tratamentul medical al pancreatitei acute sunt adevărate? A) morfina este utilizată pentru combaterea durerii B) analgina are efect hiposecretor C)*efectul antisecretor al medicaţiei este potenţiat de suprimarea alimentaţiei orale D)*antibioticoterapia este indicata de la debutul afectiunii E)*refrigeraţia gastrică scade secreţia enzimelor prin creşterea tonusului vagal

240.CM. Pancreatita acută se deosebeşte de ulcerul duodenal perforat prin: A) prezenţa durerei B)*prezenţa amilazemiei C) prezenţa stării de şoc D)*iradierea durerii E)*prin datele radiologice

241.CM. Pancreatita acuta se deosebeste de colecistita acută prin: A)*intensitatea si frecventa varsaturilor B)*caracterul iradierii a durerilor C)*sindrom infectios tardiv D) pneumoperitoneu E)*prezenţa calculilor veziculari evidenţiaţi radiologic

242.CM. Referindune la pancreatita cronică, precizaţi care afirmaţii sunt adevărate? A)*creşterea amilazemiei şi amilazuriei este prezentă numai în perioadele de acutizare B) examenul ecografic poate stabili prezenţa diabetului zăhărat, care are o evoluţie "malignă" în pancreatita cronică C)*dereglările digestive apar în formele târzii de evoluţi e a bolii D) tabloul clinic este dominat de icter E) în pancreatita cronică apar focare de necroză în pancreas

243.CM. Care explorare imagistică oferă date esenţiale în diagnosticul etiologic de urgenţă al pancreatitei acute? A) examenul radiologic simplu; B)*colangio-wirsungografia endoscopica; C)*ecografa; D) arteriografia selectiva; E) scintigrafia. 244.CM. Şocul precoce în pancreatitele acute severe este declanşat de: A)*sechestrarea lichidiana in sectorul al treilea B)*hiperhistaminemie C)*hiperlipazemie

34

D) contaminarea microbiana E)*eliberarea de chinine puternic vasoactive

245.CM. Care dintre complcaţiile pancreatitei acute NU se încadrează în complicaţiile precoce (primele 2-5 zile)? A)*perforaţia duodenală cu peritonita generalizată B)*dilataţia acută de stomac C) abcesul pancreatic D)*pseudochistul postnecrotic E) flrgmon retroperitoneal

246.CM. Care dintre simptoamele de mai jos pledează pentru neoplasmul de cap de pancreas? A) icterul variabil si precedat de colica B)*hepatomegalia de colestaza C)*vezicula biliara palpabila D)*febra, frison E)*prurit

247.CM. Cele mai frecvente semne întâlnite în pancreatita acută necrotico-hemoragică sunt: A)*stare generala alarmanta B)*durere "in bara" C)*hiperamilazemie D) icter E)*hipocalcemie 248.CM. Pancreasul produce următoarele enzime cu excepţia: A) alfa-amilaza B) lipaza C) elastaza D)*pepsina E)*tripsina 249.CM. Care din următorii factori sunt incriminaţi în etiologia pancreatitei cronice: A)*obstacolul canalar B)*alcoolismul C) hipertensiunea portala D) denutritia E)*litiaza biliara 250.CM. Factori declanşatori ai pancreatitei acute pot fi: A)*alcoolul B)*mese copioase cu grăsimi C)*litiaza biliară D) toţi cei enumeraţi E) nici unul din cei enumeraţi

251.CS. Nu este adevărat,că durerile în pancreatita acută. A) survin brusc B) sunt violente C) sunt constante D) îşi schimbă intensitatea la droguri E)*se alină în unele poziţii ale corpului 252.CS. Care simptom, din cele enumerate mai jos, NU

35

se constată în pancreatita acută? A)*bradicardia B) hipotensiunea C) febra D) vărsăturile multiple E) stare gravă

253.CS. Dintre semnele de pancreatită acută, cel mai puţin caracteristic este: A) durerile în abdomen B) vărsăturile C) durerea localizată în epigastru D) rigiditatea muşchilori abdominali E)*reducerea zgomotelor intestinale

254.CS. Pentru care formă de pancreatită acută este caracteristic difuzarea revărsatului hemoragic în ţesutul celular retroperitoneal şi apariţia unui flegmon enzimatic retroperitoneal? A) forma edematoasă B) forma colecisto-pancreatică C)*pancreatita necrotico-hemoragică D) pancreatita supurativă E) pentru nici una din ele

255.CS.Din complicaţiile precoce ale pancreatitei acute cea mai frecventă sunt: A)*şocul B) complicaţiile pulmonare C) peritonita pancreatogenă D) hemoragii din ulcerele gastrice acute E) obstrucţia coledocului 256.CS.În care situaţie radiografia de ansamblu a abdomenului este obligatorie? A) în prezenţa pancreatitei acute B) în cazurile de colecisto-pancreatită C) când anamneza semnalează episoade de pancreatită D) dacă în epigastru ce constată un plastron E)*în orice situaţii din cele enumerate.

257.CM. Dintre semnele apreciate la examenul radiologic al abdomenului în pancreatita acută este: A)*ansa “santinelă” a jejunului B)*pareza colonului transverz C) chistul pancreatic cu pereţii calcificaţi D) litiaza coledocului E) nici unul din ele 258.CS. Metoda optimă pentru a urmări evoluţia modificărilor locale în pancreatita acută este: A) radiografia abdomenului B) investigaţia cu contrast a tractului gastrointestinal

36

C)*ecografia D) tomografia computerizată E) laparoscopia 259.CM. Din principiile de tratament ale pancreatitei acute NU fac parte: A) administrarea remediilor ce asigură pancreasului un repaos funcţional. B) terapia antienzimatică şi de dezintoxicare C) analgetici D)*stimularea funcţiei renale E)*intervenţia chirurgicală imediată după scoaterea bolnavului din şoc.

260.CS. La întrebarea, privind posibilităţile de deschidere spontană a abceselor pancreatice, cel mai corect răspuns este: A) în exterior B)*în cavitatea peritoneală liberă C) în organele cavitare D) în structurile aparatului respirator E) toate variantele enumerate sunt posibile

261.CM. Radiograma de ansamblu a abdomenului în pancreatita acută o să ne indice: A) pneumobilie B) pneumoperitoneu C)*balonarea cu gaze a colonului transvez D)*balonarea porţiunei iniţiale a jejunului E) aer liber în cavitatea abdominală

262.CM. Ce stă la bază în declanşarea pancreatitei acute? A) proces inflamator B)*proces degenerativ-inflamator C)*procesul de autoliză a ţesuturilor pancreatice D) fibroză şi scleroză a ţesutului pancreatic E) proces necrotic

263.CM. Ce factori şi ce produse alimentare pot declanşa pancreatita acută? A)*alcoolul B)*la mari mâncători C)*produse alimentare picante D) folosirea numai a legumelor E) produse de peşte

264.CM. Ce predispune la declanşarea pancreatitei acute? A)*dificultăţi de scurgere a sucului pancreatic B)*tulburări metabolice C)*dereglări de circulaţie sangvină D)*procese autoimune E) terapie îndelungată cu preparate antacide

265.CM. Ce date informative o să primim de la ultrasonoscopia pancreasului? A) greutatea pancreasului B)*dimensiunile pancreasului C) aprecierea enzimelor

37

D)*prezenţa concrementelor E)*aprecierea formaţiunilor noi formate

266.CM. Patomorfologic pancreatita acută se clasifică: A)*edem pancreatic B)*pancreatita hemoragică C)*pancreonecroza D)*pancreatita purulentă E) pancreatita chistică

267.CM. Ce explorări se folosesc în diagnosticarea patologiilor pancreasului? A)*aprecierea enzimelor în serul sangvin B)*aprecierea enzimelor în urină C)*examen radiologic D)*tomografia computerizată E) holangiografia

268.CM. Ce proces patogenic stă la baza declanşării pancreatitei acute A) autodigestia glandei de fermenţii proprii B)*proces degerativ-inflamator C)*proces inflamator D) proces neoplastic E) proces sclerozant

269.CM.Care sunt simptoamele caracteristice pentru pancreatita acută? A)*durerea B)*dureri cu caracter în centură C) dureri colicative D)*poziţie forţată a corpului E)*vomă şi greţuri

270.CM.Ce include tratamentul complex al pancreatitei acute? A)*lupta cu durerile B) lupta cu pareza intestinală C)*lupta cu intoxicaţia enzimatică D)*normalizarea echilibrului acido-bazic E) lichidarea anemiei

271.CM. Ce informaţie o să ne prezinte laparoscopia în pancreatita acută? A)*prezenţa exudatului hemoragic în cavitatea abdominală B) apreciem vizual starea pancreasului C) se apreciază dimensiunile pancreasului D)*luăm exudat pentru a aprecia enzimele în el E)*se poate de văzut zone de citosteatonecroză pe peritoneu

272.CM. Ce informaţie o să primim de la examenul ultrasonor în pancreatita acută? A) semnul ansă „de veghe” B)*neomogenitate în structura pancreasului C)*creşterea dimensională a pancreasului D) dilataţia ductului Wirsung E) mărimea în volum a veziculei biliare

273.CM. Ce informaţie o să primim de la examenul radiologic al abdomenului în caz de pancreatita acută? A) pancreasul mărit în volum B)*dilataţie gastrică C)*semnul ansă „de veghe” D)*colonul transverz balonat

38

E) vezicula biliară mărită în volum

274.CM. Ce acţiuni trebuie de efectuat pentru a stabili diagnosticul de pancreatita acută? A)*de cules datele anamnestice B)*de efectuat exanenul obiectiv al abdomenul C) de făcut fibrogastroscopia D)*de făcut radiograma panoramică a abdomenului E)*ultrasonoscopia

275.CM. Ce date de laborator sunt caracteristice pentru pancreatita acută? A)*creşterea amilazei în serul sangvin B)*creşterea amilazei în urină C)*creşterea diastazei în serul sangvin D) tensiunea arterială scăzută E) apariţia proteinei în urină

276.CM.Pentru formele grave de pancreatită acută este caracteristic: A)*pulsul frecvent, filiform B) pulsul frecvent, dar dur C) tensiunea arterială este mărită D)*tensiunea arterială scăzută E)*dispnee

277.CM.Ce se petrece în parenchima pancreasului în pancreatita cronică? A) fenomenul de autoliză B)*fibrozare C)*sclerozare D) un proces degenerativ-inflamator E) necroza pancreasului

278.CM.Ce forme clinic-anatomice de pancreatită cronică ştiţi? A) pancreatita cronică hemoragică B)*pancreatita cronică indurativă C)*pancreatita pseudotumorală D)*pancreatita cronică calculoasă E) pancreatita cronică lipomatoasă

279.CM.Care din maladiile enumerate pot declaşa pancreatita cronică? A)*boala ulceroasă B) herniile C)*alcoolismul D) bolile cardiace E) polipoza gastrică

280.CM. Ce feluri de chisturi se pot forma în pancreas? A)*de retenţie B)*congenitale C)*parazitare D) dermoide E)*postnecrotice

281.CM. Simptoamele clinice ale cancerului de cap de pancreas sunt: A)*slăbiciune B)*oboseala C)*dereglări dispeptice D) frisoane

39

E)*icter

PERITONITELE

282.CS. Calea de abord preferată pentru deschiderea abcesului de Douglas este: A)*rectotomie B) laparotomie subombilicala C) laparatomie în fosa iliacă dreaptă D) prin laparotomie supra şi subombilicală E) incizie pararectală

283.CS. Manevra Blumberg constă în: A) durere provocată la palparea fosei iliace drepte; B) durere în fosa iliacă dreapta la extensia trunchiului; C) durere în fosa iliacă dreapta la tuşeul rectal; D)*durere la decompresiunea bruscă a peretelui abdominal

E) durere în fosa iliacă dreapta la palpare în momentul ridicării piciorului de pe suprafaţa patului

284.CS. Fistula externă după chirurgia gastro-duodenală este consecinţa: A) stenozei organice a anactomozei B) edemului gurei de anastomoză C) atoniei gastrice D)*dehiscenţei anastomozei E) gastroptozei 285.CS. În peritonitele secundare difuze tratamentul este în principiu: A) exclusiv antibioticoterapie B) exclusiv terapie intensivă C) chirurgical D)*chirurgical precedat şi urmat de antibioticoterapie + terapie intensivă E) nici unul din principiile de mai sus

286.CS. Calea de abord preferată în abcesul de Douglas este: A)*rectotomie B) laparotomie subombilicală C) laparatomie în fosa iliacă dreaptă D) prin laparotomie supra şi subombilicală E) puncţia transabdominală

287.CS. Cu ce soluţie se poate face sanaţia cavităţii peritoneale în timpul operaţie pentru peritonitele difuze secundare?

A) glucoză 5% B)*soluţie fiziologică + antibiotice cu spectru larg de acţiune C)*solutie fiziologică caldă D)*soluţie de furacilină E) apă oxigenată 3%

40

288.CS. Pledeaza pentru diagnosticul de peritonită difuză prin perforaţie gastroduodenală: A) prezenţa antecedentelor biliare B) amilaze foarte mult crescute C)*pneumoperitoneul D) vărsăturile fecaloide E) durerile colicative în abdomen

289.CS. Un bolnav de 20 ani cu plastron apendicular după 5 zile de evoluţie prezintă febră, leucocitoză, agravarea stării generale, accentuarea durerilor, creşterea în volum a tumorii din fosa iliacă dreapta, fluctuaţie. În aceasta situaţie tratamentul cel mai indicat este: A) cefalosporine B) gheaţă pe abdomen C) aspiraţie gastrică D)*deschiderea şi drenarea abcesului periapendicular E) laparotomie exploratorie 290.CS. Peritonita acută în formele severe ale pancreatitei acute are ca substrat: A) peritonita microbiană B)*peritonita enzimatică C) celulita retroperitoneală D) necroza pancreatică infectată E) ileusul paralitic difuz

291.CS. Sursa infecţiei într-o peritonită primară este: A) factor intraabdominal B) ulcer gastroduodenal perforat C) piosalpinx perforat D)*focar exrtraabdominal E) colecistita acută perforată 292.CS. Din punct de vedere bacteriologic, caracteristic peritonitelor secundare este: A) monomicrobismul infecţiei B)*polimorfismul florei microbiene C) numai infecţia anaerobă D) numai infecţia streptococică E) numai infecţia stafilococică

293.CS. Abcesele intraperitoneale se localizează cel mai rar : A) fundul de sac Douglas B) patul subhepatic drept C) spatiul subfrenic sting D)*cavitatea retrogastrica E) spatiul subfrenic drept

294.CM. Tratamentul chirurgical al unei peritonite acute difuze are în vedere următoarele obiective majore: A)*intervenţia chirurgicală de urgenţă B)*suprimarea focarului de contaminare a cavităţii peritoneale C)*evacuarea puroiului D)*toaleta şi drenajul cavităţii peritoneale E) spălarea obligatorie a peritoneului cu ser fiziologic conţânând antibiotice cu spectru larg

41

295.CM. Care sunt cauzele peritonitei postoperatorie? A)*dehiscenţa de suturi digestive B)*focar septic extraabdominal (O.R.L.,pulmonar) C)*perforaţiile digestive de stress D) contaminarea peritoneului prin ruptură în peritoneu a unei pionefrite. E) nerespectarea de către chirurg a regulilor asepticei

296.CM. Cauzele mortii în peritonite sunt: A) şocul toxicoseptic B) gradientul pO2 arterial sub 50 mm Hg C) inflamaţia peritoneului parietal si visceral D)*insuficienţa cardio-respiratorie acută E)*socul hiupovolemic

297.CM. În peritonita acută generalizată se găsesc următoarele semne fizice: A) debut brusc B)*durere abdominala C) colaps D)*durere fundului de sac Douglas la tuseul rectal E)*febra

298.CM. Tratamentul chirurgical al peritonitei apendiculare generalizate constă în: A)*apendicectomie B) debridarea conglomeratelor intestinale C)*lavajul peritoneal D)*drenajul larg al cavitaţii peritoneale E) sutura provizorie a planurilor musculo-aponevrotice

299.CM. În etiopatogenia peritonitelor, contaminarea cavitaţii abdominale poate avea cauze externe cu multiple variante posibile, din care enumerăm: A)*contuziile abdominale cu ruptura de organ cavitar B)*plagile penetrante abdominale C)*operatorii, prin instrumentar si materiale nesterile D)*iatrogenie, prin gesturi terapeutice E) plagi purulente ale membrelor inferioare

300.CM. Simptomatologia unei peritonite secundare în forma hipertoxică este dominată de: A)*stare generala neliniştită B)*semne de şoc toxico-septic C) dureri abdominale colicative D) contractura musculara E)*tulburari respiratorii 301.CM. În primele 6 ore peritonita prin perforaţia unui ulcer duodenal este considerată: A)*eritonita chimica B) peritonita septica C)*uneori însoţită de soc D) uneori insoţită de soc endotoxic F) este peritonită primară

302.CM. Prime semne care apar în peritonita acută apendiculară sunt:

42

A) dureri hipogastrice B) varsaturi C)*dureri in fosa iliaca dreapta D)*contractura musculara abdominala E)*semnul Blumberg pozitiv

303.CM. În peritonita acută generalizată se găsesc următoarele semne fizice: A) debut brusc B)*durere abdominala C) colaps D)*”ţipatul” fundului de sac Douglas la tuseul rectal E)*febra

304.CM. După criteriul agentului cauzal peritonitele sunt: A)*aseptice B) difuze C) primare D)*microbiene E) secundare

305.CM. Excamenul obiectiv local al abdomenului constată semne foarte importante pentru diagnosticul de peritonită. Care sunt aceste semne? A)*durerea provocată, localizată sau difuză B)*apararea sau contractura musculară C) sonoritate abdominală difuză D) mobilitatea peretelui abdominal E)*matitate abdominală, deplasibilă în fazale tardive

306.CM. Care dintre situaţiile de mai jos explică apariţia peritonitei secundare difuze? A)*plagă abdominală penetrantă B) plagă abdominală nepenetrantă C)*migrarea microbilor prin peretele intestinal D)*perforaţia unui organ cavitar din cavitatea abdominală E) hemoperitoneul masiv

307.CM. După extensia procesului inflamator, peritonitele sunt clasificate: A)*difuze B) primare (primitive) C)*localizate D) secundare E) specifice

308.CM. Durerea la debut intr-o peritonită difuză prin perforaţie digestivă are următoarele caracteristici: A) debut lent, insidios B)*debut brutal C) intensitate medie D)* intensitate violentă E) colicativă

309.CM. Tratamentul chirurgical în peritonitele difuze este obligatoriu. Scopul intervenţiei chirurgicale este urmatorul:

43

A)*incizia larga B)*suprimarea sursei de contaminare C)*toaleta cavităţii peritoneale D)*drenajul cavităţii peritoneale E) folosirea preoperatorie a antibioticelor

310.CM. Prime semne care apar în peritonita acută apendiculară sunt: A) dureri hipogastrice B) vărsături C)*dureri în fosa iliacă dreaptă D)*contractura musculara abdominala E)*semnul Blumberg pozitiv

311.CM. Septicitatea conţinutului peritoneal depinde de: A)*virulenţa florei microbiene B)*extensia contaminării C) sediul cauzei primare D) eventualele afectiuni coexistente E)*durata contaminării

312.CM. Fenomenele locale ale peritonitei cuprind: A)*hiperpermeabilitatea pereţilor vasculari B)*scăderea consumului de oxigen celular C)*translocaţie microbiană D)*creşterea producţiei de lactat E)*modificări microcirculatorii

313.CM. Semnele clinice obiective ale unei peritonite difuze la debut sunt: A) meteorismul abdominal B)*contractura abdominala C) fundul de sac Douglas suplu, nedureros D)*abdomen imobil cu miscarile respiratorii E)*dureri abdominale

314.CM. Care dintre semnele de mai jos sunt comune peritonitei difuze şi torsiunii de organ? A) tumoara abdominala palpabila, dureroasa B)*starea de soc C)*durerea violenta abdominala D) bombarea Douglas-ului E) febră, frison

315.CM. Într-o peritonită difuză, la debut, inspecţia abdominală relevă: A) meteorism abdominal B) echimoză periombilicală C)*desenul muschilor drepţi abdominali vizibil D)*abdomen imobil cu miscările respiratorii E)*semne de iritaţie peritoneală

316.CS. Semnele precoce în peritonita difuză purulentă sunt următoarele, cu EXEPŢIA: A) febră marcată B) dureri abdominale C) încordarea muşchilor abdominali D) micşorarea participării abdomenului în actul de respiraţie E)*vărsături fecaloide

44

317.CS. La o fetiţă de 6 ani, reconvaliscentă de pneumonie, se determină dureri abdominale nelimitate, febră, încordare musculară abdominală, leucocitoză marcată. Diagnosticul prealabil este: A) peritonită gonococică B) apendicită acută C) septicemie D)*peritonită pneumococică E) abces subfrenic 318.CS. Cauza cea mai frecventă a abceselor subhepatice este: A) sigmoidita purulentă B) ulcerul gastric perforat C)*colecistita acută gangrenoasă D) pancreonecroza hemoragică acută E) abcesul hepatic

319.CS. Peritonita se socoate primară în caz de: A) infarct intestinal B) apariţie pe fondal de inflamaţie a organelor abdominale C)*pătruderea infecţiei pe cale hematohenă sau limfogenă D) perforaţia organelor cavitare abdominale E) lezarea căilor biliare extrahepatice

320.CS. Dintre semnele prezentate în peritonită, NU este caracteristic: A) dureri la tuşeul rectal şi vaginal B) dureri la palpaţie şi percuţie abdominală C) balonare abdominală D) încordare musculară abdominală E)*hiperperistaltism

321.CM. Care din semnmele prezente NU se întâlnesc în faza precoce a peritonitei. A)*diminuarea peristaltismului intestinal B) dureri abdominale C)*vărsături fecaloide D) tahicardia E) încordare musculară

322.CM. Care din semnele prezentate suspectă cauza peritonitei? A)*dispariţia matităţii hepatice B) balonare abdominală C)*dispariţia pulsaţiei aorte la palpare D)*durere şi încordare musculară localizată E)*semnul Blumberg pozitiv

323.CS. Care din formele de peritonită enumerate mai jos se referă la peritonita specifică?

45

A) peritonita uremică B)*peritonita tuberculoasă C) peritonita perforativă D) peritonita apendiculară E) peritonita biliară

324.CM. Sursele de infectare a cavităţii abdominale în peritonitele secundare pot fi: A)*din procesele inflamatorii a organelor cavităţii abdominale B) din procesele inflamatorii situate în afara cavităţii abdominale C)*în cazuri de perforaţie a organelor cavitare din cavitatea abdominală D)*în caz de dehiscenţă a anastomozelor intestinale E) din focarele inflamatorii ale membrelor inferiare

325.CM. Se evidenţiază următoarele stadii a peritonitelor: A)*stadiu reactiv B) stadiul prodromal C)*stadiul toxic D)*stadiul terminal E) stadiul ocult

326.CM. Din punctul de vedere al exudatul intraabdominal se disting peritonite: A)*seroase B)*fibrinoase C)*fibro-purulente D)*purulente E)*putride

327.CM. Căile de infectare a cavităţii abdominale în peritonitele primare pot fi:

A)*cale hematogenă B) prin peretele intestinal C)*cale limfogenă D)*prin trompele uterine E) parenteral

328.CM. Clinic stadiul II (toxic) al peritonitei se manifestă prin: A)*uscăciune în gură B) diaree C)*tahicardie D)*febră E) constipaţii

329.CM. Ce microfloră se întâlneşte în peritonitele secundare? A) pneumococii B)*stafilococii C)*colibacilul D)*streptococii E)*enterococii

330.CM. Durerile în abdomen la o peritonită difuză apărute imediat după perforarea intestinului subţire au următoarele caracteristici: A) un început lent B)*un început acut C) durerile sunt de intensitate medie D)*durerile sunt foarte intensive E) durerile apar tardiv

46

331.CM. Clinic stadiul I (reactiv) al peritonitei se manifestă prin: A)*debut brusc B)*dureri în abdomen C) diaree D)*încordarea muşchilor peretelui abdominal E) sughiţ

332.CM. La debut peritonita se manifestă cu următoarele dereglări hemodinamice: A)*tahicardia B) bradicardia C)*hipertensiune arterială D) hipotensiune arterială E) edem a membrelor inferioare

333.CM. Stadiul tardiv al peritonitei se manifestă cu următoarele dereglări hemodinamice: A)*tahicardie B) bradicardie C) hipertensiune arterială D)*hipotensiune arterială E) dispariţia pulsului

334.CM. La inspecţia bolnavului cu peritonită difuză observăm: A) asimetria abdomenului B)*limitări de mobilitate a peretelui abdominal C)*mucoasa cavităţii bucale este uscată D)*încordarea muşchilor abdominali este mai exprimată în zona de proiecţie a focarului principal de infecţie E) abdomen suplu

335.CM. Ce include clinica peritonitei purulente difuze? A)*acuze caracteristice patologiei organelor cavităţii abdominale B)*durerile au un caracter permanent C)*schimbarea poziţiei corpului acutizează durerile în abdomen D) durerile se acutizează numai când bolnavul se găseşte în Poziţie verticală E) schimbarea poziţiei corpului nu acutizează durerile în abdomen

336.CM. În peritonite apar dereglări de funcţie a următoarelor sisteme: A)*hemodinamica B)*sistemul respirator C)*funcţia renală D)*funcţia ficatului E)*motorica gastro-intestinală

337.CM. Ce metode invazive de diagnostic în peritonite se folosesc: A)*laparoscopia B)*aparoţenteza C)*puncţia transvaginală la femei D) puncţia suprapubiană E)*puncţia peretelui anterior al rectului 338.CM. Ce date clinice ne permit să diferenţiem pancreatita acută de peritonita acută? A)*nu este încordarea muşchilor abdominali B)*lipseşte simptomul de iritaţie peritoneală C)*diastaza în sânge mărită D) prezenţa leucocitozei în sânge

47

E)*durerile au caracter de centură

339.CM. Ce date ne permit să diferenţiem ocluzia intestinală mecanică de peritonita purulentă difuză? A)*durerile au caracter colicativ B)*peristaltismul accelerat C)*peristaltism vizibil D)*asimetria abdominală E) abdomen suplu

340.CM. Ce date sunt caracteristice pentru colica biliară la diferenţiere cu peritonita acută? A)*dureri în regiunea rebordului costal drept B)*iradierea durerilor în omoplatul drept C) dureri la centură D) dureri colicative în tot abdomenul E) prezenţa semnelor de iritaţie peritoneală

341.CM. Ce metode de diagnostic al abcesului sacului douglas se folosesc: A) laparocinteza B) laparoscopia C)*tuşeul rectal D) tuşeul vaginal la femei E)*puncţia prin peretele anterior al rectului

ULCERELE 342.CS. Bolnav în vârsta de 51 ani, normoponderat, cunoscut cu veche suferinţa digestivă de tip ulcer duodenal. În ultimul timp caracterul durerilor s-a schimbat în sensul că iradiază dorsal la baza hemitoracelui drept, în umărul drept. Ştiind ca bolnavul este afebril,leucocitoza 8,2.10 9/l. Acest aspect vă sugerează ? A)*penetraţia ulcerului duodenal în pancreas B) perforaţie acoperită complicaţa cu abces subfrenic C) asociere cu colecistită acută D) penetraţia ulcerului în ficat E) asociere cu pancreatita cronică

343.CS. Un bărbat de 24 de ani, cunoscut ulceros, care prezintă durere epigastrică puternică, este examinat la 2 ore de la debut; Ce semn ne sugerează o perforaţie în peritoneul liber: A)*aparare musculară în epigastru şi fosa iliacă dreapta care se generalizează B) hipertermie C) vărsături D) respiraţie superficială E) anemie

344.CS. Nişa ulceroasă este o noţiune: A) clinică B) endoscopică C)*radiologică D) ultrasonoscopică E) abstractă

48

345.CS. Ulcerul complicat cu stenoză se deosebeşte de ulcerul necomplicat prin următoarele: A) iradierea durerii B)*apariţia vărsăturilor C) permanentizarea durerii D) prezenţa hemoragiilor oculte E) acutizarea sezonieră

346.CS. Eroziunea gastroduodenala este: A)*o leziune acută exclusiv a mucoasei B) o leziune acută profundă C) o leziune cronică D) o leziune a stratului submucos E) o leziune a stratului muscular a stomacului 347.CS. În etiologia ulcerului gastro-duodenal, factorul genetic este: A) factor determinant B)*factor favorizant C) factor indiferent D) factor asociat E) factor agravant

348.CS. Diagnosticul diferenţial între ulcerul duodenal perforat şi ocluzia intestinală se bazează pe următorul elemente: A) prezenţa durerilor abdominale B) absenţa tranzitului intestinal C) leucocitoză D) retenţia de urină E)*datele radiografiei abdominală pe gol

349.CS. Ulceraţiile acute gastroduodenale se intâlnesc în următoarele situaţii, EXCEPTÎND: A) arsuri intense B) corticoterapie C) ingestie de aspirină D) leziuni ale sistemului nervos central E)*administrarea de peniciline

350.CS. Cea mai indicată operaţie pentru tratamentul ulcerului gastric este: A)*rezecţia gastrică 2/3 B) hemigastrectomia cu vagotomie C) bulbantrectomie cu vagotomie D) vagotomia cu piloroplastie E) rezecţia tubulară

351.CS. Examenul endoscopic în stenoza antrală pilorică decompensată este utilizat pentru: A) precizarea diagnosticului pozitiv de stenoză decompensată B)*precizarea naturii benigne sau maligne a stenozei C) vizualizarea refluxului duodeno-gastric D) evaluarea stazei gastrice

49

E) aprecierea gradului de stenoză 352.CS. În ulcerul gastroduodenal patogenia este explicată cel mai frecvent prin: A)*scăderea factorilor de apărare ai mucoasei gastrice B) hipertonie vagală C) patogenie endocrină D) stază gastrică E) hiperaciditate

353.CS. Radiografia abdominală pe gol stabileşte diagnosticul de perforaţie de organ cavitar dacă arată: A) nivele hidroaerice B) ansă jejunală "îndoiată" C) dispariţia umbrelor psoasului D)*transparenţa semilunară subdiafragmatică din dreapta E) balonare de colon

354.CS. Complicaţia cea mai frecventă şi de temut după operaâîţia rezecţie gastrică este: A)*hemoragia B) insuficienţa anastomozei C) tromboflebita D) infarctul miocardic E) malignizare la nivel de anastomoză

355.CS. Într-un ulcer duodenal, când durerea devine continuă, se presupune: A) asocierea cu litiaza biliară B) asocierea cu hernie hiatală C)*penetraţia ulcerului D) hemoragie E) asocierea unei pielonefrite pe dreapta 356.CS. În patogenia ulcerului duodenal hiperaciditatea este: A) obligatorie B) facultativă C)*obligatorie dar nu suficientă pentru producerea ulcerului D) apare în caz de complicaţii E) hiperaciditatea nu este

357.CS. Ce este tipic pentru durerea ulceroasă? A)*este postprandială B) nu este legată cu alimentarea C) se accentuează după ingestia de alimente D) se calmează în cursul nopţii E) are sediul paraombilical stâng

358.CS. Examenul endoscopic în stenoza antrală pilorică decompensată se face pentru: A) precizarea diagnosticului pozitiv de stenoză decompensată B)*precizarea naturii benigne sau maligne a stenozei C) vizualizarea refluxului duodeno-gastric D) aprecierea stazei gastrice

50

E) aprecierea gradului de stenoză

359.CS. Bolnavul acuză dureri epigastrice care cedează la ingestia de alimente şi care reapar postprandial la circa 2 ore de la ingestia de alimente. Simptomatologia sugerează: A)*ulcer gastric B) ulcer duodenal C) hernie hiatală D) cancer gastric E) colecistită cronică

360.CS. În ce patologie, condiţiile socio-economice intervin ca factor favorizant etiologic: A) colecistitei cronice litiazice B)*boala ulceroasă C) apendicita cronică D) herniei hiatale E) pancreatitei cronice

361.CS. Radiografia abdominală simplă în ulcerului duodenal perforat în peritoneul liber ne arăta: A) aeroenterie masivă B) imagini hidroaerice multiple C) aerocolie pe colonul transverz D)*pneumoperitoneu prezent subdiafragmatic drept (sting),bilateral E) mărirea umbrei hepatice 362.CS. Diagnosticul clinic pozitiv de hemoragie digestivă superioară de cauză ulceroasă se stabileşte prin: A)*hematemeză sau melenă B) tensiune arterială scăzută şi tahicardie C) antecedente de ulcer + semne de hemoragie D) constipaţie E) diaree

363.CS. Nişa reprezintă în diagnosticul radiologic al ulcerului gastro-duodenal: A)*semn direct B) semn indirect C) un semn fără importanţă D) un semn al complicaţiei boalei ulceroase E) nici unul din semnele enumerate mai sus

364.CS. Perforaţia este complicaţia prezentă mai frecvent în: A) ulcerul duodenal postbulbar B)*ulcerul duodenal bulbar anterior C) ulcerul duodenal bulbar posterior D) ulcerul gastric al peretelui posterior E) ulcerul gastric al peretelui anterior

365.CS. Ce afirmaţie referitoare la ulcerul perforat NU este exactă:

A) ulcerul duodenal perforează mai frecvent decât ulcerul gastric B) vărsăturile sunt neconstante C) durerea epigastrică poate iradia în fosa iliacă

51

dreapta D)*examenul radiologic baritat se practică sistematic pentru a evidenţia sediul perforaţiei E) la examenul biologic se poate constata hemoconcentratie

366.CS. Bolnav în vîrsta de 25 de ani cu ulcer duodenal, diagnosticat în antecedente imediate, se adresează cu hemoragie duodenală de gravitate medie, care se opreşte sub tratament medical. Sufera de ulcer circa 1 an. Care este tactica curativă? A) Este indicat tratament chirurgical B)*Este indicat tratament medicamentos în staţionar C) Este indicat tratament medicamentos ambulator D) Supraveghere la domiciliu E) Nu este necesar nici un tratament

367.CS. Bolnav în vârstă de 35 ani cu suferinţă ulceroasă de un an, se internează la al 3-lea puseu de hemoragie digestivă superioară. Actualmente hemoragia de gravitate medie care se opreste sub tratament medical. Este indicat: A)*tratament chirurgical B) tratament conservator C) tratament medico-chirurgical D) supraveghere E) de transferat în secţia gastrologică

368.CS. Bolnav cu ulcer gastric în antecedente, se internează cu o simptomatologie modificată - dureri continu, scădere ponderală, inapetenţă. Sugerînd malignizarea ulcerului, pentru un diagnostic corect este absolut necesar să efectuăm: A) explorarea secretiei sucului gastric B) radiografie gastro-duodenală C) gastrofibroscopie D)*biopsie din marginile ulcerului E) pasajul masei baritate

369.CS. Un barbat in virstă de 35 ani, acuză brusc dureri abdominale epigastrice. Radiografia abdominală evidenţiază aer liber subdiafragmatic. Tactica corectă în acest caz este următoarea: A) fibroscopie esogastrică B) pasaj baritat C) observare D)*laparotomie E) irigoscopie

370.CM. Care din următoarele afecţiuni pot genera o hemoragie digestivă superioară? A)*sindromul Mallory-Weiss B) hernia hiatală C) hemangiomul hepatic D)*ampilomul vaterian E) diverticul Meckel ulcerat

371.CM. Semnele ulcerului perforat includ: A)*imobilitatea peretelui abdominal la inspecţie B)*durere intensă epigastrică

52

C)*contractura abdominală D)*pneumoperitoneu E)*sonoritate prehepatică

372.CM. Indicaţiile tratamentului chirurgical în hemoragia digestivă superioară (HDS) ulceroasă sunt: A) HDS ca simptom la tineri B)*Pierderea a peste 30% din volumul sanguin în primele 24 ore impunind transfuzia a peste 1,5 l sânge C) HDS provocată de droguri D)*Repetarea sângerării imediat după internare şi tratament E) Bolnavi peste 60 de ani cu semne de hemoragie activă ulceroasă la examenul endoscopic

373.CM. Radiologic pneumoperitoneul îl întâlnim în: A)*perforatie gastroduodenala B)*perforatiile colice C) perforatia apendiculara D) perforatia veziculei biliare E)*perforaţie a ileonului

374.CM. Examenul obiectiv in ulcerul gastroduodenal necomplicat releva: A) clapotaj epigastric B) tumoara epigastrica C)*durere epigastrica la palpare D)*in fazele de acalmie examenul obiectiv este negativ E) dispariţia pulsaţiei aortei abdomonale la palpare

375.CM. Care sunt cele trei cauze HDS (Hemoragie Digestivă Superioară) în Republica noastra ? A)*sindromul Mallory-Weiss B) cancerul gastric C) ulcerul gastric D)*ulcerul duodenal E)*ruptura varicelor esofagiene

376.CM. În tabloul clinic al unui ulcer duodenal perforat în peritoneul liber se întâlnesc: A) vărsăturile B) meteorismul epigastric C)*contractură abdominală D)*dispariţia matităţii hepatice E) Douglas suplu,nedureros

377.CM. Care din următoarele măsuri terapeutice pot fi folosite în hemoragia digestivă superioară (HDS) în ciroza hepatică cu varice esofagiene rupte? A)*administrarea de vicasol B)*hemostaza endoscopica C) ligatura de trunchi celiac D)*folosirea sondei Blakemore E) vagotomia supraselectiva

378.CM. Ulcerul duodenal acut evoluează spre:

53

A) stenoză B)*vindecare C) penetraţie D)*perforaţie E)*sîngerare

379.CM. Printre indicaţiile chirurgicale în ulcerul gastro- duodenal notăm: A)*ulcerul duodenal care nu mai răspunde la tratamentul medical B)*stenoza pilorică C)*ulcerul gastro-duodenal perforat D) ulcer duodenal postbulbar E) ulcer gastro-duodenal hemoragic

380.CM. Ulcerul duodenal perforat se deosebeste de pancreatita acută prin: A) prezenţa socului B)*iradierea durerei C)*prezenţa pneumoperitoneului D) prezenta leucocitozei

E)*prezenţa amilazemiei

381.CM. Sutura simplă a ulcerului perforat este indicată în: A) ulcerul gastric calos perforat B)*ulcerele acute medicamentoase perforate C)*ulcerul duodenal perforat cu peritonita grava, cu soc toxico-septic D)*ulcerele acute de stress perforate E) sindromul de concomitenta hemoragie – perforatie

382.CM. Semnul Blumberg mai manifestat va fi în leziunile: A)*stomacului B) splinei C) ficatului D)*vezicii urinare E) rinichiului

383.CM. Vomele cu sânge modificat (zaţ de cafea) sunt caracterictice la hemoragiile din: A) esofag B)*stomac C)*duoden D) jejun E) plămâni 384.CS. În ce situaţii clinice apare scaun de culoare neagră? A) ruptura splinei B) ruptura ficatului C)*hemoragie gastro-intestinală superioară D) hemoragie gastro-intestinală inferioară E) hemoragii rectale

385.CS. În care din patologiile chirurgicale abdominale acute este caracteristic “dureri de pumnal”?

54

A) pancreatita acută B)*ulcer gastric perforat C) ocluzia intestinală acută D) hernie strangulată E) volvulus 386.CS. “Abdomen de lemn” se întâlneşte la: A) pancreatita acută B) colecistita acută C)*ulcer gastric perforat D) ulcer gastric hemoragic E) ocluzie intestinală

387.CS. În care din afecţiunile chirurgicale ale cavităţii abdominale la internarea bolnavului se indică urgent radiografia de ansamblu pentru a depista aer liber sub diafragm? A) colecistita acută B)*ulcerul gastric perforat C) pancreatita acută D) ocluzia intestinală E) suspecţie de ruptură a ficatului

388.CM. Care din simptoamele enumerate mai jos denotă o hemoragie digestivă superioară? A)*voma cu sânge B)*voma cu “zaţ de cafea” C)*melena D) sânge neschimbat în masele fecale E) clapotaj abdominal 389.CS.Dintre simptoamele ulcerului perforat, cel mai caracteristic este: A)*durerea acută în epigastru sau hipocondrul drept B) vărsăturile C) semnele de iritaţie peritoneală D) dispariţia matităţii hepatice E) matitate în regiunele declive ale abdomenului 390.CS. Pentru confirmarea diagnosticului de ulcer perforat se recurge prioritar la: A) gastroscopie B)*radioscopie de ansamblu a cavităţii abdominale C) explorare radiologică cu masă baritată D) laparoscopuie E) puncţia cavităţii abdominale

391.CM. Care sunt semnele generale de hemoragie din tractul digestiv? A)*slăbiciune generală B)*ameţală C)*tahicardie D)*pierdere de cunoştinţă E) bradicardie

392.CM. Metodele de diagnostic folosite pentru diagnosticarea localizării ulcerului: A)*examen radiologic cu masă baritată B)*gastroscopie

55

C) ultrasonoscopie D) analiza sucului gastric E) analiza biochimică a sângelui

393.CM. Care din operaţiile enumerate se folosesc în tratamentul chirurgical a boalei ulceroase? A)*Bilroth I, II B)*vagotomia tronculară C)*vagotomia selectivă D) gastroenteroanastomaza E) gastrostomia

394.CM. Indicaţiile pentru tratamentul chirurgical al boalei ulceroase sunt: A)*ineficacitatea tratamentului conservator B)*acutizări frecvente C) vârsta tânără a pacientului D)*ulcer penetrant E) ulcer acut

395.CM. Care sunt semnele locale veritabile de hemoragie gastro- duodenală superioară? A) paliditate a tegumentelor B) scăderea temperaturii corpului C)*voma cu conţinut de culoare “zaţ de cafea” D)*melena E) constipaţie

396.CM. Boala ulceroasă complicată cu stenoză pilorică se deosebeşte de boala ulceroasă necomplicată prin: A) prin iradierea durerilor B)*apariţia vomelor C) sindromul dureros permanent D) hemoragii oculte E)*scădere în greutate

397.CM. Ulcerul duodenal perforat se deosebeşte de colecistita acută prin următoarele momente: A)*anamneza ulceroasă B) apărare musculară în hipocondrul drept C)*absenţa leucocitozei D) absenţa pneumoperitoneului E)*prezenţa pneumoperitoneului

398.CM. Diagnosticul diferenţial al ulcerului gastric perforat se face cu: A)*colecistita acută B)*pancreatita acută C) hernia strangulată D) gastrita acută E) esofagita

399.CM. Ce acţiuni urgente trebuie să efectueze medicul în caz de hemoragie gastro-duodenală? A)*cateterizarea venei subclave B)*Întroducerea sondei în stomac şi spălături gastrice cu apă rece C)*fibrogastroscopia de urgenţă D)*cateterizarea vezicei urinare E) electrocardiograma

56

400.CM. Dispariţia matităţii hepatice apare în caz de: A) peritonită apendiculară B) peritonita ginecologică C) ocluzie intestinală D)*perforaţia colonului

E)*perforaţia ulcerului gastro-duodenal

57