tehnologie lot2

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE PENTRU LUCRAREA

Consolidare versant, parapet si refacere parte carosabila pe DN 7C,

km 31+800

I.FAZA DE PREGATIRE A PROIECTULUI

In aceasta faza, se verifica existenta Autorizatiei de construire, a Avizelor necesare,

se realizeaza Predarea primirea amplasamentului si a bornelor de reper si se

primeste Ordinul de incepere a lucrarii.

Se primeste de la Beneficiar Documentatia de executie vizata spre neschimbare,

care trebuie sa fie completa – parte scrisa si parte desenata, trebuie sa contina

Programul de control a calitatii lucrarilor ajunse in faza determinata intocmit de

Proiectant si avizat de Inspectia de Stat in Constructii, iar plansele trebuie sa fie

stampilate de un verificator de proiecte atestat.

Se intocmesc toate documentele necesare ( Planul calitatii, Programul de control al

Calitatii si Verificari, Proceduri tehnice de executie,Planul de management de

trafic,etc.) si se supun aprobarii Beneficiarului.

De asemenea , toate materialele principale, precum si furnizorii/producatorii

acestora, se supun aprobarii Beneficiarului inainte de aprovizionarea lor.

Se realizeaza Organizarea de santier

Prima urgenta in executia lucrarilor consta in amenajarea suprafetelor de teren de pe ambii versanti , pe intreaga suprafata, delimitate de alunecari in care balteste apa meteorica, prin nivelari locale, astfel incat sa se asigure o scurgere rapida a acesteia la santul drumului si la baza rambleului.Aceste lucrari de amenajare au rolul de a diminua patrunderea apelor meteorice si a excesului de umiditate in versanti.

II.EXECUTIA LUCRARILOR

Lucrarile se vor desfasura alternativ pe cate un fir de circulatie, cu aplicarea stricta a planului de management de trafic aprobat.Se executa trasarea lucrarilor cu pichetarea zonei

1

II.1.Executia lucrarilor pe banda I

A.Executie piloti forati Φ 1080 mm

Piloţii – reprezintă nişte elemente de structură specifice fundaţiilor de adâncime

care sunt realizate prin mijloace mecanizate şi se caracterizează printr-un raport

mare între lungime (l) şi diametru (d), în general l/d > 20.

• Carcasa de armătură este ansamblul de oţel – beton rezultat din calculul de

rezistenţă efectuat de proiectant după normele în vigoare, cu care se armează

pilotul.

• Cămaşa pierdută sau teacă este un tub de oţel subţire destinat să rămână în

pământ după turnarea betonului.

• Coloana sau burlan de betonare, este un tub de oţel alcătuit din tronsoane

destinate turnării betonului în corpul pilotului forat.

In proiectul nostru structura de sprijin va fi realizata din piloti forati de diametru Φ

1080 mm cu fisa de 18,00 m, dispusi pe doua randuri (asezati in sah), cu distanta

interax de 2,00 m.

Ca lucrari pregatitoare pentru executia lucrarilor de pilotare sunt :

-trasarea lucrarii

-executia excavatiei pana la cota prevazuta in proiect (cota superioara a pilotilor)

-nivelarea şi amenajarea suprafeţelor amplasamentului;

-trasarea axelor construcţiilor şi fundaţiilor;

-amenajarea platformei de lucru în funcţie de tipul piloţilor utilizaţi;

-trasarea axelor rândurilor de piloţi, numerotarea şi marcarea lor după două direcţii;

-pichetarea sau fixarea cu ţăruşi a poziţiei fiecărui pilot

Pilotii forati de diametru mare sunt piloti realizati prin forarea hidraulica in prezenta

noroiului bentonitic ,introducerea unei carcase de armatura si umplerea cu

beton.Utilizarea pilotilor forati de diametru mare este indicata in cazul fundatiilor care

transmit terenului incarcari axiale si transversale mari si atunci cand baza pilotilor

patrunde intr-un strat practic incompresibil,pilotii lucrand ca purtatori de varf.

Pilotii forati tubati sunt piloti realizati prin turnarea betonului cu ajutorul unei coloane

de betonare intr-un foraj la care mentinerea peretilor este asigurata printr-un tubaj

provizoriu sau definitiv introdus prin vibrare ,batere sau apasare

2

Betonul din pilotii forati de diametru mare va avea clasa C 25/30, clasa de expunere

XC4, Cl 0,2, dozaj minim de ciment 400 kg/mc, ciment CEM I -42,5.

Armarea pilotilor forati de diametru mare se face cu carcase de armatura formate din

bare longitudinale ,freta ,inele de rigidizare si distantieri.Otelul beton prevazut pentru

realizarea armocarcasei este PC 52 Φ32 si OB 37 Φ10,12,14 si 20.Freta si cercurile

de rigidizare se vor fixa prin puncte de sudura de armaturile de rezistenta.Tevile de

control si dispozitivul de injectare de la baza se vor monta odata cu carcasa de

armatura.Pe fundul forajului coloanei, inainte de lansarea carcasei de armatura, se

va asterne un strat de 20 cm de balast.

Betonarea sub apa ,la gauri forate cu tubaj recuperabil sau nerecuperabil,precum

si betonarea sub noroi se face cu metoda palniei fixe ridicatoare,pentru a evita

contactul intre masa betonului turnat si apa.

Diametrul tubului de betonare se alege in functie de dimensiunile agregatelor

betonului si de diametrul pilotului,fara a cobori sub 20 cm.

Betonarea sub apa sau sub noroi se organizeaza ca o operatie continua,care se

efectueaza

intr-o singura repriza,la un debit de betonare determinat in functie de diametrul si

lungimea pilotului dar care trebuie sa fie de cel putin 4 mc/h.La prima sarja trebuie sa

se asigure separarea betonului de apa ,cantitatea de beton se stabileste astfel incat

tubul de betonare sa fie amorsat.

Baza tubului de betonare trebuie sa se gaseasca in permanenta cu cel putin 2 m

sub nivelul betonului

Pentru sporirea capacitatii portante pe varf precum si pentru punerea sub sarcina

a terenului de la baza,chiar din faza de executie se poate adopta solutia unei injectii

la baza, care se poate face cu suspensie prin tevi inglobate in corpul pilotului sI care

se coboara in gaura forata o data cu carcasa de armatura.Reteta

suspensiei ,tehnologia si presiunea de injectare se stabileste la fiecare lucrare in

parte in functie de caracteristicile terenului de la baza pilotului.

Controlul calitatii pe timpul executiei

Controlul se face pe faze ,pe tot parcursul realizarii pilotilor.In cazul forarii sub

noroi trebuie sa se verifice prin laboratorul de santier calitatea noroiului pe tot

parcursul excavatiei,pe probe luate de la statia de preparare a lui si direct din gaura

de foraj.

3

Pe parcursul betonarii se vor efectua urmatoarele determinari:

-la fiecare 10 mc de beton pus in opera se preleveaza probe de beton de la locul

de turnare si se determina consistenta lui prin metoda tasarii

-la fiecare 20 mc de beton pus in opera,dar cel putin o data pentru fiecare pilot,se

preleveaza probe -3 cuburi de beton de la locul de turnare si se determina rezistenta

betonului

-pentru fiecare pilot trebuie sa se intocmeasca o curba de betonare,portie cu

portie,din care sa rezulte consumul de beton pe lungimea pilotului

Controlul calitatii dupa executie

Controlul calitatii pilotilor forati de diametru mare dupa executie poate cuprinde:

-verificarea pozitiei in plan si a inclinarii

-controlul calitatii betonului

-verificarea continuitatii corpului pilotului

-incercari de control pe piloti

Controlul calitatii betonului pus in opera se va face:

-pentru pilotii la care incercarea epruvetelor nu au dat rezultate corespunzatoare

clasei prescrise in proiect

-la pilotii la care in timpul executiei s-au produs unele deficiente care pot afecta

calittea betonului

-la un nr de 3 piloti stabilit prin proiect

Controlul se face prin:

-dezvelirea pilotilor respectivi

-extragerea de carote dupa dezvelire sau prin forare de suprafata

-metode nedistructive

Verificarea continuitatii corpului pilotului se face prin:

-carotare pe intreaga lungime a pilotului la pilotii care pe parcursul executiei apar

indoieli in ceea ce priveste continuitatea

-metode nedistructive-carotaj sonic,carotaj radioactiv,impedanta mecanica

Incercarile pe cei 3 piloti asezati in linie, cat si carotajul cu ultrasunete se

realizeaza de catre firme autorizate.

Receptia pilotilor forati de diametru mare

Receptia gaurii forate inainte de betonare consta din masurarea diametrului la

nivelul terenului si adancimii gaurii forate si din stabilirea pozitiei carcasei de

armatura

4

Se verifica datele referitoare la forare din fisa de forare-betonare

B.Executia radierului de solidarizare a pilotilor de diametru mare.

a)dupa executarea betonarii pilotilor, se va curata partea de sus a acestora, parte

compusa din beton infestat cu noroi bentonitic si se va curata armatura prin periere

energica.

Se va turna un strat de cativa cm de beton de egalizare pentru executia la uscat a

lucrarilor de cofrare si armare

b)executia cofrarii radierului.

Radierul se va executa pe o lungime de 40,00 m , in sectiune transversala

radierul avand dimensiunile de 1,50X4,60 m.

Lucrările de cofraje nu presupun dificultăţi deosebite de execuţie, care să

presupună prevederi suplimentare celor specificate în normativul NE 012/2-2010 .

La adoptarea materialului din care se va confecţiona cofrajului şi tipul de cofraj ce

se va utiliza, se va ţine seama de tipul elementelor de executat, de dimensiunile

acestora şi de tehnologia de punere în operă a betonului.

Cofrajele şi susţinerile lor, vor fi astfel alcătuite încât să îndeplinească următoarele

condiţii

• să asigure obţinerea formei şi dimensiunilor prevăzute în proiect;

• să fie stabile şi rezistente sub acţiunea încărcărilor ce apar în procesul de execuţie;

• să fie alcătuite din elemente care să permită un mare număr de refolosiri;

• să fie prevăzute cu piese de asamblare de inventar.

Pentru a reduce aderenţa între beton şi cofraje acestea se ung pe feţele ce vin în

contact cu betonul, înainte de fiecare folosire, cu produse speciale, agenţi de

decofrare.

Acestea trebuie să nu păteze betonul, să nu deterioreze cofrajul, să se aplice uşor

şi să-şi păstreze proprietăţile neschimbate, în condiţiile climaterice de execuţie ale

lucrărilor.

Depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se evite deformarea şi degradarea

lor (umezire, murdărire, putrezire, ruginire etc). Este interzisă depozitarea cofrajelor

direct pe pământ sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje.

5

La montarea cofrajelor se va acorda o mare atenţie sprijinirilor şi legării cofrajului.

Este interzisă legarea cofrajului de barele de armături. Se vor utiliza tiranţi, bare

metalice sau buloane corespunzătoare

Legăturile cofrajelor nu vor lăsa găuri neregulate care să necesite reparaţii ale

suprafeţei betonului şi nu vor conduce la degradarea acestuia. Se recomandă ca

după îndepărtarea cofrajului să nu rămână nici un element metalic înglobat în beton

la o distanţă mai mică de 2,5 cm de faţa betonului.

Sprijinirile cofrajelor vor fi astfel montate încât să nu permită deplasări sau

deformări ale cofrajului în timpul turnării betonului.

La cofrajele stâlpilor se vor prevedea la partea inferioară ferestre speciale pentru

curăţire înainte de betonare şi la intervale de maximum 2 m înălţime, ferestre pentru

turnarea betonului, dacă betonul, nu se toarnă cu pompa sau bene cu furtun. În cazul

pereţilor, curăţirea suprafeţei de beton vechi se va face înainte de închiderea

cofrajelor, dar se vor prevedea şi ferestre care să permită verificare înainte de

betonare a curăţirii suprafeţei. La muchiile aparente ale elementelor se vor prevedea

şipci care să realizeze o teşire la 45 grade de aproximativ 3 cm.

Panourile de cofraj şi celelalte piese de susţinere sau asamblare, trebuie să fie

confecţionate cu ajutorul şabloanelor şi dispozitivelor, care să asigure exactitatea

dimensiunilor, formelor şi poziţiilor pieselor de asamblare sau susţinere.

Lucrări pregătitoare şi principalele etape ale cofrării

Pentru orice element de construcţii, operaţiile de montare a panourilor de cofraj se

succed în principiu în următoarea ordine:

• curăţirea şi nivelarea locului de montaj;

• trasarea poziţiei cofrajelor;

• transportul şi aşezarea panourilor şi a celorlalte materiale şi elemente de inventar,

în apropierea locului de montaj;

• curăţirea şi ungerea panourilor;

• asamblarea şi susţinerea provizorie a acestora;

• verificarea poziţiei cofrajelor pentru fiecare element de construcţie, atât în plan cât

şi pe verticală şi fixarea lor în poziţie corectă;

• încheierea, legarea (blocarea) şi sprijinirea definitivă a tuturor cofrajelor cu ajutorul

dispozitivelor de montare (caloţi, juguri, tiranţi, zăvoare, distanţieri, proptele,

contavântuiri etc) şi

• etanşarea rosturilor.

6

La terminarea lucrărilor de cofraj se efectuează recepţia de către o comisie

formată din beneficiar (diriginte de şantier) şi constructor (şef de santier).

Comisia va efectua verificările iar rezultatele verificării şi eventualele remedieri ce

trebuie făcute se vor consemna în "REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PENTRU

VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR CE DEVIN ASCUNSE". După efectuarea

remedierilor se va face verificarea şi se va încheia un nou proces verbal.

După turnarea şi întărirea betonului se execută decofrarea pe baza unei

dispoziţii date de şeful de santier. La decofrare se vor respecta prevederile din

Normativul NE012/2-2010 Cap. "Decofrare"

c)executia armarii radierului

Otelul beton prevazut pentru executia radierului este de tipul PC 52 Φ 12,16, 20 si

OB 37 Φ10.

Pentru detalii constructive se vor studia în afara celor prevăzute în proiect şi cele

prevăzute în STAS 10107/0-90, cap.6, în special cele prevăzute faţă de modul de

realizare a ciocurilor armăturilor. Livrarea oţelului beton se va face conform

prevederilor în vigoare şi trebuie să fie însoţite de certificatul de calitate emis de

producător. In cazurile în care livrarea se face de către o bază de aprovizionare,

aceasta este obligată să transmită copii ale certificatelor de calitate, corespunzătoare

loturilor pe care le livrează. Barele de oţel beton, trebuie să fie depozitate separat pe

tipuri şi diametre, urmărindu-se:

• evitarea condiţiilor care favorizează corodarea oţelului;

• evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale;

• asigurarea posibilităţilor de identificare uşoară a fiecărui sortiment şi diametru.

Pentru fiecare cantitate şi diametru aprovizionat, operaţia de verificare va consta

din:

• constatarea existenţei certificatului de calitate;

• verificarea dimensiunilor secţiunii;

• examinarea aspectului;

• verificarea prin îndoire la rece.

La cererea proiectantului sau beneficiarului sau când există dubii asupra calităţii

oţelurilor aprovizionate, executantul va proceda la verificarea caracteristicilor

mecanice prin încercarea la tracţiune. Înainte de fasonarea armăturilor barele trebuie

7

să fie curate şi drepte. în acest scop se va îndepărta pământul, urmele de ulei,

vopsea sau alte impurităţi.

Fasonarea barelor se va face în strictă conformitate cu prevederile proiectului.

Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în aşa fel încât să se

evite confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţeniei lor până în

momentul montării.

Îndoirea armăturilor se execută cu o mişcare lentă fără şoc. La maşinile de îndoire cu

două viteze, nu se admite curbarea barelor cu profil periodic la viteza mare a maşinii.

Se va aduce la cunoştinţa proiectantului dacă la îndoire barele au tendinţa de a se

fisura sau rupe.

Este interzisă încălzirea sau tăierea cu flacără a barelor.

Armăturile vor fi montate în poziţia prevăzută în proiect şi detaliile de armare,

menţinerea poziţiei trebuie să fie asigurată în tot timpul turnării betonului.

Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton prevăzut de minim 5 cm, se vor

utiliza distanţieri confecţionaţi din masă plastică sau prisme de mortar prevăzute cu

câte o sârmă pentru a fi legate de armături. Se interzice folosirea cupoanelor de oţel-

beton. La montare se vor prevedea:

• cel puţin trei distanţieri la fiecare metru pătrat de placă sau perete;

• cel puţin un distanţier la fiecare metru liniar de grindă sau stâlp;

• cel puţin un distanţier între rândurile de armături la fiecare doi metri liniari de grinda

în zona cu armătură pe două sau mai multe rânduri;

• capre din oţel-beton sprijinite de cofraj şi dispuse între ele la distanţe de maximum

un metru (respectiv o bucată pe un mp), pentru menţinerea în poziţie a armăturilor de

la partea superioară a plăcilor.

Dacă nu se specifică altfel prin proiect, legarea armăturilor se va face cu două fire

de sârmă neagră de 1,5 mm diametru (STAS 889-89) în modul următor: reţele de

armături din pereţi şi plăci vor fi legate în mod obligatoriu la toate încrucişările dacă

latura reţelei este mai mare de 30 cm. In caz contrar vor fi legate în mod obligatoriu

două încrucişări marginale pe tot conturul, iar restul încrucişărilor din doi în doi în

ambele sensuri (şah).

Înnădirea barelor se va face prin petrecere sau prin sudură în conformitate cu

prevederile proiectului.

La fasonarea şi montarea armăturilor se vor respecta toleranţele prevăzute în

normativul

8

NE 012/2-2010 .

Stratul de acoperire cu beton se consideră de la faţa interioară a cofrajului la faţa

exterioară a armăturii.

La terminarea montării armăturilor, datorită importanţei deosebite a calităţii execuţiei

acestora cât şi a faptului că după turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu

mijloace simple, acestea vor fi obligatoriu recepţionate, încheindu-se procese verbale

de lucrări ascunse. Pentru a se putea face o comparaţie cu cantitatea de armătură

prevăzută în devize, este necesar să se ţină o evidenţă a consumurilor pe obiect sau

părţi de obiecte

d)betonarea radierului

Betonarea se va executa numai dupa receptia calitativa a cofrarii si armarii, in

prezenta comisiei alcatuite din reprezentantii beneficiarului, proiectantului,

antreprenorului si Inspectiei de Stat in constructii.

Betonul prevazut pentru executia radierului este de clasa C30/37, clasa de expunere

XC3+XF4, raport A/C maxim 0,5, Dmax 22.

Betonarea unei construcţii, va fi condusă nemijlocit de maistrul sau şeful punctului de

lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea comportarea şi

menţinerea poziţiei iniţiale a susţinerilor cofrajelor şi armăturilor şi va lua măsuri

operative de remediere a oricăror deficienţe constatate. Atât deficienţele constatate

cât şi măsurile adoptate vor fi consemnate în condica de betoane.

Betonul trebuie să fie pus în lucrare în maximum 15 minute de la aducerea lui

la locul de turnare. Punerea în lucrare se va face fără întreruperi, iar dacă acestea nu

pot fi evitate se vor crea rosturi de lucru,

La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:

la locul de punere în lucrare, descărcarea betonului se va face în bene, pompe de

beton sau jgheaburi, pentru a se evita alte manipulări;

- dacă betonul adus la locul de punere în lucru prezintă segregări, se va proceda la

descărcarea şi reamestecarea lui pe platforma special amenajată, fără a se adăuga

însă apă;

- înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 1,5m;

- turnarea betonului de la înălţime mai mare de 1,5m se va face prin tuburi alcătuite

din tronsoane de formă tronconică;

9

d) betonul trebuie să fie răspândit uniform şi în grosime de cel mult 50cm. Nu se

admite întinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvârlirea cu lopata la distanţe

mai mari de 1,50m;

- se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de

poziţia prevăzută în proiect, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară

a plăcilor în consolă, dacă totuşi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi

corectate în timpul turnării;

- se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturilor, respectându-se

grosimea stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului;

- nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul vibrării betonului şi

nici aşezarea pe armături a vibratorului;

- în nodurile cu armături dese se va urmări cu toată atenţia umplerea completă a

secţiunii, prin îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de oţel, concomitent

cu vibrarea lui; în cazul că aceste măsuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilităţi de

acces lateral al betonului prin spaţii care să permită pătrunderea vibratorului;

- circulaţia muncitorilor şi utilajelor de transport în timpul betonării se va face pe punţi

speciale care să nu rezeme pe armături, fiind interzisă circulaţia directă pe armături

sau pe cofraje;

- în cazul turnării unor betoane speciale (aparente, torcretare etc.) sau a unor

elemente de construcţii se vor respecta prescripţiile speciale sau precizările date prin

proiect;

- instalarea podinei pentru circulaţia lucrătorilor şi a mijloacelor de transport pe

planşeele de beton, precum şi depozitarea pe ele a schelelor, cofrajelor şi armăturilor

pentru etajele superioare este permisă numai după 24...36 ore în funcţie de

temperatura şi tipul de ciment utilizat.

Compactarea betonului se execută prin vibrarea mecanică în cazul imposibilităţii de

continuare a compactării prin vibrare (defectarea vibratoarelor, întreruperi de curent

electric etc.), turnarea betonului se va continua până la poziţia corespunzătoare unui

rost, compactând manual betonul.

Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile

tehnice şi funcţionale şi pentru care se dispune de prescripţii de utilizare şi

întreţinere.

Personalul care efectuează vibrarea betonului, trebuie să fie instruit în prealabil

asupra modului de utilizare, a procedeului pe care urmează să-l aplice în cazul

10

plăcilor, suprafaţa betonului vibrat se va nivela imediat după terminarea acestei

operaţii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe şipci de ghidare.

Alegerea tipului de vibrare (mărimea capului vibratorului, forţa perturbatoare şi

frecvenţa corespunzătoare acesteia) se va face în funcţie de dimensiunile

elementelor şi de posibilităţile de introducere a capului vibrator (butelie) prin barele

de armătură.

Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare internă se recomandă să fie

L.3 sau L.3/L.4.

Durata de vibrare optimă, din punct de vedere tehnico-economic, se situează între

durata minimă de 5 sec. şi durata maximă de 30 sec, în funcţie de lucrabilitatea

betonului şi tipul de vibrator utilizat. Prelungirea duratei de vibrare până la 60 sec,

impusă de condiţii speciale locale, nu este de natură să dăuneze calităţii betonului.

Semnele exterioare după care se recunoaşte că vibrarea betonului s-a terminat,

sunt următoarele:

• betonul nu se mai tasează;

• suprafaţa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă;

• încetează apariţia bulelor de aer la suprafaţa betonului şi se reduce diametrul lor.

Distanţa dintre două puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este

de 1,4 r, unde r este raza de acţiune a vibratorului.

În cazurile în care nu este posibilă respectarea acestei distanţe (din cauza

configuraţiei armăturilor, a unor piese înglobate sau alte cauze) se recomandă

utilizarea concomitentă a mai multor vibratoare, distanţa între ele depăşind 2r. Vor fi

respectate si prevederile din anexa IV.2 din NE 012-99.

Grosimea stratului de beton supusă vibrării se recomandă să nu depăşească ¾ din

lungimea capului vibrator (butelie); la compactarea unui nou strat, butelia trebuie să

pătrundă 5...15 cm în stratul compactat anterior.

Pentru a se asigura condiţii favorabile de întărire şi a se reduce deformaţiile din

contracţie, se va asigura menţinerea umidităţii betonului minim 7 zile după turnare,

protejând suprafeţele libere prin:

• acoperirea cu materiale de protecţie

• stropirea periodică cu apă

• aplicarea de pelicule de protecţie

11

Acoperirea cu materiale de protecţie se va face cu: prelate, rogojini, strat de

nisip, etc. Această operaţie se face de îndată ce betonul a căpătat suficientă

rezistenţă pentru ca materialul să nu adere de suprafaţa acoperită.

Materialele de protecţie vor fi menţinute permanent în stare umedă.

Stropirea cu apă va începe după 12 ore de la turnare în funcţie de tipul de ciment

utilizat şi temperatura mediului, dar imediat după ce betonul este suficient de întărit

pentru ca prin această operaţie să nu fie antrenată pasta de ciment.

Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, în aşa fel încât suprafaţa betonului

să se menţină umedă.

Se va folosi apă care îndeplineşte condiţiile prevăzute pentru apa de amestecare

a betonului, care poate proveni din reţeaua publică sau din altă sursă. în ultimul caz,

apa trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în SR EN 1008:2003.

Stropirea se va face prin pulverizarea apei

În cazul lucrărilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile din

Normativele C.16-84 şi NE 012/1-2007 ,NE 012/2-2010.

Măsurile specifice ce se adoptă în perioada de timp friguros se vor stabili ţinând

seama de:

- regimul termoclimatic real existent pe şantier în timpul preparării, transportului,

turnării şi protejării betonului;

- dimensiunile şi masivitatea sau subţirimea elementelor ce se betonează;

- gradul de expunere a lucrărilor - ca suprafaţă şi durată - la acţiunea timpului friguros

în cursul întăririi betonului;

- intensitatea prezumată a frigului în perioada respectivă. La executarea pe timp

friguros a betoanelor de orice fel este necesar să se exercite un control permanent şi

deosebit de exigent din partea conducătorului tehnic al lucrării, delegatului CTC şi al

beneficiarului şi, oricând va fi nevoie, din partea proiectantului. în procesele verbale

de lucrări ascunse se vor menţiona măsurile adoptate pentru protecţia lucrărilor şi

constatările privind eficienţa acestora.

Lucrări executate monolit

Cofrajele trebuie să fie bine curăţate de zăpadă şi gheaţă. Se recomandă ca

imediat înaintea turnării betonului să se procedeze la curăţirea finală prin intermediul

unui jet de aer cald sau abur. în ceea ce priveşte susţinerile cofrajelor, se va acorda o

12

atenţie deosebită rezemării lor, luându-se măsurile corespunzătoare, în funcţie de

comportarea la îngheţ a terenurilor şi anume:'

- pentru pământurile stabile la îngheţ, rezemarea popilor se va face pe tălpi aşezate

pe pământul curăţat în prealabil de zăpadă, gheaţă şi stratul vegetal şi nivelat.

- pentru pământuri nestabile, precum şi în cazul umpluturilor, popii se vor aşeza pe

grinzi cu suprafaţa mare de rezemare, pe fundaţii existente etc.

În funcţie de condiţiile de temperatură, suprafaţa expusă şi forma elementelor, se va

stabili tipul de cofraj, modul de protejare a acestuia cu materiale termoizolante sau

de încălzire, precum şi modul de rezemare a susţinerilor. Depozitarea armăturilor se

va face de preferinţă în spaţii acoperite disponibile, în lipsa unor asemenea spaţii,

armăturile vor fi protejate astfel ca să se evite căderea zăpezii sau formarea gheţii pe

suprafaţa barelor.

Barele acoperite cu gheaţă vor fi curăţate înainte de tăiere şi turnare, prin ciocnire

cu un ciocan de lemn. Fasonarea armăturilor se va face numai la temperaturi

pozitive folosind, după caz, spaţii încălzite.

Dezgheţarea cu ajutorul flăcării este interzisă.

Se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente supuse pe şantier la

tratament termic în scopul accelerării întăririi betonului, conform Normativ NE

012/1-2007 ,NE 012/2-2010

La transportul betonului se vor lua măsuri pentru limitarea la minimum a pierderilor

de căldură ale betonului prin:

- evitarea distanţelor mari de transport, a staţionărilor pe trasee şi a transbordărilor

betonului;

- în cazul benelor şi basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate.

Înaintea încărcării unei noi cantităţi de beton, se va verifica dacă în mijlocul de

transport utilizat nu există gheaţă sau beton îngheţat, acestea vor fi îndepărtate cu

grijă în cazul că există, folosind un jet de apă caldă.

Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor prin vibrare mecanică.

Protejarea betonului după turnare trebuie să asigure acestuia în continuare a

temperaturii de min. +5 grade C, pe toată perioada de întărire necesară până la

atingerea rezistenţei de min.50daN/cmp, moment de la care acţiunea frigului asupra

betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia.

13

În acest scop, suprafeţele libere ale betonului vor fi protejate imediat după turnare,

prin acoperire cu prelate, folii de polietilenă, saltele termoizolante etc., astfel încât

între ele şi beton să rămână un strat de aer staţionar (neventilat) de 3...4cm grosime

C.Realizare structura rutiera

a)executie strat balast stabilizat

Stabilirea compozitiei amestecului realizat din agregate naturale, ciment si apa se

va face de catre un laborator de specialitate prin efectuarea unor incercari

preliminare , care vor determina :

-curba granulometrica a agregatelor

-dozajele de ciment si aditiv

-continutul de apa

-densitatea in stare uscata de referinta, respectiv caracteristicile de

compactare

De asemenea , testul preliminar va determina variatiile admisibile ale compozitiei ,

in vederea adaptarii acesteia la conditiile de santier, pastrand caracteristicile

materialului preparat privind lucrabilitatea si omogenitatea.

Inainte de inceperea lucrarilor este obligatoriu sa se execute un tronson

experimental .Lungimea tronsonului de proba va fi de cel putin 30 m si pe intraga

latime a tronsonul in executie.Experimentarea are drept scop de a verifica pe santier,

in conditii de executie curenta, realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului

pus in opera in conformitate cu prevederile Caietului de Sarcini, reglarea utilajelor si

dispozitivelor de punere in opera, stabilirea parametrilor compactarii (grosimea de

asternere a amestecului, conditiile de compactare si intensitatea de compactare

necesara).Toate datele vor fi supuse aprobarii Consultantului.

Inainte de inceperea executiei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment

se va verifica si receptiona stratul suport.De asemenea, inainte de asternere se va

proceda la umezirea stratului suport.

Asternerea si nivelarea amestecului trebuie sa fie executate astfel incat sa se

realizeze urmatoarele obiective:

-respectarea tolerantelor de nivelment admise, la fiecare strat in parte

-asigurarea grosimii prevazute in proiect pentru fiecare strat, in orice punct al

acestuia

14

-obtinerea unei suprafetari corespunzatoare

Asternerea si nivelarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment se face cu

autogrederul sau cu repartizoare mecanice cu vibrare.asternerea se face, de regula,

intr-un singur strat

O atentie deosebita trebuie acordata la rosturile longitudinale de lucru.Marginea

stratului asternut anterior trebuie sa fie verticala.Taierea si indepartarea marginilor

interioare( catre axul drumului si acolo unde trebuie executate straturi adiacente

suplimentare) trebuie facute astfel incat sa se asigure o compactare omogena pe

toata latimea partii carosabile a drumului.

Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental va fi respectat pe toata

durata de executie a lucrarilor.In cazul executiei straturilor de agregate naturale

stabilizate cu ciment in locuri inaccesibile compactoarelor ( in special in lungul

bordurilor), compactarea se va realiza cu placi vibratoare.Compactarea se va face

astfel : compactorul (fara vibratii) va circula initial cu circa 1/3 din latimea sa pe

acostament si 2/3 pe stratul de agregate naturale stabilizate; apoi compactorul (tot

fara vibratii) va trece numai pe stratul stabilizat in asa fel incat sa-l impinga sub

acostament, dupa care compactarea se continua normal.Daca compactarea

acostamentelor se va face inainte de asternerea stratului din agregate naturale

stabilizate, se vor lua masuri pentru a asigura scurgerea apelor de pe intreaga

suprafata a drumului.

Pentru evitarea evaporarii apei, suprafata stratului de agregate naturale

stabilizate cu ciment va fi protejata timp de cel putin sapte zile (timp in care nu se

circula pe acest strat) cu nisip 1,5...3 mm grosime mentinut in stare umeda sau cu o

pelicula de protectie din emulsie bituminoasa.

Gradul de compactare al straturilor de baza si de fundatie din agregate naturale

stabilizate cu ciment trebuie sa fie :

-minim 98% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si de minim 95%

in toate punctele de masurare.Caracteristicile de compactare (densitatea in stare

uscata maxima si umiditatea optima de compactare) ale straturilor de baza si de

fundatie se determina prin incercarea PROCTOR modificata , conform STAS 1913/13

si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor.

Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3 m lungime,

astfel:

-In profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de

15

circulatie, toleranta admisa la denivelari fiind de +/- 10 mm

-in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor prezentate in

proiect, toleranta admisa la denivelari fiind de +/- 9 mm

Abaterile limita la grosimea stratului sunt : -10mm ; +20 mm

Abaterile limita la latime pot fi : +/-2 cm

Abaterile limita la panta pot sa difere cu +/- 0,4% fata de valoarea pantei indicate in

proiect si se masoara la intervale de 25 m distanta

b)Executia stratului de baza din mixturi asfaltice AB 31,5 , stratului de legatura din

beton asfaltic BAD 20 si a stratului de uzura din beton asfaltic MAS 16

Lucrarile pot fi efectuate numai dupa receptia calitativa a stratului de baza.

Pavajele asfaltice de acoperire

Pavajele asfaltice de acoperire vor cuprinde:

Stratul de baza de 10 cm grosime din mixturi asfaltice AB 31,5

Stratul de legatura de 6 cm grosime din beton asfaltic BAD 20

Stratul de uzura de 5 cm grosime din beton asfaltic MAS 16

Toate acestea reprezinta straturi de beton asfaltic, dar de o compozitie diferita, in

special in ceea ce priveste compozitia granulometrica a particulelor de pietris.

Betonul asfaltic amestecat la cald

Amestecul de bitum pentru straturile suprafetei se va conforma cerintelor

amestecurilor produse local.

Compozitia amestecurilor se prezinta de regula astfel:

Umplutura de praf inert

5 - 7 % bitum

70 - 75 % material calcaros gri sau albastru

23 - 25 % nisip

Amestecurile de bitum vor fi obtinute de la o statie de amestec locala aprobata, in

masura in care este posibil.

Vor fi furnizate Beneficiarului numele si adresele producatorilor locali. Nici un mestec

bituminos nu va fi fabricat pana cand formula de fabricatie nu a fost inaintata de

Antreprenor si aprobata de Beneficiar, in scris.

Formula va indica procentul exact de fragmente cernute si procentul exact al

asfaltului care va fi utilizat la amestec, inclusiv temperatura de amestec. Formula de

16

fabricatie se va incadra in gama etalon specificata si va fi valabila pana cand va fi

modificata in scris de Consultantul Supervizare.

Limitari determinate de conditiile meteorologice

Straturile de bitum vor fi construite numai atunci cand baza este uscata si vremea nu

este ploioasa.

Astfel de straturi nu vor fi dispuse atunci cand temperatura este sub 10 °C si in

scadere, dar pot fi dispuse atunci cand temperatura este de cel putin 8 °C si in

crestere, cu exceptia cazului in care se dispune altfel de catre Consultantul

Supervizare.

Pregatirea

Imediat inainte de aplicarea pavajului bituminos, suprafata stratului de dedesubt va fi

curatata cu atentie de materii necompactate sau straine. Stratul de dedesubt va fi

acoperit cu un strat adeziv de asfalt lichid cu maturare rapida. Stratul adeziv care va

fi utilizat va fi supus aprobarii Beneficiarului. Invelisul adeziv va fi aplicat cu suficient

timp inainte de plasarea amestecului de beton asfaltic astfel incat sa asigure o

pelicula subtire adeziva de ciment bituminos care sa ofere o buna legatura.

Invelisul adeziv va fi aplicat intr-un strat uniform cu ajutorul unui spray manual sub

presiune, in cantitati de cel putin 0.2 litri pe metru patrat si nu mai mult 0.3 litri pe

metru patrat de suprafata, cu exceptia cazului in care se dispune contrar de catre

Beneficiar. Jaloanele pentru controlul aliniamentului vor fi furnizate, montate si

intretinute de catre Antreprenor, supuse verificarii si corectarii Beneficiarului, cu

scopul ca Lucrarile sa se conformeze traseelor indicate pe planuri.

Jaloanele vor fi montate in paralel cu axul central al zonei ce va fi pavata, decalate si

spatiate.

Transportul

Amestecurile bituminoase vor fi transportate de la statia de amestec la utilajul de

imprastire in camioane cu platforme netede si curate care au fost unse cu cantitatea

minima de pelicula de ulei aprobat pentru a se preveni lipirea amestecului de

platforma camionului. Incarcatura va fi acoperita cu prelate sau alt material adecvat

pentru a o proteja de praf sau ploaie si a impiedica pierderea de caldura. Livrarile vor

fi astfel aranjate incat imprastierea si cilindrarea amestecurilor pregatite pentru o zi

sa poata fi finalizata in timpul zilei, cu exceptia cazului in care este asigurata o lumina

artificiala satisfacatoare. Incarcaturile udate in mod excesiv de ploaie vor fi respinse.

Amplasarea

17

Pavajul asfaltic va fi construit conform grosimii existente inainte de indepartare si

excavare sau cea indicata pe planuri, avand minimul specificat. Temperatura fiecarui

amestec la momentul plasarii in utilajul de imprastiere va fi cea indicata de

standardele in vigoare, plus sau minus 10 °C.

Utilajul de imprastiere va fi ajustat, iar viteza reglata, astfel incat suprafata stratului

de asfalt sa fie neteda si cu o asemenea adancime ca, atunci cand este compactata,

sa se conformeze la sectiunea transversala indicata pe planuri. Lungimea fiecarei

benzi amplasate inainte de turnarea benzii adiacente va fi indicata de catre

Consultantul Supervizare. Atunci cand doua utilaje de imprastiere functioneaza

decalat, benzile nu vor fi amplasate inaintea celei adiacente cu mai mult decat

permite o imbinare longitudinala la cald, satisfacatoare intre benzi.

In situatia in care se realizeaza o imbinare longitudinala, o fasie de 150 mm, de-a

lungul marginii langa care se va amplasa materialul suplimentar, nu va fi cilindrata

pana cand nu este aplasat materialul suplimentar, cu exceptia cazului cand lucrarea

va fi discontinua. Dupa ce prima banda a fost plasata si cilindrata, va fi amplasata

banda adiacenta in perioada cand fasia de 150 mm necilindrata este fierbinte si in

stare de usoara compactare. Cilindrarea benzii adiacente va incepe de-a lungul

imbinarii. Amplasarea amestecului va fi continua pe cat posibil.

In zonele unde nu este posibila utilizarea utilajelor de imprastiere, amestecul va fi

imprastiat manual si indreptat cu raclete. Incarcatura nu va fi amplasata mai rapid

decat poate fi manevrata corespunzator de catre muncitorii cu lopeti si raclete.

Suprafetele de contact ale bordurilor pavajelor construite anterior, caminelor si

structurilor similare vor fi acoperite cu un strat adeziv inainte de amplasarea

amestecului de bitum.

Compactarea amestecurilor

Compactarea va fi realizata cu cilindre cu trei roti si cilindre compresor in tandem.

Cilindrarea amestecului va incepe de indata ce amestecul poate suporta cilindrul fara

o dislocare nedorita. Nu va fi permisa intarzierea cilindrarii amestecurilor proaspat

imprastiate. Cilindrarea initiala va fi executata cu cilindre compresor in tandem,

urmata imediat de cea cu cilindre cu trei roti. Cilindrarea va incepe la extremitatile

benzilor si va continua catre centrul pavajului, suprapunandu-se pe fasiile succesive

cu cel putin jumatate din latimea rotii din spate a cilindrului cu trei roti. Pe curbele

suprainaltate, cilindrarea va incepe in partea joasa si va inainta catre cea inalta.

Drumurile alternative ale cilindrului se vor efectua pe lungimi usor diferite. Testele de

18

conformitate in ceea ce priveste netezimea vor fi efectuate imediat dupa

compactarea initiala, iar deviatiile in exces de la tolerantele stipulate vor fi corectate

prin degajarea suprafetei fierbinti cu raclete si indepartare sau adaugare de material,

dupa cum se dispune, inainte de continuarea cilindrarii.

In general, cilindrarea se va executa astfel incat sa rezulte o suprafata neteda si va fi

continuata pana ce se va obtine o densitate de cel putin 100%. In timpul cilindrarii,

rotile cilindrului vor fi umezite astfel incat sa se previna lipirea amestecului de

acestea, dar nu se va permite excesul de apa. Antreprenorul va furniza cilindre

aditionale si suficiente daca se constata ca nu se atinge densitatea pavajului. In

zonele care nu sunt accesibile pentru cilindre, amestecul va fi compactat cu atentie

cu batatoare manuale la cald, cu o greutate de cel putin 10 Kg, cu o suprafata de

batere de cel mult 300 cm². Nu va fi permisa repararea stratului superficial al unei

zone cilindrate.

Orice amestec care este amestecat cu materii straine, sau in orice alt mod deficient,

va fi indepartat si inlocuit cu amestec proaspat si recompactat. Nu se va permite

stationarea cilindrilor pe pavajul care nu a fost complet compactat. Se vor lua

masurile de precautie necesare pentru a se preveni scaparea de ulei, grasime, petrol

sau alte materii straine pe pavaj, indiferent ca cilindrul functioneaza sau stationeaza.

Antreprenorul va asigura forta de munca competenta care sa fie capabila sa execute

lucrarile legate de corectarea iregularitatilor pavajului.

Suprafata finisata nu va varia cu mai mult de 3 mm atunci cand este testata cu o

margine dreapta de 3.00 m dispusa in paralel cu linia centrala a pavajului. Dupa

finalizarea cilindrarii finale, se va verifica netezimea stratului si se va corecta orice

iregularitate care depaseste toleranta sau care rezulta in retinerea apei pe suprafata

prin indepartarea zonei deficiente si inlocuire cu pavaj nou, fara costuri suplimentare.

Pavajul de bitum finalizat va fi testat in privinta grosimii dupa cum dispune

Consultantul Supervizare. Acolo unde grosimea se dovedeste a fi cu mai mult de 5

mm mai mica decat cea stipulata, pavajul deficient va fi inlaturat si inlocuit cu unul

satisfacator, fara costuri suplimentare.

Toate imbinarile vor prezenta aceeasi textura, densitate si netezime ca si celelalte

zone ale stratului.

Imbinarile intre benzile noi si cele vechi, sau intre sectiuni, vor fi realizate astfel incat

sa asigure o legatura continua intre pavajul nou si cel vechi. Toate suprafetele de

contact batatorite vor fi acoperite cu un strat adeziv subtire si uniform inainte de

19

plasarea amestecului proaspat. Atunci cand marginile imbinarilor sunt neregulate, in

fagure, sau slab compactate, toate sectiunile nesatisfacatoare ale imbinarii vor fi

batatorite astfel incat sa expuna o suprafata uniforma, verticala sau cu panta

abrupta, pe intreaga grosime a stratului. Amestecul proaspat va fi raschetat uniform

la punctul de imbinare, apoi va fi cilindrat. Dupa cilindrarea finala nu va fi permisa

circulatia niciunui vehicul pe pavaj pe o perioada de cel putin 24 ore.

D.Executie terasamente

In spatele radierului se va realiza o umplutura executata in straturi compactate.Materialul se va procura dintr-o groapa de pamant aprobata de beneficiar.

E.Montare parapeti

Parapetii de tip greu H4b vor fi supusi aprobarii Beneficiarului inainte de

aprovizionare.

Se va asigura dotarea cu toate sculele si echipamentele necesare montarii

Se vor monta parapetii de tip greu conform specificatiilor producatorului si se vor receptiona de catre comisia formata din Beneficiar, Proiectant, Antreprenor.

II.2.Executia lucrarilor pe banda a II-a

A.Refacere structura drum

a)Executie strat de fundatie din pamant stabilizat cu dorosol

Inainte de executia acestui strat se asterne un strat de geotextil anticontaminator,

aprobat in prealabil de catre beneficiar.Se va avea in vedere respectarea modului de

montare, petrecere, ancorare prevazute in fisa tehnica a producatorului si asigurarea

unei lungimi corespunzatoare de petrecere pe axul drumului pentru cealalta banda.

Stratul de fundatie din pamant stabilizat cu dorosol este realizat la fata locului, astfel :

-se utilizeaza material selectat rezultat din excavatii, pentru care se determina

diagrama PROCTOR modificat

-se asigura aprovizionarea cu dorosol

-se stabileste , de catre un laborator autorizat, reteta de preparare a amestecului

20

-se asterne stratul de pamant

-se imprastie direct dorosol peste stratul de pamant

-se amesteca la fata locului cu utilaje specializate

-se profileaza si se compacteaza, astfel incat sa se obtina, dupa compactare, un strat

cu grosimea de minim 10 cm, conform cerintelor proiectului

-se realizeaza probe de laborator pentru determinarea gradului de compactare, dupa

care se face receptia in vederea trecerii la executia stratului urmator, receptie facuta

de proiectant, beneficiar si executant.

b)Executia stratului de fundatie din balast

Se va utiliza material de la un furnizor/producator aprobat de catre beneficiar.Se vor

realiza determinari pentru diagrama PROCTOR modificat.

Inainte de inceperea lucrarilor se va efectua o experimentare pe un tronson de proba

pentru a stabili, in conditii de executie curenta pe santier, a componentei atelierului

de compactare si a modului de actionare al acestuia.

Executia se realizeaza prin asternerea balastului intr-un singur strat.Pentru materialul

aprovizionat se va face o determinare a umiditatii.In fuctie de diferenta fata de

umiditatea optima de compactare, se va lasa sa se zvinte sau se va adauga apa prin

stropire.

Compactarea straturilor de fundatie din balast se va face cu atelierul de compactare

stabilit experimental, respectandu-se componenta acestuia, viteza utilajelor de

compactare, tehnologia si intensitatea de compactare.

Denivelarile care se produc in timpul compactarii sau care raman dupa compactare,

se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.

Este interzisa asternerea balastului in perioadele cu intemperii, pe pat acoperit cu un

strat de zapada sau pojghite de ghiata .Este interzisa punerea in opera a balastului

inghetat.

In timpul executiei stratului de fundatie din balast se vor face, pentru verificarea

compactarii, urmatoarele determinari :

21

-Incercarea PROCTOR modificata – inainte de inceperea lucrarii si la

schimbarea sursei

-determinarea umiditatii de compactare – zilnic

-determinarea grosimii stratului compactat

-determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in

stare uscata – minim 3 puncte

-determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie

Straturile de fundatie din balast trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor

grade de compactare, minime din densitatea in stare uscata maxima determinata

prin incercarea PROCTOR modificata :

-98% in cel cel putin 95% din punctele de masurare

-95% in toate punctele de masurare

Grosimea stratului de fundatie este de 30 cm dupa compactare.Abaterea limita la

grosime poate fi de maxim +/-20 mm.Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije

metalice gradate cu care se strapunge stratul.

Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.Verificarea latimii executate se va face in

dreptul profilelor transversale ale proiectului.

Panta transversala este de 2%.Abaterea limita la executia pantei transversale este

de +/- 0,4%.

Abaterea limita la cota fundatiei fata de cea prevazuta in proiect este de +/- 10 mm.

Nu se trece la executia stratului urmator decat dupa ce se face receptia calitativa a

lucrarii de catre comisia formata din beneficiar, proiectant si executant.In masura in

care este stabilita ca faza determinanta de catre proiectant, la receptie va participa si

un reprezentant al Inspectoratului de stst in constructii

c)Executie strat balast stabilizat

Stabilirea compozitiei amestecului realizat din agregate naturale, ciment si apa se

va face de catre un laborator de specialitate prin efectuarea unor incercari

22

preliminare , care vor determina :

-curba granulometrica a agregatelor

-dozajele de ciment si aditiv

-continutul de apa

-densitatea in stare uscata de referinta, respectiv caracteristicile de

compactare

De asemenea , testul preliminar va determina variatiile admisibile ale compozitiei ,

in vederea adaptarii acesteia la conditiile de santier, pastrand caracteristicile

materialului preparat privind lucrabilitatea si omogenitatea.

Inainte de inceperea lucrarilor este obligatoriu sa se execute un tronson

experimental .Lungimea tronsonului de proba va fi de cel putin 30 m si pe intraga

latime a tronsonul in executie.Experimentarea are drept scop de a verifica pe santier,

in conditii de executie curenta, realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului

pus in opera in conformitate cu prevederile Caietului de Sarcini, reglarea utilajelor si

dispozitivelor de punere in opera, stabilirea parametrilor compactarii (grosimea de

asternere a amestecului, conditiile de compactare si intensitatea de compactare

necesara).Toate datele vor fi supuse aprobarii Consultantului.

Inainte de inceperea executiei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment

se va verifica si receptiona stratul suport.De asemenea, inainte de asternere se va

proceda la umezirea stratului suport.

Asternerea si nivelarea amestecului trebuie sa fie executate astfel incat sa se

realizeze urmatoarele obiective:

-respectarea tolerantelor de nivelment admise, la fiecare strat in parte

-asigurarea grosimii prevazute in proiect pentru fiecare strat, in orice punct al

acestuia

-obtinerea unei suprafetari corespunzatoare

Asternerea si nivelarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment se face cu

autogrederul sau cu repartizoare mecanice cu vibrare.asternerea se face, de regula,

intr-un singur strat

O atentie deosebita trebuie acordata la rosturile longitudinale de lucru.Marginea

stratului asternut anterior trebuie sa fie verticala.Taierea si indepartarea marginilor

interioare( catre axul drumului si acolo unde trebuie executate straturi adiacente

suplimentare) trebuie facute astfel incat sa se asigure o compactare omogena pe

toata latimea partii carosabile a drumului.

23

Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental va fi respectat pe toata

durata de executie a lucrarilor.In cazul executiei straturilor de agregate naturale

stabilizate cu ciment in locuri inaccesibile compactoarelor ( in special in lungul

bordurilor), compactarea se va realiza cu placi vibratoare.Compactarea se va face

astfel : compactorul (fara vibratii) va circula initial cu circa 1/3 din latimea sa pe

acostament si 2/3 pe stratul de agregate naturale stabilizate; apoi compactorul (tot

fara vibratii) va trece numai pe stratul stabilizat in asa fel incat sa-l impinga sub

acostament, dupa care compactarea se continua normal.Daca compactarea

acostamentelor se va face inainte de asternerea stratului din agregate naturale

stabilizate, se vor lua masuri pentru a asigura scurgerea apelor de pe intreaga

suprafata a drumului.

Pentru evitarea evaporarii apei, suprafata stratului de agregate naturale

stabilizate cu ciment va fi protejata timp de cel putin sapte zile (timp in care nu se

circula pe acest strat) cu nisip 1,5...3 mm grosime mentinut in stare umeda sau cu o

pelicula de protectie din emulsie bituminoasa.

Gradul de compactare al straturilor de baza si de fundatie din agregate naturale

stabilizate cu ciment trebuie sa fie :

-minim 98% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si de minim 95%

in toate punctele de masurare.Caracteristicile de compactare (densitatea in stare

uscata maxima si umiditatea optima de compactare) ale straturilor de baza si de

fundatie se determina prin incercarea PROCTOR modificata , conform STAS 1913/13

si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor.

Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3 m lungime,

astfel:

-In profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de

circulatie, toleranta admisa la denivelari fiind de +/- 10 mm

-in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor prezentate in

proiect, toleranta admisa la denivelari fiind de +/- 9 mm

Abaterile limita la grosimea stratului sunt : -10mm ; +20 mm

Abaterile limita la latime pot fi : +/-2 cm

Abaterile limita la panta pot sa difere cu +/- 0,4% fata de valoarea pantei indicate in

proiect si se masoara la intervale de 25 m distanta

24

d)Executia stratului de baza din mixturi asfaltice AB 31,5 , stratului de legatura din

beton asfaltic BAD 20 si a stratului de uzura din beton asfaltic MAS 16




Stratul de baza de 10 cm grosime din mixturi asfaltice AB 31,5










5 - 7 % bitum


23 - 25 % nisip












este ploioasa.



25


Supervizare.

Pregatirea














spatiate.

Transportul









Amplasarea








26



































27






zone cilindrate.


















zone ale stratului.










28

B Impermeabilizare acostamente

a)Executie fundatie din piatra sparta

La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea

lucrarilor de terasamente sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile

caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. Inainte de inceperea lucrarilor de

fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii in

opera a straturilor de fundatie.

Inainte de asternerea agregatelor in straturile de fundatie se vor executa

lucrari pentru drenarea apelor din fundatie.

In cazul in care sunt mai multe surse de aprovizionare cu piatra sparta se vor

lua masuri de a se amesteca agregatele, de a se limita tronsoanele de drum in lucru,

in functie de sursa folosita, acestea fiindconsemnate in registrul de santier.

Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze

experimentarea executarii straturilor de fundatie.

Experimentarea se face pentru fiecare tip de strat de fundatie-strat de fundatie

din piatra aparta mai mare de 63-80mm pe un strat de balast de min. 10cm sau

fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63mm, cu sau fara substrat de nisip in

functie de solutia prevazuta in proiect. In cazul fundatiei din piatra sparta mai mare

63-80 experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si separat

pentru stratul superior din piatra sparta mare.

In toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime

de min.30m cu latimea de cel putin 3,50m (dublul latimii utilajului de compactare)

Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe

santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a

acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, daca

grosimea prevazuta in proiect se

poate executa intr-un strat sau doua si reglarea utilajelor de rspandire, pentru

realizarea grosimii respective cu o suprafata corecta.

Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta

inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren,

dupa cum este cazul, stabilite de comun acord.

29

In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut,

antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii

stratului sau a componenetei utilajului de compacatare folosit.

Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:

grosimea maxima a stratului ce poate fi executat pe santier;

conditii de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si

intensitatea de compactare a utilajului).

Intenitatea de compactare=Q/S

Q-volumul materialului pus in opera, in unitatea de timp (ore, zi, schimb),

exprimat in mc

S-suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp.

In cazul in care se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele

compactate de fiecare utilaj se cumuleaza.

Pe terasamentele recepţionate, realizate din pământuri coezive şi pe care nu se

prevăd în proiecte îmbunătăţiri ale patului sau realizarea de straturi de formă, se va

executa în prealabil un substrat de nisip de 7 cm.

Aşternerea şi nivelarea nisipului se fac la şablon, cu respectarea lăţimilor şi

pantele prevăzute în proiect pentru stratul de fundaţie.

Nisipul aşternut se umectează prin stropire şi se cilindrează.

Pe substratul de nisip realizat, piatra spartă amestec optimal se aşterne cu

un repartizor-finisor de asfalt, cu o eventuală completare a cantităţii optime de

compactare.

Aşternerea şi nivelarea se fac la şablon cu respectarea lăţimilor şi pantelor

prevăzute în proiect.

Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de

compactare se stabileşte de laboratorul de şantier ţinând seama de umiditatea

agregatului şi se adaugă prin stropire uniformă evitându-se supraumezirea locală.

Compactarea stratului de fundaţie se face cu atelierul de compactare stabilit

pe tronsonul experimental, respectându-se componenta atelierului, viteza de

deplasare a utilajelor de compactare, tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare.

La drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a

platformei, acostamentele se completează şi se compactează odată cu stratul de

fundaţie, astfel ca acesta să fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se

totodată şi măsurile de evacuare a apelor

30

Denivelările care se produc în timpul compactării sau care rămân după

compactarea straturilor de fundaţie din piatră spartă mare din piatră spartă amestec

optimal se corectează cu material de aport şi se recompactează.

Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se decapează după conturi

regulate, pe toată grosimea stratului, se completează cu acelaşi tip de material, se

renivelează şi apoi se cilindrează din nou.

Este interzisă execuţia stratului de fundaţie cu piatră spartă amestec optimal

îngheţată.

este interzisă de asemenea aşternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul

acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă.

In timpul executiei stratului de fundatie din balast se vor face, pentru verificarea

compactarii, urmatoarele determinari :

-Incercarea PROCTOR modificata – inainte de inceperea lucrarii si la

schimbarea sursei

-determinarea umiditatii de compactare – zilnic

-determinarea grosimii stratului compactat

-determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in

stare uscata – minim 3 puncte

-determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie

Straturile de fundatie din balast trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor

grade de compactare, minime din densitatea in stare uscata maxima determinata

prin incercarea PROCTOR modificata :

-98% in cel cel putin 95% din punctele de masurare

-95% in toate punctele de masurare

Grosimea stratului de fundatie este de 30 cm dupa compactare.Abaterea limita la

grosime poate fi de maxim +/-20 mm.Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije

metalice gradate cu care se strapunge stratul.

Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.Verificarea latimii executate se va face in

dreptul profilelor transversale ale proiectului.

31

Panta transversala este de 2%.Abaterea limita la executia pantei transversale este

de +/- 0,4%.

Abaterea limita la cota fundatiei fata de cea prevazuta in proiect este de +/- 10 mm.

Nu se trece la executia stratului urmator decat dupa ce se face receptia calitativa a

lucrarii de catre comisia formata din beneficiar, proiectant si executant.In masura in

care este stabilita ca faza determinanta de catre proiectant, la receptie va participa si

un reprezentant al Inspectoratului de stst in constructii

b)Executia stratului de legatura din beton asfaltic BAD 20 si a stratului de uzura din

beton asfaltic MAS 16













5 - 7 % bitum


23 - 25 % nisip








32





este ploioasa.




Supervizare.

Pregatirea














spatiate.

Transportul









Amplasarea

33



































34













zone cilindrate.


















zone ale stratului.




35







C.Executie sant din beton cu dren de fund de sant

La marginea acostamentului se va realiza un sant de scurgere a apelor.

Dupa trasarea lucrarilor,se excaveaza pana la adancimea de 1,20 m,urmarindu-se

asigurarea pantei de scurgere, se asterne un strat de geotextil pentru protectia

drenului, avand grija sa fie suficient dimensionat pentru a se putea inchide prin

petrecere dupa executia drenului ; se asterne un strat de pietris drenant ; se

monteaza tubul din PVC neplastifiat cu fante, Dn 110; se completeaza cu pietris

drenant; se inchide geotextilul; se executa umplutura

Dupa aceea se profileaza santul, se asterne stratul drenant si se monteaza placile

prefabricate.Rosturile dintre placi vor fi impermeabilizate

III.RECEPTIA LUCRARILOR

Receptia lucrarilor se va face in timpul executiei la fiecare faza de realizare, conform

prevederilor Programului de Control Calitate si Verificari aprobat de beneficiar si

conform Programului de control a calitatii lucrarilor ajunse la faza determinanta,

intocmit de proiectant si avizat de Inspectia de Stat in Constructii.Pentru fiecare faza

se vor intocmi inregistrari ale caliatii semnate de persoanele responsabile, la care se

vor atasa documentele ce atesta calitatea lucrarilor executate (certificate de calitate

pentru materiale, rapoarte de incercare,etc.)

La terminarea lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa anunte Beneficiarul ca a terminat

executia lucrarilor conform prevederilor Contrctului si sa solicite convocarea Comisiei

de Receptie.

36

Receptia la Terminarea Lucrarilor se va realiza in conformitate cu prevederile HGR

273/1994, cu modificarile si completarile ulterioare si va consta in verificarea lucrarii

executate si verificarea documentelor ce stau la baza intocmirii Cartii tehnice a

constructiei

Receptia Finala se va realiza in conformitate cu prevederile HGR 273/1994, cu

modificarile si completarile ulterioare , dupa expirarea perioadei de garantie a lucrarii.

37

tehnologie lot2

Documents