TEHNOLOGIA PRESARII LA RECE

1.Generalit ati , Avantaje ,Clasificare

Presarea la rece este ansamblul de procedee de prelucrare a metalelor prin deformare si taiere fara obtinerea de aschii care asigura obtinerea de piese cu adaosuri minime si chir fara adaosuri de prelucrare. Avantajele tehnice ale presarii la rece

-permite executarea unor operatii complexe cu ajutorul unor miscari simple si obtinerea unor piese cu contur complicat

-obinerea unor piese interschimbabile cu o precizie suficient de mare care nu necesita o prelucrare ulterioara

-realizarea de piese rigide s irezistente in acelasi timp cu un consum redus de material .

Avantajele economice ale presarii la rece

-permite folosirea rationala a materialului .-se folosesc utilaje cu productivitate foarte mare si grad de mecanizare si automatizare ridicat a proceselor de productie.-este foarte usor de lucrat la prese ,munca este simpla ca complexitate-se realizeaza piese in serie mare si masa cu costuri reduse

Clasificarea operatiilor de presare la receIn functie de caracterul deformarii :

-deformare cu detasarea materialului-deformare plastica

Infunctie de caracteristicile operatiilor :

-retezarea

consta in detasarea materilalului din semifabricat dupa un contur deschis

-decuparea

consta in obtinerea unei piese prin detasarea materialului dupa un contur inchis pag 1

-perforarea

consta in executarea gaurilor prin detasarea uneiparti de material din interiorul piesei dupa un contur inchis .

-crestarea

consta in detasarea partiala a materialului dupa un contur deschis fara inlaturarea partii detasate.

-tunderea

consta in inlaturarea marginilor neuniforme sau a surplusului de material de la exteriorul piesei.

-indoirea

consta in obtinerea de piese indoite din semifabricate plane

pag 2

-roluirea

consta in formarea curburii la marginea semifabricatului plan prin indoire lina cu o anumita raza

-rasucirea

Consta in obtinerea dintr-un semifabricat plan a unei piese curbata prin rasucirea unei parti a semifabricatului.

-profilarea

consta in indoirea semifabricatului pe muchii paralele intre ele si paralele cu muchia lor initiala.

-indreptarea

consta in indoirea in sens convenabil a semifabricatelor pentru a le readuce la forma initiala sau a le imbunatati planitatea.

Pag 3

-ambutisarea

Consta intransformarea semifabricatelor plane in piese cave de diferite forme sau schimbarea dimensiunilor lor fara modificarea conditionata a grosimii materialului .

-reliefarea

consta in formarea unui relief concav –convex prin intinderea locala a materialului

-umflarea

consta din largirea pieselor sau semifabricatelor cave prin intinderea materialului dinspre interior in directie radiala.

-rasfringerea gaurilor

consta in formarea bordurii in jurul gaurilor perforate in prealabil sau la periferia pieselor cave prin intinderea si indoirea materialului.

-stamparea

consta informarea unui relief concav-convex pe suprafata pieselor prin modificarea grosimii semifabricatului. Pag 4

-bordurarea

consta in formarea bordurii inelare la marginea pieselor cave prin indoirea marginii cu o anumita raza.

-gituirea

Consta in ingustarea capatului pieselor goale in interior sau masive prin apasare dinspre exterior spre interior a materialuli si micsorarea diametrului.

-evazarea

consta in marirea progresiva spre extremitati a diametrului unei tevi sau a unei piese cave .

-punctarea

consta din imprimarea unor puncte de centrare prin apasarea cu puncatorul in vederea gauririi ulterioare a piesei.

-marcarea consta in formarea unor inscriptii sau a unor semne conventionale in relief prin dislocarea locala a materialului.

-faltuirea

pag 5

consta in imbinarea a doua foi sau piese prin indoirea marginilor in falt.

-bercluirea consta din imbinarea a doua sau mai multe piese prin indoirea bordurilor.

Operatii care se executa asupra tablelor in afara operatiilor de presarea la rece -tratament termic-ajustarea-finisare-degresare-spalare-acoperiri metalice-acoperiri chimice etc.

Materiale utilizate in presarea la rece

In procesul de presare la rece se folosesc atit materile metalice ci t si nemetalice. Majoritatea materialelor utilizate si nt de natura metalica ,feroasa fabricata intr-o varietate de forme si demensiuni aliate sau nealiate.

Alegerea acestor materiale se face in general dupa caracteristicile acestor materiale si in functie de operatiile care se executa .

In functie de calitatea materialelor folosite avem :-materiale metalice-materile nemetalice

Materialele metalice se impart in :-table din otel de uz general pentru constructii de masini-table din otel carbon de calitate-table din otel aliat-table din otel cu diferite destinatii-table din aliaj Cu-Zn-benzi din aliaj Cu-Zn-table si benzi de Cu-table si benzi din Al

Clasificarea tablelor de otel in functie de caracteristicile de ambutisare :-clasa A1 pentru ambutisare obisnuita-clasa A2 pentru ambutisarea adinca-clasa A3 pentru ambutisarea foarte adinca -clasele A4 si A5 pentru caroserii de autovehicule

Clasificarea tablelor de otel in functie de aspectul suprafetei:-grupa 02 suprafata curata cu urme locale de oxizi cecopt alb mat-grupa 03 suprafata curata fara oxizi recopt alb mat-grupa 04 suprafta curata fara zgirieturi si pori recopt alb mat

Clasificare tablelor in functie de gradul de dezoxidare :-calmata (k)-necalmata (n)

Clasificarea tablelor in functie de forma marginilor : pag 6

-cu margini taiate MT-cu margini naturale MN

Caracteristicile principale ale tablelor sint :-Calitatea ex:OL32-Rezistenta la tractiune ex :R=32 daN/mm2

-alungirea la rupere ex 33%-rezistenta la forfecare

Alegerea materialului se face in functie de proprietatile mecanice ,de compozitia chimica ,de tratamentul termic aplicat tablelor ,de gradul de ecruisare al materialului si de structura interna al acestuia .Se recomanda in general din punct de vedere tehnologic alegerea materialului cu rezistenta la rupere la tractiune mica si alungire mare pentru operatiile d eambutisare si materiale cu rezistenta la rupere la tractiune mare si alungire mica pentru operatii de taiere. De asemenea se recomanda ca pentru operatii de indoire ,ambutisare si altele similare sa se aleaga materiale la care indicele de plasticitate sa fie cit mai mare ,adica raportul dintre rezistenta la curgere si rezistenta la rupere sa fie cit mai mic.Aceasta datorita faptului ca ca cu cit diferenta dintre valorile rezistentei la curgere si la rupere este mai mare cu atit se asigura o zona de deformare a materialului fara ca acesta sa se rupa .Cu cit valoarea rezistentei la curgere este mai mica cu atit efortul necesar pentru ambutisare este mai mic si consumul de energie mai redus ,deformatiile elastice se micsoreaza de asemenea iar volumul de material care participa la deformarea plastica devine mai mare si deci posibilitatea de aparitie a subtierilor locale la piesa este mai redusa.

Operatii de presare la rece

Decuparea si PerforareaDecuparea este operatia de taiere dupa un contur inchis pentru separarea

completa a unor semifabricate sau piese ,la care cea mai mica dimensiune transversala a conturului este mai mare in raport cu grosimea materialului .

Pag 7

J

I

II

Precizia piesei decupate depinde in primul rind de precizia de executie a placii active . Operatia de decupare se executa cu ajutorul unor scule denumite stante . Aceasta se compune din doua elemente active :poansonul 1 si placa activa 2 , a caror contur corespunde cu conturul piesei. In afara de elementele active ,stantele mai au si alte elemente constructive cum ar fi :elemente de ghidare ,placi de baza .placi port-poanson ,placa de cap ,elemente de retinere ,sisteme de aruncatoare ,elemente de prindere , etc. In general placa activa este fixa iar poansonul este mobil actionat de berbecul presei insa acest lucru poate fi si invers.Procesul de taiere la stante in cazul decuparii se desfasoara de asemenea in trei faze :

-faza deformarilor elastice cind semifabricatul este comprimat si intra putin in cavitatea partii active ,tensiunile introduse in material nu depasesc limita de elasticitate astfel ca la revenirea poansonului materialul va reveni la forma initiala.

-faza deformarii plastice in care poansonul patrunde in material pe o anumita adincime provocind o puternica incovoiere si intindere a fibrelor ,deformatiile materialului devin remanente ,iar spre sfirsitul fazei,tensiunile din apropierea muchiilor taietoare ajung la valori corespunzatoare rezistentei la forfecare.

-faza de forfecare in care se produc microfisuri dirijate pe directia liniilor de maxima deformare la forfecare ,apar fisuri mai intii la muchiile taietoare ale placii active apoi la ale poansonului si se propaga repede in straturile interioare ale materialului semifabricatului provocind separarea piesei sau a deseului . Fiecarei faze ii corespunde un anumit aspect dupa taiere al suprafetei decupate conform figurii astfel pentru faza elastica suprafata este lucioasa si neteda crespunzator zonei a ,pentru zona plastica corespunde zona b neteda si pentru zona de rupere corespunde zona c care este rugoasa o zona tipic de ruptura.

Zonele care apar intr-o sectiune la taiere si stantare.

Concentratia maxima a tensiunilor are loc la muchiile taiatoare ale placii active si din aceasta cauza fisurile de forfecare apar mai intii la muchiile taietoare ale acesteia . Continuind cursa poansonul impinge piesa din partea inferioara a partii active .La primele doua faze ale procesului de taiere viteza de patrundere a poansonului in material se micsoreaza iar odata cu inceperea fazei a treia creste brusc depasind viteza de regim . Intre poanson si placa activa exista un joc ce are o deosebita importanta influentind asupra calitatii taieturii ,respectriv asupra rugozitatii acestei suprafete ,preciziei dimensionale a piesei de prelucrat ., a eforturilor necesre taierii si durabilitatii stantei.

Pag8

a

b

c

b

a

Cind intre poanson si placa activa exista un joc optim , fisurile pornite dinspre muchiile taietoare ale poansonului si placii active coincid ca directie ,separarea materialului facindu-se cu un consum minim de lucru mecanic. Suprafata de taiere prezinta trei zone distincte: o zona a deformatiilor elastice ,o zona rotunjita aflata in imediata apropiere a zonei netede ce corespunde deformatiilor plastice si zona rugoasa ce corepunde fazei de forfecare. Latimea zonei netede este aproximativ o treime din grosimea semifabricatuluii. Ea depinde de plasticitatea materialului .

Daca jocul dintre elementele active este mai mare decit cel optim semifabricatul este tras in spatiul dintre poanson si placa creat ca urmare a jocului prea mare, Iar detasarea piesei se face prin rupere si forfecare. Cele doua fisuri nu se intilnesc ,puntita dintre ele trebuie rupta ceea ce duce la marirea substantiala a fortei de rupere si forfecare. Piesele rezultate au o grosime incorecta ,bavuri mari ,margini neuniforme ,iar placa activa poate chiar crapa . In unele cazuri zona neteda a suprafetei de taiere dispare complet raminind o suprafata de forfecare foarte rugoasa iar pe alocuri fisuri adinci.

La un joc mai mic decit cel optim suprafetele de forfecare nu mai coincid si se propaga paralel una fata de alta se produc astfel mai multe fisuri de forfecare ceea ce duce la o suprafata de taiere prevazuta cu doua zone netede si doua zone rugoase.

La majoritatea pieselor suprafata taieturii alezajului este mai buna calitativ fata de cea obtinuta in primul caz .

Piesele de calitate necorespunzatoare obtinute prin decupare rezulta si atunci cind jocul dintre elementele active nu este uniform pe tot conturul profilului . Acest lucru se datoreaza fie unei executii incorecte a elementelor active fie unui montaj gresit al poansonului in stanta adica excentric fata de profilul din placa activa .

Luind in considerare si viteza de stantare s-a constatat ca grosimea stratului materialului ecruisat scade cu cresterea vitezei de stantare.

Separarea materialului in decursul procesului de taiere incepe din momentul in care eforturile unitare transmise prin cele doua taisuri creaza pe grosimea materialului zone de deformare plastica care se intrepatrund. Momentul inceperii curgerii plastice depinde de starea de eforturi de schema de solicitarea materilului si este puternic influentata de marimea solicitarii de compresiune spatiala.

Pag 9

I

IIj

S

hhr

Pe masura continuarii procesului de deformare a materialului in dreptul muchiilor taietoare incep sa apara micrifisuri care se propaga in material favorizind ruperea pe portiunea ramasa de grosime hr . Grosimea pe care au inceput sa apara macrofisurile impreuna cu zona data de hr constituie zona de ruptura cu aspect grauntos.

Starea de eforturi influenteaza unghiul de inclinare α a directiei de propagare a fisurilor .Acest unghi arata ca valorile optime sint intre 6-8 grade . In cazul operatiilor de stantare un lucru foarte important este jocul j care trebuie sa fie astfel ales incit cele doua fisuri sa se intilneasca astfel ca separarea sa se faca cu un consum minim de efort respectiv lucru mecanic ,acest joc care corespunde acestei situatii se numeste joc optim si este :

Jopt=(S-h) tg α Un joc mai mic sau mai mare conduce la forte de taiere mai mari

Conditii de decupare

minim 2s

Conditia ca piesa se se poata executa in bune conditii este ca h 1,2 s ;b 1,5 s unde s este grosimea materilalului

Forta de decupare este data de relatia :Fd = L s Rf

Unde L este lungimea de decupare s grosimea materialului Rf rezistenta la rupere prin forfecare

Metode de decupare

Se aplica la decuparea de precizie Pag 10

b

b

h

s

φ

poanson

Placa de taiere

Se aplica la operatiile de perforare care utilizeaza materiale cu grosimi mari , ceea ce cade prin placa este deseu (este deformat).

φ

se utilizeaza la operatiile de perforare pentru grosimi mai mari de material

se utilizeaza la operatiile de perforare de precizie pag 11

Se utilizeaza la majoritatea operatiilor de perforare si decupare

φs

Placa de taiere

s

poanson

Placa de taiere

s

poanson

Placa de taiere

s

φ

poanson

Placa de taiere

poanson

Se utilizeaza la operatile de perforare la care forta de decupareaa masinii este mai mica decit forta de decupare necesara pe conturul piesei si la decuparile unde grosimea materialului este foarte mare .

Indoirea

Este operatia de prelucrarea a mterialuluiprin care piesele sint curbate fie pe toata lungimea lor fie partial dupa o axa plana prin deformare.In urma indoirii stratul de metal longitudinal se comprima in partea poansonului iar in cele exterioara se alungesc.

Sectiunea piesei devine trapezoidala

Pag 12

Datorita acestui fenomen se prescrie o raza interioara minima care depinde de grosimea materialului de calitatea lui si de orientarea fibrelor acestuia.

r

Strat neutru

xs

Tensiunile din material

s

φ

s

poanson

Placa de taiere

Fazele operatiei de indoireIndoirea materialelor are loc in trei faze :

1-faza contactului intr-un singur punct

2-faza contactului in trei puncte

-faza de calibrare in care are loc contactul pe toata suprafata piesei pag 13

poanson

Placa de indoire

material

Placa de indoire

poanson

material

Placa de indoire

poanson

material

Calculul lungimii semifabricatului la indoire.La indoirea fara curbura cu calibrarea unghiului lungimea semifabricatului este :

L=l1+l2 +…ln +ks(n-1)Unde n –numarul portiunilor drepte l1 ,l2 ..ln - lungimea portiunilor drepte k –coeficient care depinde de raza poansonului s –grosimea materialuluiLa indoirea cu raza

L=l1+l2 +…ln + πφ(r+xs)Unde φ –este unghiul de indoire

r- raza interioara de indoirex –coeficient de determinare a stratului neutru spre interior si care depinde de

raportu dintre raza de indoire si grosimea materialului si se da in tabele.Arcuirea

Operatia de indoire este insotita de obicei de o deformatie elastica datorita careia dupa incetarea actiunii de deformare piesa tinde sa revina la forma initiala.Arcuirea influenteaza unghiul de indoire ceea ce face ca unghiul de indoire sa trebuiasca modificat cu o valoare egala cu cea a arcuirii. Arcuirea depinde de :

-forma matritei -forma poansonului -grosimea materilului indoit-raza de indoire-caracteristicile materialului

La proiectarea matritei valoarea unghiului de indoire se calculeaza analitic dupa care se stabileste prin probe practice valoara exacta a unghiului.

Calculul fortei de indoireForta de indoire se calculeaza cu relatia:

Find = (0,75bs2 σr )/WUnde b-latimea piesei indoite

s-grosimea materilului indoitσr –rezistenta la rupere a materiluluiW –distanta intre rezeme

W este dat de relatia empirica :W =(6…8)ri

Unde ri este raza minima de indoire pag 14

material

poanson

Placa de indoire

W

Problema tehnologice la indoire :Pentru a obtine calitate la operatiile de indoire se recomanda sa se prevada

raze minime doar pentru necesitati functionale.Conditia ca o gaura sa nu se deformeze in timpul operatiei de indoire este :

a > r +2s +d/2Indoirea pieselor nesimetrice care au gauri se face cu tampoane pe gauri pentru a nu deplasa materialul.

Reliefarea

Reliefarea reprezinta schimbarea formei semifabricatului prin formarea unor adincituri siproeminente locale rezultate in urma intinderii materialuluiOperatia se foloseste de obicei pentru matritarea nervurilor de rigidizare

Forta de presare este F =Ls σr k

Unde L lungimea nervuriiS grosimea materialuluiσr rezistenta la rupere k coeficient care depinde de dimensiunile nervurii pag 15

Rasfringerea

Este operatia de formare a bordurii in jurul gaurilor perforate in prealabil sau la periferia pieselor cave prin intinderea si indoirea materialului.

d

s

a

R

h

B

s

Exista doua metode de rasfringere -rasfringerea marginilor gaurilor care este cea mai utilizata metoda-rasfringerea marginilor conturului exterior

La rasfringerea marginilor gaurilor are loc formarea bordurii in jurul gaurilor perforate in prealabil ,metoda se utilizeaza in special pentru intarirea acestor gauri sau pentru crearea unei gauri care poate fi filetata .

Caracteristica operatiei este coeficientul de rasfringere mr =d/D care se da in tabele in functie de cele doua diametre

Planarea Este operatia de presare la rece aplicata pieselor din tabla in vederea imbunatatiri planitatii si otinerea unor forme corectePlanarea unei suprafete neregulat se poate face intr-o matrita cu suprafata :

-suprafata de lucru neteda -suprafata striata-suprafata in fagure-role de planare

Planarea intre suprafete plane se aplica la piese din materiale moi si subtiri cu o presiune de planare de 8-10 daN/mm2

Daca nu se admit urme pe suprafata se foloseste suprafata de planare in fagure la care forta de planare este 10-15 daN/mm2 .La productia de serie mare indreptarea pieselor se face prin asezarea lor intre doua valturi in acelasi timp executinduse si comprimarea bavurilor.

Bordurarea Consta in formarea unei borduri circulare al marginea pieselor cave prin rasfringerea conturului exteriorProcedeul se face pentru a realiza un contur cu o rezistenta marita sau pentru a crea nervuri intr-o anumita zona a semifabricatului .

UmflareaEste un procedeu de deformare plastica caracterizat prin deformatia pe directie transversala a pieselor si consta din largirea pieselor sau semifabricatelor cave prin intinderea materialului dinspre interior spre exterior in directie radiala . pag 16

d

D

du

d0

Caracteristica operatiei este coeficientul de umflare mu = du/d0

Daca umflarea are loc la exteriorul piese atunci operatia se numeste evazare

GituireaEste procedeu de deformare plastica prin care are loc ingustarea capatului pieselor goale in interior prin apasarea din exterior a materialului si micsorarea diametrului acestuia.

Coeficientul de gituire m = d/D

Asamblarea prin matritare pag 17

Ambutisarea

Este procedeul de presare la rece prin care dintr-un semifabricat plan se obtine o piesa cava de orice forma .

d

D

matrita

Poanson de indoire

Piesa 2

Piesa 1

Ambutisarea se poate face :-cu stringerea materialului-fara stringerea materialului

-cu subtierea materialului cin d jocul la ambutisare este mai mic decit grosimea materialului

-fara subtierea materialului cind jocul la ambutisare este mai mare decit grosimea materialului.

Ambutisarea incepe cu deformarea locala intre muchiile active ale poansonului si placii de ambutisare si se produce pe seama subtierii materialului in zona respectiva ceea ce conduce la aparitia unei sectiuni periculoase, dupa care urmeaza deformarea flansei si ambutisarea efectiva a materialului insotita de micsorarea diametrului piesei si deplasarea marginilor spre centru

In timpul ambutisarii fundul piesei este supus la o alungire plana neimsemnata locul cel mai periculos fiind zona de trecere dela fundul piesei la peretii acesteia. Astfel la deformari mari tensiunile de intindere in zona periculoasa depasesc rezistenta materialului provocind ruperea fundului piesei si ca atare trebuie sa se prevada restrictii constructive astfel incit piesa sa fie pe cit posibil cu raze de racordare cit mai mari intre elementele geometrice si sa fie sit mai mult posibil simetrica.Asfel se recomanda ca razele de racordare sa fie :

-mai mari decit grosimea materialului intre fundul piesei si peretii laterali ai acesteia

-mai mari de 2-3 ori decit grosimea materialului intre flansa piesei si peretii laterali ai acesteia

pag 18

In urma ambutisarii apar cute pe semifabricat datorita procesului de ambutisare mai ales la piesele fara stringere

Pentru a usura eliminarea piesei de pe poanson se recomanda o mica conicitate la piesele cilindrice.Determinarea dimensiunii semifabricatului la ambutisare

poanson

material

matrita

poanson

material

matrita

Inel de stringere

Dd

cute

La piesele de revolutie

D=√4F/πUnde D –diametrul semifabricatului

F-suprafata piesei in mm2 si care se calculeaza ca suma a suprafetelor elementelor geometrice care compun suprafata respectiva.La aceasta dimensiune se adauga un adaos de tundere necesar pentru taiarea marginilor neregulat ale piesei si care se determina din tabele.

Elaboarea procesului de ambutisare

In functie de raportul dintre inaltimea si diametrul piesei ambutisarea poate fi facuta din mai multe trepte de ambutisare.Numarul de opreatii se stabileste cu relatia :

N=h/d/0,97Unde h -inaltimea piesei ambutisate

N- nr de operatii d- diametrul piesei finite

Capacitatea de deformare este prevazuta in functie de indicele de ambutisare m = d/D

Valoarea coeficientului m se obtine din tabel in functie de raportul dintre grosimea si diametrul semifabricatului.Inaltimea semifabricatului rezulta din diagrame

Calculul jocului la ambutisare

La piesele fara subtierea peretilor jocul este mai mare ca grosimea tablei pentru ca semifabricatul sa poata fi tras in matrita.

J = smax + K1sUnde K1 este uncoeficient care depinde de:

- grosimea materialului -procedeul de ambutisare -ungere ,-tipul sculei etc

Ungerea la ambutisareRolul ungerii este de a micsora frecarea intre material si piesele matriteiUngerea se face numai pe suprafetele care vin in contact cu placa de ambutisare si cu elementul de apasare

Conditiile pe care trebuie sa le aiba lubrifiantul sint :-viscozitate pentru ca presiunea de matritare sa nu il disloce-aderenta -sa fie anticoroziv-sa nu fie nociv pag 19

Tratamentul termicDatorita deformarilor plastice are loc un fenomen de ecruisarea materialului si

de scaderea plasticitatii si prin urmare ar trebui prevazute operatii de tratament termic

de recoacere prin care sa se restabileasca proprietatile plastice ale materialului metalic.

Tratamentul de recoacere se face in functie de caracteristicile materialului si de grosimea acestuia si consta din incalzirea materialului la o temperatura intre 3500 pentru duraluminiu si 11500 pentru otel inoxidabil ,mentinere pentru omogenizarea structurii si racire in aer oracire lenta.

Dupa tratament apar oxizi la suprafata materialului care trebuia indepartati deoarece ar produce uzura sculei.Determinarea fortei la ambutisare

La piesele cilindrice forta de ambutisare este : Fa = π d s σr k1

Unde k –coeficient care depinde de grosimea relativa a materialului si de coeficientul de ambutisare.

d- diametru pieseis-grosimea materialului

σr –rezistenta la rupere

Defecte la ambutisare

Cele mai intilnite defecte la ambutisare sint :-umflarea fundului piesei si formarea de basici la marginea fundului ,cauza o

constituie evacuarea aerului care nu este buna.-apar diferente ale flansei intr-o parte ,cauza o constituie aranjarea gresita a

semifabricatului in matrita-ruperea piesei intr-o parte se datoreaza fie diferentei de stringere a inelului de

stringere in cele doua parti a piesei sau pe contur fie jocul intre elementele active nu este simetric

-rupturi transversale intr-o parte se datoreaza unor corpuri straine imprimate in matrita sau pe semifabricat

-fundul se rupe de jur imprejur atunci fie raza de ambutisare este prea mica ,jocul de ambutisare este prea mic ,viteza de ambutisare este prea mare ,presiunea de retinere a tablei este prea mare .

-apar cute pe material datorita fie a jocului de ambutisare care este prea mare fie raza de ambutisare este prea mare fie presiunea de retinere prea mica.

Pag 20