TEHNOLOGIA RECOLTARII

LAPTELUI IN SISTEM

ECOLOGIC

Paraschiv Gabriel

BOGAT ÎN VITAMINE ŞI PROTEINE, LAPTELE ECOLOGIC ASIGURĂ NECESARUL DE VITAMINE AL UNEI ZILE ŞI ESTE CĂUTAT DIN CE ÎN CE

MAI MULT ÎN ŢĂRILE OCCIDENTALE. ÎN ROMÂNIA, LIPSEŞTE DE PEPIAŢĂ PENTRU CĂ ESTE FOARTE SCUMP. LAPTELE NU TREBUIE SA LIPSEASCA DINTR-O ALIMENTATIE SANATOASA. ESTE BOGAT INPROTEINE, CALCIU,

FOSFOR, VITAMINE DIN GRUPUL B, VITAMINELE A, D ŞI E, ARE POTASIU, SODIU SI CANTITĂŢI MICI DE ZINC, FIER, SELENIU, MAGNEZIU, CUPRU ŞI

VITAMINA C. IAR LAPTELE OBTINUT DE LA ANIMALE CRESCUTE ÎN SISTEM ECOLOGIC, FĂRĂ ANTIBIOTICE ŞI CHIMICALE DE SINTEZA

PERICULOASE, ESTE MULT MAI SANATOS DECÂT CEL CONVENŢIONAL, FIIND MAI BOGAT ÎN ACIZI GRAŞI BENEFICI, ANTIOXIDANŢI ŞI VITAMINE.

NUTRIŢIONIŞTII SUSŢIN CĂ LAPTELE PRODUS ÎN CONDIŢII ECOLOGICE CONŢINE NIVELURI MAI MARI DE NUTRIENŢI ŞI VITAMINE FAŢĂ DE CEL NONORGANIC. E FOARTE BOGAT ÎN ACIZII GRAŞI ESENŢIALI OMEGA 3

ŞIVITAMINA E. „BENEFICIILE LAPTELUI BIO POT FI EXPLICATE PRINMODUL ÎN CARE SUNT HRĂNITE ANIMALELE. ACESTEA AU O DIETĂ NATURALĂ

ÎNTR-O MĂSURĂ MAI MARE, FIIND HRĂNITE CU IARBĂ PROASPĂTĂ SAU FURAJE ECOLOGIŞTII AFIRMĂ CĂ PRODUCEREA LAPTELUI ORGANIC E BENEFICĂ PENTRU MEDIU. PENTRU A HRĂNI ANIMALELE, FERMIERII ECO NU FOLOSESC PESTICIDELE ŞI ERBICIDELE CARE RĂMÂN ÎN AER, SOL ŞI

APĂ MULT TIMP DUPĂ CE SUNT FOLOSITE. PENTRU A FI CERTIFICATE PENTRU PRODUCŢIA DE LAPTE ORGANIC, ANIMALELE TREBUIE SĂ FIE

HRĂNITE CU CEL PUŢIN 80% NUTREŢURI ORGANICE PE O PERIOADĂ DE MINIMUM 9 LUNI ÎNAINTEA CERTIFICĂRII, APOI PENTRU ÎNCĂ 3 LUNI CU

100% NUTREŢURI ORGANICE.

IMPORTANTA LAPTELUI ECOLOGIC

ADAPOSTIREA SI HRANIREA VACILOR IN SISTEM ECOLOGIC Vacile trebuie să provină din gospodării care practică agricultura ecologică.

Introducerea animalelor (vaci şi juninci) din fermele neconvenţionale nu trebuie să depăşească 10% din efectivul total. Taurii de reproducţie pot fi procuraţi din gospodăriile convenţionale dacă după cumpărare sunt furajaţi conform regulilor ecologice.

Hrănirea Hrănirea se face pe baza furajelor obţinute în fermă sau cu furaje concentrate.

Furajele trebuie să fie din producţia ecologică. Dacă furajele nu sunt ecologice, pot fi achiziţionate maxim 5% furaje convenţionale (fără influenţa ingineriei genetice), pe baza unui certificat de scutire, în cazul în care a fost obţinută permisiunea de la autoritatea de reglementare.

O hrănire variată şi echilibrată este garanţia sănătăţii animalelor. Astfel, pentru vacile de lapte cel puţin 60% din cantitatea zilnică a ratiei constă din furaje proaspete, uscate sau însilozate.Numai pentru vacile de lapte cu o producţie mare de lapte, în primele trei luni de lactatie pentru o perioadă limitată de timp este permisă o cotă de 50%, astfel încât să nu se ajungă la un deficit de aprovizionare. Viţeii trebuie să fie hrăniţi timp de trei luni cu lapte integral, de preferinţă cu lapte matern. Aceasta înseamnă că viţeii trebuie alăptaţi de vacă sausă fie hrăniţi cu lapte integral.

Nu este permisă folosirea aditivilor furajeri sintetizaţi chimic pentru stimularea creşterii animalelor, manipularea proceselor metabolice de digestive sau tratamentele de prevenire a bolilor. Aceştia ditivi interzişi sunt antibioticele, factorii de performanţă şi de creştere, vitaminele sintetice şi aminoacizii, organismele modificate genetic şi derivatele lor.

Întreţinerea Păşunatul în timpul perioadei de vegetaţie este un

obiectiv în creşterea ecologică a animalelor. Pentru vacile de lapte sunt necesari cel puţin şase metri pătraţi de spaţiu în grajd pe cap de animal. Podeaua din adăpostul animalelor poate consta din podea perforată sau podea grătar, cel puţin 50%. Podeaua trebuiesă fie antiderapantă, boxele de odihnă să fie prevăzute cu aşternut natural. Accesul la furaje şi la apă trebuiesă se facă uşor pentrufiecare animal.

În agricultura ecologică este interzisă întreţinerea legată a animalelor pe tot timpul anului. Adăposturile moderne, sunt în mod frecvent prevăzute cu padoc sau cu deschidere parţială.Ecornarea sistematică a vacilor nu este permisă. Creşterea viţeilor singuri înboxe este interzisă, fiind necesar contactul social între animale.

În scopul de a organiza adăposturile pentru animale în conformitate cu regulamentele UE, mai multe obiective trebuie să fie luate în considerare şi unele cerinţe trebuie să fie îndeplinite.

Adăpostirea şi confortul animalelor. Principiul de bază în zootehnia ecologică este apropierea animalelor de mediul natural, aplicarea de metode şi tehnici care respectă tehnologia normală a animalelor. Adăposturile trebuie să corespundă cerinţelor fiziologice, igienice şi de producţie. Se vor respecta normele de suprafaţă şi de volum: 6 metri pătraţi/cap de vacă; 10 metri pătraţi/cap de taur; 1,5-5 metri pătraţi/cap de tineret; 25 metri cubi/cap (volum).

Animalele trebuie să aibă acces la padoc. Se preferă întreţinerea nelegată. Priponitul animalelor pe păşune este interzisă. Pardoseala trebuie să fie întreagă cu aşternut bogat. Se admite şi grătar pe zone limitate de depunere a dejecţiilor.

Microclimatul adăpostului. Acesta trebuie să ofere confort astfel: • temperatura 5-25 grade C; • umiditate 55-75%; • curenţi de aer 0,1- 0,5m/s; • gazele nocive în limitele admise; lumina 60 - 70 de lucşi, cu o

durată maximă de 16 ore/zi; • aeromicroflora redusă; • ventilaţia naturală trebuie să asigure schimbul de aer curat,

cca 120-250 mc/cap de vacă şi ora; • la păşune animalele trebuie ferite de insolaţii, ploi reci cu

vânt puternic şi grindina.  

Ingrijirea adaposturilor Un adapost pentru animale oricat de bine ar fi construit in

scopul respectarii normelor zootehnice si sanitar-veterinare nu poate asigura conditii optime de cazare pentru animale decat daca este bine intretinut. In primul rand asternutul trebuie scos de 2-3 ori pe zi, pe aleea de serviciu se va pastra zilnic var nestins, in amestec cu rumegus din lemn, care are rolul de a micsora umiditatea in adapost, acest amestec se va schimba ori de cate ori este nevoie dar nu se va duce la platforma de gunoi. Pe platforma de gunoi se va depozita numai balegarul si asternutul murdar. Gunoiul se va folosi dupa fermentare in agricultura, legumicultura, pomicultura. Pentru o mai buna luminozitate la fiecare doua saptamani se vor spala geamurile, iar saptamanal se va curata praful. Nutreturile nu se vor depozita in podurile adaposturilor, pentru evitarea incendiilor si deprecierea furajului prin aparitia mucegaiului. Furajele vor fi depozitate separat in adaposturi special amenajate. Vara se vor face reparatii, igienizare prin varuirea peretilor cu var alb care va asigura o lumina corespunzatoare in adaposturi. Adaposturile neangrijite influenteaza negativ starea de sanatate a animalelor prin: aparitia imbolnavirilor, scaderea rezistentei la boli si sporuri scazute in greutate.

Ventilatia adaposturilor Ca urmare a proceselor metabolice ale animalelor, a fermentarii sau

uscarii dejectiilor si a activitatii tehnologice aerul isi modifica proprietatile. Schimburile de aer dintre adapost si mediu se realizeaza prin intermediul amenajarilor si instalatiilor pentru ventilatie. Schimburile de aer viciat din adapost si mediu se poate realiza simplu si consta din guri deasupra fiecarei ferestre sau la o distanta de 2-4 m una de alta, cu dimensiuni de 25/25 cm la partea superioara a peretilor sau prin cosuri de aerisire ce pornesc din tavan si ies deasupra coamei cu 0,5 m, confectionate din doua randuri de scandura in care se pune un izolant rumegus de lemn cu dimensiunea deschiderii de 50/50 cm. Pentru a asigura ventilatia optima este necesar sa se cunoasca volumul de ventilatie, cubajul adapostului si coeficientul de schimb.

Volumul de ventilatie reprezinta cantitatea de aer care trebuie introdusa permanent in adaposturi, se exprima in m3/ora/animal.

Temperatura in adapost Bovinele sunt animale care isi asigura temperatura optima din

adapost. Nerealizarea temperaturilor optime in adaposturi influenteaza sanatatea animalelor prin producerea de boli, duce la scadereaproductiilor si intarzie reproductia la animale. Temperatura se poate determina in adapost de 3 ori pe zi: dimineata, la pranz si seara.

Umiditatea relativa a aerului in adapost Dintre conditiile de microclimat pe care trebuie sa la

indeplineasca adaposturile de animale se numara si realizarea unei umiditati normale in interiorul acestora.

Iluminarea adaposturilor Lumina este un factor deosebit de important in

cresterea anumalelor. Lipsa luminii influenteaza functionarea normala a glandei tiroide care duce la depunerea excesiva a grasimii. Lumina care o primeste un adapost se exprima intr-un coeficient de luminozitate care de fapt reprezinta raportul dintre suprafata geamului si suprafata interioara a adapostului. De exemplu 1 m2 de geam asigura lumina pentru 20 m2 de pardoseala. Iluminarea adaposturilor se face natural prin folosirea radiatiilor solare sau artificial prin folosirea lampilor incandescente, fluorescente sau mixt.

     

RECOLTAREA LAPTELUI ECOLOGIC(MULSUL)

  Igiena personala a mulgatorului – Mulgatorul trebuie sa se spele pe maini, inclusiv pe

antebrate, cu apa calda si sapun, pentru a indeparta toate particulele de mizerie din piele. Mulgatorul trebuie sa evite contactul intre mainile sale si lapte si totodata trebuie sa aiba grija ca laptele sa nu atinga echipamentele de muls.

Ustensilele folosite la mulsul manual – Laptele care paraseste ugerul vine in contact cu ustensilele de muls si poate fi astfel contaminat. In general, laptele care provine de la un animal sanatos si curat, muls in mod corespunzator cu ustensile curate, contine sub 280 bacterii/ml. Mulgerea necorespunzatoare si folosirea unor ustensile murdare creste considerabil numarul bacteriilor din lapte, neacceptat de UE si cu efecte negative asupra procesului de fabricare a produselor lactate. Bidoanele de lapte trebuie sa fie curatate corespunzator si pastrate in locuri uscate, ferite de praf. Folosirea unui filtru de tifon poate contamina laptele, daca nu este spalat si pastrat in conditii corecte. Temperatura laptelui (aproximativ 36 de grade Celsius) este propice multiplicarii germenilor, iar bacteriile ramase pe filtru se multiplica si contamineaza laptele filtrat ulterior. Filtrul trebuie schimbat cel putin o data pe luna.

Echipamentul de muls – In cazul folosirii echipamentului mecanic de muls, se impune un sistem adecvat de igienizare si curatare. Daca nu se indeparteaza in totalitate, in timpul spalarii, urmele de lapte sau daca pe conducte ramane apa, aceste situatii devin surse de contaminare cu bacterii. Toate imbinarile trebuie deschise in timpul spalarii saptamanale sau – daca apar scurgeri – imediat dupa muls. Ciorapii de muls trebuie spalati si verificati zilnic, in vederea indepartarii urmelor de lapte. O atentie speciala trebuie acordata partilor flexibile; in timp, apar crapaturi in care raman urme de lapte ce cauzeaza contaminarea. Dupa spalare, se urmareste eliminarea totala a apei si dezinfectantilor din sistem.

Bidoanele si tancul de racire – Laptele din tancul de racire trebuie sa ajunga la temperatura de 4 grade Celsius, in decurs de 2 ore de la muls si trebuie sa ramana la aceasta temperatura pana cand este receptionat de fabrica procesatoare. Prin pastrarea la rece, viteza cresterii numarului de bacterii este redusa.

Tancurile de racire trebuie curatate si dezinfectate corespunzator, inainte de stocarea laptelui muls. In timpul spalarii, se acorda o atentie deosebita agitatorului. La spalarea automata a tancului (CIP), agitatorul va functiona in timpul ciclurilor de spalare. De asemenea, o atentie speciala se acorda valvei prin care iese laptele, zona ce trebuie verificata riguros dupa spalare, datorita urmelor de lapte ce raman in acel spatiu.

Se va acorda o atenţie deosebită condiţiilor de microclimat (ventilaţie,iluminat etc.) şi de igienă din adăpost precum şi igienei mulsului. Materialele şi ustensilele de muls trebuiesc să fie adecvate şi menţinute

În condiţii optime de funcţionare. Curăţirea materialelor şi ustensilelor de muls se va realiza prin utilizarea unor  substanţe bazice (sodă ori potasiu caustic) sau acide (acid ortofosforic ori nitric), în concentraţiile prescrise de producător. Curăţirea ustensilelor va fi urmată în mod obligatoriu de o clătire insistentă cu apă.

Controlul periodic al pH-lui apei de clătiteste indispensabil. După spălatul complet al materialelor şi ustensilelor se impune o dezinfecţie atât a materialelor cât şi a spaţiului destinat depozitării acestora, de preferat cu apă oxigenată, proces urmat de asemenea de o clătire intensă cu apă.O atenţie deosebită se va acorda igienei ugerului înaintea executării

mulsului propriu-zis.  Depozitareaşi conservarea laptelui în ferme Laptele proaspăt muls se va depozita în vase ori bidoane Individualizate şi va fi refrigerat la temperaturimaimici de + 40C. Laptele poate fi depozitat şi în cisterne izoterme.Laptele crud destinat prelucrării, ca atare, nu poate fi depozitat în unitate

mai mult de 24 de ore, în astfel de cazuri se va efectuaîn mod regulat contolul temperaturii de depozitare a laptelui.În situaţiile în care laptele se prelucrează proaspăt şi intră imediat în procesul de fabricaţie (la cel mult 4 ore de

la încheierea mulsului), în aşteptarea colectării, laptele poate fi răcit numaipână la temperatura de + 80C, + 100C. În cazulîn care laptele urmează a fi prelucrat în cadrul fermei, se admite aplicarea uneiperioade de maturare a laptelui,

prin menţinerea acestuia la o temperatură mai mică de + 140C, în primele 12 ore de la încheierea mulsului.În această situaţie laptele poate fi păstrat maximum 48 de ore după efectuarea

primului muls.Colectarea laptelui ecologic se va efectua cu vehicule destinate în exclusivitate acestui scop. Acestea nu pot efectua colectarea în paralel a producţiei de lapte provenit de la animale exploatate în sistem convenţional.Spălareaşi dezinfectarea cisternelor se va efectua regulat comform reglementărilor.

Igiena transferului,stocării şi procesării laptelui în unităţile de prelucrare Laptele provenit din sistemul de producţie ecologic trebuie să poată fi identificat şicontrolat în orice clipă şi în orice fază

tehnologică, din momentul intrării în unitatea de prelucrare.              

RASE DE VACI CRESCUTE IN SISTEM ECOLOGIC

Cele mai raspandite rase care se cresc in prezent in Romania sunt: -Rasa Baltata cu Negru Romaneasca raspandita in special in zona de sud si sud-

est a tarii. -Rasa Baltata Romaneasca raspandita in Transilvania, Banat si Bucovina. -Rasa Bruna de Maramures raspandita in zona Subcarpatica. -Rasa Pinzgau de Transilvania are o arie mica de raspandire in zona muntilor

Apuseni, in partea de sud a Transilvaniei. Principalele caracteristici ale raselor de taurine din Romania: RASA BALTATA ROMANEASCA - tip mixt lapte – carne, talie mai redusa fata de Simmental - constitutie robusta - precocitate scazuta (prima fatare la 32-33 luni) - potential genetic ridicat pentru lapte (4.000-5.000 litri) - productie de lapte variabila in functie de zona (2.700-2.800 litri in gospodariile

populatiei) - aptitudini deosebite pentru productia de carne foarte buna (randament 54-58%) RASA BRUNA DE MARAMURES - precocitate medie – prima fatare la 33 luni - capacitate buna de valorificare a furajelor - lapte 2.700 – 2.800 l in gospodarii (potential 4.000 – 4.500 l) - randament la taiere 54-55%

RASA BALTATA CU NEGRU RAMANEASCA -omologata in 1987 - mai robusta, precoce - tip mixt lapte – carne - conformatie tipica de lapte - potential 5.500 – 6.000 lit - in gospodarii 3.500-4.000 l RASA PINZGAU DE TRANSILVANIA - se poate creste la altitudine - valorifica furajele din zona de munte - rezistenta la boli - lapte, carne, munca - culoare rosie cu dunga alba pe spinare    

MASURI DE PROTECTIE A MUNCII Se va respecta distantele de protectie sanitara recomandate fata de locuinte, cantine, birouri, pentru a

preveni transmiterea bolilor si a evita mirosul produs de balegar;

efectuarea instructajelor de protectia muncii legate de abordarea si contentia animalelor, instruirea asupra modului de transmitere a bolilor infectioase, virotice si parazitare de la animale si asupra principalelor lor caracteristici;

purtarea de halate si echipamente speciale;

existenta, organizarea si functionarea corespunzatoare a camerelor-filtru;

asigurarea unui microclimat corespunzator (umiditate, temperatura, concentratie gaze, praf), nu numai pentru animale si pasari ci si pentru om prin: functionarea corespunzatoare a instalatiilor speciale, evacuarea permanenta a dejectiilor si a animalelor moarte, repararea usilor si si ferestrelor;

interzicerea venirii in stare de ebrietate, a consumarii bauturilor alcoolice si a alimentelor in timpul lucrului;

iluminarea corespunzatoare a spatiului de lucru;

luarea tuturor masurilor pentru evitarea pericolelor de accidentare la lucrarile executate cu mijloacele mecanice;

interzicerea accesului persoanelor straine si a copiilor in adaposturile si padocurile de animale;

efectuarea controlului medical periodic al oamenilor si respectarea vaccinarilor;

amenajarea pentru ingrijitori a unor locuri speciale pentru odihna si servirea meselor, cu: instalatii de spalare a mainilor, recipiente cu solutii dezinfectante, trusa medicala de prim ajutor;

utilizarea in mod judicios a pauzelor si a orelor de odihna;

executarea sistematica a actiunilor de dezinfectie, dezinsectie si deratizare in adaposturi, folosind echipamentul de protectie specific;

stabilirea unor norme corespunzatoare de munca pentruca personalul sa lucreze cu intensitate si ritm normal;

precizarea unui program zilnic de lucru care sa aibe in vedere aplicarea corespunzatoare a tehnologiilor de crestere a animalelor, pauze corespunzatoare pentru odihna si servirea meselor de catre lucratori, folosirea integrala a timpului de lucru realizand astfel si un nivel ridicat al productivitatii muncii;

camerele-filtru reprezinta o componenta obligatorie a oricarei unitati zootehnice, organizarea si functionarea corespunzatoare a acestora impiedica transmiterea de boli la animale si oameni (pesta, febra aftoasa, pseudoturbare, etc);

la intrarea in fiecare adapost de animale trebuie amplasate dezinfectoare pentru picioare, iar la intrarea in unitatea zootehnica un dezinfector tip sant, prin care in mod obligatoriu trebuie sa treaca orice mijloc de transport care intra sau iese.

CONCLUZII Produsele bio, considerate un lux din cauza preţurilor mari, sunt recomandate

de nutriţionişti pentru că nu conţin substanţe chimice care atacă organismul. Alimentele bio sau organice sunt produse de origine animală sau vegetală care au

fost obţinute fără utilizarea substanţelor chimice sintetice sau a componentelor modificate genetic, nu au fost expuse iradierii, iar în urma producerii lor mediul înconjurător nu a avut de suferit.

Chiar dacă au un preţ ce îndepărtează mulţi clienţi din faţa rafturilor, produsele bio sunt mult mai sănătoase decât cele pe care le consumăm în mod curent. In România lipseşte însă o cultură a consumului sănătos, ceea ce face ca nici cei cu bani suficienţi să nu fie atraşi de alimente bio.

Ar trebui ca oamenii sa fie mai informaţi în legatura cu aceste produse care sunt extrem de sănătoase şi atunci probabil populaţia ar consuma mai multe produse bio.

Sunt mulţi oameni care nu se uită la calitatea produselor, doar la diferenţa de preţ dintre produse şi majoritatea le aleg pe cele mai ieftine,dar câteodată nici produsele mai scumpe nu au calitatea conform preţului.