Tehnologia Vinului Si Produselor Obtinute Prin Ferment Are DS

Download Tehnologia Vinului Si Produselor Obtinute Prin Ferment Are DS

Post on 11-Jul-2015

97 views

Category:

Documents

0 download

TRANSCRIPT

Digitally signed by Biblioteca UTM Reason: I attest to the accuracy and integrity of this document UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Facultatea Tehnologie şi Management în Industria Alimentară Catedra Enologie TEHNOLOGIA VINULUI ŞI A PRODUSELOR OBŢINUTE PRIN FERMENTARE Programul stagiului pentru practica inginerească CHIŞINĂU UTM 2007 1 Lucrarea include programul stagiului pentru practica inginerească pentru studenţii specialităţii 451.3; Tehnologia vinului, a produselor obţinute prin fermentare. Sunt incluse de asemenea şi planurile calendaristice de realizare a programului practicii, volumul şi conţinutul rapoartelor finale, precum şi actele normative oficiale, referitor la stagiul profesional al studenţilor. Elaborare: prof. univ., dr. Anatolie Bălănuţă conf. univ., dr. Vasile Arhip lector superior Aliona Sclifos Inginer Nina Boldurescu Redactor responsabil: prof. univ., dr. Anatolie Bălănuţă Recenzent: conf. univ. dr. Grigore Musteaţă Redactor: E. Gheorghişteanu –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– Bun de tipar .06.07.07. Formatul hârtiei 60x84 1/16. Hârtie ofset. Tipar Riso. Tirajul 100 ex. Coli de tipar 1,75 Comanda nr.108 –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– U.T.M., 2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 168. Secţia Redactare şi Editare a U.T.M. 2068,Chişinău, str. Studenţilor, 9/9 © 2 U.T.M., 2007 1. Graficul desfăşurării stagiului pentru practica inginerească Întreprinderile Nr. de Perioada vinicole şi locuri (termenii) Instituţiile de necesare de Cercetare desfăşurare a practicii Fabricile de 15 – 20/09 vinificare 120 primară. 20 – 25/10 Institutul Naţional al Viei şi Vinului Numărul StuCondudenţi cători Prezenţa conducătului DA 105 110 10 2. Scopul şi obiectivele stagiului Constă în obţinerea deprinderilor de realizare în practică a schemelor tehnologice de prelucrare a strugurilor, obţinere a vinurilor materie primă şi a utiliajului folosit în vinificaţia primară. Organizarea practicii Practica de producere se realizează la întreprinderi cu tehnologii avansate ale industriei fermentative de vinificaţie, precum şi la instituţii ştiinţifice dotate cu utilaj modern, mijloace de automatizare şi mecanizare. Îndrumarea studenţilor la practica inginerească se realizează în corespundere cu contractul încheiat între Universitate şi întreprinderea vinicolă sau Instituţia de cercetare pe bază de ordin pe Universitate. Practica inginerească se face la întreprinderi de vinificaţie primară. Înainte de plecare la practică, studentului i se înmînează 3 îndreptarea, agenda, programul. Primeşte instructaj referitor la planul practicii şi la tehnica securităţii. Dirijarea administrativă generală a practicii o realizează secţia pentru practica de producere a Universităţii şi decanul facultăţii. Catedra Enologie, împreună cu secţia responsabilă de practica de producere, stabilesc locul de desfăşurare a practicii, întocmesc ordinul, luînd în considerare indicaţiile conducătorului practicii din partea Universităţii. Dirijarea practicii inginereşti se face de către profesorii catedrei, în paralel cu lucrătorii de conducere din cadrul întreprinderii, confirmaţi de conducătorii respectivi. Programul practicii include următoarele părţi: practica propriu – zisă în domeniul tehnologiei, noţiuni generale teoretice, economice în domeniul managmentului şi marketingului, cercetările ştiinţifice. Compartimentul practicii legat de cercetările ştiinţifice, de regulă, corespunde temei lucrărilor de diplomă. Tema cercetărilor ştiinţifice din cadrul practicii de producere e confirmată de conducătorul practicii din partea Universităţii. Dacă studenţii au restanţe, practica se amână pentru perioada vacanţei de vară. Conducătorul pacticii din partea Universităţii are următoarele obligaţii: Participă la repartizerea studenţilor la practică; Poartă respundere pentru calitatea realizării practicii de producere şi respectarea programului; Acordă cu conducătorul practicii de la întreprindere locurile de lucru; Controlează asigurarea condiţiilor normale de muncă şi de trai ale studenţilor; Conduce şi coordonează lucrul ştiinţific al studenţilor; Consultă studenţii în timpul practicii; Se deplasează la locul desfăşurării practicii în corespundere cu graficul stabilit de catedră; Testează studenţii la finele practicii; Propune măsuri de prfecţionare a practicii de producere. 4 Conducătorul practicii de la întreprindere are următoarele obligaţii: Împreună cu conducătorul practicii de la Universitate întocmeşte planul practicii; Poartă respundere pentru informarea studenţilor cu regulile tehnicii securităţii şi măsurile antiincendiare; Asigură studenţilor pe perioada practicii condiţii de lucru în întreprindere; Conduce lucrul curent al studenţilor; Organizează excursii la alte întreprinderi ale industriei alimentare; Contribuie la întocmirea raportului pentru practica de producere şi îl recenzează. Face fiecărui student o apreciere în scris care se anexează la raportul pe practică; Propune conducătorului – practic de la Universitate măsuri pentru îmbunătăţirea stagiului practicii inginereşti. Controlul practicii de producere e realizat de conducătorul ei. Documentele de control curent sunt programul practicii şi agenda studentului. Controlul final include verificarea de către conducătorul practicii din partea Universităţii a îndeplinirii programului practicii studenţilor, conţinutul agendei şi raportului. În timpul practicii, studenţii sunt obligaţi să respecte orarul de lucru al întreprinderii, să fie disciplinaţi. Raportul pe practică e documentul principal ce caracterizează activitatea studentului pe parcursul practicii. Raportul se pregăteşte pe parcursul întregii practici inginereşti. Se admite, prin decizia catedrei, întocmirea unui raport pentru un loc de practică. În raport se expune integral materialul prevăzut de programul practicii. Raportul trebuie să conţină cuprinsul, capitolele prevăzute pentru practica corespunzătoare din anexă. 5 Studentul mai prezintă conducătorul practicii planul practicii, aprecierea de la locul de lucru al practicantului. Toate documentele trebuie semnate de conducătorii practicii de la întreprindere şi ştampilate. Practica inginerească se finalizează cu un colocviu diferenţiat. Susţinerea raportului pe practică se efctuează în faţa comisiei aprobate de şeful catedrei. Catedra care organizează şi dirijează practica organizează concursuri pentru cele mai bune rapoarte, precum şi alte măsuri destinate ameliorării în continuu a pregătirii practice a studenţilor. Conferenţiarul, catedrei responsabil pentru controlul practicii inginereşti, la finele acesteia întocmeşte un raport, în care face bilanţul practicii, analizează rezultatul şi propune măsuri pentru îmbunătăţirea stagiului de practică. 2.2. Conţinutul practicii Scopul practicii constă în obţinerea deprinderilor practice la locurile principale de muncă, legate de prelucrarea strugurilor şi producerea vinurilor brute la întreprinderile de vinificaţie primară, precum şi aprofundarea cunoştiinţelor teoretice la disciplinele principale inginereşti. Obiectele practicii inginereşti sunt secţiile pentru prelucrarea strugurilor, păstrarea şi tratarea vinurilor brute, utilizarea deşeurilor şi subproduselor rezultate în urma vinificării primare; laboratorul tehno – chimic şi microbiologic; secţia de aprovizionare cu apă, instalaţia frigorifică, atelierul mecanic; birolul de proiectări şi laboratorul de cercetări ştiinţifice. În timpul practicii inginereşti, studenţii sunt obligaţi să activeze la locurile de lucru în calitate de muncitori calificaţi, maiştri, iar în lipsa locurilor de muncă remunerate, vor activa în calitate de dublori. Sunt necesare locuri de muncă la următoarele procese tehnologice: Recepţionarea strugurilor, analiza calitativă şi cantitativă; 6 Zdrobirea şi desciorchinarea lor; Tratarea mustului cu bioxid de sulf şi bentonită, tratarea boştinei; Deservirea instalaţiilor de fermentare; Tratarea termică, alcoolizarea, decantarea şi păstrarea vinurilor brute; Utilizarea sedimentelor, tescovinei, pregătirea vaselor pentru turnarea vinului, procesele de spălare şi dezinfectare a utilajului şi a vaselor, recepţionarea alcoolului etilic; Realizarea mustului, vinurilor. Exploatarea studenţilor la munci auxiliare şi necalificate nu se admite. În anexă e prezentat planul-model al practicii. În timpul practicii, studentul va certceta la întreprindere, nemijlocit în secţii, la locurile de muncă, schemele principale de prelucrare a strugurilor şi de preparare a sucurilor şi vinurilor, utilajul şi echipamentul tehnologic; dirijarea proceselor tehnologice; obţinerea deprinderilor de exploatare a utilajului tehnologic şi de realizare a operaţiilor tehnologice; însuşirea practică a tehnicii securităţii muncii. La începutul practicii, studenţii studiază aşa probleme de ordin general ca: Structura de producere a întreprinderii, structura aparatului de conducere; Caracteristica şi perspectivele dezvoltării bazei de materie primă a întreprinderii; Istoria şi caracteristica generală a fabricii şi perspectivele dezvoltării ei; Sarcinile economice şi sociale ale fabricii; Sortimentul producţiei, măsurile de ameliorare a calităţii şi de diversificare a producţiei finite. 3.1.Studierea tehnologiei prelucrării strugurilor şi fabricării vinurilor brute Strugurii recoltaţi se transportă şi se recepţionează la întreprinderele, pentru prelucrarea ulterioară. Prelucrarea strugurilor, conform tehnologiei, include: 7 Maturarea strugurilor în dinamică. Întocmirea graficului recoltării strugurilor. Recoltarea, transportarea şi recepţionarea strugurilor. Zdrobirea, presarea strugurilor. Recepţionarea, analiza cantitativă şi calitativă, evidenţa documentelor de recepţionare. Zdrobirea strugurilor, transportarea boştinei şi ciorchinilor. Maşinele de zdrobire a strugurilor. Separarea ciorchinilor. Caracteristica comparativă a zdrobitoarelor de diferite sisteme. Pompele pentru vehicularea boştinei şi transportarea ciorchinilor. Prelucrarea strugurilor după metoda „în alb”, separarea mustului răvac. Caracteristica comparativă a scurgătoarelor de diferite tipuri. Sulfarea boştinei şi mustului. Metodele de sulfitare. Calculele la sulfitare. Presarea boştinei. Caracteristica preselor de diferite tipuri. Vehicularea mustului. Pompele pentru vehicularea mustului şi caracteristica lor comparativă. Metodele de limpezire a mustului înainte de fermentare. Planul secţiei de zdrobire – presare şi schema comunicaţiilor. Prelucrarea strugurilor după metoda „în alb”. Macerarea şi fermentarea boştinei. Fermentarea boştinei. Tratarea termică a boştinei şi strugurilor. Instalaţii pentru extragerea substanţelor tanante şi colorante. Scurgerea vinului după fermentarea boştinei. Tratarea boştinei cu preparate enzimatice. Presarea boştinei după macerare, fermentare, extragere, tratare cu preparate enzimatice. Planul secţiei de fermentare. Fermentarea mustului. Metodele de fermentare a mustului, vase pentru fermentare. Îngrijirea vinurilor brute. Alcoolizarea mustului. Tehnica alcoolizării. Calculul volumului de alcool necesar pentru alcoolizare, determinarea momentului alcoolizării. Vase pentru alcoolizarea mustului. Protejarea suprafeţelor interioare ale vaselor cu diferite lacuri. Ţinerea vinurilor brute pe levuri. Decantarea vinurilor brute de pe levuri. Egalizarea, asamblarea şi cupajarea vinurilor brute. Cleirea, filtrarea şi alte metode de tratare a vinurilor.Temperatura păstrării vinurilor brute. Depozitul de alcool. Amplasarea depozitului de alcool. Regulile de recepţionare, transportare, păstrare şi livrare a alcoolului – rectificat. Regulile 8 securităţii antiincendiare şi tehnicii securităţii în depozitele de alcool etilic, prevăzute de standard. Utilizarea subproduselor vinicole (deşeurile). Caracteristica ciorchinilor, tescovinei şi sedimentelor. Schemele tehnologice de utilizare a deşeurilor. Utilajul pentru extragerea zahărului şi a acidului tartric din tescovină, levuri, pentru fermentarea sucului de difuzie, obţinerea acidului tartric, spirtului brut şi rectificat. Obţinerea enocolorantului. Caracteristica producţiei finite a secţiei de deşeuri a vinificaţiei. Măsurile de protecţie ale mediului ambiant, purificarea apelor reziduale, sistemul reaprovizionării cu apă purificată. Organizarea controlului tehno–chimic şi microbiologic (CTCM) la producere. Controlul maturizării strugurilor pe podgorii, recepţionării şi prelucrării lor. Metodele controlului presării, sulfitării, limpezirii, macerării, fermentării şi alcoolizării. Metodele determinării conţinutului în zaharuri a mustului, vinului; alcoolităţii mustului în fermentare, vinului, alcoolului etilic, acidităţii titrabile a acizilor volatili, a conţinutului dioxidului de sulf şi a altor componenţi din vin, a produselor de prelucrare a strugurilor din deşeuri. Controlul preparării maielei de levuri, tratării, păstrării, maturării şi livrării vinurilor. Completarea registrelor în secţii, fabrici şi laboratoare. Personalul şi calificarea laboratorului CTCM. Schema controlului TCM la producere. Standardizarea la întreprindere. Structura, funcţiile şi sarcinile principale ale serviciului de standardizare. Documente normativ–tehnice de standardizare de la întreprindere. Ordinea elaborării şi adaptării documentelor normativ–tehnice la întreprindere. Serviciul de metrologie. Folosirea la întreprindere a sistemelor internaţionale unice ale documentaţiei tehnologice şi de construcţii. Evidenţa şi raportul. Recepţionarea strugurilor. Completarea facturilor de recepţionare. Completarea documentaţiei pentru toate tipurile de evidenţă din compania de vinificare: actele de prelucrare a strugurilor după metoda „în alb”, „în roşu”, actele de alcoolizare, actele de decontare a vinului de pe levuri. Controlul volumului de producţie obţinut, a deşeurilor la producere. Evidenţa 9 vinurilor, alcoolului, mijloacelor fixe, materialelor auxiliare şi inventarului. Întocmirea raportului final pentru compania de vinificare (forma 5). Regulile recepţionării şi livrării vinurilor brute şi alcoolului. Completarea documentelor la livrare şi recepţionare. Măsurarea volumului diferitor rezervoare. Sarcini auxiliare. Studierea structurii şi amplasării principalelor reţele de comunicare. Studierea structurii, amplasării şi montării reţelelor de comunicaţie din secţiile fabricilor: pentru aburi, apă, soluţie salină, gaz, aer comprimat, canalizare. Construcţia diferitor rampe de deservire a rezervoarelor şi utilajelor. Studierea amplasării şi fixării vaselor, utilajului, maşinilor, aparatelor, dispozitivelor, tarnsmisiilor. Studierea construcţiei şi amplasării sistemului de ventilare. Amplasarea şi fixarea ventilatoarelor, conductelor de aer. Studierea aparatelor, dispozitivelor electrice din secţie şi cerinţele legate de exploatarea acestora. Studierea problemelor enumerate mai sus se realizează atît prin studierea temeinică a documentaţiei tehnice a liniilor în flux, utilajelor, aparatelor, vaselor, dispozitivelor, construcţiilor, a standardelor şi regulamentelor tehnologice, precum şi prin participarea nemijlocită la procesul de producere în calitate de muncitor, operator, maistru de cele mai diferite şi complicate operaţii tehnologice. Cunoştinţele teoretice şi deprinderile practice obţinute se înregistrează şi se analizează sistematic. 3.2. Ocrotirea muncii, tehnica securităţii şi protejarea mediului ambiant Studenţii care au venit pentru prima dată la întreprindere trebuie să fie instruiţi de către inginerul responsabil pentru tehnica securităţii. Nemijlocit la locul de muncă, studentul este instruit referitor la problemele de securitate a muncii de către maistru. 10 Începînd lucrul, studentul trebuie să fie foarte atent, să dea dovadă de prudenţă. În primele zile de muncă studentul e dator: Să studieze minuţios metodele de lucru inofensive şi să facă cunoştinţă cu regulile principale de securitate pentru 1 - 2 profesii; Să studieze şi să noteze pe scurt regulile regimului de lucru intern pentru muncitorii şi funcţionarii întreprinderii; Să însuşească metodele de acordare a primului ajutor în caz de traumare şi să studieze cauzele traumatismului în secţia dată; Să studieze substanţele nocive care se elimină în timpul procesului tehnologic, precum şi pericolele posibile pentru organismul uman şi să cunoască metodele individuale şi colective de protecţie a muncii; Să facă cunoştinţă cu cauzele de traumare sau intoxicare de la întreprindere şi să ia măsuri pentru a nu admite repetarea lor; Să descrie măsurile de protecţie antiincendiare, precum şi inventarul antiincendiar; Să caracterizeze măsurile de preîntîmpinare a poluării mediului ambiant, a solului şi a bazinelor acvatice în scopul ocrotirii naturii. 4. Raportul despre rezultatele stagiului de practică Raportul referitor la practică conţine partea textuală şi partea grafică şi se întocmeşte pe baza notiţelor, desenelor realizate în timpul practicii. În partea textuală se expun laconic rezultatele stipulate în capitolul „Conţinutul practicii inginereşti”. Consecutitivitatea expunerii trebuie să corespundă schemei tehnologice generale de preparare a vinurilor brute pentru diferite tipuri de vin, începând de la recepţionarea strugurilor şi terminând cu tratarea, livrarea vinurilor şi descrierea corectă a secţiilor corespunzătoare şi a utilajului. 11 Raportul trebuie să conţină rezultate concrete, obţinute de student în timpul practicii şi să excludă folosirea materialelor cunoscute, publicate în literatura specială. Conţinutul şi volumul raportului e indicat în anexa 2. 5. Asigurarea didactico – metodică a stagiilor de practică 1.V.D. Cotea 1991. 2.Nicolae Pomohaci Oenologie, Editura Ceres, Bucureşti, 1990. 3.A. Bălănuţă, Gh. Cozub, C. Sîrghi,G. 4.Gh. Valuico Vinuri din struguri. Musteaţă Editura. Cartea Cartea vinificatorului, Editura Uniunea Scriitorilor, Chişinău, 1992. moldovenească, Chişinău, 1984. 5.Gh. Cozub, E. Rusu Producerea vinurilor în Moldova, Editura Litera, Chişinău, 1996. 6. Tehnologia Generală a Industriei Alimentare, (Tehnologii fermentative). Editura Ştiinţa – Chişinău, Editura Tehnică, Bucureşti, 1997. 7.E. Rusu Oenologia Moldova. Editura Litera, Chişinău, 2007. 8. Кишковскии З. Н., Мержанян А. А. Технология вина, Легкая и пищевая промышленность, Москва, 1984. 9. Ribereau – Gaion J. ş.a. Teoria şi practica enologiei. V 2, 3, 4. Moscova, Легкая и пищевая промышленность,1981. Tratat de Oenologie. Editura Ceres, Bucureşti, 12 10. Procedes technologiques dans la vinification. Materielles du symposium international sur la technologie du vin. Kichinev, Ştiinţa, 1981. 11. Ana A. C. Tehnologia vinurilor şi a băuturilor alcoolice distilate. Îndrumar de laborator, Galaţi, Editura Universităţii „Dunărea de Jos”, 1990. 12. A.I. Popa, Ş. Teodorescu Microbiologia vinului, Bucureşti, Editura Ceres, 1987. 13. C. Ţîrdea , A. Ţîrdea Tratat de Oenologie, Bucureşti, Editura Ceres, 2000. 14. N. Pomohaci , C. Sîrghi ş.a. Oenologie, Bucureşti, Editura Ceres, 2000. 13 Anexa 1 PLANUL PRACTICII INGINEREŞTI Nr. crt 1 1 Denumirea etapelor Durata (ore) 3 Pînă la sesiunea de vară Locul de practică 2 3 4 5 6 7 2 4 Studierea Universitatea Tehnică a programului şi Moldovei indicaţiilor metodice pentru practica inginerească Noţiuni de bază 1–2 Întreprindere despre practică vinicolă Întocmirea planului 2–3 U.T.M., individual al practicii Întreprindere vinicolă şi confirmarea lui de către conducătorii de la UTM şi de la fabrică. Lucrul în secţiile de Permanent Secţia de prelucrare a producere în funcţie strugurilor, fermentare de muncitori şi în şi păstrare a vinurilor calitate de dublori ai tehnicienilor şi inginerilor. Studierea proceselor 1–2 Întreprindere tehnologice Studierea utilajului 6 Întreprindere tehnologic Studierea 6 Serviciul inginerului documentaţiei şef, mecanicului şef, tehnice, evidenţei laboratorul contabile la întreprinderile de 14 8 9 10 11 12 prelucrare a strugurilor Studierea metodelor de dirijare a serviciilor auxiliare Studierea metodelor de protecţie a muncii şi naturii Sindicatele şi organizaţiile tehnico – ştiinţifice de la întreprindere. Excursii la întreprinderi vinicole, alimentare din localitatea dată, oraş, etc. Generalizări şi alcătuirea raportului. 3 3 3 Întreprindere Secţia de protecţie a muncii Întreprindere 3 Întreprindere 3 Întreprindere 15 Anexa 2 CONŢINUTUL RAPORTULUI PE PRACTICA INGINEREASCĂ Nr. crt 1 2 3 4 5 Denumirea capitolelor Introducere Istoria şi caracteristica întreprinderii Structura întreprinderii. Programul de producere Descrierea şi analiza lucrului secţiilor principale şi auxiliare. Laboratorul CTCM; obligaţiunile de serviciu. Descrierea schemelor tehnologice de preparare a produselor din struguri. Caracteristica materiei prime şi producţiei finite. Pierderile şi deşeurile. Evidenţa contabilă. Descrierea utilajului tehnologic. Automatizarea proceselor de producere. Protecţia muncii şi a naturii. Standardizarea şi controlul calităţii materiei prime şi producţiei finite. Lucrul sindicatelor şi asociaţilor tehnico – ştiinţifice de la producere Bibliografie Partea grafică Schemele tehnologice cu aparate principale Planul secţiei de prelucrare a strugurilor şi de fermentare Desenele utilajului tehnologic modern Volumul în pagini 1 2 3 5 20 6 7 8 9 10 1 2 3 5 3 1 1 2 – 4 coli, format 12, 24 1 coală, format 24 4 – 5 coli, format 11, 12 16 Anexa 3 APROBAT prin Hotărîrea Senatului U.T.M. din _________ 2004 Preşedintele Senatului U.T.M., acad. I. Bostan ___________________ REGULAMENT despre stagierea practică a studenţilor în Universitatea Tehnică a Moldovei 1. Dispoziţii generale Stagierea practică a studentului U.T.M. este o parte componentă a procesului de studii, care are drept scop apofundarea cunoştiinţelor teoretice, formarea deprinderilor practice în specialitatea aleasă, crearea unor condiţii favorabile de integrare mai rapidă a viitorilor absolvenţi în activitatea productivă. Tipurile şi durata stagiilor de practică sunt indicate în planurile de învăţămînt ale specialităţilor respective, elaborate în corespundere cu cerinţele standardului academic şi profesional al specialistului în domeniul respectiv. Stagiile de practică constituie 10 ... 20 % din numărul total de ore prevăzute în planul de îmvăţămînt pentru specializarea respectivă, în funcţie de importanţa acestora în procesul de pregătire a cadrelor inginereşti. Procesul de stagiere practică este dirijat de secţia studii, sub controlul prorectorului pentru instruirea practică. Pe parcursul stagiului de practică, studenţii sunt îndrumaţi de către profesorii de specialitate şi de maiştrii de producţie, atunci cînd e necesar, în conformitate cu contractele de colaborare cu întreprinderile industriale sau organizaţiile / firmele specializate, agenţii, economici (conducătorii de practică). 17 Programele stagiilor de practică se elaborează de către catedrele de profil şi sunt aprobate de Consiliul facultăţii respective. Programele prevăd instruirea practică continuă a studenţilor de la specializarea respectivă, stabilind conţinutul şi consecutitivitatea formării unui sistem integral de perceperi şi deprinderi profesionale la studenţi, în conformitate cu cerinţele standardului academic şi profesional al specialistului. 2. Organizarea şi desfăşurarea stagierii practice 2.1. Stagiile de practică includ: 1. stagiul practicii de specializare / instruire (practica orientată spre obţinerea deprinderilor de bază la o anumită specializare), care poate fi: de iniţiere, tehnologică, de producţie, de proiectare / construire, de documentare etc. 2. stagiul practicii de licenţă / diplomă (stagiul ce precede probele examenului de licenţă şi susţinerea proiectului / tezei de licenţă / diplomă). 2.2. În cadrul stagiului practicii de iniţiere / didactice, studenţii fac cunoştinţă cu deprinderile primare în specializarea aleasă sau în obiectele care formează bazele inginereşti ale specializării. Acest tip de practică poate fi realizat în cabinetele, laboratoarele, atelierele, centrele de calcul şi pe poligoanele specializate ale U.T.M. sau sub formă de excursii (vizite) la întreprinderile avansate din domeniu şi în teren (de exemplu, stagiile de practică geologică, topografică etc.), dacă permit condiţiile. Stagiul practicii de iniţiere / didactice se poate realiza în alternanţă cu orele de prelegeri, de cursuri practice şi de laborator sau separat, pe parcursul anului de studii, în funcţie de specificul disciplinei, profilul specializării şi baza tehnico – materială a universităţii. 2.3. Stagiul de practică tehnologică, de producţie, proiectare, construire, documentare are ca scop aprofundarea cunoştinţelor 18 teoretice prin studiul şi cunoaşterea metodologiei de aplicare ale acestora în activitatea productivă / practică şi se realizează, de regulă, în întreprinderi, organizaţii / firme avansate în domeniul respectiv. Ca excepţie, aceste stagii pot fi organizate pe lîngă catedrele de profil ale universităţii, cu condiţia asigurării executării programelor de stagiere practică respective. 2.4. Stagiul de practică de licenţă (documentare, diplomă) are drept scop dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor necesare către susţinerea probelor examenului de licenţă, precum şi efectuarea cercetărilor, documentarea şi colectarea materialelor / informaţiei în tema proiectului / tezei de licenţă / diplomă şi se organizează la întreprinderi, organizaţii / firme, instituţii de proiectare şi de cercetare şi, ca excepţie, la catedrele de profil, în conformitate cu tema proiectului / tezei de licenţă. 2.5. Totalizarea stagiilor de practică activă se efectuează în cadrul conferinţelor, seminarelor, disputelor, expoziţiilor de creaţie tehnică, artistică etc., organizate în cadrul facultăţii de către cadrele de profil, separat pe specializări. 2.6. Pentru efectuarea stagiilor de practică, studenţii sunt devizaţi în echipe de 5 – 8 persoane şi mai mari. La plecarea la stagiile de practică studenţii sunt instructaţi şi li se înmînează programul şi agendele stagiului de practică, care conţine repartizarea la practică, foaia de delegaţie, caietul de sarcini (completat) şi agenda stagiului de practică. 2.7. La expirarea stagiului de practică, studenţii prezintă rapoartele individuale după un model, conform cerinţelor elaborate de catedrele responsabile de realizarea stagiului de practică şi aprobate de Consililul facultăţii respective, la care se anexează, în caz de necesitate, machete, lucrări creative, proiecte, materiale intuitive etc. 19 2.8. Stagiile de practică se apreciază cu note de către o comisie specială creată de catedră de profil, ţinînd cont de referinţa conducătorului din partea unităţii economice despre activitatea stagiarului, calitatea raportului şi recomandările conducătorului stagierii de la catedră. Criteriile de apreciere sunt elaborate de catedrele respective. 2.9. Studenţii care nu au realizat programul stagiului de practică nu sunt promovaţi în anul următor de studii, nu sunt admişi la susţinerea probelor examenului de licenţă şi a proiectelor / tezei de licenţă. 2.10. Pentru efectuarea stagiilor practice ale studenţilor, catedrele de profil încheie din timp contracte de colaborare cu bazele de practică preconizate. 2.11. Pentru asigurarea metodică a realizării stagiilor de practică, catedrele de profil elaborează indicaţii / îndrumări pentru toate tipurile de stagieri. 2.12. Responsabili pentru organizarea şi efectuarea stagiilor de practică sunt şefii catedrelor de profil şi decanii facultăţilor. Secţiei studii îi revine responsabilitatea de a controla şi acorda ajutorul necesar în organizarea şi desfăşurarea stagierii practice. La catedrele de profil şi decanatele facultăţilor se nominalizează din rîndul cadrelor didactice persoane responsabile de organizarea, desfăşurarea şi prezentarea în secţia studii a rapoartelor anuale pentru stagierea practică a studenţilor de la specialităţile tutelate. 2.13. Catedrele de profil elaborează şi prezintă în secţia studii ordinul referitor la practică pe tipurile de stagieri cu semnătura şefului catedrei respective şi a decanului facultăţii, în termen nu mai târziu de 10 zile până la începutul practicii, pentru a fi semnat de prorectorul pentru instruirea practică. 20 2.14. Înainte de a pleca la practică, studenţii sunt convocaţi într-o şedinţă de instructaj referitor la desfăşurarea stagiului de practică şi la securitatea muncii. 2.15. Rezultatele stagiului de practică şi activitatea studenţilor în calitate de stagieri sunt analizate şi apreciate, în măsura posibilităţii, la locul de desfăşurare a stagiului, cu participarea conducerii. Totalurile tuturor tipurilor de stagii sunt analizate şi apreciate la Consiliile facultăţilor. 2.16. Pentru remunerarea conducătorilor responsabili de stagiile de practică, în sarcina pedagogică a catedrelor de profil va fi inclus numărul respectiv de ore, în conformitate cu prevederile în vigoare. 2.17. Conducătorii stagiilor de practică din partea catedrelor de profil, în cazul în care se deplasează la locul de desfăşurare a stagierii sau se află în acestă perioadă cu studenţii stagiari, primesc diurne şi li se achită costul biletului de călătorie. 2.18. Pentru deplasarea la locul practicii, studenţii stagiari primesc diurne şi li se achită costul biletului de călătorie. Studenţii angajaţi în statele întreprinderii şi cei salariaţi un primesc diurne. Studenţilor stagiari li se păstrează pentru perioada de stagiere bursele, indiferent de de faptul sunt sau nu salariaţi la locul de efectuare a stagiului de practică. 2.19. Întreprinderile, organizaţiile, instituţiile, firmele cu care s-au încheiat contracte pentru efectuarea stagiilor de practică ale studenţilor sunt considerate baze de practică şi îşi asumă următoarele obligaţiuni: Să organizeze desfăşurarea stagiilor în corespundere cu prezentul Regulament şi programele stagiilor; Să creeze condiţii pentru desfăşurarea eficientă a stagiului; 21 Să asigure stagiarii cu literatură tehnică şi economică de specialitate, cu materiale şi desene tehnice, cu mijloace de multiplicare, utilajul corespunzător, în conformitate cu programele stagiilor; Să respecte întocmai termenele calendaristice de efcctuare a stagierilor; Să efectueze instructarea stagiarilor în probleme de securitate a muncii; Să controleze respectarea de către studenţii stagiari a Regulamentului de ordine interioară a întreprinderii; Să desemneze conducătorii stagiilor de practică din rîndul specialiştilor de înaltă calificare şi cu experienţă în domeniul producerii. 2.20. Drepturile şi obligaţiunile studenţilor stagiari: pot să – şi aleagă locul de efectuare a stagiului de practică din numărul întreprinderilor / firmelor cu care sunt încheiete contarctele respective; au dreptul să folosească fondurile bibliotecilor şi cabinetelor metodice, materialele (de proiect, informative) şi utilajul atît ale U.T.M., cît şi ale unităţilor economice respective; au dreptul să intervină cu propuneri referitoare la perfecţionatea procesului de producere, la organizarea şi efectuarea stagiilor de practică; se pot adresa cu întrebări / solicitări de ajutor la conducătorii stagiului atît de la U.T.M., cît şi de la locul stagierii, precum şi la specialiştii întreprinderii unde – şi efectuează stagiile; sunt obligaţi să efectueze stagiul de practică în strictă conformitate cu ordinul rectorului. Schimbarea bazei de practică fără consimţămîntul conducătorului practicii de la U.T.M. / şeful catedrei de profil şi acordul decanului facultăţii este categoric interzisă; stagiarii sunt obligaţi să realizeze în întregime programul stagiului de practică, să respecte întocmai prezentul Regulament 22 şi regimul de funcţionare a instituţiei, să execute dispoziţiile şi recomandările conducătorilor stagiului. 2.21. În cazul unor schimbări prevăzute de ordinul rectorului referitor la stagiul de practică, şeful catedrei de profil prezintă în secţia de studii un demers avizat de decanul facultăţii în vederea modificării ordinului respectiv. 2.22. Pentru studenţii care au lipsit motivat şi nu au realizat programul practicii, termenle practicii se stabilesc printr- un ordin suplimentar, ţinîndu–se cont de posibilităţile desfăşurării acesteia pe parcursul vacanţei sau al semestrului ulterior. 2.23. Absenţa nemotivată de la stagiul de practică se consideră drept neîndeplinire a planului de învăţămînt pentru anul curent de studii şi atrage după sine, de rînd cu alte restanţe, consecinţele respective, inclusiv exmatricularea din universitate. 2.24. Notele obţinute pentru stagiul de practică se includ în rezultatul sesiunii respective de examinare, se iau în considerare la calculul mediei reuşitei studentului şi la atribuirea bursei. 2.25. La sfîrşitul stagierii, studenţii elaborează / completează şi prezintă conducătorului de la U.T.M., responsabil de evidenţa şi aprecierea stagiului de practică, următoarele materiale şi documente: a) agenda şi stagiul de practică; b) raportul despre stagierea, în conformitate cu cerinţele catedrei de profil; c) materialele colectate pe parcursul stagierii anexate la raport. 3. Dispoziţii finale 3.1. Studenţii stagiari sunt obligaţi să respecte Regulamentele de ordine interioară a întreprinderii / instituţiilor care au fost repartizaţi pentru efectuarea stagiilor de practică şi regulile de securitate a muncii. 23 3.2. Catedrele de profil - organizatoare ale stagiilor de practică vor avea grijă de condiţiile de muncă şi de trai ale studenţilor în locurile de efectuare a stagiilor, de condiţiile igienico – sanitare, de respectarea normativelor de muncă. 3.3. În temeiul prezentului Regulament, catedrele şi facultăţile U.T.M. vor elabora ghiduri şi materiale didactice (programe, indicaţii metodice, modele de rapoarte) privind instruirea practică a studenţilor, în funcţie de specificul profilului şi specializării, de tipul stagiului de practică etc. 24 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI TEHNOLOGIA VINULUI ŞI A PRODUSELOR OBŢINUTE PRIN FERMENTARE Programul stagiului pentru practica inginerească CHIŞINĂU 2007 25

Recommended

View more >