indrlllllor de proiccture Prof dr. ing. CII. SiI,diltl

PROJECT AREATEHNOLOGIILOR DE DEFORMARE

PLASTICA LA RECE

Introducere

Lucrarea de fata se adreseaza studentilor aflati in faza de inceput a activitatii de proiectare Indomeniul prelucrarilor prin deformare plastica la rece. Prin prezentarea unei anumite succesiuni aetapelor ce trebuie parcurse in procesul de proiectare, se urmareste fonnarea unei gandiritehnologice sustinuta de argumente tehnice si economice convingatoare.

Lucrarea contine majoritatea informatiilor pe care trebuie sa Ie cunoasca studentii in vedereafinalizarii in conditii foarte bune a activitatii de proiectare In acest domeniu. Lucrarea poate fiutilizata atat de studentii de la specializarea I.C.M. cat ~i de cei de la specializarea l.S.P.

In lucrare sunt prezentate informatii in legatura cu:- tema de proiectare;- planificarea desfasurarii activitatii;- continutul memoriului;- modul de prezentare si sustinere a proiectului.

Aceasta lucrarea, impreuna cu eventualele propuneri ~i sugestii, care vor aparea inevitabil peparcursul desfasurarii acestei activitati, vor contribui, Iara indoiala, la 0 crestere a calitatii a~~"itatiide proiectare In acest domeniu, a interesului studentilor In rezolvarea problemelor bazate pe 0

succesiune logica a activitatilor.

TEMA DE PROJECTStudentii vor primi, ca terna de proiect, desenul de executie al unei piese obtinute prin

deformare plastid la rece, volumul de fabricatie si perioada de timp in care acesta trebuie realizat.Mai pot constitui date initiale ale temei unele restrictii In ceea ce priveste: consumul de material,dotarea tehnica, costul sculei, costul piesei etc. In functie de conditiile tehnice, impuse prin desenulde executie, de alte cerinte ~i restrictii impuse prin tema de proiectare, studentii vor trebui saproiecteze un proces tehnologic de obtinere a piesei prin deformare plastica la rece, precum siechipamentul ( ~tanta sau matrita) de deformare corespunzator,

Un exemplu de tema de proiect poate fi urmatorul:" Sa se proiecteze procesul tchnologic ~i stanta (pentru studentii de la specializarea I.S.P.) saumatrita (pentru studentii de la specializarea T.C.M.) pentru obtinerea piesei (denumirea piesei)..in conditiile unui volum de productie de ... (nr. de buc. /perioada de timp)."

3

lndrumar de proiectare

CONTINUTUL PROIECTULl,JI

Proiectul va contine un memoriu cu justificarea tehnico-economica a solutiilor tehniceadoptate si 0 parte grafica,

Continutul memoriuluiMemoriul se compune din trei parti distincte, fiecare din ele continand etape caracteristice:

A. Proiectarea tehnologiei de prelucrare1. Analiza piesei.2..Studiultehnologicitatii piesei.3. Analiza diferitelor variante de proces tehnologic pentru obtinerea piesei prin procedee dedeformare plastica la rece.4. Analiza croirii semifabricatului.5. Proiectarea schemei tehnologice.6. Calculul fortelor si a pozijiei centrului de presiune.

B. Proiectarea echipamentului de deformare (~tanta sau matrita)1. Proiectarea elementelor componente ale stantei sau matritei, Realizarea desenului deansamblu.2. Calculul de verificare al unor elemente componente.3. Calculul dimensiunilor nominale ~i stabilirea abaterilor elementelor active.4. Realizarea desenelor de executie ale unor elemente active.5. Alegerea utilajului de presare.6. Indicatii privind montarea, exploatarea, intretinerea si reconditionarea stantei sau matritei

proiectate.7. Norme specifice de protectia muncii.

C. Calcule tehnico-economice1. Calculul normei de timp.2. Calculul costului piesei prelucrate pe stanta sau matrita proiectata,3. Compararea variantelor tehnologice si justificarea varian lei alese.

Memoriul va fi realizat pe formate A4, scris de mana, sau cu calculatorul. Relatiile sitabelele utilizate se vor numerota. Se vor mentiona corespunzator trimiterile la bibliografia utilizata(ex. [4, tab. 5.12.]).

Continutul partii graficePartea grafica a proiectuiui trebuie sa cuprinda:1. Desenul de executie al piesei.2. Desenul de executie al semifabricatului plan (desfasurata piesei).3. Desenul de ansamblu al stantei sau matritei proiectate.4. Desenele de executie ale elementelor active (placa activa ~i un poanson, la indicatiaconducatorului).

4

Prof dr. ing. Gh. Sint/ilti

Toate desenele vor fi realizate pe formate de desen standardizate. Desenele se vor executa pecalc, in tus, sau pe hartie de desen, manual sau automat. Se recornanda ca scara de desenare sa fieI: I, exceptiile fiind stabilite de conducatorul de proiect.

Memoriul tehnico-economic si partea grafica se vor introduce intr-un dosar cu ~inii pe acarui coperta se vor scrie informatiile prezentate in figura 1.

FACULT ATEA I.M.S.T.Specializarea (T.C. M., sau 1. S. P. )

PROIECT DE AN

Tehnologia presarii la rece(specializarea T.C.M.)

Prod use, procese, sisteme.(specializarea I.S.P.)

Numele ~iprenurnele studentului:Grupa:

- Anul calendaristic -

Figura I

Planificarea activitatii deproiectare

Realizarea unui proiect Inconditiile tehnico-economice impuse~i la termenul stabilit, presupuneesalonarea In timp a activitatilor ~irezolvarea ritmica a acestora. Infunctie de numarul de ore afectateacestei activitati prin planul deInva!i'imant, studentii vor trebui safinalizeze proiectul In 14 saptamani.Continutul fiecarei etape de proiecteste prezentat in tabelul I.In fiecare etapa vor trebui rezolvateproblemele aferente punctelorprezentate in capitolul anterior.

Notarea se va face la fiecareetapa, In functie de gradul derezolvare a problematicii respective,de corectitudinea si originalitateasolutiilor propuse, precum si derespectarea termenelor de rezol vare.La acordarea notei finale se va aveaIn vedere si modul in care autorulproiectului I~i sustine solutiaadoptata,

Tabelul I

Etapa de 1 2 3 4 5 6 7 8,9,11 12 13 14

pmieet 10

Primireatemei B4 Cl SustinereaProbleme ~aindicatillor Al A2 A3 A4 AS A6 Bl B2 B5 C2 si predareade rezolvat de rezolvare

,B3 B6 C3 proiectului

B7

5

lndrumar de proiectare

A. PROIECT AREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE

Aceasta parte a proiectului are ca scop fmal stabilirea, pe baza unor considerente tehnice ~economice, a succesiunii operatiilor (In cazuI desfasurarii procesulni de prelucrare pe mai multestante sau matrite) sau a fazelor (in cazul in care procesul de prelucrare se desfasoara pe 0 singurastanta sau matrita).

1. Analiza pieseiProiectarea tehnologiei de prelucrare precum si a echipamentului necesar (stante ~ marri e)

se face pe baza datelor initiale ale temei de proiectare: desenul de executie al piesei. '0\ ul deproductie, productivitatea prelucrarii, costul piesei prelucrate, voIumul de investitii necesar orareatehnica etc. Deoarece desenul de executie reprezinta principalul document tehnie care sra \a bazaactivitatii de proiectare, este justificata preocuparea proieetantului ca acesta sa fie comp\e ~ reet,In multe situatii practice desenul de executie al piesei nu este intocmit de specialisti in domeniu si,ca urmare, ar putea contine greseli sau ar putea fi incomplet, Din acest motiv inainte de mcepereaoricarei activitati propriu-zise de proiectare trebuie realizata, eu responsabilitate 0 analizaamanuntita a desenului de executie. Aceasta analiza se face din mai multe punete e v ere,principalele fiind mentionate in continuare.

1.1. Rolul functional al pieseiProiectarea formei piesei, stabilirea materialului din care aceasta sa se execute. sta ilirea

dimensiunilor si a abaterilor acestora se face avand in vedere rolul functional al piesei in ansambluldin care face parte. Pentru aceasta se executa 0 scrota a ansamblului din care face pane iesa,punandu-se In evidenta (prin culori diferite sau linii mai groase) piesa a carei tehnologie trebuieproiectata. Se mentioneaza in mod concret rolul functional al piesei.

Pe desenul de executie al piesei se identifies (prin numerotare) suprafetele ce 0 definesc. Sementioneaza rolul fiecarei suprafete si procedeul de deforrnare plastics la rece prin care aceastapoate fi realizata. Se evidentiaza suprafetele ce nu pot fi realizate prin procedee de deformareplastica la rece, sugerandu-se alte posibilitati de preIucrare ale acestora

1.2. Verificarea desenului de executieAceasta etapa a procesului de proiectare se realizeaza cu scopul inlelegerii forrnei

constructive a piesei, al corectarii eventualelor greseli de proiectare sau a completarii desenului deexecutie cu alte vederi, sectiuni sau detalii, in asa feI incat acesta sa ofere 0 imagine completa siunica a piesei si sa contina toate informatiile necesare unei proiectari corecte. Pentru aceasta se voravea in vedere urmaioarele aspecte [1,4,7,8,9,1IJ:

intelegerea formei piesei;daca sunt suficiente vederi ~i sectiuni care sa determine in mod univoc forma piesei;

- dad piesa este determinata de dimensiunile inscrise pe desen (acest lucru se pune usorIn evidenta prin desenarea piesei In AutoCAJ?);daca este indicata scara de desenare ~idaca piesa a fost desenata la aceasta scara;daca sunt indicate toate razele (de racordare, Indoire, ambutisare etc.) ~i ce semnificatieau cele necotate;daca este mentionata grosirnea materialului din care se executa piesa;indicatiile in legatura cu dimensiunile netolerate;indicatiile referitoare la calitatea suprafetelor ce compun piesa;

6

Prof dr. ing. GII. Sindilii

ce alte indicatii mai sunt mentionate pe desen ~i ce implicatii au acestea in procesul deprelucrare;

- daca este rnentionata greutatea piesei (daca nu, aceasta trebuie determinata);- . daca semifabricatul este notat in conformitate cu standardele actuale, cu indicatii in

legatura cu natura materialului, forma de livrare, gradul de ecruisare etc. .In memoriu se vor face observatii pertinente in legatura cu toate punctele mentionate, iar

eventualele corecturi, cornpletari, adaugiri se vor efectua numai cu acordul proiectantului de reper(in cazul concret al studentilor, cu acordul conducatorului de proiect).

1.3. Materialul pieseiAvand in vedere ca informatiile despre materialul din care se executa piesa vor fi folosite in

urrnatoarele etape ale procesului de proiectare, dinstandardele corespunzatoare se vor extrage datereferitoare la:

1.3.1. Proprietati fizico-mecanice.1.3.2. Cornpozitie chimica.1.3.3. Forme si dimensiuni de Iivrare.In legatura cu acest ultim punct se face precizarea ca din standard se vor extrage toate

formele ~i dimensiunile de livrare pentru grosimea de material din care se executa piesa (tabelul 2).In urma studiului croirii se va preciza forma si dimensiunile sernifabricatului ce se va utiliza.

. Tabelul Z:

I Material Starea Rezistenta Compozitia Greutatea Forme si dimensiuni de livrareSTAS de la rupere, chimica specifica.y

livrare Rm [%] [kg/dm3] benzi foi de tablafN/mm2

]

0 I 2 3 4 5 6

AI800 x 1500

- 270 ...410 C 0,15-0,13 20,25,26,30, 800 x 2000STAS 9485-80 Mn 0,5-0,45 35,40,45,46, 800 x 2500

Si max 0,5 50,55,60,65, 800 x 3000A2

270 ...390 P 0,05-0,03 7,85 70,75,80,85, 800 x 4000- S 0,05-0,04 90,95,100, 1500 x 1500STAS 9485-80 AI 0,01-0,1 , 110,115,120, 1500 x 2000

A3Fe restul 130,140,150 1500 x 2500

- 270 ...370 1500 x 3000STAS 9485-80 1500 x 4000

M - Mn 0,6-1,1 5,6,8, I0, 12,AIMnCu 0 90 Cu 3,8-4,8 3,5 14,16,18,20, 1000 x 1700

STAS 8652-89 HD 120 AI restul 22,25,28,30, 1000 x 2000

HH 150 32,35,38,40, 1100 x 2000

M Mg 0,4-0,8 42,45,48,50, 1100 x 2350- .52,55,58,60, 1150 x 2500AIMnMg 0 100 Mn 0,6-1,1 3,262,65,68,70, 1200 x 2100STAS 8652-89 HD 180 AI restul75,80,85,90, 1250 x 2500

HH 220 95,100,105, 1300 x 2200M - Mg8 110,115,120, 1200 x 6000

AIMg8 0 100 Mn 0,1-0,3 2,5 125,130,130,STAS 8652-89 HD 130 AI restul 140,145,150

HH 170

7

lndrumar de proiectare

Tabelul2 (continuare0 I 2 3 4 5 6

M - MgO,5-1AIMgSi I 0 110 Si 1,5 2,7

STAS 8652-89 HD 220 Al restulHH 300

10,12,14,16,0 195...245 18,20,22,25, 300 X 1000

28,30,32,36, 300 x 2000Cu Cu 99-99,5 40,45,50,55, 500 X 1000

STAS 427-84 HA 245 ...304 Imp. restul 8,93 60,65,70,75, 500 x 200080,82,90,95, 1000 X 1000100,110,115,1 1000 X 2000

HB 294 ...363 .20,130,140,145 150

0 340 ...400 10,12,14,16,Cu-Sn 6 HA 400 ...470 Sn 5-9 18,20,22,25,Cu-Sn 8 HB 470 ...550 . P 0,01-0,04 8,2 28,30,32,36,

STAS 94/1-84 HC 550 ...640 Cu restul 40,45,50,55,HD > 640 60,65,70,75, 300 X 20000 >290 Sn 3-5 80,82,90,95, 320 X 2000

CuSn4Pb4Zn4 HA >420 Pb 3,5-4,5 8,5 100, II 0, 115,1STAS 94/1-84 HB >540 Zn 3-5 20,130,130,14

Cu restul 0,145,150

Cu-Zn 100 240 ...290

HA 290 ...350 10,12,14,15,STAS 289-88 HB >350 I·-~~ 16,18,20,21,

Cu-Zn 150 260 ...310 22,24,25,26,

HA 310 ...370 Cu 91-62 28,29,30,32;STAS 289-88 HB 370 ...460 PbO,13-0,05 35,36,40,42,

Cu-Zn 20 0 270 ...320 FeO,2-0,01 45,46,47;48, 500 X 2000HA 320 ...370 MnO,I-O,O$ 8,2 50,52,55,56 560 X 2000

STAS 289-88 HB ' 370 ...460 AIO,03-0,02 60,63,65,70, 1000 X 2000

Cu-Zn 30 0 270 ...350 SnO,I-0,05 72,75,80,81,HA 350 ...420 Zn restul 85,90,94,95,

STAS 289-88 HB 420 ...520 100,103,105,1Cu-Zn 36 0 300 ...370 06,110,115,12

Cu-Zn 37 HA 370 ...440 0,130,135,140,

STAS 289-88 HB 440 ...540 145,150

8

Prof. dr. ing, GII. Sindit«

.1.4. Stabilirea .formei ~i dlmensiunilor semifabricatului plan (desfasurata piesei)Pentru analiza tehnologicitatii piesei ~i pentru studiul croirii semifabricatului este necesara

determinarea formei si dimensiunilor semifabricatului plan [1,4,7,9,10]. Pentru piese plane esteevident ca aceasta problema nu se mai pune.

Pentru toate celelalte piese spatiale (indoite, ambutisate, cu margini rasfrante, refulate, etc.)se pune problema deterrninarii formei si dimensiunilor semifabricatului. Aceasta problema se varezolva in mod diferit pentru fiecare tip de piesa si de procedeu de obtinere al acesteia [1,5,7,8).

a, b,

IIi -;.

~ r-, r: ""\.

'-l./ II\... ./

L"

Figura 2

Pentru pieseIe indoite apar anumite dificultati legate de faptul ca unele suprafete ale piesei.sunt pozitionate fata de liniile de indoire (fig.2). Astfei, se constata ca orificiile sunt pozitionatefata de peretele indo it al piesei prin dimensiunea "b" si intre ele prin dimensiunea "a". Dupadezdoirea piesei linia de indo ire dispare , iar suprafetele care au fost cotate fata de acestea ramannedeterminate ca pozitie. Pentru rezolvarea problemei se recornanda folosirea uneia din metodele derezolvare a lanturilor de dimensiuni In vederea legarii orificiilor respective de 0 suprafata reala apiesei prin cotele "b." si "a,". Se poate determina astfellungimea desfasurata a piesei, L.

Avand III vedere ca in cele mai multe cazuri dirnensiunile inscrise pe desenele de executieale pieselor indoite nu pot fi utilizate direct in relatiile de calcul cunoscute, este necesara 0

redimensionare a piesei care sa evidentieze 'in mod explicit dimensiunile elementelor simple decontur (portiunile rectilinii ~i arceIe de cere), Pentru aceasta, intr-o parte a desenului se va realizaschita profilului indoit al piesei (fig.3) cu cotele inscrise pe desenul de executie si alaturi acelasiprofil (fig. 4), dar cu astfel de cote care sa puna in evidenta, explicit, portiunile rectilinii si celecurbilinii care formeaza profilul indoit al piesei (din considerente geometrice, dimensiunile liniare sicele curbe pot fi determinate lara probleme deosebite).

9

indrumar de proiectare

Pentru piesele obtinute prin alte procedee de deformare (ambutisare, rasfrangerea marginilfasonare etc.) forma si dimensiunile sernifabricatelorplane se determina cu relatii corespunzatoare,

<PI

Figura 3 Figura 4

Aceasta etapa a procesului de proiectare se va finaliza cu desenul de executiesemifabricatului plan. Acesta se va realiza pe un format standardizat respectiind toate criteri ementionate anterior (cap. A1.2).

2. Studiul tehnologicitatii pieseiTehnologicitatea unei piese este 0 caracteristica a acesteia care evidentiaza gradul in care

piesa poate fi executata in conditii normale de lucru. In cadrul oricarui proces de proiectare analizatehnologicitatii piesei reprezinta una din cele mai importante activitati. Aceasta activitate consta A

compararea valorilor de precizie, inscrise in desenul deexecutie, cu posibilitatile pe care le on :procedeele de deformare respective, valori ce se gasesc recomandate in literatura de speciali ~[1,5,7,8,9,10].

Tehnologicitatea pieselor prelucrate prin deformare plastics la rece se analizeaza dinmulte puncte de vedere caracteristice fiecarui procedeu de deformare in parte.

2,1. Tehnologicitatea conditiilor tehnice impusePentru a face 0 analiza completa, corecta si concisa se recomanda completarea tabelului 2

.valori de precizie extrase din desenul de executie al piesei si din literatura de specialitate [1,7,8].

Tabelul_Precizia impusa piesei prin desenul de Precizia posibil de realizat prin

~executie procedee de deformare plastica la receDimen- Aba- Abateri Abateri Rugozi- Abateri dimensio- .Abateri Rugozi-siunea teri la cote de tatea nale de tatea (in.norm- dimen- libere forma suprafe- Defor- Defor- forma suprafe- c:.iltinala sionale STAS tei mare mare de tei

11111- normala precizie88

43 - ±0,22 - 12,5 ± 0,10 ±0,Q3 - 6,3 D~12 ± 0,6 - - 12,5 ±O,7 ±0,02 - 6,3 DP

10

Prof dr. ing. Gh. Si"dilii

Compararrd valorile inscrise pe desenul de executie cu cele posibil de realizat prin procedeede deformare plastica la rece, se trag concJuzii In legatura cu posibilitatea obtinerii piesei prinprocedee cuprecizie normala de prelucrare, cu precizie ridieata, sau se evidentiaza faptul ca, prinprocedee de deformare, piesa nu poate fi obtinuta in conditiile impuse. In aceasta situatie serecornanda realizarea piesei prin alta metoda de prelucrare. In coloana aferenta concJuziilor se vainscrie, prescurtat, modalitatea de realizare a conditiei respective: deformare normala (DN) saudeformare de precizie (DP). In cazul In care una din conditiile impuse prin desenul de executie nupoate fi realizata prin deformare normals , ci prin deformare de precizie , intreaga scula (stanta saumatrita) trebuie proiectata ~i realizata In conditii deosebite.

2.2. Tehnologicitatea suprafetelor obtinute prin decupareSe subintelege faptul ca, prin procedeul de decupare, nu pot fi realizate orice fel de forme ale

suprafetelor si nici orice dimensiuni ale acestora. Pentru aceasta se compara forma si dimensiunileunei piese model [5,7] (desenata intr-o parte a paginii - fig. 5) cu desfasurata piesei (desenataalaturi fig.6 ) pentru care se face proiectul.

3 rnm

. -,-,-,-,-.~grosimea lrrnn '17

Figura 5 Figura 6

Prin compararea contururilor asemanatoare ale piesei cu cele ale piesei model se tragconc\uzii In legatura ell posibilitatea obtinerii, in conditii tehnologice, a piesei al carui proeestehnologic se proiecteaza. Astfel, pentru piesa luata ca exemplu se constata ca exista douaproeminente (una cu latimea cu latimea de 3 mm) asemanatoare cu proeminenta de pe piesa model.Pentru a putea fi realizata aceasta proeminenta trebuie indeplinita conditia mentionata alaturat, adid'b >1,2 g . Deoarece grosimea materialului este lrnrn, iar latimea proeminentei piesei este de 3mm,rezulta ea aceasta poate fi realizata. Se continua in mod asemanator cu tot conturul exterior al piesei,

2.3. Tehnologicitatea suprafetelor obtinute prin perforareAvand in vedere limitele procedeului de perforare in ceea ce priveste forma suprafetelor' '

perforate precum si conditiile dimensionale ~i de pozitie relativa, se compara aceste elemente de pepiesa model cu cele ale piesei reale. Se trag concluzif in legatura cu posibilitatea realizarii inconditii normale a acestor suprafete,

2.4. Tehnologicitatea formelor indoitc ale pieseiPentru piese indoite apar; In plus, conditii de tehnologicitate referitoare la raza minima de

indoire [1,7], distanta minima intre marginea orificiilor ~i liniile de indoire, lungimea minima alaturii indoite etc. Valorile acestor parametri, rezultati de pe piesa reala, .se compar cu valorileposibil de realizat, in conditii normale de prelucrare, recomandate de literatura de specialitate.

Il

indrumar de proiectare

Pentru cazurile In care aceste conditii nu sunt indeplinite se fac recornandari care sa permitarealizarea piesei In conformitatea cu desenul de executie (calibrarea razelor pentru a obtine valorimici ale acesteia, realizarea perforarilor dupa Indoire pentru a nu fi afectata forma orificiilor, indoiriale laturilor la dimensiuni posibil de realizat ~i retezarea ulterioara a acestora la dimensiunea doritaetc.).

2.5. Tehnologicitatea pieselor ambutisateAnaliza tehnologicitatii pieselor ambutisate, din punct de vedere al formelor, al preciziei

dimensionale, de forma si de pozitie relativa este dificila aviind in vedere varietatea mare de formeale acestor tipuri de piese (cilindrice cu si Taraflansa, rectangulare cu ~i tara flansa, asimetrice etc.).La toate acestea se mai adauga ~i conditii de tehnologicitate specifiee multiplelor procedee deambutisare (arnbutisarea semifabricatelor individuale, ambutisarea din banda, ambutisareahidraulica, eu eaueiuc, eu incalzirea flansei etc.). Pentru fieeare din aeeste cazuri literatura despecialitate recornanda valorile care sunt considerate tehnologiee [1,5,7,8,9].

In proiect se vor face cornparatii intre pararnetri de tehnologicitate (m - coeficientul deambutisare, re - raza de racordare la colt, rf - raza de racordare la fund, r - raza de racordare intreflansa ~i peretele vertical etc.) ai piesei reale cu cei recomandati de literatura pentru un caz similar.

2.6. Tehnologicitatea altor forme fasonate ale pieseiPentru fiecare din procedeele prin care se deformeaza pies a (rsfriingerea marginilor, gatuire,

urnflare, extrudare etc.), literatura de specialitate [5,7,8] ofera valori limita ale anurnitor parametricaracteristici, valori ce constituie criterii de tehnologicitate. Compariind aceste valori cu cele alepiesei pentru care se realizeaza proiectarea, se pot trage concluzii In legatura cu posibilitateaobtinerii, in conditii normale de lucru, a piesei respective:

Toate cazurile In care recomandarile, facute de literatura de specialitate, nu sunt indeplinite,sunt analizate si rezolvate irnpreuna cu proiectantul de produs (conducatorul de proiect). Nurnaiacesta stie gradul In care eventualele modificari aduse piesei afecteaza sau nu roIuI functional alpiesei. Modificarile pe desenele de executie sunt realizate nurnai de proiectantul de produs sau cuacordul scris al acestuia.

Iri situatiile in care nu sunt acceptate modificari pe desenul de executie care sa faca piesatehnologica pentru prelucrarea ei prin procedee dedeformare plastica la rece, se propun alte metode

,sau procedee de prelucrare.'Proiectantul de proces tehnologic accepta tema de proiectare numai daca aceasta analiza

terneinica, ofera convingerea ca piesa poate fi obtinuta prin procedee de deformare plastica la reee.

3. Analiza diferitelor variante de proces tehnologicDupa cum este cunoscut, pentru orice problema sociala, tehnica, economica etc., exista mai

multe variante de rezolvare. In functie de conditiile concrete, una sau alta din variante poate ficonsiderata optima la un moment dat.

Aviind In vedere cazul concret al prelucrarii prin procedee de deformare plastica exista, In.general, urrnatoarele variante tehnologice de desfasurare a procesului de prelucrare [1,7]:

- pe stante ~imatrite simple;- pe stante ~i matrite complexe;- pe matrite combinate.

Pentru ca se intalnesc mai rar In cazurile practice ~i pentru ca orice proces didactic trebuie sainceapa cu studierea unor cazuri mai simple, In lucrare nu sunt tratate ~i problemele legate de

12

Prof. dr. ing. cu. Silldilti

desfasurarea proceselor tehnologice ce se deruleaza pe stante ~i matrite de grup, modulate sau prinprocedee neconventionale de deformare. 'Avand in vedere cele mentionate, piesa din figura 7 poate fi obtinuta pe baza urmatoarelor variantede proces tehnologic:

Varianta 1:decuparea conturului exterior al piesei pe 0 ~tanta simpla de decupat (fig.8 );

u,'I' )

)<:?L

)

Figura 7Figura 8

- perforarea semifabricatului astfel obtinut (fig.9) pe 0 ~tanta simpla de perforat;- indoirea In L (fig. 10) a semifabricatului perforat.

/fl."~~).

" ./U

Figura 9 Figura 10

Varianta 2:- perforarea ~idecuparea se pot realiza peo stanta cu actiune succesiva (fig.l l );-indoirea se realizeaza similar cu cazul precedent (fig. 12).

Figura 11Figura 12

I3

indrllmar de proiectare

Varianta 3:- perforarea si decuparea pot fi realizate pe 0 ~tanta cu actiune simultana (fig. 13);

Figura 13 Figura 14

- indoirea se realizeaza la fel ca in cazul precedent (fig. 14).

Varianta 4- toate prelucrarile se realizeaza pe 0 aceeasi matrita combinata cu actiune succesiva (fig. 15).

t A-Ao .~

Figura 15

Varianta 5:- toate prelucrarile se realizeaza pe 0 singura matrita cu actiune succesiv-simultana (fig. 16).

+ A-A

~

~~{~Figura 16

14

Prof. dr. ing. Gh. SilldiliJ

Varianta 6:- toate prelucrarile se realizeaza la un singur post de lueru pe 0 matrita eu actiune simultana(fig. 17).

B-B

Figura 17

Se constata ea pentru 0 piesa relativ simpla s-au putut imagina 6 variante tehnologiee. Orieare dinaeestea poate sa devina optima in anumite conditii initiale date. Pentru 0 prezentare succinta ~iordonata a aeestor variante sc propune eompletarea tabelului 3.

Nr. Varianta Denumirea Denumirea fazei Schita Denumirea sculei Obs.crt. tehnoloaica operatiei oneratiei·0 1 2 3 4 5 6

a. Introdueereabenzii;

Decupare 1. Deeuparea , Fig. 8 ~tanta simpla deb. Avansul benzii; deeupate. Seos niesa. !

a. Introdussemifabrieatul in~tanta;

1 Pe seuJe Perforare b. Orientarea Fig. 9 Stanta simpla desimple semifabrieatului; perforat

1.Perforare;e. Seos piesa.a. Introdus piesa inmatrita;

lndoire b. Orientare; Fig. 10 Matrita sirnpla deI.Indoire; indoit

, e. Seos niesa.

Tabelul3

15

indrllmar de proiectare

Tabe\ul:, (<:.otlt\tluare)\ 0 1 \ 1 3 \ 4 \ 5 6 \

a. Introdus banda;1. Perforare; ~

Perforare + b. Avans; Fig. 11 Stanta complexadecupare 2. Decupare; cu actiune

2 c. Scos piesa. succesivaa. Introdus piesa;

lndoire b. Orientare; Fig. 12 Matrita simpla de1. lndoire; indoit

Pe scule c. Scos piesa.f---

complexe a. Introdus banda;I.Perforare + Stanta cornplexa

Perforare + decupare; Fig. 13 cu actiunedecupare b. Scos deseu; simultana

3 c. Scos piesa,a. Intrcdus piesa;

Tndoire b. Orientare; Fig. 14 Matrita simpla de1. Jndoire; indoitc. Scos piesa.a. Introdus banda;

Perforare+ I. Perforare;4 slituire + 2. slituire; Matrita combinata

indoire + 3. lndoire; Fig. IS cu actiuneretezare 4. Retezare; succesiva

~ b. Scos piesa.a: Introdus banda;

Slituire + 1. slituire; Matrita combinata5 Pe scule perforare + 2.Perforare + cu actiune

combinate indoire + indoire; Fig. 16 succesiv-retezare 3. Retezare; simultana

~ b. Scos piesa,Perforare + a. lntrodus banda; Matrita combinata

6 decupare + l.Perforare + Fig. 17 cu actiuneindoire decupare + indo ire simultana

b. Scos piesa.

In rubrica de observatii se vor face referiri la productivitatea prelucrarii, precizia de prelucrare,numarul de scule si utilaje de presare, complexitatea acestora, numarul de muncitori etc. pentrufiecare varianta de proces tehnologic. In functie de conditiile concrete ale temei de proiectare, sau de'anumite considerente· pedagogice, conducatorul de proiect va propune 0 anumita variantatehnologica, pe care studentul isi va dezvolta proiectul in continuare,

4. Analiza croirii semifabricatuluiPonderea mare cu care costul materialului intervine in pretul piesei impune ca etapa de

analiza a croirii semifabricatului sa constituie principala cale de eficientizare a procesului dedeformare. Pentru aceasta trebuie luate in considerare toate variantele posibile de croire

16

Prof dr. ing. GI,. Sindi/ii

[1,5,6,7,8,9], incercandu-se ea pe baza unor eriterii tehniee, tehnologice si eeonomiee sa seseleeteze varianteIe de eroire eele mai efieiente. Astfel, pentru piesa din figura 7 se pot propuneurrnatoarele scheme de eroire:- croire dreapta, eu deseuri, pe un rand eu asigurarea pasului prin intermediul poansonului de pas(fig. I8).

Figura 18

- eroirea dreapta, eu deseuri, pe un rand eu asigurarea pasului eu ajutorul opritorului (fig. 19);

*r-~~------__/--------~,~~_r_.

Figura 19

- croire inclinata, pe un rand, eu deseuri, eu asigurarea pasului de catre poansonul de pas (fig. 20);

Figura 20

eroire dreapta, pe un rand, eu deseuri purine, eu<.)

Figura 21

17

indrumar de proiectare

- eroire dreapta, pe un rand eu deseuri purine, eu opritor (fig.22);

r---,--,-- tr---r-r-- ..•....r--,---•.

Figura 22

- eroire fata in fata, eu deseuri, eu poanson de pas (fig.23);p

Figura 23

- eroire pe doua randuri, eu deseuri, eu poanson de pas (fig.24).p

Figura 24

Se pot imagina, in mod similar si alte modalitati de dispunere a semifabrieatelor pe banda sau pefasie. Toate aeestea eonstituie rnultimea sehemelor de eroire tehnie posibile (S.C.T.P.). Pentrufiecare schema de eroire prop usa trebuie realizata schita eroirii, prin dispunerea pe banda sau ~ie aeel putin 4 piese desfasurate. Trebuie evidentiate pasul de croire Pc, puntita c, indepartata de

18

')'Q(. dr. ing. eft. Sindit«

poansonul de pas, punt ita intermediara a si puntita laterala b. Pentru a avea 0 imagine asupra intregiiactivitati de analiza a eroirii se recomanda eompletarea tabelului 4.

I r a e uModul de Latimea benzii

Nr. Variante de croire realizare Schita calculata standardi-crt. a pasului croirii Be zata BSTAS

0 1 2 3 4 5

~ dreapta pe un cu poanson de pas Fig. 182 rand cu opritor Fig. 19-

eu poanson de pas3 inclinata pe un Fig. 20-~ eu deseuri rand eu opritor Fig. a

S pe mai multe eu poanson de pas Fig. 24--.L randuri cu opritor Fig. betc.

- dreapta pe un cu po anson de pas Fig. 21cu deseuri rand cu opritor Fig. 22-

putine- pe mai multe cu po anson de pas Fig. nranduri eu opritor Fig. p

-etc.

- dreapta pe un cu po anson de pas Fig. xtara rand cu opritor Fig. y-

deseuri- intrepatrunsa cu poanson de pas Fig. z

- cu opritor Fig.wetc.

T b 1 14

Pe baza unor criterii tehnice ~i tehnologice, dintre acestea se vor selecta schernele de eroiretehnic aeceptabile (S.C.T.A.). Aceste criterii tehniee se pot referi la posibilitatea realizariisuprafetelor piesei (sau formei aeesteia) prin procedee de deformare plastics la reee. Astfel, dinschernele de croire tehnie posibile, trebuie eliminate acele scheme la care conturul exteriornerectiliniu al piesei este tangent la marginea semifabricatului (fig.2S) sau la piesa alaturata (fig.26).

1

Figura 26Figura 2S

19

indrulIlar de proiectare

Incerciind obtinerea piesei prin decupare (copiere), campul de toleranta la latimea benzii TB (fig.2S),datorat preciziei de executie a latimii poansonului de pas, va face ca forma conturului exterior alpiesei sa fie afectata, Daca se incearca obtinerea piesei prin slituire (generare) se constata ca nu sepot realiza forme de poansoane (1, fig.26 ) care sa permita realizarea geometric a a conturului piesei.Scheme Ie de croire de tipul celor prezentate vor fi eliminate din multitudinea de scheme posibile.

Un alt criteriu de selectare tehnica a schemelor de croire posibile se refera la pozitia liniei deindoire fata de directia de laminare a semifabricatului. Daca din conditia de tehnologicitate, privindraza minima de Indo ire, sau din alte conditii functionale impuse prin desenul de executie, estenecesar ca linia de indoire sa formeze un anumit unghi cu directia de larninare, din S.C.T.P. se vorelimina acele scheme care nu indeplinesc aceasta conditie.

In functie de forma, precizie, posibilitati de obtinere etc., se pot mentiona si alte conditiitehnice care sa constituie criterii de selectare a schemelor de croire.

Criteriile tehnologice de selectare a schemelor de croire asigura luarea in considerare aacelor scheme de croire care permit desfasurarea proceselor de prelucrare In conformitate cuconditiile initiale impuse prin tema de proiectare (referitoare la volumul de productie,productivitate, termene, volum de investitii, nivelul de pregatire al personalului muncitor, niveluldotarii tehnice, consum de material etc.). Astfel, in cazul in care productivitatea prelucrarii trebuiesa fie foarte ridicata se vor pastra ace le scheme la care croirea a fost :facuta pe mai multe riinduri,daca economia de material este un obiectiv impus prin tema de proiectare se vor pastra in studiunumai acele scheme al carer coeficienti de croire si folosire depasesc 0 anumita valoare impusa,

Schemele de croire tehnic acceptabile (S.C.T.A.) ramase dupa selectarea tehnica sitehnologica sunt supuse unei noi selectari, econornice In urma careia rezulta schema de croireoptima (S.C.O.). Criteriul cel mai important care sta la baza acestei selectari este coeficientul decroire (ke), iar in cazul croirii combinate, coeficientul de utilizare a materialului (ku). Pentru calcululacestor coeficienti [1,5,7,8,9] este necesara cunoasterea lungimii benzii. Cum aceasta, de obicei, nueste standardizata se recornanda utilizarea unei relatii empirice pentru calculullungimii ei [9]:

L <= 500 [m]J'.g

In care: y este greutatea specific a [kg (dm3]; g - grosimea materialului [mm]. Marimea obtinuta se

rotunjeste la 0 valoare intreaga. .Concluziile rezultate in urma acestei selectari tehnice se vor prezenta sub forma tabelara

(tabelul 5).

CRlTERlI DE SELECTARE DecizieTehnice Tehnologice SCTA

Nr. Contur Forme Conditii Producti- Directie de Complexi- sauSCTP curb complexe tehnice de vitate laminare tate scula SCTN

tangent ale piesei precizieI A A A A A A SCTA2 A N A A A A SCTN

etc.

Tabelul5

Fiecare rubrica va fi completata cu litera A (acceptabila) sau N (neacceptabila). Schema de croirecare nu indeplineste unul din criteriile de selectare (are cel putin un N pe linie) va deveni schema decroire tehnic neacceptabila si se va renunta la ea.

20

Prof. dr. ing. Gh. SindiliJ

Cr'iteriul economic aplicat scheme/or de croire tehnic acceptabiJe (S.c. T.A.), va conduce ladeterminarea schemei de croire optime (S.C.O.). Pentru a pune in evidenta acest lucru se vacompJeta tabelul 6.

Nr. Criteriul economic IerarhizareaS.C.T.A. k., r%1 k, r%] schemelor

I 78 79 24 63 68 39 81 84 1

etc.

Tabelul6

Schema de croire optima va fi acea schema care are cea mai mare valoare a coeficientului de croire(k.), sau a coeficientului de utilizare (ku) 'in cazul croirii combinate.

in situatia obtinerii unor coeficienti mici « 50%) proiectantul de proces tehnologic,impreuna cu proiectantul de produs, trebuie sa gaseasca solutii de modificare a formei piesei care sanu afecteze rolul functional, dar care sa conduca la cresterea coeficientului de croire. Astfel, piesadin figura 27 va conduce inevitabil la adoptarea unei scheme de croire cu deseuri (fig. 28) si deci laun consum apreciabil de material, cu implicatii nefavorabile asupra pretului piesei.

PI

~ ~ ~ ~ ~, ,

(h CO"~ ...•·H t·-t ~ <>'-1--' +'

~ -$ -$ ~' -$

Figura 27 Figura 28

Modificand convenabil forma piesei (fig, 29), tara sa fie afectat rolul functional (diametrulorificiilor si pozitia relativa dintre ele) se poate concepe 0 schema de croire tara deseuri, sau cudeseuri putine (fig. 30 ), cu implicatii deosebit de favorabile In pretul final al piesei.

P2

Figura 29 Figura 30

Aceasta etapa a proiectarii .se va finaliza prin completarea tabeluluicu eel putin 6 variante decroire. Se vor face eomentarii In legatura cu varianta optima si cu posibilitatea de imbunatatire acoeficientului de eroire prin modificarea adecvata a formei piesei.

21

indrumar de proiectare

Etapa se va incheia prin desenarea la scara a schemei optime de croire cu mentionarealatimii benzii BSTAS, Iatimea puntitei c indepartate de poansonul de pas, puntitele intermediare a sicele laterale b precum si valoarea pasului de croire Pc-

5. Proiectarea schemei tehnologiceSchema tehnologica reprezinta 0 anumita dispunere grafica a poansoanelor, pe schema de

croire optima, in asa fel incat coroborata cu avansul semifabricatului sa permita obtinerea piesei. Lafel ca si in cazul croirii, pe schema de croire adoptata ( S. C. 0.) se pot concepe mai multe variantede scheme tehnologice tehnic posibile (S.T.T.P.). Astfel, considerand ca pentru piesa din figura 7,schema de croire optima ar fi cea din figura 21, se pot imagina mai multe modalitati de dispunere apoansoanelor:- schema tehnologica caracterizata de 0 diferentiere maxima (cate un poanson la fiecare post delucru) a fazelor (fig. 31);

Figura 31

- schema tehnologica la care procesul de deformare se desfasoara la 5 posturi de lucru (fig. 32);

e=i=

Figura 32

- schema tehnologica la care procesul de deformare se desfasoara la 4 posturi de lucru (fig. 33);

Figura 33

22

Prof. dr. ing. CII. SiI,dilli

- schema tehnologica la care procesul de deformare se desfasoara Ia 3 posturi de Iucru (fig. 34);r=t=

~~3 2 1

Figura 34

- schema tehnologica Ia care procesul de deformare se desfasoara Ia 3 posturi de Iucru (fig.35);

3 2Figura 35

b

c

2 1Figura 36 Figura 37

- schema tehnologica caracterizata de 0 concentrare maxima a fazelor (procesul de deformare sedesfasoara Ia un singur post de Iucru, fig.37).

Din cele prezentate se constata ca pentru 0 aceeasi schema de croire, au putut fi concepute 7variante de dispunere a poansoaneIor, iar Ia sfarsitul prelucrarii s-a obtinut aceeasi piesa. Se puneproblema care din e1e sa fie adoptata ~i sa constituie elementul de baza In proiectarea in continuare astantei sau matritei. Pentru a determina schema tehnologica optima trebuie precizate initialrestrictiile tehnice si tehnologice impuse procesului de prelucrare. CriteriiIe tehnice se refera la:- conditiile tehnice impuse (precizia dimensionala, de forma, pozitie relativa, rugozitate). Avand invedere ca profile1e perforate sau decupate copiaza forma e1emente1or active, este evident ca preciziadimensionala a acestora depinde de precizia de executie a elementelor active corespunzatoare. Inceea ce priveste precizia de pozitie se face constatarea ca aceasta scade cu cresterea numarului deposturi de Iucru Ia care se realizeaza conturul respectiv (varianta 7 este cea mai precisa deoareceintreaga piesa se realizeaza la un singur post de Iucru). Conditiile de pozitie relativa pot constitui

23

Figura 38 Figura 39

illdrumar de proiectare

eriterii de alegere a uneia sau alteia din variantele tehnologice. AstfeJ, daca orificiul perforat trebuiesa indeplineasca 0 conditie de simetrie foarte precisa fafa de conturuJ exterior, sau de concentricitateeu acesta, atunci el trebuie realizat Ja acelasi post de lucru cu conturuI exterior (varianta 7 ar fiindeplinit aceasta conditie). Daca ar exista 0 conditie precisa de pozitie relativa intre orificiulperforat si linia de indoire, atunci perforarea si indoirea ar fi trebuit realizate la acelasi post de lucru(variantele 5, 6 si 7 ar fi indeplinit aceasta restrictie). In ceea ce priveste rugozitatea suprafetelorprelucrate se face precizarea ca pentru obtinerea unor rugozitati mai mici de 3,2 urn stantareatrebuie sa se desfasoare pe stante de precizie, care nu fac obiectul acestui proiect. Avand In vederecele mentionate este bine ca schema tehnologica sa fie cat mai scurta (sa contina un numar minimde posturi de lucru).Criteriile tehnologice se refera la :- respectarea conditiei de distanta minima intre orificiile executate 'in placa activa [1,7];- adoptarea unor forme ale suprafetelor elementeJor active care sa nu ridice probJeme tehnoJogice Japrelucrare;- modalitatea de asarnblare a poansoanelor In placa port-po anson. Sunt situatii In care conditia dedistanta minima intre doua orificii de dimensiuni mici si apropiate, executate In placa activa, esterespectata si, cu toate acestea montarea poansoanelor care sa realizeze cele doua orificii ridicaprobleme deoarece, prin marirea dimensiunilor lor, pentru a rezista la flambaj, nu mai pot fi montateunul langa celalalt (fig. 38). In aceasta situatie cele doua orificii trebuie prelucrate la posturi de lucrudiferite, sau daca distantele permit se pot freza poansoaneJe Inciit sa poata fi montate unuIlanga celalalt (fig. 39).

24

Prof dr. ing. elt. SilldiLil

In conditiile unor orificii cu profile complexe care trebuie realizate in placa activa si careridica probleme tehnologice deosebite, se pune problema realizarii acestora printr-o imbinarecorespunzatoare de segmente sau pastile (fig.40).

Figura 40

Marele merit al proiectantului este acela de a gasi planele de separatie ale profilului complexcare sa conduca la realizarea unor pastile tehnologice care, prin asamblare, sa asigure realizareaprofilului respectiv.

In situatiile in care formele orificiilor realizare in placa activa sunt tehnologice, aceasta poatefi realizata in constructie monobloc. Atunci cand nurnai unele profile ale orificiilor sunt cornplexe,placa activa se realizeaza in constructie asarnblata partial (fig.41). In aceasta situatie se realizeazadin pastile nurnai acele profile care ridica probleme de fabricatie.

Figura 41

Exista si situatii in care 'majoritatea orificiilor din placa activa se realizeaza in constructietotal asamblata (fig.42). In placa suport 1 se introduc, presat, pastilele 2, 3, 4, 5 etc., care prinapropierea contururilor deschise executate pe fiecare din ele, pot da nastere contururilor inchise,care ridicasera initial dificultati tehnologice de executie.

25

lndrumar de proiectare

___1

~;;;ff---::7/-2N~---;;~1---3

--~~--~~~---4

Figura 42

Pentru a acoperi 0 gama mare de situatii, studentii vor prezenta schite ale schemelortehnologice optime transpuse pe placi active mono bloc (dintr-o bucata), pe placi active pastilatepartial (numai posturile de lucru cu profile dificil de realizat) ~ipe placi active pastilate total. Pentrua apare evident linia de separatie intre pastile se recomanda ca pastilele sll fie colorate diferit. Toateaceste schite vor fi realizate la scara, pe formate standardizate (A4).

Activitatea de proiectare a procesului tehnologic se va finaliza prin stabilirea schemeitehnologice optime.

Probleme de tehnologicitate apar ~i in cazul constructiei poansoanelor a carer forma asectiunii transversale este complicata (fig.43). Aceste situatii se rezolva cu poansoane in constructieasarnblata care, In general, nu modi fica schema tehnologica,

Figura 43

6. Calculul fortelor ~i stabiIirea pozitlel centrului de presiuneCalculul fortelor de deformare este necesar pentru a putea dimensiona ~i verifica fiecare

poanson, pentru a putea determina pozitia centrului de presiune ~i pentru a putea alege utilajul depresare (presa). Formulele pentru calculul fortelor de deformare pentru fiecare procedeu in parte

26

Prof. dr. ing, Gh. Sit/di/ll

sunt cunoscute[I,7,8,9]. Pentru a putea prezenta 0 imagine sintetica a acestor forte se recomandacompletarea tabelului 7.

Nr. Forma ~i dimensiunile Formula Forta de deformare Forta totalasectiunii transversale a r, Find Fsc Fimp Fel pe

crt: partii active a de calcul poansonul "i"ooansoanelor

1 Fst=kL1g't Xl - k1xI k2Xl k3Xl Fl2 Fst=kL2g't X2 - klX2 k2X2 k3X2 F2... ... ... ... ... ... . .. ... ...n

Forta total a de deformare F.=IF.,.1

Tabelul7

+

Figura 44

Cu fortele Fi care actioneaza pe fiecare poanson se vor face verificarile acestuia, iar cu forta Ft se vaalege utilajul de presare.

Pachetul mobil al stantei sau matritei este adus in punctul mort superior prin intermediulcepului. Daca cepul nu este dispus intr-un punct bine determinat (centru de presiune), pachetulmobil are tendinta de rastumare (fig.44), de a nu se deplasa plan-paralel cu pachetul fix, producanduzura accentuata in elementele de ghidare ale sculei ~i chiar a elementelor active.

Pentru a evita acest fenomen, cepul trebuie dispus In centrul de presiune al sculei. Acestpunet reprezinta punctul de aplicatie al rezultantei compunerii fortelor paralele F, care actioneaza pefiecare poanson. Determinarea pozitiei centrului de presiune se face raportand schema tehnologicaadoptata la un sistem de axe ales convenabil, folosind relatii adecvate [1,7]. Pentru a simplificacalculele se recornanda ca (daca este posibil) una din axe (de obicei Ox) sa fie axa de simetrie a

27

tndrumar de proiectare

schemei tehnologice, iar oealalta axa (Oy), axa de simetrie a ce1ui mai eomplieat contur de deeupat(fig. 45). In aceasta situatie, se constata ca profilele 1,2, 3,4, 5 nu dau moment fata de axa Ox, deciYep = 0, iar fata de axa Oy dau momente numai profilele I, 3, 4. Alegerea axei Oy ca axa de simetriea conturului 2 a e1iminat dificultatile eare ar fi aparut la determinarea pozitiei eentrului de greutateal aeestor eontururi.

y

4 3 2

x

Figura 45

28

Prof. dr. it/g. CI,. Sit/dilii

B. PROIECTAREA ECHIPAMENTULUI DE DEFORMARE(~TANTA SAU MATRfA)

1. Proiectarea desenului de ansamblu al stantei sau matriteiPe baza schemei tehnologice adoptate se va realiza desenul de ansamblu al stantei sau

matritei pe un format standardizat care va contine un numar suficient de sectiuni si vederi. Desenulse va realiza la scara 1: 1 (In functie de dimensiunile concrete ale piesei se vor admite exceptii de laaceasta recomandare). Desenul de ansarnblu va cuprinde 0 sectiune (1, fig. 46) In planul orizontal,obtinuta prin sectionarea stantei sau matritei cu un plan care trece pe deasupra riglelor de conducereconsiderand scula in pozitie inchisa (pachetul mobilIa sfarsitul cursei active). Sectiunea (2, fig.46 )din planul vertical se va obtine in urma sectionarii sculei cu un plan ill trepte, ale carui urme sunt

trasate pe sectiunea din planul orizontal.In mod similar se obtine si sectiunea dinplanul lateral, in zona 3. Traseele desectionare pentru aceste doua sectiuni sestabilesc m asa fel Incat sa poata fi scoaseIn evidenta detaliile functionale ~iconstructive ale stantei sau matriteiproiectate. Zona 4 a desenului va cuprinde(in functie de suprafata disponibila):desenul de executie al piesei pentru cares-a realizat proiectul, schema tehnologicacu mentionarea pasului de avans si alatimii semifabricatului, forta de presare

Figura 46 necesara ~ipresa aleasa, alte informatii.

2 3

1 4

J. 1. Realizarea sectiunii din planul orizontalPentru realizarea sectiunii din planul orizontal trebuie determinate, In prealabil, dimensiunile

placii active (a. b. h). Aceste dimensiuni se stabilesc pomind de la schema tehnologica adoptata. Ca. ,

30...40

30...40

Figura 47

29

lndrnmar de proiectare

urmare in zona 1, la mijloc, se deseneaza cu linie subtire (C3) schema tehnologica (fig. 47).Pentru stabilirea lungimii a a placii active se traseaza doua linii verticale la distanta de

30...40 mm fata de primul orificiu, respectiv ultimul, realizat in placa activa. Dimensiunea a astfelobtinuta se rotunjeste la 0 valoare care sa se termine in 0 sau 5 (125,320 etc.). De 0 parte ~i de alta aschemei tehnologice (a semifabricatului) se dispun rigle1e de conducere a carer latime se stabileste,constructiv, la 0 valoare cuprinsa in intervalul (25 .. .40) mm. Latimea b a placii active rezulta dinadaugarea la Iatirnea semifabricatului a celor doua latimi ale riglelor de conducere. Dimensiuneaobtinuta se rotunjeste la 0 valoare care sa se terrnine in 0 sau 5. In acest mod s-au obtinutdimensiunile axb ale placii active. Cu aceste dimensiuni ale placii active se alege din normative, sausc proiecteaza' placa de baza,

In situatia in care placa de baza este in constructie turnata, ea se alege din normative [1,7] inasa fel incat dimensiunile axb ale placii de baza sa fie circumscrise dimensiunilor axb ale placiiactive, determinate in modul descris anterior. Odata identificata placa de baza, care indeplinesteaceasta conditie, se extrag din normative toti parametrii geometrici care permit realizarea desenuluiplacii de baza (fig. 48).

r -~'-----1---..------.---.---' ._- A A·~--1-·- T

.-.~-

i

B~

D

Figura 48

In situatiile in care se adopta varianta laminata a placilor de baza si de capat, dimensiunileacestora se stabilesc constructiv, in asa fel incat sa fie posibil a amplasarea placii active si acoloanelor de ghidare (fig.49). Riglele de conducere sunt mai lungi decat placa activa (tara a depasiconturul placii de baza) pentru ca impreuna cu placuta 1 (fig. 49) sa formeze un jgheab (canal) caresa prelungeasca zona de orientare a sernifabricatului la intrarea in ~tanta sau matrita, In sectiunea dinplanul orizontal se mai vad: e1ementul de impingere lateral a 2, pastil a de pas 3, suruburile 4,stifturile lungi 5 (acestea patrund prin placa de extractie, riglele de conducere, placa activa ~i placade baza), stifturile scurte 6 (acestea patrund numai prin riglele de conducere ~i placa activa),coloanele de ghidare 7. Astfel s-a obtinut, in principiu, sectiunea din planul orizontal a stantei saumatritei.

Dimensiunile X, Y, (fig.48) ale diametrelor suruburilor ~i stifturilor se stabilesc orientativ, infunctie de grosimea H a pachetului pe care suruburile il strang, conform tabelului 8 .

30

Prof. dr. Ing. Gh. Slndlftf

B -+lI

.-.-.--~

,

B I-+l$

i

Figura 49

Grosimea H .M <l> stift X Ya pachetului lung scurt > >

<30 6 4 4 6 1230.,.50 .8 6 4 8 1450...80 10 8 6 10 16;::.80 12 10 8 12 20

Tabelul8

D-D E-E

1fFigura 50 Figura 51

Pentru a diminua influenta uzurii asupra pasului de avans, in rigla de conducere de hlng!\poansonul de pas, se introduce, presat, pastila de pas 3 (fig.Sl ),Aceasta are grosimea egala cugrosirnea riglei de conducere si se realizeaza din carburi metalice sau oteluri aliate.

31

fndrulllar de proiectare

1.2. Realizarea sectiunii din planul verticalin sectiunea din planul vertical apar grosimile placilor care alcatuiesc stanta sau matrita, Ca

urmare acestea trebuie stabilite In prealabil. Grosimea placii active H., se stabileste In functie dedimensiunea celui mai mare orificiu executat in ea (1,7], iar in cazul in care pe placa se realizeazaindoiri, arnbutisari cu flansa etc., se line searna si de lungimea laturii indoite sau inaltimea partiiambutisate . In mod curent placa activa are grosimi cuprinse intre (15 + 40) mm. in functie degrosimea placii active se stabilesc grosimile:

placii de extractie Hex, cu relatia:Hex = (0,7 +O,9)H.

placii portpoanson Hpp, cu relatia:Hpp = (0,8 -;-I)H.

Grosimea riglelor de conducere H, este de 3 + 5 ori grosimea materialului care seprelucreaza. Pentru grosimi ale materialului < 0,3 mm, nu se mai folosesc rigle de conducere pentrua evita situatiile in care materialul ar putea intra intre rigle ~i placa activa.In aceasta situatie conduce rea materialului este asigurata de un canal frezat in placa activa (fig.52).

Grosimea placii de presiune Hp, este infunctie de valoarea fortelor axiale careactioneaza pe poanson si are grosimicuprinse In intervalul (5 -;- 8) mm.Grosimile placii de baza ~i de capat sunt

.normalizate ~i se gasesc date tabelar inFigura 52 normative. In cazul in care aceste placi nu

sunt normalizate grosirnile lor se adopta infunctie de grosimea placii active astfel:

pentru placa de baza Hpb = (1,3 + I ,5)Ha.pentru placa de capat Hpc = (1,1 -;- 1,2)H a-

In sectiunea din planul orizontal se alege un traseu de sectionare B-B, in trepte, care satreaca prin cat mai multe din elementele componente ale stantei sau matritei si care sa dea informatiiconstructive, de montaj si functionale, referitoare la elementele sectionate. Sectiunea se realizeazaavand in vedere grosimile placilor care compun stanta sau rnatrita (fig. 53), respectarea regulilor dedesen referitoare la corespondenta intre proiectii, intrepatrunderea hasurilor in zonele in care planelede sectionare se decaleaza etc.

De cele mai multe ori stantele sau matritele trebuie sectionate ~i eu un al doilea plan desectionare in trepte, (A-A) pentru a realiza sectiunea din planullateral (fig. 54). In situatiile in caretraseele planelor de sectionare nu au putut trece prin toate zonele neclare ale stantei sau matritei, serealizeaza detalii de sectiune eonvenabil alese (fig. 50).

32

Prof, dr. Ing. Gh. Slndllil

B-B

Figura 53

Figum54

Pentru a avea 0 imagine a amplasarii, pe placa de capat a cepului, suruburilor ~i stifturilor, serealizeaza ~i 0 vedere de sus a ansamblului desenat (fig. 55).

33

indrumar de proiectare

(1)~

0 $- $- 0~

\ $ ~J-.- •.'.\...r

$- $El) ~~r

--L¢_~

~(1)I

Figura 55in situatia in care stanta sau matrita este prevazuta eu placa de extractie mobila 1 (fig. 56) in

loeul eelei fixe, desenul se va modifiea in mod corespunzator (se pun in evidenta modificarile atiit Insectiunea 8-8, c1h si in sectiunea A-A).

Figura 56Dimensiunile placii de extractie mobile sunt similare eu eele ale placii fixe, eu deosebirea eli

aeeasta din urma este prevazuta eu 0 proeminenta capabila sa preseze materialul intre riglele de

34

Prof. dr. Ing. Gh ..SlndlltJ

eonducere. Placa de extractie mobila se deplaseaza odata cu pachetul mobil, mod atasata de acestaprin interrnediul a patru prezoane2 (fig. 56).

Pe desenuJ de ansambJu se vor trece dimensiunile de gabarit ale stantei sau matritei, pasul deavans, distanta intre rigle la intrarea semifabricatului in ~tanlli sau matrita, diametrul cepului ~ipozitia acestuia pe placa de capat. Desenul va contine in mod obligatoriu ajustajele realizate intre

. anumite elemente cornponente (tab.9)[2]. Tabelul de components, care completeaza indicatorul, vacuprinde totalitatea elementeJor componente ale stantei sau matritei proiectate ~i toate rubricilecompletate.

Aiustaiul Rugozitatea

NT.Tratameot suprafetei

Denumirea Material termic eu rolcrt. ~i duritate

Simbol Cu elementul functionalimportant,

Ra0 I 2 3 4 5 6

Fc 250, Fe 300 H7 coloaneSTAS 568 - 88 - de ghidarer6

I Placa de barn OT 50, OT 55 -STAS 600 - 88 H8 stifturi 1,60142, OJ 50 - de orientarem7STAS 500 - 86OSC 10, OSC 8 calitSTAS 1700 - 80 ~i revenit la H8 stifturi

2 Placa activa 58 ... 60 HRC - de orientare 1,6m7C 120 calitSTAS 3611- 80 ~irevenit la

60 ...64HRC, R7 placaOSC 10,OSC 8 calit - portpoanson 1,6h6STAS 1700 - 80 ~i revenit la

3 Poanson 58 ...60 HRC

H7 placaC 120 calit - de ghidare 0,8 ...1,6STAS 3611- 80 ~i revenit la

h6

60 ...64 HRC0142,0150

4 Placa de ghidare STAS 500-86 - H7 poanson 0,8 ... 1,6-OLC45 h6ST AS' 880 - 80

5 PlocAde~ 0142,0150 H8 stifturi 1,6- - de orientareSTAS 500-86 m7

Tabelul9

35

,;,drIlIllW' de proiectare

c Tabelul 9 (coritinuare0 I 2 3 4 5 6

H8 stifturi6 Placa 0142,0150

- 'de orientare 1,6- m7port-poanson STAS 500-86

-R7- poansonh6

Fe 250, Fe 300 H7 bucseSTAS 568 - 88 -- de ghidarer6

7 Placa de capat 01' 50, 01' 55 - 1,6STAS 600 - 88 H8 stifturi0142,0150 -

m7 de orientareSTAS 500 - 86OLC 15 cementat H7 placa de bazaSTAS 880 - 80 0,8 ... 1,2mm -

r68 Coloana OSC 8 calit ~i H7 bucse

1,6de ghidare S'fAS 170f) - 80 revenit la

-r h6 de ghidare54 ... 58 HRC

OLC 15 cementat H7 placa de bazaSTAS 880 - 80 O,8... J,2mm -__.!.L

9 Bucsa de OSC 8---.---- 1,6calit ~i H7 coloane

ghidare ST AS J700 - 80 -revenit la h654 ...58 HRC de ghidare

----10 Rigle de 0142,0150 - H8 stifturi 1,6

conducere STAS 500 - 86 - de orientarem7

II Cep de prindere 0142,0150 - - - 12,6STAS 500 - 86-~-.

I placa de ,

baza, :OLC45 H8 placa activa, :i

12 Stifturi &TAS 880 - 80-

rigle de 1,6- m7conducere,placa decapat, placa

•... port-poanson .

C 120 calit ~i H7 rigla derevenit la

-13 Pastila de pas r6 1,6

STAS 3611- 80 54 ... 58 HRC conducere

14 Suruburi 0142,0150 - - - 12,6STAS 500 - 86

2. Calculul de verificare a) un or elemente componenteElementele componente ale unei stante sau matrite care se supun in mod curent verificarii

(in functie de solicitari) sunt poansoanele, placile de capat ~iuneori placile active. Poansoanele severi fica la compresiune ~i flambaj [5,7,8,9]. Pentru cea de-a doua verificare trebuie cunoscutalungirnea poansonului (1,7]. Cunoscand forta care actioneaza pe fiecare poanson ~i forma sectiuniitransversale a acestuia [tabelul 7), aceasta verificare nu ridica probleme deosebite. in cazul in care

36

E!22

Prof. dr. II/g. cu. Sll/dUII

poansoanele III I rezista la compresiune se schimba materialul din care se confectioneaza acestea, sernicsoreaza forta care actioneaza pe poanson prin inclinarea muchiilor elementelor active sau semicsoreaza lungimea conturului stantat (in cazul in care conturul piesei se obtine prin generare).Dad! poansoanele nu rezista la flambaj, se incearca micsorarea lungimii de flambaj (daca esteposibil), se adopta una din caile mentionate anterior, sau, de cele mai multe ori, se recurge lautilizarea unor poansoane in trepte (fig.57 ). Acestea pastreaza forma sectiunii transversale rezultatadin schema tehnologica, pe 0 lungime de 8 ... J 2 mm, in rest poansoanele au 0 sectiune transversal amai mare, uneori chiar si 0 alta forma a acesteia (fig. 58 ).

Placile de capat fabricate, in general, din materiale cu caracteristici mecanice obisnuite suntsoJicitate la strivire de forta care actioneaza pe fiecare poanson (fig.59) [1,7], in cazul in careconditia de strivire nu este respectata, intre plaea port-poanson ~i cea de capat, se introduce placa depresiune realizata din otel de arc sau otel de cali tate:Placile active sunt solicitate in general la strivire, in zona muchiilor taietoare, ~i la incovoiere11,6,7 ,5J. Deoarece placile active se construiesc din oteluri aliate cu proprieta]i de rezistenta ~iuzuradeosehite, aceasta verificare, in cele mai multe cazuri, nu este necesara, Avand in vedere grosirneamare a placii active. verificarea la incovoiere nu se efectueaza dedit in cazuri cu totul deosebite.

A A111

II

BIB

1 1

B B

~A-A

~

c1

o1

o1

Ei

0-0~

c-c

~

Figura 57

E

1

F1

F

1

F-F1f1I F.

I

E-E

Figura 58 Figura 59

• I

In cazurile in care stanta sau matrita este prevazuta cu impingatoare, extraetoare, sau placi deapasare actionate ell elemente elastice, acestea trebuie dimensionate corespunzator [1,5,7,9].

3. Calculul dimensiunilornominale ~i stabilirea abaterilor elementelor activePentru realizarea piesei, in conformitate cu conditiile tehnice impuse prin desenul de

executie (in special precizia dimensionala si de pozitie), elementele active trebuie dimensionate inconsecinta [1,5,7,9,10]. Acest lucru se face In functie de precizia impusa piesei, de grosimearnuterialului, de procedeul de deform are (perforare sau decupare) sau dimensiunea care se urmarestea fi respectata (interioara sau exterioara) in cazul ambutisarii sau extrudarii.

37

illdrlllllar de proiectare

4. Rcalizarea deseneJor de executieExecutarea practica a stantei sau rnatrirei proiectate presupune realizarea, pe liingAdesenul

de ansamblu, ~i a desenelor de executie pentru toate elementele netipizate (standardizate saunormalizate). In aceasta categorie intra elementele active, placile de extractie, port-poanson,irnpingatoare, extractoare etc.

In cadrul proiectului se vor realiza numai desenele de executie pentru placa activa (sau 0

pastila in cazul placilor active asamblate) ~i pentru un poanson (la indicatia ecnducatorului deproiect).

Rectificat dupaasamblare

./::1=:..

I

-'-- II V<'I.

---- '"

I o-l

! +d-

1:~0,8

Figura 60

Rectificat dupaasamblare

Figura 61

In cazul poansoanelor asa:mblate prin nituire cu placa port-poanson, desenul de executie vareprezenta forma poansonului inaintea operatiei de nituire (fig. 60). Dupa asamblare capulpoansonului va avea forma reprezentata cu lillie intrerupta. In cazul poansoanelor in trepte (fig.61),dimensiunea D± este corespunzatoare normelor tipizate, care asigura ajustajul mentionat in desenulde ansamblu. Daca poansonul are aceeasi sectiune pe toata lungimea lui (fig. 60), atunci ~i partea deasamblare cu placa port-poanson va avea aceleasi caracteristici dimensionale cu partea activa apoansonului. Ajustajul cu placa port-po anson se va realiza prin modificarea corespunzatoare aabaterilor alezajului acestei placii, Avand in vedere tratamentul terrnic al poansoanelor (calire sirevenire la 54 + 58 HRC) pentru a putea fi asamblate prin nituire acestea se decalesc pe 0 lungimecornparabila cu grositnea placii port-poanson. Pentru celelalte moduri de asamblare [5,7] aceastadecal ire nu este necesara.

Desenele de executie ale placilor active sunt deosebit de complexe, Ele contin dimensiunilibere (tara abateri, STAS 2300-80) care se refera la dimensiunile de gabarit ale placii, la diametrele~i pozitia gaurilor de suruburi, precum si dirnensiuni cu abateri standardizate (c1asa de precizie 6... 8dupa ISO), pentru dirnensiunile care se refera la diametrele ~i pozitia gaurilor in care intra stifturile(fig.62).

38

-- Prof. dr. Ing. GII. Slntlllil

+

-

- ..---E~$-~

I .<:>.r:

f-4 .+. .~. +-I0/)

c da

+

Figura 62

Avand in vedere ca placile active se executa pe masini unelte in coordonate, la stabilireamodului de cotare trebuie sa se tina seama de acest lucru [1,3). Avand in vedere precizia acestormasini (de ordinul micrometrilor), se poate aplica oricare din cele trei modalitati de cotare: in serie ,para leia sau mixta .

Pentru a asigura precizia ceruta piesei, se recomanda legarea tuturor dimensiunilor gaurilor,in care intra poansoanele, de gaura in care patrunde poansonul de pas (fig.63). Toate acestedimensiuni vor avea abateri (± s) in conformitate cu cJasa de precizie in care se executa 'stanta saumatrita (6 ... 8 dupa ISO). Dimensiunile gaurilor in care intra poansoanele vor avea abateri (±c)rezultate din calcul [cap. B.3]. ~

±s

±s±c

ft)

+1

±c

Ul

+1 ·t· .,+1

.,1-------:-:-.,+ +1

+1

Figura 63

<.>+1

39

lndrunun de proiectare

III cazul in care placa activa este realizata in constructie asamblata (fig.64), problema cotariidevine ~i mai dificila. Pe langa cele mentionate in legatura cu pozitia gaurilor fala de poansonul depas, apare in plus precizia de executie a elementelor care se asambleaza. Prin rezolvarea lanturilorde dirnensiuni se vor stabili abaterile de executie ale. pastilelor (B", C±, Oi) In asa fel incatdimensiunea 1\i sa rezulte cu abaterile corespunzatoare obtinerii preciziei impuse a piesei. Oesenulde executie al placii active va mai cuprinde atatea sectiuni ~i vederi incat sa creeze 0 imagine unicaa placii active. Traseul de sectionare ales trebuie sa puna In evidenta detaliile pe care vederea dinplanul orizontal nu Ie poate releva (raze de indoire, adancimi de canale, forma in sectiune axiala agaurilor, calitatea suprafetei acestora etc., fig.63 ). Oesenul va fi completat, dupa caz, cu abateri depozitie (perpendicularitate, paralelism, concentricitate etc.).

In desen vor mai fi rnentionate alte informatii In legatura cu tratamentul termic (calire ~irevenire la 54 - 58 HRC), cu dimensiunile tara abateri, starea muchiilor nefunctionale (tesire laIx45°) etc.

Figura 64

5. Alegerea utilajului de presareAlegerea utilajului de presare (presa) se face in functie de forta de deformare necesara

prelucrarii, dirnensiunile de gabarit ale stantei sau matritei proiectate, caracteristicile functionale alepresei (nurnarul de curse dubie, posibilitatile de reglare a cursei etc.).

Forta nominala a presei [1,2,7,9,10] trebuie sa fie mai mare dedit forta necesara deformarii[tab.7J. Dimensiunile mesei, precum ~i distanta intre berbec ~i masa presei trebuie sa permitamontarea stantei sau rnatritei. Daca inaltimea stantei sau matritei este mai mica decal Hmin , saudeseurile IlU pot f evacuate prin gaura din masa presei, sub placa de baza, se vor monta, cusuruburi, doua placi de suprainaltare (fig.65).

40

Prof. dr. Ing. Gh. Sindlill

tBerbecul presei

. .i... .. _ .. _ .. _--..J•••••_-.

Masapresei

Placi deinaltare

Placadebaza

Figura 65La alegerea presei se va constata daca marimea cursei, necesara deformarii, poate fi

asigurata prin Ireptele de reglare ale acesteia.

6. Indicatii privind exploatarea, intretinerea ~i reconditienarea stante] sau matritelIn memoriul tehnic se VOT face referiri la modul de exploatare al stantei sau matritei

proiectate, rnontarea pe presa, reglarea presei [1,2, 5,7], modul de asigurare a avansului (modul dereglare a avansului in cazuJ in care acesta se face automat [2]), modul de evacuare a pieselor ~i aldeseurilor etc. Se vor face precizari in legatura cu elementele stantei sau matritei care se uzeaza mairapid si modul de reconditionare a acestora.

7. Norme de protectia munciiMemoriul va cuprinde principalele nonne de protectia muncii caracteristice sectiilor de

presare la rece [I, 2,7J precum ~i referiri concrete la stanta sau matrita proiectata.

C. CALCULE TEHNJCO--ECONOMICE

Proiectarea unor procese tehnologice care sa satisfaca la un moment dat anumite conditiitehnice si economice impune necesitatea efectuarii unor calcule economice. .

1. Calculul oormei de timpCalcuJul nonnei de limp [4,6,8,9] este necesar pentru cunoasterea cantitatii de timp

repartizata executantului pentru realizarea unei piese in anumite conditii tehnico-organizatoricedate.

2. Calculul costului piesei prelucrate pe ~taota sau matrita proiectatAAcest calcul este necesar atat pentru stabilirea pretului piesei [1,4,6], cat si pentru

posibilitatea de a efectua ~i alte calcule economice ( stabilirea variantei optime de proces tehnologic,calcularea beneficiului etc.). .

3. Compararea variantelor tehnologice ,i justificarea variantei adoptatePentru obtinerea unei piese exista mai multe variante de proces tehnologic (cap. A.3) dintre

care, in functie de conditiile impuse la un moment dat, una sau alta poate deveni optima, Inmemoriu se VOT face comparatii intre variantele de proces tehnologic desfasurate pe scule simple,complexe ~i combinate [1,4,6,7). Se vor aduce argumente in favoarea variantei adoptate.

41

i"drulllur de proiecture

CUPRINS

lntroducere................................................................................................. 3Terna de proiect............ 3Continutul proiectului............... 4A. Proiectarea tehnologiei de prelucrare............................................................ 4I. Analiza piesei.................................. 61.1. Rolul functional al piesei....................................................................... 61.2. Verificarea desenului de executie., 61.3. Materialul piesei.................. 71.3.1. Proprietati fizico - mecanice........................ 71.3.2. Compozitia chimicl!.................................................... 71.3.3. Forme si dimensiuni de livrare \ :................ 71.4. Stabilirea formei ~i dimensiunilor semifabricatului plan.................................. .i.: 82. Studiul tehnologicitatii piesei..... 102.1. Tehnologicitatea conditiilor tehnice impuse piesei................... 102.2. Tehnologicitatea suprafetelor decupate....... 112.3. Tehnologicitatea suprafetelor perforate... 112.4. Tehnologicitatea formelor indoite ale piesei.......................... .....................•. II2.5. Tehnologicitatea pieselor ambutisate t:»: ••••••••••••••••••••••••••• 122.6. Tehnologicitatea altor forme fasonate ale piesei...... 123. Analiza diferitelor variante de proces tehnologic :............... 124. Analiza croirii semifabricatului.................. 165. Proiectarea schemei tehnologice...................................................... 226. Calculul fortelor ~i a pozitiei centrului de presiune............ 26B. Proiectarea echipamentului de deformare...................................................... 29J. Proiectarea desenului de ansamblu al stantei sau matrilei..................................... 292. Calculul de verificare al unor elemente componente ,'...................... 363. Calculul dimensiunilor nominale ~i stabilirea abaterilor elementelor active... 374. Realizarea desenelor de executie ale unor elemente active... 375. Alegerea utilajului de presare.............. 406. Indicatii privind montarea, exploatarea, intretinerea ~i reconditionarea sculei proiectate.. 417. Norme de protectia muncii.......... 41C. Calcule tehnico-economice ~........ 41'I. Calcululnormei de timp. . . . .. . . . . .. . . . . . .. .. .. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . ... .. ... 412. Calculul costului piesei prelucrate pe stanta sau matrita proiectatA........................... 413. Compararea variantelor tehnologice ~ijustificarea variantei alese. . . . .. . . . . . .. .. 41Partea graficaI. Desenul de executie al piesei.2. Desenul de executie al semifabricatului plan.3. Desenul de ansamblu al stantei sau matritei proiectate.4. Desenele de executie ale unor elemente active.

42

Prof. dr. Ing. Gh. Slndllll

BIBLlOGRFIE

1. Ciocardia, c., Draganescu, F., Sindilli, Gh., Carp-Ciecardia, C., Parvu, C.- Tehnologiapresarii la rece, E.D.P.,1991, Bucuresti.

2. Clocirdia, c., DrligAnescu, F., SindiJli, Gb., Vi~an, A., Andrei, N., Cristea, R., Marinescu,A.-Tehnologia presarii la rece-Indrumar de laborator, I.P.B., 1983, Bucuresti.

3. Dragu, D., Dumitras, C.- Tolerante ~i lanturi de dimensiuni in constructia de stante si matrite,E.T., 1988, Bucuresti,

4. DrAgiinescu, F.- Tehnologia ~i utilajul prelucrarilor prin deformare - indrumar de' proiectare,I.P.B., 1971, Bucuresti.

5. Romanovski, V. P.- Stantarea ~imatritarea la rece, E.T., 1970, Bucuresti.

6. SindiJa, Gh.- Normarea prelucrarilor prin deform are plastica la rece. Editura Printeh, )999,Bucuresti,

7. Sindila, Gh.- Tehnologii de fabricare prin presare la rece. Editura Printeh, 1999, Bucuresti.

8. Teodorescu, M., Zgurli, Gh., Draglinescu F., Nicoarli, D., Trandafir., Sindilli,Gh.- Elementede proiectare a stantelor si rnatritelor, E.D.P., )977, Bucuresti.

..

9. Teodorescu, M., Zgurli, Gh., Draganeseu F., Nicoari'l, D., Trandaflr., SindiIA,Gh.- Elementede proiectare a stantelor ~imatritelor, RD.P., 1980, Bucuresti.

10. Zgura, Gb., Ciocflrdia, C> Prelucrarea metalelor prin deformare la rece, E.T., 1977, Bucuresti.

) ) . ZgurA, Gh., Draganescu F., Trandafir., SindiHi,Gh.- Stantarea si matritarea la rece-Indrumarde proiectare, f.P .B., 1975, Bucuresti.

12. Standarde

43

EXTRAS DIN STAS 11111- 86

ABATERI LIMITA ~I TOLERANTE DE POZlrlE LA PlESE PLATE

Prin piese plate, in prezentul standard, se inteleg pieseJe obtinute din produse platelaminate, prin operatii de taiere (perforare, decupare, retezare).

Abaterile limita pentru dimensiunile liniare ale pieseJor plate, cu exceptia razelor deracordare sunt in functie de grosimea nominala a produsului plat laminat utilizat, conformtabelului I.

Clasa Grosimea semifabricatului g, [rnrnDimensiunea nominala de 0,1. .. 1 1...3 3 ... 6 6 ... 10 > 10

precizie Abateri lirnita [mm]1 ± 0,10 ± 0,15 +0,20 ± 0,30 ± 0,40

De la 1 pana la 6 2 ±0,20 ±0,30 ±0,40 ±0,50 ± 0,603 ±0,40 ±0,50 ± 0,80 ± 1,00 ± 1,201 ±0,15 ±0,20 ±0,25 ±0,30 ±0,40

De la 6 pana la 10 2 ± 0:30 ±0,40 ±0,50 ±0,60 ±0,803 ± 0,60 ± 0,80. ± 1,00 ± 1,20 ± 1,501 ±0,20 + 0,25 ±0,30 ±0,40 + 0,60

De la 10 pana la 25 2 ± 0,40 ± 0,50 ±0,60 ± 0,80 ± 1,003 ± 0,80 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,50 ±2,001 ± 0,25 ±0,30 ± 0,40 ± 0,50 ±0,60

De la 25 pana la 63 2 ± 0,50 ±O,oO ± 0,80 ± 1,00 ± 1,203 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,50 ±2,00 ±2,401 ±0,30 ±0,40 ± 0,50 ±0,60 ± 0,80

.De la 63 pana la 160 2 ±0,60 - ± 0,80 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,603 ± 1,20 ± 1,50 ±2,00 ±2,50 ± 3,00

, 1 ± 0,50 ±0,60 ±0,60 ±0,80 ± 1,00De la 160 pana la 400 2 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,20 ± 1,60 ±2,00

3 ± 1,50 ±2,00 ±2,50 ±3,00 ± 3,001 ± 0,80 ±0,80 ± 1,00 ± 1,00 ± 150

De la 400 pana la 1000 2 ± 1,60 ± 1,60 ±2,00 ±2,00 ±3,003 ± 2,50 ± 2,50 ± 3,00 ±4,00 ±4,00I ± 1,20 ± 1,50 ± 1,50 ±2,00 ± 2,00

De la 1000 pana la 6300 2 ± 2,50 ±2,50 ± 3,00 ±4,00 ±4,003 ±4,00 ±400 ±4,00 ±4,00 ±400

Tabelul I

Observatie : Valoarea maxima admisa pentru inaltimea bavurii este egala cu abaterea limitasuperioara din tabelul I, pentru dimensiuni nominale cuprinse intre I si 6 milimetri, in functiede clasa de precizie ~i de grosimea materialului.

ABATERl LIMIT A PENTRU RAZELE DE RACORDARE ALE PlESE LOR PLATE

Clasa Grosimea semifabricatului g, rmmDimensiunea norninala de 0,1...1 1...3 3...6 6 ... 10 > 10

a razei precizie Abateri lirnita [mrn]

De la 1 pana la 6 I ±0,20 ±0,30 + 0,50 - -2 ~i 3 ±0,40 ±0,60 ± 1,00 - -

De la 6 pana la 10 I ±0,30 ±0,40 ± 0,50 ±0,60 -2 ~i 3 ±0,60 +0,80 ± 1,00 ± 1,20 -

De la 10 pana la 25 I ±0,40 . ±0,50 ±0,60 ±0,80 ± 1,002 ~i 3 ±0,80 + 1,00 + 1,20 + 1,60 +2,00

De la 25 pana la 63 . 1 ± 0,50 ±0,60 ± 0,80 ± 1,00 ± 1,202 si 3 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,60 ±2,00 ± 2,40

De la 63 pana la 160 I ±0,80 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,40 ± 1,602 ~i 3 ± 1,60 +2,00 ±2,40 + 2,80 + 3,20

De la 160 pana la 400 I . ± 1,00 ± 1,20 ± 1,50 ± 1,80 ± 2,002 ~i 3 ±2,00 ±2,40 ±3,00 ± 3,60 +4,00

Peste 400 1 ± 1,60 ±2,00 ±2,20 ±2,50 ± 3,002 ~i 3 ±3,20 ±4,00 ±4,40 + 5,00 +6,00

Tabelul2

ABATERI LIMIT A PENTRU DIMENSIUNILE UNGHIULAREALE PIESELOR PLATE

Lungimea laturii mai scurte a unghiului [mrn]Clasa de precizie 1. .. 10 I 10... 63 I 63 ... 160 160.. .400 I 400 ... 2500

Abateri limita mrn]1 ± 1°30 I ± 50 I ± 25 ± 15 I ±10

2 ~i 3 ± 3° I ± 2° I ±Io ±30 I ±20

Tabe!ul3

Tolerantele la coaxialitate ~i la simetrie ale pieselor plate sunt egale cu campul detoleranta stabilit in tabelul I, dimensiunea nominala considerandu-se dimensiunea ce!ui maimare element dintre ce!e analizate.

ABATERI LlMITA ~I TOLERANTE DE POZITIE LA PlESE PROFILATE

Prin piese profilate, se lnteleg piesele obtinute din produse plate laminate care, datoritaeel putin a unei operatii de deformare (lndoire, ambutisare etc.), nu mai sunt plane.

Abaterile limita pentru dimensiunile liniare ale pieselor profilate, cu exceptia razelorde racordare, sunt indicate in tabelul 4. .

Clasa Grosimea semifabricatului g, rmm1Dimensiunea norninala de 0,1...1 1...3 3... 6 6 ... 10 > 10

a razei precizie Abateri limita from 1I ±0,20 ± 0,30 ±0,40 ±0,60 ±0,80

De la I panl!.la 6 2 ± 0,40 ±0,60 ±0,80 ± 1,00 ± 1,203 ±0,80 ± 1,00 ± 1,60 ±2,00 ±2,50

- I ± 0,30 ±0,40 ± 0,50 ±0,60 ± 0,80De la 6 pana la 10 2 ± 0,60 ± 0,80 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,60

. 3 ± 1,20 ± 1,60 ±2,00 ± 2,50 ± 3,001 ±0,40 ±0,50 ±0,60 ± 0,80 ± 1,20

De la 10 pana la 25 2 ± 0,80 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,60 ±2,003 ± 1,60 ±2,00 ± 2,50 ± 3,00 ±4,001 ± 0,50 ±0,60 ±0,80 ± 1,00 ± 1,20

De la 25 panl!.la 63 2 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,60 ±2,00 ±2,403 ±2,OO ±2,40 ± 3,00 ±4,00 ±4,80I ±0,60 ± 0,80 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,60

De la 63 panl!.la 160 2 ± 1,20 ± 1,60 ±2,00 ±2,40 ± 3,203 ±2,50 ± 3,00 ±4,00 ±5,00 ±6,00I ± \,00 ± 1,20 ± 1,20 ± 1,60. I ±2,00

De la 160 pana la 400 2 ± 2,00 ±2,40 ±2,40 ± 3,20 ±4,003 ± 3,00 ±4,00 ± 5,00 ±6,00 ± 6,001 ± 1,60 ± 1,60 ±2,00 ±2,od ± 3,00

De la 400 panl!.la 1000 2 ± 3,20 ±3,20 ±4,00 ±4,00 ±6,003 ± 5,00 ± 5,00 ±6,00 ± 8,00 ± 8,001 ±2,40 ± 3,00 ± 3,00 ±4,0(,) ±4,00

De la 1000 panl!.la 2500 2 ± 5,00 ± 5,00 ±6,00 ± 8,00 ± 8,003 ± 8,00 ± 8,00 ± 8,00 ± -8,00 ± 8,00

Tabelul4

Observatie : Abaterile limita ~i tolerantele stabilite se aplica tuturor dimensiunilor pieselorprofilate, deci ~i dlmensiunilor din zonele plane, care pot sa nu fie influentate de procesul dedeformare.

ABATERI LIMIT A PENTRU DIMENSIUNILE UNGmULAREALE PIESELOR PLATE

Lunzimea laturii mai scurte a unzhiului [mm]Clasa de precizie 1...10 1 10.. .40 140 ... 80 1>80

Abateri limita [mm]Pentru toate clasele ± 3° I ±2° I ± 1° 30 I ± 1°

Tabelul5

Tolerantele la coaxialitate si la simetrie ale pieselor profilate sunt egale cu carnpul detoleranta precizat in tabelul 4, dimensiunea nominala considerandu-se dimensiunea, celui maimare element dintre cele analizate. .

·ABATERI LIMIT A PENTRU RAZELE DE iNDOIREALE PIESELOR PROFILATE

Clasa Grosimea semifabricatului s. rmrn1Dimensiunea nominala de 0,1. .. 1 1...3 3 ... 6 6... 10 >10

arazei precizie Abateri limita fmrnl1 i040 +0,60 - - -

De la 1 pana la 6 2 iO,60 - - - -3 - - - - -1 iO,60 + 1,00 + 1,20 + 1,50 -

De la 6 pana la 1.0 2 i 1,20 ±2,00 +2,50 - -3 i 1,60 ± 2,00 ±2,50 - -1 i 1,00 + 1,20 i 1,50 +2,00 i2,50

De la 10 pana la 25 2 +2,00 ± 2,50 ±4,00 - -3 +2,50 +4,00 ±4,00 - -1 i 1,20 ± 1,50 ±2,00 + 2,50 +4,00

De la 25 pan/i la 63 2 +2,50 +4,00 ±6,00 - -3 i4,00 +6,00 +6,00 - -1 i 1,50 ±2,00 + 2,50 ±4,00 i 6,00

De la 63 pana la 160 2 +4,00 i6,00 i 10,00 i 15,00 i 25,003 ±6,00 ± 10,00 ± 10,00 ± 15,00 i 25,001 i2,00 ±2,50 i4,00 +6,00 i 10,00

De la 160 pana la 400 2 ±6,00 i 10,00 ± 15,00 + 25,00 i40,003 i 10,00 ± 15,00 ± 15,00 ±25,00 i40,001 +2,50 ±4,00 ±6,00 ± 10,00 ± 15,00

De Ia 400 panli la 1000 2 i 10,00 i 15,00 ± 20,00 i 40,00 i 60,003 i 15,00 ± 25,00 i 25,00 ± 40,00 ± 60,00

Tabelul6