6L0 gEIE)I PT

rnInllnpEaIE aJllerunar

erEolEr,uEIJuI aIIIoquI

pr€ololq Erderal

I)sNIrug-SrudO vrirrNvC'rcnosuNol v,uaNvxnu 'rc 'Jord

:er+Jepal qns

nJSalnPS eur+srrJ-eueol - Jnuals{s solEualFa Insndnl uI PJrSoIorq PIdPraf

XI llllt)l-':'-

""""""HSuIIag-SudO elaIuBC - aJrtualsrs aIalrInJSEA uI PJrSoIorq ErdPraIIIIA lnl0]:,;.: -

nISu€Jog Eueall-eaarpuv - pJlzelrosd Elu+re uI PJrSoIorq PIdErafIIA ltll)llLi- ^

"nrsalnlrhJ urlso] uErerl - alrrlrPlrpuods urp Ialra^n E )rSolorq ErdPrallA U'Ll)llLl'. -

n)sauol erpllexnI'rqJsurlrqo3 erpnEI) - aIerxu alalrrlrelrpuods uI E)rSoIorq Erderal

A ln\llLt: -

;;;;;;;; ;;;; ;;;;; - ;,,;;;;,; ;.;;.;;; ;; ;,,;;;;; ;'.'J,':lfil !n!o]ttt't -

LOI """" nu.a.o-:-erne'I - arSololeurnar uI alPzrlqn aJrSoIoIq rolrrdEral aIE asra^pE alalJarf

fil lnlolLt;: -

ZL """'I)sullag-Srrd6PIaruPC 'nrsarll-ErEC PuerzuPS - Ll.tllulP) llLlti 11) p8optq adanl'z a

I€ "'nJsauolErpuExnu 'rlllsurlrqoJ ErpnEIJ - il4altu1il )llpquJ fllutYolD4ua adanl'La

I€ arSololetunar uI riuzllpn r)r8olorq riuaElillnpl:.: -

5 """""""""'nrsauol Erpuexnll 'n,rrg4 elarltrAl - arElrlursorg/aleurSrro a:rEo--orq /a)qerunar aJEo+€LuEIJur rolqoq Erderal uI ro[etu sa.€ord - u€olouqalorg

I llllL)i. '. -

nf,sauol erpuexnll - aluTPuI luE \nl

surrdn)

rlsalntt- -

Sarnl4l n8rVt ar?o1o

r+SarnlnB .

rlsarnlng l

rlSarnrnB

qsamJng'-

rnlnllnpE alE -rIlI

99r

Terapia biologici in bolile inflamatoare reumatice ale adultului

Capitolu XTerapia biologic in scleroza sistemici - Laura Grogeanu 359

Capitolul XIImunogenicitatea, o caracteristici a terapiilor biologice - Diana Mazilu,Daniela Oprig- Belinski

Capitolul XIIProtocoale terapeutice de utilizare a terapiilor biologice aprobate inRomania pentru patologia reumatici - Comisia de Specialitate aMinisterului Sdndtdtii 405

383

Terapiile biologiin reumatologie flu st

boli reumatice, in spl

la terapia standard. Linflamatoare n pe,aclioneazd lintit pe c

cate in actiaflrea, dMedicamentele biolog,tica curentd sunt subiologice oblinute pinisme aii, acestea fiiplexitate moleculard.,nefltele biologice a

fiefltul anticorpilotrul in organism, clsau receptori ai sisnioelului dioerselormultor agenfi biologita patogeniei complerrdspunsului diferit h

piile biologice sunt s

eEecul terapiilor stan,7e fl acestor medicam

Lucrarea de falntetizeze datele aitua,biologici, lintele terqlor in bolile reumatilsunt tn curs de @al

De asemenea, r

agentilor biologici, t

recomanddrilor de ulrite.

lod aJeJ alaJn8urs luns rrl alausrue8Jo JEr ,acrSolorq-uou aI-aluarueJlpaur +gJap axaldruoc reru rS rJeur relu luns acr8o1-orq alaluarueJrparu urp a^r+f,€o-rlurp alnuriqo nES asnpo.rdnes eun uriuoc aJeJ a+uarueJrpalSaur;ap (Vntd rnlnluaruerrpatrAl e pueado.rng eriua8y

'(7) a;esrnqruer ap p^rlerrJruluas ale+rlrqeqo.rd o rS ;o1a1-alarq E psur+xa ariralord o rS rup ,;opiuaroed a1e a+lipfpu-nqruJ r;rfrr8ug rS rreu; r€ur aJrurlJ saJJns ap a]eJ nc ,rr1oq

rnlnloJ+uoJ ale rJppJoqe rou Easape pralo aJEJ acrSolouqal-orq asnpo.rd luns acrSolorq ala+uarueJlparu ,,,a1ua8r1a+ur aJ-r+na)ErureJ asnpoJd" pury eJ aleraprsuo3 '(E ,Z ,1) acrlnad-eral asnpo.rd rS aorlsou8erp aluarunr+sur ,rcr1rel;o;d riua8eJoun ea.rezr.oruord rS eaJ€lloAZap urrd aleJrparu rrrrfr.r8ugInruauop u1 rarSolouqa+orq aprierrlde srru;ad e rS ,aur1o1rtro+saJe ua;eraqrla rS erirnpord erurrdns e ad lezrleueJ E-s

Inluauelerl 'IIIoq lnsrnrred rS lnlnqap pzealutann8 aur>Io+rJap ericnpord apun 'rr;o1etue11ur aunurrolne aIIIoq uI

'etede ps ealE+rIIqESIp rS prulncrlre erioi4srpEJ a+ureu1 'ropiuarced rriar^ Ea+e+rlet al6arc e rS ealelrleuori-Jun, riplpunqruJ E nr+uad rS rep ,erieutellur arnpar e nrluad'puoJ ap Intuaueler+ atocard retu lgJ aJnpoJlur E ap a+sa aI-€rusrlerunar rrJoleuegur aIIIoq uI pJrlnade.ral er8ale;lg

arSolourlalolq uI araJnporlul

n)sauol atpuuxnll 'no.tg1 aPnw

arE lrr,ur s oI g/a luurtrroaJrtolorq'alrleulnar arEolEr,uEIJuI ro[Ioqerderal uJ ;oleur sartord ersolouqaplg

I fNfOIIdVf,

n)sauol atpuLt\1:I

't,IO

lap{O lnntluow u1 e:F

'nuuajapat4 nfiwayrla a+a#lanadg ap lrr.sutliuctzuttos d alultv' a1uyllctnEoprq uiwBa E tup|duc lnlmtll-tp t6 ,toltiuapzat

rn lnll n pE

10 Terapia biologicl in bolile inflamatoare reumatice ale adultului

reproduce aceaste complexitate" (5). Unele medicamentebiologice sunt reproduceri ale unor substanfe deja prezen-te in corpul uman, precum proteinele, insulina, hormonulde cregtere gi eritropoietinele. Altele sunt oblinute prin pro-cesare din sAnge uman, organe qi fesuturi, cum ar fi vac-cinurile 9i ADN-ul recombinat (3, 6, 7). In 1.982 a fost apro-bat primul produs biologic, Insulina. Astdzi sunt comercia-lizate peste 200 de produse biotehnologice, iar peste 900sunt in fazd, de cercetare clinicd (1).

Medicamentele biologice sunt alcdtuite din substanlecare se regdsesc adesea in mod natural in corpul uman pre-cum hormonul de creqtere, insulina, eritropoietina, enzime,anticorpii. Dezvoltarea qi productia de medicamente biolo-gice este un proces complex care a deschis un spectru largde servicii in ceea ce priveqle utilizarea materialului biolo-gic in scop diagnostic Ai de tratament al celor mai graveboli - cancer, diabet, boli cardiovasculare, neurologice, boliautoimune etc. (1). Spre deosebire de medicamentele clasi-ce, care sunt obtinute prin sintez[ chimicd, medicamentelebiologice sunt produse de organisme vii - celule vegetalesau animale, bacterii, virusuri gi drojdii.

Pentru anticorpii monoclonali (mAb), se folosesc liniicelulare modificate genetic, astfel ca celula sd producd sub-stanla doritd (7). Produse din celule vii, medicamentele bio-logice au fost concepute sd mimeze comportamentul anti-corpilor produgi in mod natural in organism, cu rol de a

tinti precis anumite celule din sistemul imunitat (7).Fiecare companie de biotehnologie are o bancd proprie

de celule, cu linii celulare unice, care sunt folosite pentrufabricarea medicamentelor, proceduri standardizate, gi plat-forme de productie, care in timp pot fi modificate gi adop-tate strategii adecvate de dezvoltare a proceselor, adaptatecerinjelor cu respectarea reglementdrilor in vigoare (7, 8).

Similitudinea caracteristicilor gi proprietdtile molecula-re in cazul mAb-urilor, face ca abordarea platformelor deproduclie sd fie fezabile, deqi este posibil ca procesele folo-site sd nu fie pe deplin optimizate pentru fiecare molecu-le (8, 9).

Broteknlogia IauB rr-Li

Ce este biin

Termenul de bi,,bios" - viatd, ,,tech

Dezvoltatd ca 5

are ca scop utilizareproduselor derivatevegetale qi animale,agriculturd, in indrfolosul activitdtii ur

Conventia ONLdiversitatea biologicaplicatie tehnologicinisme vii, sau dermodifica produse sa(10,11).

In domeniul mtelmologie roqie, s-a dproducerea unui mercin, care a fost prodnici de recombinareo formd creatd prinmod normal, nu cot

in medicina morirea gi producereacare genomul influ-reeningul genetic.de Mendel, gi cercetThomas H. Morgan,sit pentru prima datKarl Erekv in 1919,tice fiind continuatCohen, gi Paul Bergrrclogiei ADN-ului rrialul genetic dintr-r

-rrd rede pugr 'Og6L rotrrue 1n1ndacu1 e1 arede alerrparu ra€-olouqalorq Errlsnpul uI Inleraruol.I '(fI 'g1) rusrue8ro lareap ]erurrdxa rS snpordar rode rS rusrueS.ro +lE rnun 1nr-uoua8uI IerJrJrlJE snpoJJur alsa rusrueS.ro un-J+ulp crlaua8 1npIJ-aleur arEJ uI Inpou pJlpe 'leurqruocar rnln-Nqy rarSolou-r{a} earE}Io^zap el +Inqlr+uor n€ arec 'B.rag InEd rs 'uaqo3'N ,,(ape1g 'radog 'M +raqraH ap a+enur+uor pUIIJ arll-aua8 rarraur8ur Inruauop uJ alrrp+atac '6161 u1 ,(1arg peyp.re8un aur8r;o ap InJaur8ur a;1pc ap plep erurrd n.rluad 1rs-oIoJ +soJ e arSolouqa+olq ap Inuerura+ 'uu8rolzrq 'H seuroqlap aleqraJa rrJrlaua8 lnruaruop uI alrrp+arrar rS 'lapuahl apalrradorsap rriplrpara ap8al ad Rlezeg 'crlaua8 ln8uruaa.rrsrS aluarueJrpaur EI lnsundsp t gzeaiuangur lnruoua8 aJeJuI ea.rr.radorsap 'aluaurecrparu Iou ap eararnpo.rd rS EeJrr-adoosap srur.rad e erSolouqa+olq 'pu.rapotu eurJrparu uI

'(Zf) -rtue8ro rselace uI plsrxaoJ nu 'leurrou por.uu1 'arel arrua8 aiuancas ap EaJeurquo) urrd pleaJJ pruJoJ oalsa +eurqruoJar In-NCIV 'rnln-NCV E arEurqluorar ap rJru-qa+ pugzllpn 'II^ arusrue8ro pursolo; snpord lsoJ E arer 'urJ-JeA un nes Jr+sou8erp ap 1sa1 'luarueJrparu rnun ea.rarnpordu1 rrSolorq Inlerra+eur pugzrlrln lello ^zap

e-s 'ar1o..r a8opu4a1-otq e) pln)souno 'er8o1our{atolq 'lecrparu Inruaruop uI

'(ri'or),,a+eururJalap aurq rrndors uI asaJoJd nes asnpo.rd eJrlrporunes eaJJ e nrluad 'erolsace ale a+elrJap nes 'IIrr aursru-e8ro 'acrSolorq auralsrs Rzeazrlt+n arec porSolouqa+ ariecrlduaJrJo" 1da.rp erSolouqalorq a16aur;ap'prrSolorq Ealelrsralrppurnrrd (alpn ropunrie111 eriezrue?ro) nNO eriuarruo3

'(11) auerun 11ipll^Itru InsololuI 'Jla pJrlnaJEruJeJ 'preluaturle ErJ+snpur uI 'pln11ncr.r8euI alr+n aiuelsqns ap eararnpord n.rluad 'aleturue rS alela8aaaInIaJ ap JolrJn+lnJ e 'ealsale EI ap a+elrrap .rolasnpo.rdE n€s Jolarusrue8roo.rcrru e pJrur{al u! eateztyln docs EJ aJEerSolouqalorq 'ar8o1orq ad R+ezeq eiurrlS er ple+lo^zacl'(Of) ,ttprls - ,,so8ol" IS rJrur{al - ,,so>p{tal' 'gieut - ,,soIl"rlSacar8 alalurlnJ €I ap aurrr arSolouqalorq ap InuaruJaJ

IB)rperu Inluarrop uIIa Earurrldu rS ElSolouqalolq a+se e)

augnrmoqplaffiuo aoEoloq boqrmrercoprrrutrn.roUpqerftiaqnkuse6od-u6oprpq II

-nJalour arE)arJ n4tlao-oloJ alasatord El Fqtstap rolauroyleld ParPPr

-elnraloru apiglal-ldord'G 't) areo81;r u1 ro11

aleldepe 'rolasarord e

-dope rS alerr;r-Potr [J-+eld rS'alezrPrePustsnrluad alrsoloJ luns aJ

ar;dord pJueq o are at'U) ,elfrnrm lnr

e ap Ior nJ 'Lusrus8ro-Ilue Inluaueuodruor-orq alaluaurEJrpalE'n,l-qns prnpord gs Elnla;rrurl JSasolo1 as '(q'11.u

'rPlalela8arr alnlal - IIr\

i

ala+uatu€)Ipaur'Prrtuni-rs€lJ alaluaureJlPau .

rloq'acrSolornau'arPflarre,rS rEur JoIa) [P lu-ololq rnlnlErraleru Pal

3re1 nrlrads un srql'se-ololq aluaur€Jrpaur al

'arurzua'eurlarodorlP:-a.rd uerun lndror u1 1

aiuelsqns ulp alrnlE)

006 alsad rc\ 'arr8o1<-erJJauroJ +uns rzPlsv-o,rde tsoJ E Z86I uI '(

-JEA r] JE urn) 'Irnln-o.rd urrd alnuriqo lurInuouJotl '€urlnsut ';-uezatd elap aiuelsqnaluaureJrpaur alau-l

!nlntlnpE rlE:'-:

12 Terapia biologicl in bolile inflamatoare reumatice ale adultului

mele investitii cu potential medical gi se extinde cu rapi-ditate dupd ce Kary Mullis a primit premiul Nobel pentruchimie, pentru descoperirea tehnologiei polimerasechain-reaction (PCR) 9i co-descoperirea lui Phillip A. Scharp 9iRichard I. Roberts, care au primit premiul Nobel pentruMedicind qi Fiziologie in 1993, gi definirea termenului dematisare geneticd (splicing) - adicd un proces complex detranscriptie a ADN-ului la nivel nuclear gi translatie a

ARN-ului mesager (ARNm) la nivel citoplasmatic, astfel cd,putem obline secvenle de nucleotide din ADN care nu codi-ficd anumiti amino acizi qi intrerupe secvenla de codificarea unei gene (15, 16).

Istoria cercetdrii gi dezvoltdrii mAbs terapeutici, ince-pe in 1,975 cAnd Gerges ].F. Kohler qi C6sar Milstein, aupus la punct tehnologia hibridoma pentru a crea anticorpiimonoclonali, activitatea 1or fiind recunoscutd, prin acordareain 1.984 a Premiului Nobel pentru Medicind gi Fiziologie,aldturi de Niels K. Jerne, ,,pentru teoriile privind specifici-tatea in dezvoltarea gi controlul sistemului imunitar gi des-coperirea principiului pentru producerea de anticorpi mono-clonali" (17, 1B). Aceastd descoperire a stat la baza dez-voltdrii, producerii gi aprobdrii primului anticorp monoclo-nal, orthoclone-OKT3 (muromonab-CD3), derivat din hibri-domul de qoarece, care a fost utTlizat la pacienti, pentru apreveni respingerea transplantului (18).

Ingineria geneticd a stat la baza biotehnologiei medi-cale in producerea produselor biofarmaceutice, prin aplica-rea proceselor biologice in scopul oblinerii unor substantenecesare in medicind. Tehnologia ADN recombinat r<!pre-zintd, un ansamblu de metode gi tehnici prin care se obtinorganisme modificate genetic prin introducerea in ADN-ulunei specii a unor segmente de ADN (gene) de Ia alte spe-cii (19).

Un prim pas in producerea medicamentelor biologiceil constituie identificarea gi izolarea proteinei de interes, gia genei care o codificd. Apoi prin folosirea unor vectori deexpresie (plasmidele R, bacteriofagul 1,, virusul simian SV-40,cosmidele, cromozomi artificiali bacterieni-BAc, cromozomiartificiali ai drojdiilor-YAC etc.), proteina identificatd este

Biotelnrclqrn J.tir-rr. . .

introdusd in nucleultranscriptie qi transmesager, iar proteiproces de glicozilarrresc proprietdfile fade oblinere a unuiinteres, se poate retricfie gi ligaze, 9ichain reaction-PCR(me procariote (bacteucariote (p1ante,gazdei se bazeazdsiu de viitor (22),caracteristici, punctpal de ugurinta inmentul final oblinu-\DN sunt utilizatecartare restrictiva,- - - -1or-, sintezi ': .

aJelrzoJIIS ap a+e8al aualqord alaun +uns prul 'pstt1 ':.-.--sederqrr.l rS aersrn alaf sa: ir-uo.rpLI)JeS rollrp[o.rp p Er:a;-:, .

ap alatualsrs rS +rsoloJ nE-s rolrJn-qvur erirnpord n-u.:,1

Gd auruar IIpaLu ad earalsarr rS ple)rprr ealelrlr]lnlr.---.'feluene €J aJe areJ '(gaO) LZlg IIoJ 'E EIJa+Jeq uI r> ]--npord IJ +od alelrzorrlSalr rcfuorrlLre ap aluaru8er; pl ]pt'a-..nE a+uaJal alrJplaf.ral 'lf .'€Z'd JrurrLIJ allulJap aulq rrllr---u1 earalsarr nrluad alelclepe I] E ap ealelrcedec rS p11eur:.=-ardxa 'pprder ealslSa.rr :r+ -re urnl 'rolasaro.rd e piuetu.ro1r::ap alnqrrle np OHI alalnla3 (S) o9f'Uild auELLIn aln-:l'O/ZdS'OSN alrr.rnlrr alnlaf 'OHJ JSazauILIf, Jalsrueq ap rE'-.ap 'arelnlal rr-rrl e \alef alrsoloJ luns 'rcrlnaderal (qytu) 11'.'--

-olJouorll .rolrLl.rofrlLre €aJaJnpord nJlued'nldtuaxa aq'(61) ursrueS;o nes lnsai 'e1n1a:

o-rlurp alpLroll \CV ap rolaluaru8e.rl alrriraloc ulp oleurrt--(:XCV) rellratualduor NC11 ap alrralollqlq IS alerruozoluor-aIr]a]orlc-lrel 'aIurouaS alr)alorlqlq 'NCV ap alIJa]orlqlq all.-olo+ lLrns a.relarrar uI '('r+- 1er1a1rda lnsai 'rpd ap arrJ 'q-'-rlps Lrrp'a8ues ap prrilprrd o-r1urp alnlar a+rsolo; IJ lod ur.-EI \a ap) plealrnu plnlar arrro Rtezrlrln r; aleod NCIV L'z

-rlplrp nJluad 'GZ 'td alelr)rlos rolauraloJd ezalurs 'ro1an.:--pzrlplre 'arelnraloru apuos ap ararnpord 'p,rr1rrr1sal aJe+rL'l'a:prurld rrJnlJnJls paJeurruJa+ap nrluad alezrlrln +uns NC\aLr alauoll'(X-et) aricnpord ap 1nlsor/+nuliqo IeurJ In+uaLr.-ppueJ 'arsardxa ap alrJnlalru 'atezryqn u1 eiur;nSn ap 1e.i-rrurrd u1 a1e8a1 'aqe1s alrund rS alroy alcund 'rlrlsrrallere:alrrrdo;rd pug^€ gpze? tusrueS;o arctaty '(77) rolrrl ap nE!

lndocs lS ptuti rauralord apiplarrdord ad Rzeazeq as rapzeSeara8aly 'GZ 'ZZ 'GL) (ltpforp 'alet-urue 'a1ue1d) a]orrernanes (a,trlrzod nes a,rrle8au - ueJD rrralreq) alorrerord aLL

-srue8ro IJ iod areuolr ap alapzeD '(Of)Ufa-uorlrear urpl{laseraurdlod eJruqa+ pupzrlr+n - oqn ut rS 'azeBrl rS arirr.rl-sal ap aurrzua pursolo, - oata ut ezrleat ateod as 'saJalurap raiuaacas a1e rrdoo ap aJelu Jerunu rnun e arauriqo af.

lnsaco;rd 'eareuo13 'fi2 'OZ) arrSoloreure; alriplarrdord rsa,r-pluI II ar rrpdn;8 roun eare8nepe urrd arelrzoJrlS ap saro.rdrnun psndns a+sa pleJrlrpolu Iar+se euralord JEI 'ra8esaLuInln-NUV Inla^ru e1 rarieturorur e arielsuerl rS aridr.rrsue:1ap InsaJord ro1 aJE apun apzeB ralnlal Inal)nu uJ psnporlrrr

€Iaupmoqqaffiuo o6o1oq'oqmrnrauryurztrnrogoger&ra1 q-rofutusa6od-e6olou1qorg

a+sa PlE)rJr+uapr EuralorurozourorJ'Jvg-r-ua!.re'gf-AS u€rurrs lnmrur 1ap rJolJaA JOtIn EaJrsolrS 'sa;a1ul ap IaulalordacrSolorq Jolaluauref,rP

-ads a1le €I ap (aua8)

In-NCV uI EararnPoqtuliqo as ar€) urrd rtgt-a.rda; +eurcluroJal NOaiuelsqns roun rrraulir-errlde urrd'arllnafsu-Ipau rarSolouqalolq r

'(o

e nr+uad 'riuat:ei-Irqlq urp +eALIaf'-olJouour drortlr-tt'-zap ezeq el +Pl.-ouolu rdrocrlue a':-sap t$ JE+IunLlII .l

-rrryrrads puIAIlcl .:

'a13o1orzr4 rS PLIIIeal€pJoJe urrd 'q::rrdrorrlue eaJl P t-

n€'uralspyq JPSa--a)ul't:r1 nadel.. 1

aJeJrlrpoJ ap e+ua.\)ts-Ipor nu arEr NCIY u-u

'pt IaJlse'l1eruse1do1e arielsue.rl rS rEalfrap xalduroc sarord utap rnlnuatuJal Earruqnrluad IaqoN Innuar(rS dreqcg 'V dtruqa-ur€r{JasE;aturlod Ia€n.rluad IaqoN lnruard-rder nJ apur+xa as I

rnTn]lnpEri:-;

t4 Terapia biologici in bolile inflamatoare reumatice ale adultului

gi plierea corespunzdtoare a proteinelor in acest sistem deexpresie, care necesitd cercetare gi imbundtdliri (25).

Calitatea gi comparabilitatea produselor trebuie sd fiemonitorizate atent atunci cAnd apar modificdri ale procesu-lui atAt in faza de dezvoltare, cAt gi in cea de stadiu avan-sat. Stabilirea gi selectarea liniilor celulare, cu profile deconcentratie intracelulard stabile gi fdrd modificdri ale rateide reaclie datorate regldrii genei, mediul de fermentalie/dezvoltare gi condiliile din bioreactor, au impus folosireaunor platforme de produclie speciale, bine studiate cu para-metrii de funcfionare binecunoscuti, modificabili in timppentru ca procesele sd fie optimizate pentru fiecare mole-cu15 9i lot (8, 23).

Medicamente biologice originale gi biosimilare

Medicamentele traditionale sunt medicamente chimiceobtinute prin sintezd chimicd, care urmeazd aceeagi retetdde a combina ingrediente chimice ln obtinerea aceluiagi pro-dus finit.

Medicamentele biologice sunt medicamente produse deorganisme vii, fiind compuse din proteine sau alte sub-stante derivate dintr-o sursd biologic5. Un medicament bio-logic trebuie cultivat, respectAnd anumite etape gi procesecomplexe pentru a obline un produs stabil. Medicamentelebiologice sunt macromolecule cu o structurd complexd (pAndin 50.000 atomtf moleculd gi peste 1.000 de aminoacizi/moleculd) ., greutate moleculard de peste 20.000 dal-toni/molecul5, spre deosebire de medicamentele chimice,care sunt molecule mici, pAnd in 100 atomi/molecul5, gi custructurd chimicd bine cunoscutd gi reproductibilS (6, 21).Medicamentele biologice sunt alcdtuite din proteine, unita-tea structurald a proteinei fiind aminoacidul. Succesiunea deaminoacizi determind structura primard, a proteinelor, careconstituie baza informaliei genetice. Interacliunile stericedintre resturile de aminoacizi determind formarea structuriisecundare a proteinei care se impacheteazd apoi intr-unanumit volum formdnd structura tridimensionald a protei-nei, care este responsabil5 de proprietdjile biologice.

Bicrteltnloga :rr'-:- r-

Proteinele oligon'.::.el.tidice, au o -.'

Anticorprit l:- -

.rrrurnita aranjar,-rructura terri.t:..:ntigene tinta..r -'

.:ttercepta l. l'ttt :'.

. o gica strdir-ra ri I -- -:

::irre, .leci 11\):..-rcta a structL: :.

in mod iiz." ta 1'etr trlt : ' - '-

''-:'()1'tAtrt itl T t- ". -

' ''i.l Ll lll.ll 1'.,t :,1'-. " -

,..i I lacut p'- .-

.' -lltor atttti.'' -'-:::.rlizcaz.l .': .

-:-rtrt'ile .i >:.:-'- :ll L'Lll'IAta lll'r- --. "'-.. Je irrjt:':' :.

- -.>.i. L\. 1..

'r.Llr> l.: ..-:- -:.:e.1 I-(-:: ; -

--' )1' a--. '

., i- l

-- - " : . '-

.'.:--;..:.:--:

- . -:-- 1"-'' ''....,,....-

:.-'- :.---

...

'kZ 'tZ) qeuro- uJ Pultura+ as

rol earnunuaq 'aruoplrqlq rarSolouqal 1n.ro1n[e nc rueloqoSr$ rrareoS urp rinuriqo 'tutrnur IleuolJouotu rrdrocrlue -

:GZ'€,) (>ES) qellrnlll>ln{as'(.Iitf) lo8adqerunzlio}rar'(-tOl) q€runrullo8 '(VOV) qeLunurllepe :xf 'qerun - uI Pulru-Ja+ as Jol earrlunlrag rllptun IleuolJouotu rrdroJllue -

:kZ 'tZ) |lt) qerunzlllrol:xE 'qeunz- Llr -PLrrLLI.Ia+ as rol Parllunuac 'qec Inln+uaru-8ery ale allr-leI.IE \.Ia11ILI altuntsar LII PuIJnur eaunrirerl ulp,,n9-Z urir-ror alul'riezrneu-rn IIELIoltol-roru rrdrocrlue

:(Sa '/a) (XfU) qeLLIIXnllr '(XgI) qeuIXIIJul :xE'qprlrr\- Lrr -prrrrlr.ral as .Iol eaJllunuaq 'ueurn pullJ 1n1sar 'qe41r-rltraur8e-r1 Ln qul-Inru eauntirur; ulp %gZ uriuol 'putlnturS guerun alrr8rro nJ 'IJIJatuIt{J IleuolJouour 1d-rolrlue -

:la,+se IlEf,IrISelJ lunsrrlnadural dors uI rirsolo; sqvur 'tol eaur8rro PdnC

'(BZ 'tZ'91) ruerun qVLu le+lo^zap ne-s rolralln rel'rLrELun rrSoloruo n) ulJnur drorrlue ap rrunrirod earrnJolulurrd EaJezrueuln rS ropdrocrlue eaJEZIratuILIJ el sJnJaJ e-sealelruaSounlul aJnpal e nrluad 'dols lsaJE uI :xg 'PSnpaJ

alElrrrxo] o rS rriplrrecr;a earalSarl 'arriplptun"[u1 ap rnlnd-rur+ EaJerrlrpour alSa,r.rrd aJ eaaf, u1 'sqyru ea.rriplpunqurl ad

+EJluaJuoJ n€-s prrlaua8 atraur8ur ap alrlpnqs rS aprPla)Ja3'grralord pJnlJnJls nf, or8o1oled lua8e aJIJo RzeaztleqrauaJEJ aiuelsqns luns aJE) rS art;tcads aua8rlue Joun €A

-rrlodur1 rieldarpul qvtu ap eatezrlEar pllqlsod lnrp; e PIel-lparu erSolouqalolg 'elsa)e ap piey unurr sundspr Inun Earel-nurrls uJ IS aurpJJS rolaua8rlue earalSeounJal u1 luelrodrurIor un pugrn[ '+lpugqop unurl lnsundsp.r nrluad P+ue]-;odtur pluauodruoJ o luns rrdrocrlue 't?olorzr+ pour uI

'(97) arytlldurl rollrnlrnrls e {1rexaearrluri urrd cr8o1o1ed lnsecord eiuanl;ur lod Irap 'auta1-ord'arurzua'rroldalar'a1n1at-rnlntusrueBro PuIPJls pr13o1-orq pJnlJnJls aJIJo droorlue-ua8rlue ericear urrd eldaJJa+ul+od qvru '(OZ 'LZ) prelnlar eie;erdns ad ap Pluli aua8rlue.roLrn e,rrrlodrul rielda.rpul'plenpr,rrpur preriral PJnlJnJ+so rS :rprldadrlod 1niue1 uI Jollzlreoulure e a;efuere P]IrunuP.) nl aralduor IJnlJnJls luns IleuolJouour rrdrorrluy

'@7) grcuralenf, prnlJnrls o ne 'aorprldad- ri r.rniuel a+lnru Ieur ulp alln+pJle 'arauro8rlo alaulaloli

..-:-r-.r8ltrfrn:l&r1orc1'ogauerargoErn4rnJolloqur&qu}oftrusafird u6oloqenLg

arEJ 'JolauralorB "

Iap EatmlsaJros TDmc-€+run 'auplord ry'(tz 'q spqgsoPodnJ rS 'pp:a1ou/ I'aJtutrql alaluaq-lep 000'02 alsrffrzrteoulrue aP 0U

pugd) pxaldruoc ?*ilalalueruErrpal{ -LliF

asarord rS adega 41-orq +uaurEJrPaur ul-qns alle nPs alqil0ap asnpo.rd aluarsec

-ord rSernlaJe PaJirritplaia.r rseaare Ezwro,,taJrurnlJ aluaurclrPsc

-aloru aIeJarJ n-qd-p uI rlrqerlrrPo{lr-ercd n) a+erPnls nrlqeaJrsoloJ sndtut ne t/arieluaural aP InlPrra+er ale rJPJrrrPotu EJ

ap ap;o.rd nr 'are[nF-uEAe nrpE+s ap Paf u-nsacord ale rrgflrrpouaIJ PS arnqa4 rola$lp

'(qz) Fdcrstmqap rualsrs lsaJE u! Io

In[nllnpE ] ; -

alelrrursol q : i

16 Terapia biologicl in bolile inflamatoare reumatice ale adultului

De exemplu, in bolile autoimune, suprimarea inflama-tiei se poate realiza prin atacarea moleculelor implicate inrispunsul inflamator precum: interleukinele (IL), factorul denecrozd tumorald alfa (TNF-u), limfocitul B sau T.

RTX este un mAb chimeric, uman/Soarece, produs prininginerie geneticd care reprezintd, o imunoglobulind glicozi-latl,, cu regiuni constante de IgG 1 uman gi cu secventeregionale variabile de lanturi murine ugoare gi grele. Estedirectionat lmpotriva CD 20, receptor aflat pe atprafataunor celule B (LB) (29).

IFX a fost primul inhibitor al TNF-cr dezvoltat gi esteo imunoglobulind chimerd (tg) compusd dintr-o regiunevariabild murind gi o regiune constantd umand impotrivaTNF-alfa (27, 28).

TCZ este un mAb de receptor anti-Il-6 de clasd IgGlumanizat, care a fost generat prin altoirea regiunilor deter-minante de complementaritate ale anticorpului receptoruluianti-Il-6 de goarece (Ab) in IgGl uman/ directionat impo-triva receptorilor solubili gi ai celor membranari ai IL-6 (27,28).

ADA 9i GOL sunt mAbs complet umani indreptatiimpotriva TNF-o. CEP este un fragment Fab umanizat con-jugat cu polietilen glicol (PEG). Ataqarea PEG prelungeqteperioada de injumdtSlire a medicamentului, in timp ce ab-senla unui fragment Fc previne funcfiile efectoare, cum arfi citotoxicitatea celulard dependentd de Ab gi citotoxicita-tea celulard dependentd de complement, precum gi transfe-rul activ al CEP peste placentd in timpul sarcinii (27,28).

SEK este un anticorp monoclonal uman complet recom-binant, selectiv pentru IL-17A (30).

Etanerceptul (ETA) este o proteind de fuziune con-stAnd din doud domenii extracelulare ale receptorului TNF2 (cunoscut gi ca receptor p75TNF) qi un fragment Fc umande clasa IgG1. Deoarece TNF-cr gi limfotoxina se leagd lareceptorul TNF 2, ETA neutralizeazd, activitatea biologicd aambelor citokine (22, 28).

Abatacept (ABA) o proteind de fuziune solubild con-stAnd din domeniul extracelular al CTLA4 uman gi un fuag-ment al portiunii Fc a IgGl uman5., este un inhibitor de

Brrrehr.ltl:, :r ! _. -,

- .tirnulareBf C_ _r-:.1' Pre\clllI'(i .'.

Procesul --. -

,-':te unttl .. -: .

--rreina ,.lir -:' .: /atoare, L: :"'-- . .''.ru Cf e:trrt.,

:-: irr canti:-,. r_,:--lrtional I -=

{,1

pr-

'areoldacar elnlao uI Inl earepe.r8ap E+rAa e nrluad ppzeBauarJal)Eq alnlal raun InJorJalur uI snpo4ur a+sa urpJls In-NCIV prlpe ,rnlnrolcaa e 16 rnln.ra8esed ea;rlp€:rig--^Z^_

^_roralurzua 1n.ro1n[e nr rnr earepurrs rs .rouop ;:-rilJ]lJ :HeI ap pln-NCIV erfce.rlxa ur.rd rnlnra8esed earauliqo .1

r,ru apurrdnr p,elnraloru ear,uorr nES rolau"s ,;'rt:,';I€+lnru'(orao3 'V pu€uuerulqn) 'IN pdnp) .rr8o1orq

rnln+uauef,rparu E aricnpord ap Inserord punzar aJ IapoIN .1.1 um&ry

'1'1 ern8rl GZ ,g7) leuorielsueg-1sod a+rrop alrrprrrrporu nJ rS aluarJrlns riplrlueo uI plsu-rqruoJal euralord eurr;dxa a;ecepze8) arelnlar IIuII raun eriral-saJoJ raiuarrcas eaJ€uoIJ nr adapull, a+eurqruoDa.r Jolauralo,rd eatelozr ,xalduroc

Inun alsa aJ-IlnaJelureJolq alasnpo.rd n.rluad aricnpo;d ap InsaJord '(fg)

"rtll€u I rolalnlal rrrplrlre earrualard uudunrur lnsundsp.r ecrpardurl Jleod arer gZC) / lgrrnpt*rlio,

LIaupeqg,egffim o6olorq borytrrnremryuegu_Dl[oqzrftqr{.ofuu se6orJ-u6o1oupo1g

J

ap ro+rqn{ur un alsa-Beq un rS uerun F1l-uor Pllqnlos au

e prrSolorq EalP:e1 p8eal as Pur:uEurn fl 1...r--.-:

CNJ Inlnrolda-r a1

-uoJ aunrznJ aP gu

-uroJar laldruor uet''GZ 'td rrurrres Ir-aJsueJl r$ unrard-elrJrxo+o+Ir IS q11

re Lunf, 'areolrala r

-qe ar d-I+ uJ 'Inlal$a8unlard 3E4 e-uoJ +ezruerun c[PJrieldarpul rueurn I

'LZ) 9--Il rE rreuErqtue-odu1 +euoriranp 'usrrnlnroldara.r rnlndro:q-Jalap ;opunr8al Ea4o

IDBI psElr ap g--Il-pu

errr.rlodurl Puerun Elrnaunr8a.r o-J+urp gsndalsa rS l€+lo^zap DI

eieyerdns ad +eUE rG

alsfl 'a1a.r8 rS areoSnaiuarrras nJ rS uer.un-rzotl3 purlnqolSounuur.rd snpord'acareoS/r

'J nes g InrFap Inrolre1 '(tt) alauDu1 alerrldr.ur rolalntral(-Euellur eareurrrdns '

lnlnllnpE LrlE rr -r--

a

18 Terapia biologici in bolile inflamatoare reumatice ale adultului Biotehnologia pR)grES nlll\y :. --.

ce constau ln precipita:tografie prin schimb dmoleculard-gel filtrarea-sterilizar ea, realizate Fpul de a elimina substrcament prin crearea utf€, cu determinarea c(cazul trialurilor clinicedepozitarea produsulupentru perioade l*gr

Dacd secvenla genbil public, putdnd fi9i/sau parfial (vectoruJce cuprinde, celula gade fermentare qi purifiprietatea producitorulunu pot fi copiate.

Unele produse biodut patentul sau excllpierde in viitorul aprorent medicamentului d,

sivitate a acestuia semedicamentul generic.

In conformitate cucani au inceput si fiesuslin cd sunt similare r

similare. Definilia datisimilare atestd cd un pmedicament biologic, si

inent biologic, cunosculrleia autorizat spre utilnificative in ceea ce Ioenfiunea cd FDA-uI I

rde biosimilare, numairrtive din punct deh sursa de provenientlfre medicamentul dermentul biosimilar exi

3. introducerea gi exprimarea ADN-ului recombinat incelula receptoare, care are rolul de a accepta, multiplica qi

exprima moleculele de ADN recombinat ce contin pasage-rul cu informafia doritd.

Ca orice organism viu, aceste celule au nevoie de con-dilii speciale de supraviefuire qi cregtere, nutrienti, an-umi-te' condilii de pH, presiune, temperaturd, oxigen, sterilitateprin absenta totald a microorganismelor in mediu. Acesteaiunt menlinute constante pe toatd durata procesului. Ur-rneazd, un proces de fermentare in condilii foarte bine sta-

bilite u.*at de un proces indelungat gi complex de purifi-care care trebuie s[ menfind intactd structura activd tridi-mensionald a proteinei recombinate, fiind necesare teste deverificare a activitdlii qi cantitdlii proteinei la fiecare etapdde purificare (9, 23, 25). Pe parcursul fermentdrii, mediullichid contine celule bacteriene, celule (ezate, fragmentecelulare, nucleotide, proteine bacteriene normale, proteinerecombinate gi componenli particulari ai mediului. Dacd aufost utilizate bacterii Gram-negative ca E' coli pot fi pre-zente gi endotoxine pirogene, polizaharidice, iar daci aufost utilizate culturi de celule animale, sunt prezente diver-se componente virale. Condiliile de bioreaclie - timp, pH,temperiturd, nivelul de oxigen/acumularea de acid lactic,rur,i factori care influenfeazd proprietdlile moleculei (23,25). Cel mai frecvent afectate sunt profilul de glicozilare,sarcina electricd, diverse agregate.

Proprietdlile moleculei/produsului, structura sa activdgi concentrafia proteicd pot sd fie influenfate de indepdrta-rea ADN-ului celulei - gazdd, gi a anumitor proteine, inde-pdrtarea unor fragmente qi agregate (23). Sunt folosite bio-rectoare cu un singur val, de unicd folosinld, sau cuve fixedin olel inoxidabil (23, 25).

in etapa urm5toare, proteinele sunt izolale din cultu-rile celulari respective purificate gi formulate ca medica-ment. Purificarea include mai multe etape ca lnldturareaparticulelor prin centrifugare, filtrare, tlttafiltrare qi filtra-iea prin flux tangenfial, concentrarea, cAnd volumul ames-tecului este redus, ceea ce duce la creqterea concentralieiproteinei active, purificarea inifiald, intermediard gi finald