Tehnologia sudarii in baie de zgura

Download Tehnologia sudarii in baie de zgura

Post on 30-Jun-2015

500 views

Category:

Documents

1 download

TRANSCRIPT

CUPRINS Argument «««««««««««««««««««««««...««. 4 Cap. I Considera ii generale «..««««««««««««««.«.. 5 CAP. II Preg tirea sud rii ««««««..«««««..«««.««« 6 2.1 Materiale de adaos folosite la sudarea în baie de zgur ..««««««««««««««««« 6 ...«««««.....«.. 8 2.2 Parametrii regimului de sudare «««««««..««..«. 7 CAP. III Tehnologia sud rii în baie de zgur 3.1 Elemente de tehnologie la sudare în baie de zgur «««. 8 3.2 Tehnica de lucru ««««««««««««««««. 9 3.3 Variante ale procedeului de sudare în baie de zgur Anexe ««««««««««««««««««.. 10 ««««««««««««««««««.««««.««...«.. 11 Bibliografie ««««««««««««««««««.«««...«.«« 14 3 ARGUMENT Lucrarea prezint particularit ile procedeului de sudare în baie de zgur a diferitelor materiale metalice. Este prezentat principiul de sudare, este prezentat schema procedeului de sudare, sunt redate aspecte privind formarea cus turii la sudarea în baie de zgur . Lucrarea include i prezentarea materialelor de adaos folosite la sudarea în baie de zgur , precum i parametrii regimului de sudare. În cadrul tehnologiei de sudare prin acest procedeu, sunt eviden iate etapele principale i cerin ele specifice la realizarea cordonului de sudur , precum i tehnica de lucru. Aplicabilitatea în practic este p rezentat în variante ale procedeului de sudare în baie de zgur i în tehnica de înc rcare prin sudare elecric în baie de zgur . Lucrarea a fost realizat utilizând bibliografia recomandat . 4 CAP. I Considera ii generale Sudarea în baie de zgur este un procedeu de sudare prin topire, la care c dura se ob ine prin rezisten , la trecerea curentului electric printr-o baie de flux topit care acoper metalul depus. Procedeul se aplic la piese cu grosimi de cel pu in30 mm. Este singurul procedeu de sudare prin topire f r arc electric. Pentru formarea cus turii, baia de metal topit este men inut în p r ile laterale de dou patine glisante de cupru, r cite cu ap . Doar la începutul procesului de sudare se formeaz arc electric între sârmâ i piesa de sus inere, care are forma unui jgheab. C ldura dezvoltat de arcul electric produce topirea fluxului, realizând o baie de zgur fluid . Aceast baie de zgur îneac arcul electric, iar acesta se stinge. Trecerea îns a curentului electric are loc prin baia de zgur topit care prezint o rezisten electric. Având în vedere grosimile mari ale pieselor, volumul b ii de metal topit este relativ mare. Scema de principiu este dat în fig. de la Anexe, pag. i cea de metal. C ldura se dezvolt prin efect Joule -Lenz, la trecerea curentului prin baia de zgur , electric . Astfel, este continuat procesul de sudare, f r arc 5 CAP. II Preg tirea sud rii 2.1 Materiale de adaos folosite la sudarea în baie de zgur a) Fluxuri Fluxurile au rol determinant în desf urarea proceselor metalurgice i i apoi stab ilizând de topire. Zgura ob inut prin topirea fluxului trebuie s fie bun conduc toare de electricitate, u urând în prima faz procesul de sudare. Pentru m rirea conductivit tii electrice a zgurii, se utilizeaz adaosuri, cum ar fi: oxidul de aluminiu (Al 2O3), oxizi de titan, fluorur de calciu. În compozi ia fluxurilor, prezen a fluorurii de calciu (CaF 2) sau a bioxidului de siliciu (SiO2), duce la stabilirea unui anumit grad de vâscozitate a zgurii. Din biliografie am ales, spre exemplificare, un tip de flux marca AN 25, cu urm toarea compozi ie chimic : AN 25 / 8% SiO 2 35% CaF2 3% MgO 14% CaO 38% TiO 2 amorsarea arcului electric b) Sârmele ± electrod Con inutul de carbon al sârmelor trebuie s fie mai redus, pentru evitarea fisurilor. Pentru îmbun t irea propriet ilor mecanice ale îmbin rii, se folosesc s rme cu con inut mai ridicat de mangan i de siliciu. Manganul diminueaz i pericolul de apari ie a fisurilor în cus tur . Ca sârme, se utilizeaz m rcile: S12 Mn Z sau S12 Mn Z Si, pentru sudarea o elurilor carbon. Alegerea sârmelor se face în raport cu particularit ile metalurgice ale procesului, cu compozi ia chimic a metalului de baz i cu tipul de flux adoptat. 6 2.2 Parametrii regimului de sudare Principalii parametri ai regimului de sudare sunt: diametrul sârmei electrod; intensitatea curentului de sudare; tensiunea de lucru (de sudare); lungimea liber a sârmei electrod; adâncimea b ii de zgur ; viteza de sudare. Valorile uzuale ale diametrelor s rmelor variaz între 3 i 3,25 mm. Lungimea liber a cap tului sârmei este de 60 -80 mm. Intensitatea curentului de sudare se recomand de metal topit. Valorile optime ale tensiunii de sudare sunt cuprinse între 40-50 V. Grosimea (adâncimea) stratului de zgur are valori uzuale de 30 « 70 mm i se determin cu ajutorul sondelor. Viteza de sudare (v s) reprezint viteza de deplasare a b ii de metal topit, respectiv viteza de formare a cus turii. Aceasta se m soar în m/h. în cre tere, pentru m rirea i a vitezei de avans a sârmei electrod, realizându -se totodat o cre tere a adâncimii b ii 7 CAP. III Tehnologia sud rii în baie de zgur 3.1 Elemente de tehnologie la sudare în baie de zgur a) Forma rostului; b) Caracterul curentului; c) Asigurarea uniformit ii cus turii. a) Indiferent de grosimea tablelor (componentelor), rostul este în I, cu deschiderea de 25 «35 mm. Fe ele rostului fiind plane, prelucrarea tablelor se face prin debitare cu flac r de gaze i oxigen, grosimile fiind foarte mari. Adânciturile pe suprafe ele debitate nu trebuie s dep easc 3 -4 mm. Se sudeaz , de regul , table separate cap la cap. b) Pentru c procesul de sudare exclude arcul electric , se folosesc surse de curent alternativ cu tensiune de mers în gol mai mic , Foarte rar se folose te curentul continuu. c) Pentru asigurarea uniformit ii cus turii, se lucreaz cu mai multe sârme electrod. Dac grosimile pieselor sunt pân în 60 mm, se lucreaz cu o singur sârm , f r pendulare. La grosimi peste 60 mm, dar pân în 120 mm, sârma execut mi c ri de pendulare pe direc ia grosimii pieselor. La grosimi mari, peste 120 mm, se folosesc mai multe sârme cu mi c ri de oscila ie. Sâremele se dispun la intervale egale. Procedeul cu pendulare a sârmelor are avantajul unei înc lziri mai uniforme a pieselor care se sudeaz . Folosirea unui num r mare de sârme electrod complic i sistemul de avans ce trebuie s realizeze o vitez de înaintare constant pentru toate sârmele. 8 3.2 Tehnica de lucru Problema calit ii îmbin rii este de maxim grosimi foarte mari. negative. importan la structurile sudate cu O rebutare a acestora poate avea consecin e economice Sudarea se realizeaz , pentru cus turile rectilinii, pe urm toarele faze: centrarea corect (ghidarea i avansul s rmelor); verificarea deplas rii i etan area corect a viitoarei b i cu metal topit; centrarea sârmei-electrod în raport cu fe ele rostului, reglarea i verificarea amplitudinii pendul rii ; pentru a u ura amorsarea arcului electric, pe suprafa a pieselor de sus inere corespunz toare rostului, se depune un strat sub ire de pilitur de fier. Peste acesta se depune un strat de flux cu o în l i me de aproximativ 60 mm; conectarea curentului electric de sudare i reglarea avansului sârmei -electrod; realizare mi c rilor de pendulare; deplasarea patinelor în mod continuu sau discontinuu (la ac ionarea manual ) ; cus tura se consider terminat când nivelul bâii de zgur ajunge la suprafa a delimitat . Se întrerup mi c rile de lucru sudare. Dup solidificarea cus turii, se îndep rtez patinele de cupru folosite la sus inerea lateral a b ii topite. Men ion m c procedeul expus la sudarea rectilinie, poate fi extins i pentru sudarea circular , piesele fiind dispuse vertical. i se deconecteaz curentul de 9 3.3 Variante ale procedeului de sudare în baie de zgur Sunt practicate urm toarele variante: 1. Sudarea cu electrozi lamelari; 2. Sudarea cu ajutaje fuzibile; 3. Sudare în baie de zgur cu electrozi înveli i. Prin acest procedeu de sudare se practic baie de zgur . confer pieselor durabilitate, rezisten i înc rcarea prin sudare electric în Se folosesc o eluri aliate sau aliaje cu propriet i specia le, care la coroziune, refractaritate, etc. Materialul de adaos poate fi realizat sub form de sârm -electrod, electrod tubular cu miez pulverulent, ajutaje fuzibile, etc. sau pl ci turnate sau laminate. Se pot înc rca suprafe e plane i suprafe e cilindrice. În cazul înc rc rii suprafe elor plane, acestea sunt pozi ionate vertical. Procesul este amorsat pe o plac din o el sau grafit. Înc rcarea se realizeaz cu un electrod având sec iune mare. La înc rcarea suprafe elor cilindrice se vor folosi i electrozi profila i, pl ci sau evi. Parametrii regimului de sudare se stabilesc în raport cu cerin ele fiec rui caz de înc rcare, în func ie de formele constructive diverse i în func ie de echipamentele d e lucru disponibile. 10 Anexe i . S i i i ii î i 11 i . S î i i . I fl t l i i t i ii f i t ii 12 i . S l i lt t t i l , i . S l l i i lt l t i i . S j t j f i il 13 BIBLIOGRAFIE 1. ³Tehnologia sud rii prin topire´ - G. Zgur , D. R ileanu 2. ³Recondi ionarea pieselor ´ - M. R doi, N. Huzuru, .a. 3. ³Tehnologia sud rii metalelor cu arcul electric´ - T. S l gean 4. ³Agenda sudorului´ ± V. Berinde 5. ³Ghidul lucr rilor de sudare, t iere i lipire´ ± V. Popovici, S. ontea, .a 14