tehnologia materialelor - mihai voicu (indrumar de laborator)

80
Mihai Voicu Claudia Borda AI. Dumitrache-Bujinski Marius Dumitras lonel Grecu Marinela Marinescu Ang&la Minca Dan Nitoi Antoanela Stranutu lonelia Tonoiu TEHNOLOGIA MATERIALELOR A Indrumar de laborator

Upload: george-ichim

Post on 07-Dec-2014

415 views

Category:

Documents


58 download

TRANSCRIPT

Page 1: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

Mihai VoicuClaudia Borda AI. Dumitrache-Bujinski Marius Dumitraslonel Grecu Marinela Marinescu Ang&la MincaDan Nitoi Antoanela Stranutu lonelia Tonoiu

TEHNOLOGIA MATERIALELORA

Indrumar de laborator

Page 2: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

Mihai Voicucoordonatorullucr.arii

I udla BordaAI xandru O&Jmitrache-RujinsklMarlus Oumltra~lonel GrecuMarlneta Ma(inescu

TEHNOLOGIAMATERIALELOR

Angela MincaDan NitoiAntoanela Stranutulonelia Tonoiu

'[NDRUMAR DE LABORATOR

Editura BREN,Bucuresn

1999

Page 3: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

Copyright © BREN. 1998·Teate drepturile sunt rezervate editurii

Adresa: BRENStr. Lucacesti nr. 12. sector 6BucurestiTel/Fax: 223.43.47

637.21.55

Bun de tipar: 1-02-1999ISBN 973-9427-20-0T'ipar: BREN PRODIMPRIMAT IN ROMANIA'

, .

I I II{NIIIIIIIIIII

Indemn pentru studentii din anulI.

Un grup de tinere cadre didactice a intocmit acest indrumar pentru a vii ajutain~elegeti rnai usor tehnologia, insistand mai mult asupra notiunilor de bnz

lolosite in acest domeniu,Stirn cii ingineria este mult mai dificila debit alte domenii in care, pout ,

progatesc sau nu, prietenii vostri. Va trebui, deci, sa.munciti mai mult dec t IP ntru a va face mai usoara munca, rioi vii recomandam sii luati aminte la spubll.trdnllluiConfucius:

Spuneti-mi §i 0 sa uitl

Ariiuui-mi §i 0 sii-mi amintescl

Implicati-ma §i 0 sa intelegl

Asadar, implicati-vasi timpul va trece cu folos. Daca nu. veti proceda astf I,v va fi aparent mai usor, dar trebuie sa fiti constienti cii intr-un feI sau altul, malII evr me sau mai tarziu, veti fi singurii care veti plati."

Cat despre noi, noi vom ramane cu gandul trist ca, indrum spre 0 lupta dill ,

'Iltrecut pe la noi ~i nu v-ati luat armele pe care vi Ie-am oferit!

Autorii

Page 4: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

Lucrurea

Materiale metalice utilizate in constructia de masini

l'icopul lucrarii: Cunoasterea principaleJor materialefolosite in constructia demusini, a destinatiei acestora, precum ~i a simbolurilorcu care ele sunt indicatep' dcsenul de executkal pieselor la confeqionarea carora sunt folosite. .

1. Notiuni generale.Ll.Definitii, Terminologie.

Material metalic - material sub forma de metal tehnic pur sau aliaj metalic.Allaj metalic - combinatie chimica sau amestec obtinut,. de regula, prin

topir'ea impreuna a doua sau mai multe e1emente, dintre careeel putin unuleste metal. .- element al unui aliaj ce predomina cantitativ In cornpozitiaacestuia.- element al unui aliaj ce este introdus In scopul de aimbunatati proprietatile fizico-chimice, mecanice sitehnologice ale acestuia. .- elemente prezente ocazional in compozitia unui aliajmetalic mai ales in procesul de elaborare al accestuia.- fierul tehnic pur sau aliajul metalic al carui component debaza este fierul, componentele de aliere fiind dintre cele maidiverse; . . . .- aliaj metalic al carui component cle baza este fierul,componentul: de aliere principal fiind carbonulin proportiede pana la 2,11 %, celelalte componente. de alierincadrandu-se intre· anumite limite. Contine elementinsotitoare ea: Si, Mn, S si P. Pot fi livrate eu garantar 1\

caracteristicilor mecanice si/sau compozitiei chirnice.- otel-carbon in a earui compozitiechirnica au fost introdusein mod voit eomponente de aliere a carer procent total nudepaseseste valoarea de 5%, iar fiecare component de alierein parte este ontinut In anumite proeente.

Ot I medlu aliat - otel-carbon III II 'IInll rnp zitie chimica au fost introdu-sin mod volt ('011'11111I 1111 d IIi r a aror proc I1t t talv II'i 11. I \11 "" 10" II, II I (U" 'on p n nt d nli r 7n

II (1111\11111 lit 11111111II pllll III'

Component debuzli .Component deI Here

IClemente,nsotltoareMaterial metalic~ ro

( )tlll~carbon(h allat]

Of I slab aliat

Page 5: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

I' ,/. ,/,,1 11/, ,,,11., ''''''1//, //1.,11,,/11I, rl" d, III" /111

0(,' 111111"Iild

0ld-t'nrboll decalitatc

Ccmentarc

Jmbunatafire

Calire

Revenire

Rcvenire joasa

Revenire inoltli

OJ(11 rent ruIII1'Ulllllll'

o\el-l'nrbon in a dirlli compozitic chimica au lost introduseIII mod voit componente de aliere a carer procent totaldepascstc valoarea de 10%, iar fiecare 'component de alierein parte este continut in anumite procente.

otel-carbon (nealiat) folosit numai cu aplicareatratarnentului termic sau termochirnic ~i carora Ie suntgarantate atat.. compozitiu . chirnica cat ~i .proprietatilemecanice corespunzatoare tratamentului respectiv sau otel-carbon ce corespunde obligatoriu unor conditii suplimentaremai severe pentru verificarea calitatii decat ace lea prescriseotelului carbon obisnuit, Piesele realizate din otel carbon decalitatesunt supuse fie cementarii daca continutul de carboneste de pana la 0,25%, fie imbunatatirii daca continutul decarbon este peste 0,25%.- tratament termochimic ce consta in imbogatirea In carbon astratului superficial alpiselQr din otel prin incalzirea ~imentinerea lor la 0 anumita temperatura (800 ... 900°C) intr-un mediu carburant solid, .lichid sau gazos. Dupa aplicareaacestui tratament termochimic, prin calirea si revenirea joasaa pieselor, stratul superficial devine dur in timp ce miezul

. lamane tenace.· . .- tratament tennic aplicat peselor din otel cu scopul

. irnbunatatirii proprietatilor mecanice ce consta dintr-o calireurrnata de revenire inalta. . .- tratament termic aplicat pieselordin otel ce consta Intr-olncalzire ~i mentinere la 0 .anumita temperatura(700 ... 9QO°C) urmata de racirea brusca In hili de apa sau uleiprin care se urmareste obtinerea unor anumite propritatifizico-mecanice ale pieselor calite,- tratamentul tennic aplicat pieselor calite prin incalzirea la 0

anumita temperatura, mentinerea la aceasta temperatura 0

anum ita perioada de timp, urmata de racirea cu. vitezaadecvata In anumite medii ~i care urmareste eliminarea saureducerea tensiunilor interne dezvoltate In piese la calireodata cu reducerea fragilitatii si marirea tenacitatii acestora.- revenirea la care temperatura de incalzire are valori del80 ... 2500 ,iar racirea se face lent.- r v nir In are temperatura de incalzire are valori de

00, .. 7()()tl( •• iar r cirea se poate face lent sau accelerat.01 I II Hunt p ntru prelucrarea pieselor pe masini

IIUhlllllih I pit lucrubilitatea prin aschiere ~i calibilitatea11111 lihl lid fllopdd [ile ichnologic c I mal irnportante aleII \11 11

(* I '\I '011\11111\ Ildll III dl' (. \I lion (\.:1:.1. O.7(Vo) I stinutrculiz rii sculelor 1\ chi 10 \I • utilizat In procesul t shnolog].de prelucrarc III .anic II div 'rsclor piese.- 0101 aliat eu Cr, Y, W, Si, Mn si Mo, componentc de ali I'

care impreuna cu carbo.iul forrneaza carburi dure ell

consecinte de crestere a duritatii acestuia.- otel inalt aliat cu Co, Mo sau W cu proprietatea c~ i~ipastreaza duritatea panaa la temperaturi inalte, ceea ccpermite sculelor aschietoare realizate din acest material Alucreze in regimuri intensive de prelucrare.- alia] metalic al carui component de baza este fierul,componentul de aliere principal fiind carbonul in proportiede (2,11...6,67%). Contine elemente insotitoare ca: Si, Mn,S ~iP.- fonta obtinuta in furnal din materia prima compusa dinminereu de fier si de mangan, carbune ~i fondanti.- fonta bruta destinata pentru obtinerea otelului.- fonta bruta destinata pentru retopire ~i turnare in piese;mai numeste si fouta de a doua fuziune. .- fonta in structura careia carbonul se gaseste liber sub formade grafit si care da acesteia culoarea cenusie, de ..la care Iivine si numele.- fonta in structura careia carbonul se gaseste liber sub formade grafit ~i care da aeesteia culoarea alburie.

. - fonta care se obtine prin tratamentul termic demaleabilizare a fontei albe, ceea ce produce descompunereacementitei ~i separarea grafitului. Deosebim fonta maleabilaneagra; fonta maleabila perlitica ~i respectiv fonta maleabilaalba, .

. - fonta aliata cu Cr, Si si AI, cu rezistenta mecanica ridicatala temperaturi inalte.:- fOfita cenusie, fonta cu grafit nodular sau fonta maleabilacu proprietati de rezistentaridicata la uzura prin frecare.~ fonta cenusie cu 0 'structura metalografica in care grafitul sgaseste sub. forma lame lara ~i cu proprietati mecanicsuperioare fontelor cenusii obisnuite.- aliajul metalic ce nu contine fier.

110,/ ,/,,/, ""'/11/1, r """,/,1' ,,, , /I/"/fI', (/11 ,/ ""'1'''/

- material metalic neferos realizat prin alierea cuprului, cacomponent d hilI'., u zincul,- material III tulle II Ill'O n nliznt prin alicrea cuprului, en

ompon nl II h I I III 111111111(111'1)1I/'. CII naniu), aluminiu(bronz '11111,1111111111 1111'111I1111 (111111111'11 plumh).

O~l'll'lIrhonpentru cull'

O,d aJlnt pentrueule

0fe} rapidpcntru scule

Fonta

Fouta de primafuziune (bruta)Fonta de aflnareFonti pentruturnatorieFonta cenusie

Fonta alba

Ironta maleablla

IIuntA eu grafitnodulartron tA antifric-[luneFcmtA turnata inpi '/Ie pentru"u.!lIni-unelteMllterlal metalicJI IerosAhHnA"run1.

Page 6: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

III 1/111,',11/'" """"/1,,, 11//1/,/1,' I" ,,,1/\/,,,,1''' ,I,' "'/I~/II/

\ lln] 1111 Cifrict i-"11('

- alia] a carui component de baza este staniul, plumbul saualurniniul rezistent la uzura prin frecare, destinat constructieilagarelor si cuzinetilor.- aliaj pe baza de Sn si Pb pentru "lipirea moale" laternperaturi sub 450°C sau. pe baza de Cu si Zn pentru"lipirea tare" la ternperaturi de peste 450°C,- norme de stat elaborate de "Oficiul de Stat p.entruStandarde" cu caracter de lege pe teritoriul tarii noastre, cereglementeaza calitatea, caracteristicile, forma ~i alte conditiice trebuie indeplinite de un material, procedee de masuraresi incercare, masina sau utilaj, bun de larg consum etc.

"Iillj tic lipit

Stnndu I'd de Stat(STAS)

Notatia consacrata pentru un standard de stat are forma:

ST AS ~ ,'----:--

<,:--------i Numarul standardului '-

1.2. Continutnl unui standard de stat referitor la materialele inetalice .

date:Standardele referitoare la inaterialele metalice cuprind de regula urmatoarele

- Denumirea materialului ~i modul de simbolizarea acestuia;Marcile de materiale ~i compozitia chimica a lor;

- Proprietatile fizico-chimice, mecanice, tehnologice ~i apecierea lor;Forma de livrare, dimensiuni si modul de marcare. .

2. Clasifl.carea materialelor metalice utillzate in constructla de ma~ini ~lslmbolizarea standardizati a acestora

", ••,nl , ", I,jl/, I"',ltll ,,,, "mltll' ,I,j ,It' /11/1 1111

It lont lor. SlmhohuUl1 hlllel" tlll:l h' IIfl'n-nh:.

IF~mte

nte speciale pentru turnatorie STAS 882-68

Fonte pentru afinare STAS 882-68

Fonte silicioase STAS 882-68

simbolliteralnUlnarul de ordine din STASI4-----'

:Fonta cenu~ie tumata 1n piese STAS 568-S2 .

Fonta turnata in piese pentfllli1a$ini-l~nelt~.STAS 8541-75 ..

1--_-l··F:on~amaleabiliitUrnata inpiese StAS 569-79

, IlItI~ateInplese,

;Fonta antifrictiune tumata illpiese'----1 STAS 6707-73 .

Fx# ## A-#Fgn # # # A - #Fm###A-#

Page 7: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

I' JIIIII/'rl/l/~ I/I/"t!.f!::.'·/III(J.'·/'f '" ("IIIVlfII/'f/1I ,I., 1/1" /1/1

2.2 Clasificarea otelurilor. Simboluri standardlzate aferente

a)Dupa criteriul destinatiei:

de constructie

pentru seule

b) Dupa compozitia chimica:

nealitate 0.25 0.1'," 0.8.... 0,5'

0..4<0.05

MnSi

Oteluri, aUa;te~

slab.:aliate,

mediu, ~liate

inalt.aliate

continutul de. carbon t§utlmI:de.%]-simboluri ale componentelordealiere , ._.~ ,

cOlllinl.ltul ultimului component de aliere indicat [zecimi'de %]

1.'-"

M""'IIt'/""II'I/,/I/I'I,,/I/,/I, 'If / /11/\1111/'(1/1 d, 11/11 '"' II

t [cl uv istcnt 'a coroziun 'IItl\lll, Ii:lit'STAS 5(0/)-1{0

cfind %J> .••0.04 RCA /III •. 'Icand %P>0.04 R 'B # 1/ ...

( 'IItit tinuticl'I'Ill'l'oil.lJIll' 'il'.uHi

simbol literalrezistenta minima la rupere prin tractiune [daN/nun2] 1+-__ -'garantarea altor proprietati sau a compozitiei chimice.

-otel beton nealiat STAS 438-80aliat

-simbol literal- rezistenta minima la tupere prin tractiune[ daN/.rr1ll12]1+-__ --'

I----j -oteluri inoxidabile si refractare STAS ] 1523-80-oteluri rezistente la coroziune ~irefraetare

'. prelucrate la cald STAS 3583-80

'## .....••..• ##

~'rezisterita la obosealala temperaturi scazute- rezistentaminima la rLtper~prin tractiune [daN/mm2] .

- simbol literal

I-=~_-j ;""Oje1uricarbon.penfl1l1'lev isrxs 8] 83-80. otel'uri aliate pentru Jt;vi ST AS 79l-80ott!Iuri iD:oxidabiIe pentrtHevi,STAS 10322-80,

- continutul de carbcn [sutimi de %J -~'simboluri ale ccmponentelor de aliere

llltl}inutul ulti)tlului component d~.aliere indicat [zecimi de %J

continutul de carbon [sutimi de %]slrnboluri ale componentelor dealiere

I 11I1111111tuiultimLlluicomponent de aliere indicat [zecimi de %]

Page 8: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

14•..!.!.:!!.!!!!tlle ,!!.elil//CC lalll.f/ie 'Ir ("(I1/.<lrtI':(/(( tie ma~·III/.

I-stare;'suprafe~ei (L-Jamina~ la cald; C-coj~t; T-tras)- eventuala prezenta a manganului 1+-------,

l -conti.nutu! d.e ~arbo.n [sutimi de %] . 1+-----,. - S1mbol literal----

-oteluri nealiate pentru automate. . STAS1350-80 ..AUt ## (Mn)~..

- oreluri aliate eu plumbpentruautomate'I----hL# #Pb gau # # ... ##PbSTAS J 1521-80

simbol literal .rezistonta minima Ja rupere prin tractiune [daN/111m2]continutul.de carbon [sutimi de %J

. simboluri ale componeutelor de.aliere .continutul principalului component. de aliere indicat

,ltimui.tzecimi de %] .' ,.' '.

M,,/nl,,/t' ""'I"I/,.~ I"""'/~ ,,, I "//'/',4/ "11" "", tnt

garantarea altor proprictatl mccaniccrezistenta minima Jarupere prin traqiune[daN/mm2]prezenta vanadiului (0.05 ... 0:07%)simbol literal

ud 'stina~icI 'neralapl'ocizata

R ## ....RV##

-## # # .

Page 9: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

I" I/III,',J"I,' ""'/11/1",'1"/1/,//,, in (''''",IIII,'!II'.!.''' /II/I~"~' .'

------.zrosimea nominata a tablei [sutimi de mm]pecifice standard de magnetizarc [sutimi, de W/Kg1

- simbol literal~--

- otel electrotehnic pentru table ~i benzi eu Fe M# # -# #graunti orientati STAS 11526-80 - TEM 1*#....

si neorientati STAS 11508-80 , BEM## ... ,

J- simbol literalzistenta minima la rupereprin tractiune ]daN/inm2] I~

sa de izolatie(CO~Iara izolatie.Cs- izolatie organica;5- Izolatie anorganica)

r~-'--'--gL.~Il'rderile s

~destinatiegeneralarecizata

[jre- cIa, C

- otelud pentnr,autot:\lrisme IDfWiid30b(miitci asiIpil,ate dupa l.icenfe frap.ceze),, ,:9u ::..;

\lestinafie:"speci~la'

, "Z.2.2. Oteluri de constructie turnate

, '

M"I",/"/,' 11I,,/,,1/, "/11,,111, ,", """"",/"

2.2. l. 0ll-hll'l pt'lIll1

r (II ·luri carbon pl!ntrtl . cuh x II 1/00 IHI I- simbol literal

- continutul de carbon [zecinii de %]

-ote1uri aliate pemtru scule STAS 3611-88 't-------jL--,-_-.-_-,---J

- continutul de carbon [sutimi de %] ,- simboluriale componentelor de aliere

~ continutul principalului component de aliere indicat, ultimul [zecimi de %] : ,

- oteluri rapide pentm scule STAS 7382-801--:---;------1

,., "'- simbolliteraI h' I,

- Quniartii de ordinedin STAS

-oteluri pentn; pUe ST.f~S~'lG69-68, ..' ..).;,. .'. . ~.,

,.1. Clasificarea materialelor metalice neferoase, Simboluri standardizate

•• 1. uprul ~i aJiajele sale

=simbol ;iiepil'; :' '-'; ,,:.~ radul de puritate (cohf~ilUttirdeCu) [o/~Jl+--------1

Page 10: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

I" "'"1,',1"1. "".1,111", 111111,1(,'f" "III/'(III/'rl" d., IIIII~/I/l

- bronzuri ell staniu deforrnabile STAS 93-80

A Iiajc cI~ . - simbol literalcupru - continutul de staniu (max 10%)."

dt'l'on:~_l~ile . - e~nfirrutul de componemte de aliere[%}

- bronzuri de alurniniu deformabileSTAS 203-75

- bronz cu plumb STAS 1512:76

- simbol literal- conjinutul de plumb [%]

- 'OlqilllHlII d (O'll1POIl nt d ali

/II/fr/"/f' ",,-(,,1/. 1"""/11' '" ",,, IfII'i"'" ",., III' 1"

2..1.2. Alumlnlu! InJllljrlc III

Aluminiul tchnic pur STAS 7(,07 7) ,~

- simbolliteral- gradul de puritate (continutul de AI)

Aliaje de aluminiu deformabile STAS 7608-71 .

- simbol literal- continutul de carbon [sutimi de %}

Aliaje de aluminiu turnate in pieseSTAS 201~8b.in forme pennanente

'in forme permanentesub resiune

.ATN.· ..# # #.# ... # #Te ...# # # # .. ,# #TP~,;'..# #, ..# #~.. # #

... 3. Zincul si aUajele sale

Zincul t~ic:p1l:r:STAS;648-68 ,

- 'simbol ce"pqpr,iuge'certtinutul de, ~ihc'~i'~alurniniu; restiil reprezentfuid cuprul[%] ,f<iI.1----.:...---1

1 .. ~~ •

. .4. Aliaje antifrlcttune

Aliaje antifrictiuneSTAS 202-80

- simbolliteral~continutul de componente de all re [%]

Page 11: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

20 Mala/afe metutice fotoslte 'f/ COf/Slmer/a fie 11I11$1111

2.3.5. Aliaje de lipittntru lipirea rnoale (Sn-Pb) rd -, ~~ ST AS 96-80

___=-lPl H B Pb # # Sn ... # # # - # # # '\~ pentru lipirea tare' (Cu-Zn) ~ B Cu # # Zn ... # # # - # # #

, ST AS 204-77

- simbol ce cuprinde continutulIn componente de aliere [%]

- temperatura liniei lichidus (0C)..,temperatura liniei solidus (°9

2.3.6. Alte metale ~i aliajeMagneziul si aliajele sale

Alte metale si aliaje Titanul si aliajele salePlurnbul si aliajele saleNiehelul ~i aliajele sale

3. Exemple de simbolizare standardizata a materialelor metalice

RCA37

SIMBOL' INTERPRETAREA SIMBOLULUI \.FX3 I Fouta speciala pentru turnatorie eu numarul de ordineJ In STASOL32 Otel de constructie eu destinatie generals neprecizata avand

rezistenta minima la rupere !a tractiune de 32 daN/mm2

Fe 400 Fonta cenusie avand rezistenta minima de rupere la tractiune de, 400N/mm2

.

TEM43 Otel de table pentru electrotehnica ell graunti neorientati eurezistenta minima la rupere de 43 daN/mm2

Otel rezistent la e~:~~~~~~ ~~~s~~!:2rezist:nta minimar---------~r_------~t-A__U_T__1_2__ -+ ---'0'--1)t_~el_'p_'e_n_tru__'automateeu O.l2%C. OSC 8 Otel carbon pentru seule eu 0.8%C

13 Cr Ni 17· Otel aliat cu cram si nichel avand 0.13 %C si 1.7%CR 37 Otel pentru table de recipiente sub presiunepentru temperaturi

. . scazute eu rezistenta la rupere de 37 daN/mm2

OLT35 Otel pentru tevi avand rezisfenta minimala rupere prin traetiune de 35 daN/mm2

Fr Cr 1.5 Fonta refractara aliata ell 1.5%Cr40 Si 17 A Otel aliat pentru arcuri avand O.4%C si 1.7%SiAT PSI 5 Aliai de aluminiu pentru tumare sub presiune eu 5%SiT 105 Mn 120 Otel aliat tumat In piese ell 1.05%C si 12%Mn

_Gu Zn 281I Sn 10 Zn 2

Alama eu 28%ZnBronz eu staniu avand 10%So si 2%7.n---------=~~~~

ltud nt: ...................•.

'II I I ••IAn .... rupa

t. DcOnitii ~i notiuni de bad:

2. Simboluri de materiale (Ia indicatia cadrului didactic)

Imbol Semnificatie

Page 12: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

22 Materiale me/flllet'jolnsile fn constructla fie nra..!!"/.

Sernnificatie

1'11'\" 111/1/,<

, LucrareaPlESE FINITE

1l1111ucdirii: cunoasterea pieselor finite in vederea stabilirli tehnologiei defabricatie, " '

I.Notiuni generale

I, t. Deflnitii ~i termlnologie

J>lesA- elementul de baza al unui ansamblu care constituie un produs (masina,1"\1 lit, bun de consum etc.).

Pies A finita - piesa rezultata In urma unui proces de fabricatie ~i carlit! pllneste conditiile pentru a fi montara intr-unsubansamblu sau ansambluI 11110 lm: pies a gata).

ompozitla piesei .; compozitia materialului piesei.

, tructura piesei - structura metalografica a materialului piesei.

lormi (a piesei) - notiune complexa incluzandv configuralia suprafetelor,III llit r a (dimensiunile) acestora, precizia geometries (tolerante, abateri de forma,ulllli ri de pozitie), rugozitatea suprafetelor, Insu~irile stratului superficial (durificat,

"I' I, metalizat, etc.).' ' ,

Punere in forma modalitatea de realizare practica a conditiilor impus1111lilt l piesei .

•aracterizarea unei piese finite se poate face prin forma, ' compozitlIlmlllf .

Structura

Page 13: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

24 Plese flnite

2.Analiza morfologico-fuDcfionala a une] plese (exemplu: " Corp de tagiir ")2.1. Identifi.carea suprafetelor piesei

• Se schiteaza piesa.• Se identifica suprafetele distincte. ~i' se aeordafiee.~.a, un, simbel

( 81, •• " Sn), cain figura L

81-

Fi'g. '1~Idenf.ificarea Sui~,rafefelor

• Se inscriu in tabelul f:' ;inib'@lul; .feiul~i dimensiunile supFafefelor: Se. potf@losi,schite'ajtltatearein eare,se'trey.dimimsitilnil~·RiCilsefor;(fig.2);ModuIdereprezentare gntficapoatefi orieare: pt0ieGfiea'xorio~etrita:; .~rtegoR!}l!etc.

Fig. 2. Intinderea suprafefe'lor

/'/"\"///11/,

2.2. ApI ,tf "'1'11 '" 'ul II [Ii suprafctelor (vt'/.i 1\11~·••,t\ '1'., I )

• Pcn(I'LI ficcarc suprafata In parte se apreciaza rugozitatca pl'iJl. '()I~lP(lI'IIIi' '\Irugozitatea unor suprafete etalon. Cornparatia sc race ell 0 hiul lib 'I' WIll (,\1

microscopul stereoscopic.• Se inscriu valorile rugozitatii in tabelul 1.

2.3. Analiza functionala a piesei

• Suprafetele pieseise impart in categorii, dupa schema:

functionale de lucru

Suprafete de legatura

tehnologice de asamblare

Definitii:- suprafata de lucru - suprafata care asigura piesei indeplinirea rolului

functional. In figura 1, suprafetele 8 11 ~i810 care vin in contact cu arborele carelucreaza in lagar (fig.3);

Fig. 3. Rolul functional.

- suprafilta de asamb!are ~ suprafata care serveste la p~zitionarea piesei fata delte piese ale ansamblului. In figurile 1 si 3, suprafetele S 1 ~l 85;

- suprafa!a de legatura - suprafata auxilia:a care face legatura intre celelaltuprafete sau asigura grosimea peretilor piesei. In figura 1, to ate celelalte suprafe]

\' If' , nu intra intr-una din categoriile de mai sus;

Page 14: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

. . ~ s.uprafata teh~ologica - suprafata careA

are drept scop usurarea prelucrariipiesei printr-un anum It procedeu tehnologic. In exemplul de fata nu exista asemeneasuprafete. .

• ~e an~1i7eaza supr~fetele. functionale ~i se identifica elementele care asiguraindeplinirea rolului functional: .. - rugozitatea (anexa T2.l);

- abaterile de forma (anexa T2.2);- abaterile de pozitie '(anexa T2.3). ,

~e inscriu in tabel valorile recomandate pentru aceste marimi.In exernplul de fata se identifica urmatoarele conditii ~i se fac urmatoarele

recomandari:

- rugozitate mica pentru S 11 (de ex. Ra= 0,8 ... 1,6 urn) pentru a avea 0suprafata de frecare neteda; . .

- rugozitate mica pentru SI (de ex. Ra = 1,6 ... 3,2 urn) pentru a avea 0asezare buna a lagarului pe suportul sau; .

- planitatea suprafetei S 1 ( de ex. ""',o="'-, 0-,1-0~1); . . •- paralelismul suprafetei S 11 cu baza S 1 ( de ex. I // I O,OSiIOO W );- perpendicularitatea suprafetelorS 10 ~i S11(de exl.t.1 0.021 Blvezi fig.4).

Fig. 4. Conditi! pentru suprafetele functionale

. 3. Identificarea materialulut piesei

• Se folosesc. urmatoarele surse de informatii: '.''- proprietatile materialului (culoare, aspectulsupraiete10t prelucrate,

duritate etc.); .' .' . , . .. - rolul functional al piesei; .- documentatia care Ihsote~te piesa,

• se stabileste cIasa materialului si;eventual, se specifica marca acestuia.Acestea se inscriu in tabelul centralizator. Pentru piesa din exemplu,materialul este 0 fonta cenusie, marca posibila Fe 300.

"It,« 11"'1

4.ldc:n. 1I •••• u IIIe cl

• Sv lulo t I 111111 tonrele surse de informatii:- ntln, l' III .tnlograflce:- proprietatile materialului (aspect, duritate);- rolul functional al piesei.

• Se inscrie structura in tabelul centralizator.In exemplul de fata, structura probabila este specifica fontei cenusii cu

grafit lamelar.

5. Stabilirea posibilitatilor de punere in forma

• Forma piesei se poate obtine prin:- schimbarea starii fizice a materialului (de ex., prin turnare);- schimbarea starii chimice concomitent cu schimbarea starii fizice (d

x. cazul pieselor din materiale plastice);- prin redistribuirea materialului (de ex., prelucrarea prin deformare

plastica);- prin indepartare de material (de ex., prelucrarea prin aschiere);- prin adaugare de material (de ex., sudare, Iipire, metalizare etc.).

• Pentru a alege una din variante se folosesc urmatoarele surse de informatli- forma piesei;- natura materialului piesei;- existenta unor suprafete tehnologice.

• Se inscriu In tabelulcentralizator, procedeele de prelucrare care asiguraobtinerea formei.

~n cazuI corpului de lagar, procedeele sunt: - turnarea;- prelucrarea prin aschiere.

6. Modul de lucru .

• Studentii se pot afla In una din urmatoarele situatii ( la precizarea cadruluididactic ):

- sa caracterizeze 0 piesa finita pe baza unui desen de executie complet;- sa caracterizeze 0 piesa finita reala, in vederea refabricarii ei.

• Indiferent de situatie, se vor parcurge etapele 2 ... 5 din prezenta lucrarc,datele obtinute fiind inregistrate ca in tabelul 1.

Page 15: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

~('.\I.'J'''II'·.

" >-l>6'

Tabelul 1.

")

I'kft! fln/".AII~ ,,'I' .1.

Rugozitatea suprafetelor

Rugozitatea suprafetelor este definite de absamblul microncrcgularit!~i1or dforme diferite, relativ apropiate, luate la scara microgecmetrica, pe 0 lungim dreferinta "I ". '

Pentru evaluarea cantitativa a rugozitiitii pieselor se folosesc criteriilo dmasurare stabilite de STAS 5730/2-85 si ST AS 5730/3-75, dintre care eel rnai dfolosit criteriu este abaterea medie a microneregularitatilor R, (criteriul Ra)·

Abaterea medie a microneregularitatilor R, reprezinta valoarea mediordonatelor Yb Y2, ... , Yn ale punctelor profilului efectiv fata de linia medi

profilului:

•II

II

+y Linia exterioara a profilului

x

Yi.o-- J

- ,Fig.I. Criteriul n..

iti STAS 5730/2-85 sunt prevazute 48 de valori pentru Ra (intre 0,008!-Lm ~I400!-Lm),prezentate In tabelul 1.1.

Valorile, in um, ale parametrului R, Tabelul1.l.

,0' oci&/, ":~ : : t .D'O:S,O.t"",: "l,," 0' 320 2 0'00' ' 1250'0 80 000

0,010 0063 6;400' ,i, 2500 16 000 )00 000

;'O,OI;:!',.;,:h };,::' 0,080 0500 ,320'0 20 DaD 125 000

0016 '0 l00;~,,!!>:~JC ' 0630 4000 250'00 160' 000

0020 0125 !~OI\DD~; ,d' '~, 5,000 32 0'00 200 oM"0 02S''1'"~',;,,~_ 0,160 1,000 ,6300 40' 00'0 t~~I()O()

00'32 :0 20'0 ,'i":,;" ~~~. 1,250 8,000 50 000 J () OO() -00'40' ,0250 1'1qoo':~'('~~4){,10000 63 000' ~O()000'

Legends: - valorile din casutele evidentiate sunt folosite frecvent.

Pentru notarea rugozitatii pe desene se foloseste un simbol de bur. (/1 . ,(1)-1d ua simboluri derive t pentru indicarea faptului ea suprafata rcsp ctiv (Ilg. ,11)II' 'buie prelucrnt sau fnptul 1\. uprafata trebuie mentinuta la tarca r 'zultHt I- I,tiP 'ratiile ant tillar (Ii , " . \ \ pol III -lude ~ialt inforrnatii In simbol (fig. ,d).

Page 16: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

.HI PIc.H·fllI/It·

Anexa T2.1.

58·62HRC

\7'-' 3.2

Fig.2. inscl"ierea rtigozitatii pe desen

Rugozitatea suprafetelor in functie de procedeele tehnologice de prelucrare

Tabelull.2.mlDenumirea procedeului

tehnoloaic de nrelucrareRugozitatea surafetei R.

005.08 04 02. 0 I50 25 125 6,3. 32 16

A' '."'", 'L-,' t---t--+--t--+--t---t---;~,are cu flacllrllCuratire eu polizorulDebitare cu ferastraul

'il! 'RabotareGaurireElectroehimieElectroeroziuneFrezare .,.ilI . " "J- ,il 'i(~~B~r~o~s,a~re~--------t---+--~~~I~~",~~"~;"':h--~"~~~~+---t-~t---~

/-A=-:-:le:.:L7..a=r":'e-·---~---+--+--+---;t-\f";''-=;;;:., -.rl~ r-v-" . r.,,'-.,~,~I--+--+--+---t....=:-:==,:;.-;.......---.,-----t---t---t--,---.-j..,-::;,.--il-,.. ..' - '-=-"b""""""-'!i-c<r""""",,,,~~,-.,=I

Struniire alezare eu cutitul '1- ,~:.ii '~, ;" : .; " ,. !"~r ·'~.<;'I,vb· ", /:,'tJ/-R""o'-'d"'alC!'e~==':::::"':=~--+-=--+-+---'"-+-,--+:",,,,'~r.-""l' ": - '-" 'j

Lustruire electrolitica ,~J, 1/..Roluire '

Honuire "'".:' '.' '" i~~ .• ILepuire l.:::" .~ .:." -: . f.~~~:....:~

J-O:'R;.::,o'.::;da:::,r-:-e""de.:..'.:..:ftn:.:;i"'sa:::.r..:..e"_--t-_--t-_--t-_..,-f-_t-'--,---t-_-+4·_"i-t-!."..,.' ~-;,: , _L..' '. 'IISuperfinisare ki, .~,'o,;.~ c,.·,,_ ":~iJ ,'. -,Tumare in amestec de formare t'"~;":" ,.:.~.,~:~••,.;Iobisnuit If~" ?'",- ",'"r!~!"-''''~=';•.I--+'---t'---:+--;--;.,--;---;Laminate la cald I~~¥'''':''~, : ",,;;.),1;

Legenda: ~ - valori obtinute mai putin frecvent prin procedeul respectiv;

- valori obtinute frecvent prin procedeul respectiv.

A /I t· II I .1.

Abateri de forma

Denurnirea Simbol Excmplu d«Nr, Schema de nO,tarepe desencrt,

abaterH de pri~cipiu Uter.al' . Geafic, f<>rmlf 1 ----

AFr '",W"'"Abaterea'.I deJa .~al,AFr

reetllinitate . '1----

Abaterea

~""l@"" I

AFp 02 ,de laplanitate AFp Prefil teoretic _

AFe 6'1Abaterea

3qela APe 0

circula:ri..

tate

, Ovalitate . Poiigoriitale

~"~'"I

4 , Abaterea

de Ia AFI Ifciiindri-

;". citate

AFfC"'IAbaterea

dela .

forma

data apmfiltllui'

ProfilrealAbaterea6 de la

AFs

lfonna

. 'data a

suprafetei~~~~ __~ __-L__~------'

Page 17: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

J2 Plese flll/le.

Anexa T2.3.

Abateri de pozitieNr. Denumirea Schema

Simbol '.Exemplu de notare pe desen

crt. abaterii de principiu0 I 2 3 4 5

Abaterea . 1111002011 00 AII dela

~API' /I

~ lf1paralelism

~/, WJ.Abaterea ,,'iff:'2 dela

'~perpendi- APd 0cularitate . . .

I

..Lio.olo IA I

3 Abaterea \80- hde la inclinare APi.' <

<: ~ < IO,040[AJAbaterea

de la coaxialitate @)f' 6-4 si de la APe@concentricitate,

Bataia radiala ~i ~'-2' Br

~

5 bataia frontala e-,·:Ji3,,·.... Bf t-., _.l. _ ------ -\ /

. ,

'~r/' . A,

6 Abaterea de la W ~h""~'1simetrie APs-

.' 1O:t8:8r8,A -

Abaterea de Ia U L&iiQ:o:mH7 intersectare .. APx ·0

~~~-.I(////////.: 'l'///

Ahaterea de la

~

I I8 pozitia nominata ..e:....:- ..$

"$~APp $ ..$_ ..-#

@IOO20Y-

,.'t, 1'""tudcnt: ......................

An .... GrupaREFERAT

l.Definitii ~inothml de baza:

2.Schitapiesei (Ia Indicatia cadrului didactic):

Page 18: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

34 /'/e,fllj1I1IIC,

'11lh ,I centralizator

!'-' :-'V> ~ ~3' e0- [ =a c

C' ac ~'..l

<0 0' "0

= ~.>-I ~-60 ~.

Io0

'"::z,

~, .~0'

Co: ~§'

1):, !.III+'~ f" !"

3 - rJJ ~ ;i::3 ~ 0 C

"! ~~g; e, n ,."0 C "!

l' ., ..• ~!'!' '(;'., 0;.., II>.,

I'" 3'

~f' - .,'"

;:l~t§

.,-1= ~.:c-.

I,.

3 or =~" Q..,"!

{?

I(3l~8 0-

~~::J,c- 0

o

I ! '8 )-NO'

-a: S'" ::J,

C-

"

~",

g;--d

8 ~... ~6'

"

Lucrarea

SEMIFABRICATE

ullucrarH: cunoa terea semifabricatelor i a documenta 'eicare Ie inso e t .

1. Notiuni genera Ie

1.1. Definitii ~i terminologie

Piesa finita - piesa rezultata in urma unui proces de fabricatie, carindeplineste conditiile pentru a fi montata intr-un ansamblu sau subansarnblu( inonim: piesa gata). 0

Semifabricat - 0 bucata de material sau 0 piesa bruta, mai mult sau mai putlnpropiata ca forma si dimensiuni de piesa finita, care a suferit 0 serie de prelucr ri

va fi supusa altora, inainte de a ajunge piesa finita.

Adaos de prelucrare - surplusul de material eare trebuie inlaturat d IHuprafetele semifabricatului, pentru a deveni piesa finita.

Adaos tehnologic - surplusul de material existent pe semifabricat, p 111111 ,

lace posibila obtinerea lui printr-un anumit procedeu tehnologic de semifabricmx .

Desen de executie (al piesei finite) - desen in care sunt trecut datcl Jl oct III'

obpnerii form l: onfiguratie, dirnensiu.iile cu abaterile lor, abatcrilc d II PllI'q \I

I ciproca a SliP' lit II 101, ih Ih" J I (Ie forma, rugozitatea supra f ·~('IOI. plllpi it I I hII uului supelllliid ,,".11111 I dfl '\"'llIlIondari.

Page 19: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

1.2. Caracterizarea semifabricatelor

• Semifabricatul se obtine printr-un procedeu de semifabricare, care seconsidera cu atat mal bun cu cat dimensiunile ~i forma semifabricatului seapropie mai mult de cele ale piesei finite.

Asadar, masa semifabricatului M sf este mai mare ca masa piesei finite Mpf:

• Desenul semifabricatului se intocmeste pe baza desenului piesei finiteca in figura 1. Peste conturul semifabricatului, desenat cu linie continua, sesuprapune conturul piesei finite, reprezentat cu linie-punct; adaosurile deprelucraresi cele tehnologice se hasureaza dublu.

2. Modul de Jucru:

Fiecare student are la dispozitie 0 piesa finita, semifabricatul folosit laobtinerea unei asemenea piese si mijloacelede masurare necesare.

Se parcurg I'lnniitoarele etape:• Se mascara dirnensiunile piesei finite si ale semifabricatului. Se intocmeste

desenul semifabricatului, notandu-se dimensiunile si marimea adaosurilor 'de prelucrare urmindu-se exemplul prezentat in figura 1.

• Se noteaza datele referitoare la materialul piesei ~i semifabricatulni(simbol, standard de referinta, cornpozitie chirnica, caracteristici mecanice).

• Se cantaresc semifabricatul si piesa finita ~i se calculeaza coeficientul deutilizare a materialului:

Mpf11M = -- ·100 [%].

Msf

Pentru valori ale lui 11M mai mari ca 75%, se considera ca piesa se obtine inconditii de economicitate din punctul de vedere al consumului de material.

• Se deterrnina rugozitatea suprafetelor piesei finite si semifabricatului Ra.prin observarea la microscopul stereoscopic a microgeometriei suprafetei sicompararea cu etaloane de' rugozitate ~i aite piese cu rugozitateadeterminate, Se inscrie parametrul Ra in desene.Se schiteaza schema de obtinere a semifabricatului.•

Studentii vor realiza toate aceste activitati completind referatul anexat lucrarii.

~. 1/

10

Piesa finita.20

~IOI

Ii 120

--(@., .~-- -"--~-@·G· -,!--- ------ --~:@-.~'.--~ . ~•. • I' • . •

. ',' . I .

34

25

Semifabricatul.2.0

13

37

120

94

l,

----$ ..~

I' .1 I" I 11'111111' t mifubricat ~j piesa finita

Page 20: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

Student: .

REFERAT An .... Grupa

I.Stab~li~eapr~cedeului de semifabricare si a procedeului de prelucrare ~mccaruca ultenoara:. ; IProcedeul de semifabricare: 0 •••••••••••• o •••••••••••••••••••••••••••

-Procedeele de prelucrare mecanica ulterioara: 0 •••••• 0 • 0 •••••••••••••••• 0 •••• 0

, .

2. Calculul coeficientului de utilizare a materialului.

Masa semifabricatului: M sf= 0 •••• KgMasa piesei finite: .Mfn = KgCoeficientul de utilizare a materialului:

Mp'or'1M =--~·100= ---100 =

Msf%.

'oncluzie:

. Analiza rugozitatii suprafetelor piesei si semifabricatului.

- Rugozitatea suprafetelor semifabricatului: ... 0. 0 •••

- Rugozitatea suprafetelor prelucrate mecanic:

-pentru suprafetele fararol functional ale piesei: .

-pentru suprafetele functionale ale piesei: .

Page 21: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

40 SI'III/Jithricate.

4.S~hitase~ifabricatului' ~i a piesei finite (la indicatia cadrului did~ctic):a) Piesa finita. ' ,,',',,',." , ' ,

, ,\

b) Semifabricatul.

II

/"cwdlrl de dttl'/t(I/'"

Lucrarea

INCERCARI DE DURITATE

~copullucd'irii: Cunoastcrea modului 'in care se concepe ~i se conduce ;--incercare mecaniea a untti material. ~ ~

1. Notiuni generale

t.LDefinttit ~i terminologie

Incercare _ operatic tehnica de determinare a uncia sau mai multornracteristici ale unui produs 'in eonformitate eu 0 procedura specificata.

Incercare mecanica - incercare avand la baza 0 solicitare mecanica aobiectului controlat.

Duritate _ proprietatea unui material de a se opune la patrunderea unui corp

train In suprafata sa,

Echipanlent de masurare - toate mijloacele de masurare, etaloanel ,materialele de referinta si instructiunile care sunt necesare pentru efectuarcanl~surarii (sinonim: sistem de masurare).

Eralonare - ansamblu de operatii care stabilesc, In conditii specificate, relatiadintre valorile indicate de un mijloc de masurare sau de un sistern de masurare ~lvulorile corespunzatoare ale unei rnarimi, stabilite cu un etalon de referinta.

Raport de incercare ~ document care prezinta rezultatele incercarii si altcI1hservatii relevante pentru incercare

1.2. Incel'cari de duritate

Plecand de la definitia duritatii, enuntala la punctul 1.1" all llral'lIt II III niul t

nictode de inccr art' a durjiiitii.

Page 22: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

'I ,

42 Incercan de durtuue. IIII'rrdlrlllf 1/llr/(lIlr. -II----_ .. - .-~

"..

Metoda ~garierii (Mohs).. n tabelul 1 sunt indicati parametrii corelati ~i simbolul duritatii:

Schema de principiu Parametrii Tabelull:Simboluri ~i parametri coresnunzatori duritatii Brlnell.lncerdrii Diametrul Timpulde

Simbolul bilei Sarcina mentinereDomeniul de anlicare

[mmJ [daN] [see] Duritatea Grosimea ,

.~1 . Scara Brinell, minima a Materialul

) ~. duritatilor Mohs: HB piesei, incercat1- taic;

mm

. II-gips; HB 10 3000 10.. .15 170 ...400 6,4 Ote],(V~, III - calcit; HB 5{750115 , 5 750 3,2 fonta

IV :. fluorit; liB 2,5/187,5115 2,5 187,5 1,6 netratata

V - apatit; HB 2/120/15 2 120 1,3VI ~ feldspar; HB 1130115 1 30 0,6vn - cuartit;V III - topaz; liB 1011500/30 10 1500 27 ...33 80 ...300 4,8 Cupru,

IX - corindon; liB 2,5/93,7/30 5 375 2,5 bronz

X - diamant, aliaje

)1HB 5/375/30 '2,5 93,7 1,2·

. :/. II IA zgarie pe B A mai dur decat B HB 2/60/30 .. 2 60 0,9 usoare

HB 1/15130 1 15 0,5

, JIB 1011000/30 10 .1000 27 ...35 60 ...300 4,2 Cupru,Metoda Brinellr metoda statics

IIB 5/2;50/30 5 250 . 2,1 bronz,

HB 2,5/62,5/30 2,5 62,5 1,0 aliajeSchema de prineipiu Parametrii

HB 2/40/30. usoare

.incerdrii . 2 40 0,8

HB 1110/30 1 10 0,4

. F Penetrator de tip lIB 10/~00/30 10 500 27 ...33 35 ... 160 3,2 . Aluminiu,, sfera dinotel sau HB 5/125/30 5 125 1,6 magneziucarburi metalice;

HB 2,5/31,2/30 2,5 31,2 0,8~ D - diarnetrul

~! penetrator penetratorului; HB 2120/30 2 20 0,6

,prenm'. . l. n F - fortade ... HB 115/3.0 1 5 0,3--- --_., .:

I apasare; lIB 10/250/60 10 250 55 ...65 10.. .100 1,2 Aliaje de

~~

t ' K - grad de ; HB 5/62,5/60 frictiune5 62,5 0,6

I min 8h'lncarcare: lIB 2,5115,6/60 I2,5 15,6 0,3

.,~. . F ' HB ;2110/60 2 10 0,15K=-=ct.

L'min4d--D2 . . . HB 1/2,5/60 1 2,5 0,18

min 3.d-"'-"': I t - timpul de HB 10/1 001 J 20 10 100 115 ...125 10...35 0,6 Plumb,.F 2F 2 rnentinere a liB 5/25/120 5 25 0,3 stanlu

HB=-=1tD(D~ .JD2 - d2)

[N/mm JS apasarii, ua 2,5/6,2/1JO 2,5 6,2 0,16

lIB 2/4/1. (I 4 0,13I·

1111 JlIII)(I I 1 0,06IJ

Page 23: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

1\ I III('crcllrl tie durttute:

Metoda Vickers: metoda statics, metoda universals

Schema de principiu

J 1,5d~~~~~~~~.J

d + d . F 2Fsin68°d= I 2 [mrn]; HV=-=---

2 A d22[N/mm]

Metoda Rockwell: metoda statics

Parametriiincerdil ii

Schema de principiu

Penetrator: piramidade diamant; .o; - unghiul la varfal piramidei,oc= 136°',F .: forta de apasarea penetratorului,F = 9,8 ... 981 N,conformstandardului;t - timpul deapasare;t= 10...125 see,conformstandardului.

Parametrii incerdirii

HR=E-e

Penetrator: sfera dinotel/con de diamant;D - diametrul sferei;a - unghiul conului, a= 120°',F°- sarcina initiala;F1 - suprasarcina; .

. F = F0+ F I - sarcinatotala; .E - constanta carac- ,teristica aparatului deincercare,(E = 0,20 mm).

Im'M/'IIrf 11_dUTII/ltt'. ----in tabelul 2 sunt indicate scarile, notate conventional cu lit 'I' muri,

pili unetrii corespunzatori incercarilor de duritate a materialelor:

Tabelul Z: Scar! de masurare a duritntl\til.

Seara Pene- Sarcina Sarcina Constanta Valoarea Domeniul deIluritiifii trator inifialli totala arbitrara unitati] aplicareRockwell Fo F=Fo+F! E, mm Rockwell

K1!f/daN Kg:f/daN mm

C Conde 30 ...60 HRCdiamant 10 ± 0,2 150 ± 0,9 Oteluri alintc,a= 1200 1471 ± 8,83 metalc durc

B Bila din otel 0,20 0,002 54 ... 100 II 1(11sau carburi Otclur]

metalice 98,7±1,96 100 ± 0,65 obisnuit •D=1,58mm 980,7 ± 6,37 netratatc,

neferoasc tuhh

Metoda Poldi: metoda dinamica, metoda prin comparatie

Schema de principiu Parametriimcercarii

K - factor de,proporj:ionalitate.

bara etalondin otel,

Hetalon - duritateaBrinell a etalonului;

Retalon - rezistenta larupere a etalonului,

2Retalon = 70daN/mm ;

sfera din otel calit1---..,piesa examinata

H piesa" K H etalon

Metoda permite si aprecierea rezistentei la rupere a materialului pe baza I'Citqill

uproximative:2R = 0,35 HB [daN/mm ].

Page 24: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

46 /"ccrchrl tie durltnte.

2. Modul de lucru

Pentru efectuarea unei incercari de duritate se aplica intocrnai prevederilestandardelor in vigoare (vezi documentele de referinta).

in mare, problemele care trebuie rezolvate sunt urmatoarele:

2.1. Alegerea metodei de illcercare'

Fiecare metoda are un anum it domeniu de aplicare asa cum rezulta din tabelulJ:

did d . alii.Tabelul 3: Domenii de aplicare a meto e or em surare a urit

Metoda Domeniul de aplicare

Mohs Orice material, In special nemetale si minerale.

Brinell Materiale metalice de la moi pana la semidure(HB < 450).

Rockwell - scara B Oteluri obisnuite netratate, neferoase, table(HRB = 10 ... 54).

I - scara C Oteluri aliate, tratate, metale dure (HRC = 30 ... 60).

,Vickers Toate materialele metal ice de la moi la dure..

Poldi Aceleasi ca la metoda Brinell,

Corespunzator materialului supus incercarii, se adopta metoda optima pentruobtinerea unui rezultat concludent, ' ,

2.2. Pregatirea probei de incercat

Proba (piesa) careia trebuie.sa i se masoare duritatea se curata sise examineazavizual. Locul in care se face masurarea se prelucreaza ingrijit prin procedee deprelucrare imecanica prin aschiere de tipul strunjirii frontale de finisare sau alrectificariil(Ra < 3,2 urn).

2.3. Verificarea sistemului de masurare

Echipamentul de masurare se etaloneaza folosind etaloane speciale ~reeum eeldin figura 1.

Inc~rc/Jrl (/( III/ritate.

-Se mascaraduritatea pefataetalonuluiprevazutapentrumasurare.

fata pentru m1isurare

NU SE INCEARCAPEACEASTASUP!4FATA

RB lr49-74

--0----"87,4iHRB

-Valoareacititanutrebuie sa seabata cu maimult de ±2% fata devaloareamarcata peetalon,

"/"./'-./~ .._. - - - - - --

Fig. 1. Etalon de duritate

2.4. Efectuarea masurarii

.• Se aseaza stabil proba (piesa) pe masuta aparatului astfel incat forta sa fit,aplicata perpendicular pe suprafata probei. " ~ ,

• Se selecteaza parametrii incercarii (vezi tabelele 1 $1 2) ~l se regleaza III modcorespunzator aparatura.

• Se efectueaza trei determinari respectand conditiile geometrice indicate 10schemele de principiu.

, • Se inregistreaza cele trei valori si se analizeaza pentru a se ved~a daca 1111

exista valori aberante (valori care sa difere fata de celelalte cu mal mult III

± 2% ). Daca sunt asemenea valori, incercarea se repeta, ' ,• Se face media aritmetica a celor trei valori §i se inregistreaza. ,

2.5. Raportarea rezultatelor

• Rezultatele incercarii efectuate se raporteaza clar si precis ill con.formitl-~t~ I"

cerintele standardelor de incercare, aflate 'in vigoare, sub forma unui buletin II'lneercare (vezi anexa T 3.1). .

• Raportarea valorii duritatii se face, conform standardelor, astfel:_ pentru duritatea Brinell, conform simbolurilor din tabelul 1. .

Exemplu: 280 HB 51750/30 (duritatea Brinell masurata cu 0 "11 ('\I

liametrul de 5 mm sub 0 sarcina de 750 Kgf (7350 N) timp de 30 s;

Page 25: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

I" crcl1rl de durll"IO:. 1'/43 IlIccrcllrili<! dllrllllll'.

- pentru duritatea Vickers, cu notatia:Exemplu: 736 HV 30/20 (duritatea Vickers masurata sub 0 sarcina de R E .F ERA T

30 Kgf (294,2 N) timp de 20 s;- pentru duritatea Rockwell:

Exemplu: 45 HRB sau 61 HRC; l.Definitii ~i notiuni de baza:- pentru duritatea Poldi:

Exemplu: 200 HB.Studentii vor intocmi buletinulde incercare inclus in referatul de finalizare a

lucrarii,

Student: .

An .... Grupa

3. Documente de referinta

Pentru efectuarea corecta a unei incercari de duritate se vor respecta prevederileurmatoarelor standarde:

STAS 10251-80SR EN 10003-1: 1997STAS 492/1 ~i STAS 492/2STAS 493-91

Incercarea de duritate prin zgariere;Incercarea de duritate Brinell;Incercarea de duritate Vickers;Incercarea de duritate Rockwell.

2.8chita piesei / probei de incercat:

3. Calcule pentru determinarea duritatii.

Page 26: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

SO ill<'("'l/r/ tit! tlurltntr.

Universitatea Politehnica din BucurestiCatedra Tehuologia Materialelor si SudareLaboratorul de defectoscopieCorp CF 105Spai ul Independeniei 313Sector 6, Bucuresticod 77206 tel. 4104384/445

BULETIN DE lNCERCARE A DURITApI

Nr / .Cornanda nr ./ , client: : .Proba incercata: '.' '" .Material: ~ .Data primirii probei de incercat: .Data efectuarii incercarii: .Caracterizarea si starea probei: .Modul de pregatire a probei: .Denumirea metodei: Standard de metoda: .Procedura nr.: .Etalonulutilizat: nr .Valorile masurate: .Rezultatul incercarii: I IPrecizia rezultatelor ~i incertitudinea de masurare: .Observatii: .

.......................................................................................................................................•

Operator, I Verificat, Aprobat, sef laboratorNumeleSemnatura

ln '/lfl'''' ,,/., '". III ./, I /'11" "'

Lucrarea

iNCERCAREA LA INCOVOIERE PRIN SOC

Scopul lucrarii : cunoasterea modului in care se concepe ~ise conduce 0 inl't'l'llli

mecanica a unui material.

1. Notiuni generale. I

1.1. Definitii ~iterminologleA f

. Incercare: operatic tehnica de determinare a uneia sau mai multo!'earaeteristiei ale unui produs in conformitate eu 0 procedura specificata,

incercare mecanica: incercare avand la baza 0 solicitare mecanica uobiectului controlat.

Echipament de masurare: toate mijloacele de masurare, etaloancl ,materialele de referinta ~i instructiunile care sunt necesare pentru efectuareamasuratorii ( sinonim: sistem de masurare ).

Etalonare: ansamblu de operatii care stabilesc, in conditii specificate, relatiadintre valorile indicate de un mijloc de masurare sau de un sistem de masurare ~ivalorile corespunzatoare ale unei marimi, stabilite eu un etalon de referinta .

Raport de incercare: document care prezinta rezultatele incercarii si all!observatii relevante pentru incercare.

Rezilienta: rezistenta la tncovoiere prin soc determinata prin incercarea UIIII'

pruvete eu crestatura in forma de"U".Se· noteaza cu KCU~i se exprima in J / em ,

Tenac·ititte sau energia de rupere: energia consumata la ruperea 1111111

pruvete eu crestatura in forma de "V".Se noteaza cu KV si se exprima in jouli (J).

Page 27: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

Incercarea consta i11 ruperea unei epruvete prismatice prevazuta cu 0

crestatura in zona de mijloc prin Jovirea ei cu un ciocan (ciocan Charpy ) in parteaopusa crestaturii. Acest Iucru se poate observa in figura 1 in care se prezinta schemade principiu a incercarii.

52 iIlCt:r("lfl!" /" fIlCQI'II/erc fir/II :fIlC.

1.2. Principiul incercarii

1.2.1.Schcma de principiu:

ciocan-placa

reazeme

lovire

<,epruveta

f/lcercarlJu 10 tncovoiere prln soc.

1.2.2. Utilajul folosit

Pentru realizarea practica a incercarilor de incovoiere prin soc se folosc l'

utilaje dotate cu ciocane-pendul, denumite pe scurt ciocane. In figura 4 se prczint I

schema de principiu a ciocanului Charpy.

Se disting urmatoarclcparti ccimponente:

1 - placa de baza2 - montanti (suporti):3 - cadran4 - ac indicator5 - ciocan- placa6 - epruveta

G=mg2

51 6

Fig.1. Schema de principiu a incercarii.

Fig.4. Schema ciocanului Charpy

Pentru realizarea incercarilor la incovoiere prin soc sunt folosite epruvetestandardizate si anume:

-epruvete cu crestatura In "U" ( fig.2 );-epruvete cu crestatura in "V" ( fig.3 ).

b)Epruvete folosite :

2. Modul de lucruPentru efectuarea unei incercari la incovoiere prin soc se aplica intocmai

prevederile standardelor in vigoare (vezi documentele de referinta).In mare, problemele care trebuie rezolvate sunt urmatoarele:

.2.1. Alegerea tipului epruveteiTipul epruvetei se alege in functie de proprietatea principal a care . l

d termina, astfel:

A-AA, --j 55~O.6

furtIO±O.II.

Wu

A-A

vI

I 27.5±OA21.1 .

h=2;3;S

'-----\-'I...,..--~127.5 ±OA2A:

-t R = 0.25 .±O.07

Fig.2. Epruveta cu crestatura in "U". Fig.3. Epruveta cu crestl'itllrii in "V".

b = 10; 7.5 ; 5 ; (2.5)

R= I ±D.07

rectificat

N,8 ...0A

Proprietatea principal a Tipul de epruveta folosit

Tenacitatea KV rn cu crestatura in "V"Rezilienta KCU r J / cm2 1 cu crestatura in "U"

2.2. Pregatirea epruveteiEpruveta trebuie sa indeplineasca toate conditiile de precizie dimensional a ~i

I IIIitate a suprafetei conform standardelor in vigoare (vezi documentele de referinta).Se acorda atentie deosebita zonei cu crestatura,

2.3, Veri fica rea sisternuluide masurareEchipamentul de masurare se etaloneaza folosind etaloane speciale. Valoar (I

I Hit nu trebuie sa se abata mai mult de ± 2% fata de valoarea marcata pe ctalon,

Page 28: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

2.4, Efectuarea incercartl

. se-aseaza epruveta pe reazemele aparatului, astfel incat sa fie lovita cat rnai exactIn spatele crestaturii;

- se ridica ciocanul eliberandu-se spatiul de actiune al acestuia;- se pozitioneaza acul indicator la valoarea maxima de pe eadran;- se declanseaza caderea ciocanului numai la eomanda personalului din laborator

sau a cadrelor didactice, •- dupa rupereaepruvetei, eioeanul se opreste eu ajutorul franei.- dupa oprirea ciocanului se recupereaza epruvetele,

Se determina urmatoarele proprietati si marimi:

- Tenacitatea (pentru epruvete cu crestatura In "V")KV = We = Gh, - Gh2 [J]

, "

We- energia efectiva.consumata la ruperea epruvetelor;

- Rezilienta (pentru epruvete eu crestatura In "U")KCU = We/ So [J / ern"] ,

,So - aria sectiunii de rupere a epruvetei (cea din dreptul crestaturii);

So = b x a" = b ( 1 - h) [cm2]

- Contractia transversala specifica T.

Dupa ruperea epruvetelor incercate la incovoierea prin soc, sectiunea derupere a acestora (fractura) arata ca in figura 5,

Contractia transversala ' t'"spee~fica se calculeaza c~~t.'relatia: " .

brl----.{

hltimea initiala T = [( b - bl ) / b ] x i00[%]

bi

Fig 5. Sectiunea de rupere'a probei

I". ""'/Ire'" {II ("('/II'II/at' pr/" ~'IIC.

('II dt cste mai mare contractia transversals specifics se apreciaza ca plaslit:illll\' I

nuucriulului este mai buna si fragilitatea este mai mica .

- Caracterul ruperii epruvetei poate tifragii sau ductil.

Aprecierea earacterului ruperii se face dura aspectul macroscopic al acesteia.'eeliunea de rupere fragila (cristalina) are aspect cristalin, grauntos si lucios.

, cctiunea de rupere ductila (ten ace) are aspect fibres, mat.

- Cristalinitatea C, si fibrozitatea F'b

e pot determina prin mdsurare sau prin comparare.Metoda prin masurare ( fig.6 )

Relatiile de calcul folosite ..sunt:C;> (Sf / So) x 100 [%]

Sf= S fi '1-ragi aSf = af x b, [mm"]

Sd = So - Sf [mm"]

Fig.6. Stabili.rea cristalinitatii $i flbrozitatii.

Metoda prin comparare consta 'in compararea eu ochiul Iiber a aspc (IIh II

rupturii eu scari de apreciere a earacterului tenace, constituite pentru fiecarc lip tI.I pi uveta ~iprezentate 'in standarde.

2.5. Raportarea rezultatelor

RczultateleIncercarii efectuate se .raporteaza clar ~i precis In conformitate ruIll'intele standardelor ,de incercare, aflate In vigoare, sub forma unui bulctin II111 1,'" are prezentat In referatul T5.

Raporta =a rezultatelor incercarii de incovoiere prin $OC se face, olllilll1l

lundurdclor, astfe I:

Page 29: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

-Pentru epruvete cu crestatura in "U" se precizeaza:-valoarea rezilientei, [ J / ern"]; . .-energia disponibila a ciocanului, [ J ];-adancimea crestaturii, [mm];-grosimea epruvetei, [mm].

Ex.: KCU300f215 7" 150 J / cm\ KCU30013IIO = 250 J / cm2.

l_~L:aloarea rezili~ntei- groslmea epruveteiadancimea crestaturii

energia disponibila a ciocanului .-Pentru epruvete eu crestatura in "V" se precizeaza:

-valoarea energiei de rupere, [J];-energia disponibila a cioeanului, [J];-grosirnea epruvetei, [mm].

Ex.: KV300/5 = 70 J; KVl5015 = 40 J.

l'L L ~a1oarea energ~ei de .;grosimea epruvetei

energia disponibila a' eioeanuluiSe folosesc simbo1uri1e simplifieate:

KCU 5 = KCU30015110 ;

KCU 3 = KCU3001311o ;

KCU 2 = KCU300/2IIO ;

KV = KV3001IO.Studentii vor intocmi buletinul de incercare inclus in referatul de finalizare a

lucrarii.

3. Documente de referintar..

Pentru efeetuarea corecta a unei incercari de incovoiere prin soc se vor respectaprevederile urmatoarelor standarde: '

STAS 1400-75 Incercarea de incovoiere prin soc pe epruvete crestate inU.

ST AS 7511-81 Incercarea de incovoiere prin soc pe epruvete crestate inV.

I ST p.s 10026-75 Incerearea de incovoiere prin soc pe epruvete crestate in

~

U si V. Determinarea cristalinitatii si fibrozitatii rupturii.SR EN 10045-1: 1993 Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin soc pe

eeruveta Charpy. Partea 1 : Metoda de Incercare.

lSR_EN10045-_2_:1_9_9_4

--L..::::

M.:.;a:.,:t.:..er.:.;i;;;::a.:..le->.ill..:.::.;:et:..:a..::,li;:.;:c.:..e.<:,.I..:..l1:.:;.c.:.;.e;r.c:c,,-aO-r_ea_la_i_n_c_o_v_oi.ereprin seepe epruvete Charpy. Partea 2 : Verifiearea masinilor de

incercare (ciocane pendul),

III,.,.,,·'''''u lu '""III~" , 1"111 '"

Student: ,"

REFERATAn .... Grupa

l.Definitii ~i notiuni de baza:

2.Schifa piesei / probei de incercat: .

Page 30: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

~_.'.!!.!."'TI·llr"i!.11I rll!!!"IJI,·~1!. prtn sac...:..;;.;..!.::..:.:..------~.~--,---.-----

Universitatea Politehnica BucurestiCatedra Tehnologia materialelor si sudareLaboratorul de defectoscopie

COl'P CF 105Splaiul Independentei 313Sector 6; 77206 BucurestiTel: 4104384/445

BULETIN DE iNCERCAREA REZISTENTEI LA INCOVOIERE PRIN SOC

Nr,: , .1 : (data)

Cornandn nr.: ,./ , ; Client: , .. " " , .~~~!:i~~~~~~·~~~:,, ' , , , , ;' .Data primirii probei de incercat: ., , ,." , .. , , ;.~~racterizarea .~istarea probei: , :., ; .

ipul epruvetei: , , .Marimea masurata: rezilienta; energia de rupere. .Temperatura la care s-a efectuat incercarea: '.StandarduI de metoda: ; Procedura .~. : , , .. , .'

• 0 ••••••••••••••••••••••••••••••

Valorile masurate: .Rezultatul incercarii: I";':";":";';"':";'':'" :"':"~":':".:..;''.:,.':",:"~":.:.'.:..;"~:':':"~":.:.'.:..;.. ,;..••:.:..~•• :.;••:..:•• ~•• :.:..':";"';"';';:'.•~••:.:..,;.:..',;..':":"~":.:.':,,:",:..:"(.

Caracterul ruperii.. ,.,., " , " : .. ~Cristalinitatea: - ; ; Fibrozitatea: ;, : .

Precizia rezultatelor si incertitudinea de rnasurare: .. .Observatii: '. :: :: :~:::::::: ~::: :: :::::: :::: .: :: :'.'••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• : ••••••• : ••••••••••••••••• •••••••••••••••• 1 ••••

....................................................................................................,............

Operator Verificat· Aprobat Sef laboratorNumeIe

Semnatura-

Lucrarea

. INCERCA.RI TEHNOLOGICE

Scopullucral'ii:Cunoa~terea rolului incercarilor tehnologice ~i a modului Te- idesfasurare a acestora precum si utilizarea informa~iiior obtinute.L...... _

incercare

1.Notiuni generale

fllcercaretehnologicii

Ecllipamelltde miisurare

Raporf deIncercare

_ operatie tehnica de determinare a unuia sau mai multorcaracteristici ale unui produs in conformitate cu 0 proceduraspecificata,-incercare avind drept scop determinarea capacitatii unuimaterial de' a se prelucra printr-un anumit procedeutehnologic, In conditii tehnice bine determinate.Exemple: - incercarea de turnabilitate;

- incercarea de deformabilitate;- incercarea de sudabilitate; etc.

_ toate mijloacele de masurare, etaloanele, materialele dereferinta si instructiunile care sunt necesare pentru efectuareamasura.torii ( sinonim: sistem de masurare) ._ document ce prezinta reultate!e incercarii si alte observatiirelevante pentru incercare.

~: incercarea tehnologica de turnabilitate a materialelol' rnetalice.

TurnabHitatea este proprictatea tehnologica a materialelor de a fi. tU1"I1111l' III

uare lichida si de a se solidifica obtinind configuratia formei de turnare realizutr III

aeest seop. Aceasta proprietate se apreciaza eu ajutoruI calificativelor (hllil

satisTacatoare,etc) ~i depinde In principal de urmatoarele proprietati lizil'l IImateria1elor:

Fuzibilitatea - propritatea materialelor de a trece In stare lichida print: \111

aport minim de caldura din exterior. Din acest punct It,vedere deosebim materiale greu fuzibile (Thill?' 1)00"(') (II

W; V; Ti; Co si materiale usor fuzibile ('1'11\1'<1000°(') l':I IPb; Sn. .

Page 31: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

Tensiuneasupetficialii.

- forta care se exercita la isuprafata lichidelor datoritainteractiunii dintreatomii de la suprafata lichidului ~i cei dininteriorul lui. ' . . .- proprietatea naterialelor de a curge cu u~i.tril'lta in statelichida ~i de a umple 'cavitatea in care sint turnate. Eninfluenteaza in cea mai mare masura proprietateatehnologica detumabilitate a materialelor,- proprietatea naterialelor metalice de a se contracta latrecerea din starelichida In stare solida si ulterior, in tlrnpulracirii plna la temperatura ambianta.

Fluiditatea

Contrac(ia

In general, intre proprietilile fizice prezentate ~i turnabilitate exist!dependenta prezentata ill tabelul de maijos:

,', ,.'Atunci cind:- Temperatura de topire-solidiicare ¥- Tensiunea superficiala -'" Turnabilitatea i1C

- Fluiditatea ¥- Contractia -'"Legenda: -"'cre~tere ¥scadere

I

Deaceea, pentru a putea apreciaturnabilitatea unui material, se mascara prindiferite procedee proprietatile fiziceenuRtate anterior. .

2.1. Fluiditatea, '. ' .

Fluiditatea unui materialmesic se poateaprecia folosind metodaspiralei.Aceasta consta ill masurarea lungim] portiunii din spirala umpluta de materialul .metalic pe parcursul trecerii sale. din stareJichi,p~ ill stare solida. Pentru apreciereacu'usurinta a lungimii spiralei, inlungulacesteiaS';.au practicat repere de lungime din 50in 50 mm. .', . . .. -.

Forma de turnare aprobei-spirala se realizeaza dinamestec de formate obisnuit .conformtehnologiei aplicate

, formelor nepermanente. Pentruaceasta se _foloseste 0 placa- "m6del ca cea din figura J .a :

, It..: .

Fig. I.a, Placa model 8

prnbel-spiraht.

('/

Accesul materialului metalic in stare lichida III interiorul forme] de IIJlIl;!ll' ',('

Incc prin sisternul de canale ce forrneaza reteaua de turnare ca ill Iigura l.b.:

retea deturn are

plan de cavitatcaseparatie formei

. \ \ • I /~r-:--\~:~+l--:-:".---T--I'-.:', y.-/.'-'-,/7/'---, 7"',~, ; -l~,-'}-serniformeamestec de II' =:': \": .'.f, --- J.. ., 'onnare ---i!.'.,'" ' .. \. r-c,W---.· ". , .'. ... ' '7

I 1. ::" ".' .. .i • ILl1,. '. I

I1 '

fi ltru/

Fig. 1.b.: Formade turnare aprobei-spirah

. .. ~.. .:.' .', .:'.. , , , , ,

'.' .'.

2.2.Contractia specificii

Valoareacontractiei specifice se poate estima in raport cu volumul materialuluitumat (contractia volurnica) sau In raport cu dimensiunea (Iungimea) unei probespecial realizate in acest scop (contractia liniara).

2,2.1.Contractia volumicii

Ca urmare a contractiei metalului turnat in forma la trecerea din stare lichida Intare solida, in piesele tumate apar retasuri interioare sau exterioare.Cunoaster f1

volumului retasurii $i a. mecanismului formarii eipennite luarea unei masuritehnologice sau constructive pentru prevenirea lor ca de exemplu preveder nmaselotelor la elaborarea semifabricatelor prin turnare,

Forma probei conice pentru determinarea volumului retasurii pre cum si forn II 1

Ie turnare a acesteia se prezinta in figura 2.: .

l]t1!OO.b7' .<::> .~. I,

·1·I . R -

~.

.~

»> zonn !II'aparltk- II

retasuril

rnodelul retelei detumare

Fig. 2.: Proba pentru determinarea velumului retasurii ~i forma de turnnre II

icesteia

modelul probei

Page 32: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

2.2.2.Contractia liniara

Contractia liniara In stare solids a unui aliaj eu 0 cornpozitie chirnica data sedetermine eu ajutorul unui aparat alcatuit dintr-un ereuzet, 0 tija fixa, 0 tija rnobila siceasul comparator pe cadranul caruia se poate eiti valoarea absoluta a contractieiliniare In sutirni de mm. Constructia aparatului pentru determinarea contractiei liniareIn stare solida se poate observa in figura 3.:

TIJA MOBILATlJA FIX A

COMPARATOR

_______ . I _ CONTRACTIE~

I

1~====::;=:=====lIl=T/I

CREUZET

3. Modul de lucru,3.1. Masurarea fluidWitii

Fig 3.Aparatul

pentrudetermi-

nareacontractieiliniare in

staresolida.

Dupa turnarea materialului in forma ~i solidifiearea aeestuia, se realizeazadezbaterea formei si se determina lungimea spiralei -in em. Se cornpara apoilungimea spiralei astfel obtinuta eu lungimile altor spirale obtinute anterior in alteconditii, tragindu-se eoncluzii ill legatura eu fluiditatea aliajului turnat In diverseleeazuri eomparate. -

3.2.Masurarea contractiei specifice

3.2.1.Contractia volurilidi relativa

Dupa executarea formei, turnarea ~i solidifiearea aliajului, 'dezbaterea ~.curatirea epruvetei, se determine volumul retasurii cu ajutorul apei turn ate dintr-uncilindru gradat. Se va ealcula valoarea contractiei volumiee relative cu relatia:

V· .KLS = ~. xl 00 [%] unde Vr este volumul retasurii [crrr'];

e

Ve este volumul epruvetei tara retasura [cm '].Valoarea contractiei volumiee variaza In intervalul (0.5 ... 13)%.

~ == __~=== .n'

Acul cornparatorului porneste de la rcperul "I 00" catrc rcp "'ld "O",ontractia la un moment dat fiind diferenta dintre valoarea .4 100" ~i indicatia 1I1'1I1111

pc cadranul comparatorului. Se inregistreaza cresterea in timp a contractici ~i ('tra eaza graficul contractie-timp K - t a carui forma se observa In figura 4.:

K[mm]A

IFig 4. Dependents

contractie liniara-tlmp

Ka-·-

t[min]------------~------~~

Se va calcula contractia liniara finala in stare solida in proeente cu relatia:Ks, = -(x 100 [%]

ounde Ka este oontractia absoluta [mm];

10 este distants initiala intre tije [mm].Pentru cazul de fata lo=200mm.

compara valorile obtinute eu eele din tabelul 1:

Tab.l : Valori ale contractiei relative. pentru diferite mate rl

Nr. Aliajul Contractiacrt .: x, f%l

1 Fonta eenusie 1.0

2 Fonta maleabila, Aliaie Cu-Sn 1.5

3 Fonta eu zrafit nodular, Aliaie Cu-AI 1.254 Otel 1.8-2,55 Alinj AI-Mg' Al-Si 1.0-1.25

•t Rnportareu n'lult ill"

RI'/Illt It('1 ' IIII I II !l11I1 I 1'''' I' 1" 1I1'Illllpkllll'V I I '["1' 1IlIIId 1111'III.

Page 33: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

64 [lIcel'd!rilel1I1olvgice.~f~,~~a~c~ar~i~le~hl~lO~fu~gt~ce~.. 65

REFERATStudent: .

An .... Grupa

l.Definitii si notiuni de bad: .

2.Schite explicative. (dad este cazul se mai adauga 0 fila):

Page 34: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

Il'Imolll ./1'1111I"______ , - ._ hI

Lucrarea

I }J)i~-!_-,!l-in-ari-t:-~~iO}!_ri!~~~ _,_--___r----.-- __ ---,-_.•Dcrcrminarea fluiditiitii: [mm] Calificativul

turnabilita ii:

TEHNOLOGICITATE

Determinarea contractiei liniare relative [%]: Scopullucrarii: a. cunoasterea influentei pe care 0 are tehnologia de obtinereasupra configuratiei pieselor;

b. proiectarea tehnologica a unei piese din pulberi sinterizatc.

1.Notiuni generale

LlDefinitii si terminologieProd us - rezultatul unui proces de productie (piese, semifabricate, ansambluri,

, teme tehnice, bunuri de consum etc.)Tehnologie - ansamblu de procese, metode, procedee, reguli, operatii, faze,

ionditii tehnice etc. aplicate, executate sau care se desfasoara, in scopul obtinerii(Inbricarii) unui anumit produs.

Tehnologicitate - insusirea unui produs de a se putea obtine prin apliearea unoiinumite tehnologii, intr-o etapa data, In conditii economice avantajoase.

Proiectare tehaologica - proces de proiectare a unui produs urmarindI alizarea lui prin cea mai convenabila tehnologie.

1.2. Tehnologicitatea unei piese

• In procesul de proiectare a unei piese trebuie sa se rezolve urmatoareleprobleme:

- asigurarea rolului functional;- alegerea unui material' corespunzator;- adaptarea configuratiei piesei la 0 tehnologie convenabila,• Ce inseamnatehnologie "convenabila" ?o tehnologie care:

- saasigure toate conditiile impuse piesei finite;- sa fie compatibila eu materialul ales sau cu altul echivalent lui;- sa.conduca la costuri de fabricatie minime.

• Intre tehnologia de obtinere a unei piese si configuratia acesteia exists 0

str n. I atura: piesa poarta "amprenta" tehnologiei al card rezultat . tYn llIod oil nuit, analizand 0 piesa putem sa deducem tehnologia care s 1\

folo It I' 111111 ohl lit 1'1'/\ 1.• P nhu 1 "1'111 I I lit I. It II!I I III ic" 0 pi sa este necesara cunoasterea amanuntlt

/I Ithllllill I I I 1'111 Ill' I" 111111 'lln s-a optat, a avantajelor si limit -101'

I 11

ILungimea spiraJei deteminata prin

t masurare:peterminare contractiei volumice relative [%]: Califiea tivul

turnabilitatiu

Variatia contractiei liniare absolute in raport eu timpul de racire a probei latemperatura ambianta,

I KACMMJ

2.00

l.8U

1.60

1.40

1.20

1.00

0.80

0.60

0.40 t0.20

o 5 10 15 20 25 30 35 40 4550

Observatii:

I

Page 35: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

68 1fhnu~J(wHnm ._

10 {!<)J);inuJ;lre,se va studia, .ca exemplu, tehnologfchaeee pleselor obtinute pttglomcrtlrea ~l compectarea pulberilor.

2.TehnQlogi.cjtatea vieseJor obtinute din pulberi

2.1. Pulbert

Pulberea este un material granular format din rnetale pure, aliaje, compusiltltermetllJicH sau chimici, materiale nemetalice sau amestecuri mecanice ale maimulror component! din ceil enumerati, Dirnensiunile particulelor variaza frecventintre 1 ~l400 urn, pui!nd f ~imai mari,

• 10.compozltia pulberil in.tra:

liant 1 .., 10%

.<ff:i:mv lubrlfiant 1 ... 10%pulberi'

Z.2. Tehnologta de ob~inere a unet piese din pulber]

In mod obisnui! aceasta cuprlnde etapele:

Fas?oarea se realizeaza prin presarea pulberii in matrita, din doua parti(fig.I). , . '.' . .

• Ceea ce se obtine ,in urma presarii este un comprimat, rara rezistentamecanica, friabil.

'I'"",,o{Il«irltnlt!::..' _

J+fpoans.onsupenor

matrita

comprimat.poanson

/'. inferior

Fig.I. Schema de principiu a proeedeului de fasonare prin presure

Sinterizarea este procesul prin care comprimatul se consolideaza intr-un corpI)Hd sub influenta caldurii, Ea seamana cu un tratament termic, dar este mult mai

romplexa din punct de vedere al fenomenelor care se produc in materialulumprimatului.

3. Configuratia pieselor din pulberi presateIn anexa T7.1 sunt prezentate familii de piese din pulberi presate In matrita ce

I" zinta detalii exterioare sau interioare d~tipul ~alturilo~ de dimensiuni si..schernelcIi . prin.cipiuale presarii acestor tipuri de piese.Prin combinarea configuratiilorII' .stor piese simple se pot obtine piese foarte complicate.Tinand seama de1lIlllicularita!ile presarii si de existenta unei directii de presare, rezulta ca nu se potIlhline anumite detalii cum sunt cele reprezentate in anexa T7.2. .

4. Modul de lucruObiectivul final al rucrarii consta In proiectarea unei piese presate din pulbcri.

I' -ntru realizarea acestui obiectiv studentii vor parcurge urmatoarele etape:

• Insusirea tehnologiei de presare a pieselor din pulberi ..Studentii vor studia materialele care intra in compozitia pulberii si

I (Ill (lguratia pieselor obtinute prin presare. ,• Fiecare student va primi un desert al unei piese, si pe baza anexelor

prezentei lucrari VOl' rezolva urmatoarele prob1eme:- alegerea directiei depresare;., identificarea detaliilor care nu se pot obtine prin acest procedeu

I -linologic ~iintocmirea schitei comprimatului;- intocmirea schitei matritei pentru presarea comprimatului.Un mod 'I d'" . .

I 'l,01vare a acestor probleme este oferit in anexa T7.3;_ rezultatele obtinute (schite note precizari) se inscriu 'in rcfcrutul III, , , ,

I lIIi model este atasat lucrarii.

Page 36: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

70 Te/trr%gicitQte.

Anexa T.7.

Familii de piese din pulberi ~ischemele de principiuale presari] pieselor in matrita

Nr. fRmilii de piesc din pulber! presate in OlatrifAeet.

I----Piese pline de sectiune:

! L

1 I

Scheme de presare in matrlfl a plese lor din pulbert,

- circulara + l-matrita (m)2-poanson (psuperior3-poansoninferior

- poligonal~ -

+Nr, elementer 2p+Im-J,.

- oarecare

+ 2· I-matriIA (m)2-poanson(P)superior3-poansoninferior4-detaliusuplimentar

.Piese eu gauri de diferite forme.

-EBB-~e

- circulateI 2.

I - poligonale

1~ ~

..~~~Nr, clemente=3+nr. detallisuplimcntare ale plesei: 3+1=4- oareeare

Piese eu gaurl ~i salturi de

. dimensiune. ~ ~'

~LOJ ',Uj I

..

Plese eu adineituri.

Piese pline eu salturi de·dimensiune.

'~~~

l-rnatrita (m)2-poanson(p)superior3-poansoninferior4-detaliusuplimentar

-cu portiuni profilate identic

-eu portiuni profilate diferit Nr. elemente=3+1 detallu suplimentar81 piesei: 3+1=4

5.

,_ .I.__ ~_,= 1-

h

'lU l-rnatritajrn), 2-poa~son(p) I;superior

3-poansoninferior I4,5-detaliisuplimentare

Nr. element 1141,.,,111 ,~pllmentare II"Ie pI •• 11 I ••

~

1~ ,i~-:@1 ~I

Nr. elemente>=3+3 detalii suplimentareale plesei: 3+3=(/

l-matrita (m)2-poanson(p)superior3-poansoninferior4,5,6-detaliisuplimentare

Ane II '1'7.

Solutli constructive pentru detaliile pieselor din pulberi/II., Tlpul dctuliului Gresit Corect Nr. Tipul detaliului Gre~it Corcct -'If,

crt.

r!?' ct? e ,\'

Muchiile exterioare Suprafetele ~DI rotunjite si colturi ,:." . 8 striate se vor

ascutite

~ ~

inlocui cu II

suprafete -0 CD';.,'::' profilate"," .

----

t *Golurile in

Degajari exterioare flansele pieselor D 11ifSI;1U interioare ,:' i :,:., . ::;I ;'i se vor executa \: : li • I '••.... :: astfel incit sa se ;., I 'jrcrpendiculare pe

," :. 9 ': I .~

lirectie de presare.

f~ olDevite contururi I I

I,: :,' cu muchii.-~- -@:; i :: ascutite, '- / '- /:.: , :-, " to

. . - ..., I • ~

1;= ---" Suprafete cilindrice Proeminente 0P I!'> I'

cu axa ,P,P ~

cilindrice @ rn\ -. v 10perpendiculara pe It{tl-<:; perpendicularedirectia de presare pe directia de E!J EillIJ, ._(! I

presare I II

Suprafeteleconice interioarenu se VOl' executa

de la muchiilepiesei .

Suprafete conicelimitate de

suprafete cu.dirnensiuni, mai

mari la capatul cudiametru rnic .

,II

Gauri cu axaperpendiculara pedirectia de presare,

12

Alezajele cudiametru sub2mm se vor

executa ulterior

. p-'. ,P

P':}"\¢t·

-j-------+--

60YB, :.'

13Suprafetele

filetate se vorexecuta ulterior.

Muchiile se vortesi.

I null: l,.rpl~.dircctia de presare este continuta In planul dcscnului.\'lP • dltl'\,li I d . presarc cstc pcrpcndi '\flarl'l pc plunul tics .nului

.=

Page 37: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

72 TcI'lIolo!:ldlo(t!. 1'·/II111II1SIrI(IIIt!.

An('1(81'7.

An .... Grupa

Student: .Model de lucru pentru proiectarea unei plese dln pulberi REFERAT

,.

Desenul piesei finite.

.. ', ..' .... '.

LI)cfinitii ~i notiuni de baza:

• .'. '," ,,'.', ,0,,'

Desenul comprimatului.

Nota:directia de presare s-a ales identica cuaxapiesei;detaliul punctat nu se poate obtine prinacest procedeu tehnologic (degajareainterioara este perpendiculara pedirectia de presare)

______-2.Schita matritei pentru obtinerea comprimatului,

I~=~--3

.Desenul piesei finite (Ia indicatia cadrului didactic):

Nr. elemente = 3 + 3 detalii suplimentare ale piesei = 6(Detaliile suplimentare ale piesei sunt: 2 gauri interioare +un salt de diametru exterior)

Operatiile tehnologice care urmeaza a fi executate dupa presare:

- sinterizare j . .• se va executa degajarea interioara perpendiculara pe axapiesei prin strunjire interioara,

4l-matrita2,3,4,5-p"ansoane6-tijli fixa

6

Page 38: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

·1.ncscllul (;Omprinlfltului: ----------._------------------

4.Schita matritei folosita pentru obtinerea:comprimatului:'

5.0peratiiktelmologice care urrneaza a fi executate dupa presare:

Lucrarea

PROCES TEHNOLOGIC

Scopullucd'irii: Cunoa~terea structurii unui proces telmologic.

1.Notillni genera Ie

Ll.Deflnitii ~itermrnologie

Procesul tehnologic - 0 parte componenta a procesului de producjie illdecursul caruia se efectueaza logic si treptat rnodificarile si transforrnarilcmaterialelor necesare obtinerii produsului.

Operatia - elementul de baza al oricarui proces telmologic si este definita enfiind 0 activitate ordonata si limitate in timp efectuata de un muncitor sau 0 echipa demuncitori :tara intrupere, la un singur loc de munca, cu uneltele ~i utilajele necesar "asupra unuia sau rnai rnultor materiale in scopul modificarii proprietatilor fizico-chimice, formei, dimensiunilor, netezimii si aspectului suprafetelor.

Faza - una din elementele constitutive ale operatiei care se realizeaza dintr-osingura asezare si pozitie. a suprafetei de prelucrat, ell aceleasi unelte de 1ueru si LIacelasi regim de lucru,

. Documentatia tehnologica - totalitatea documentelor i11care este descrishtehnologia de obtinere a unui produs. Aeeasta cuprinde: desenul de ansa 111bIII,

desenele de executie a reperelor, fisele tehnologice (materiale, timp etc.)Fisa tehnologica - document ajutator in care sunt descrise operatiile "i IHZI'll

unui proces tehnologic de executie al unui reper sau produs.

2. Procesul tehnologlc de executie al unui produs

2.1. Notiuni generale

Procesul rehnologic reprezinta totalitatea actiunilor care realizeaza un al1l11l1ilstadiu a1 transformarilor materiei prime in produs finit. Functie de felul pro suluiichnologic, structura acestuia este diferita; astfel, de exernplu, pentru un procc:tehnologic 0' PI' .lucrari mecanice, structura sa contine operatii, faze, tr ccri, 111IHlIII.miscari, P '111111pi ui('l'I:lI'('a unu i proces tehnologic este bine sa so urmjircnsc: l'all-y Icriterii:

Page 39: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

crit eriu] I('/III/( I r .supune luarca tuturor masurilor pcntru I' Ilizareconforrnatici produsului rata de performantele prevazute in documentatitchnica ~i tehnologica;crit triul economic - presupune realizarea procesului tehnologic in condi

de cficicnta maxima;criteriul social - impune proiectarea unui proces tehnologic care sa asigurconditii de munca cat mai usoare pentru personalul de deservire.

Pentru laborarea unui proces tehnologic este necesar un proiect de executie{'[lll' coniine total itatea desenelor de executie necesare, desenul de ansambluprodusului, desenele subansamblurilor, memoriul justificativ alte documente tehnice,

2.2 Exemplu de proces tehnologic de executie al unui ansamblu

2.2.1. Analiza ansamblului

Ansarnblul ( produsul ) "Suport" prezentat in figura 1 se compune din 3 reper( fig.2): .,' '

- reperul 1 - corp - este 0 piesa cu suprafete de rotatie exterioare ~i interioar.oaxiale, marginite de suprafete plane. Materialul din care urmeaza a fi realizat estun ate! carbon (OL 37) ; raportullungime / diametru este aproximativ 1;

- reperul 2 - tija - este 0 piesa subtire cilindrica ell lungimea mult mai martlt'cat diametrul( raportul lungime / diametru este mai mare de 7 ). Materialul din car'" III 'uza a se realiza ~ste un otel carbon marca OL 37.

• reperul 3 - placuta - este 0 piesa din tabla ( grosime foarte mica in raport eIt lnltc dimensiuni ). Materialul prevazut este un otel carbon de calitate OLe 10.

I,--t--- m

II 3 l-WC=r--1-=O_~~ I l

451II

3 - Reperele 1 si 2 se asambleazaprin sudare cu arc electric

- Reperele 2 si 3 se asambleazaprin sudare in puncte

- Reperul 3 se acopera cu

lac de protectie

_-2

Ii' .,1. An umblu H, 'up"I'I"

fuller I • CorllMatcriai v Ol.J?

Km~ UII

Material (JJ

n,5 x 45"

18&ll£.Ll

Material OLe 10

1200

oj GEfii>Fig. 2 Elementele componente ale ansamhlullli

2.2.2. Programul de fabricatie

Produsul care urmeaza a fi fabricat trebuie realizat in numar de 100 buc 1\ i.I'inand searna de dirnensiunile si rnasa pie~elo~·. pl:e~um ~j de gradul lor <It.xmtplexitate, tipul de productie corespunde unet sern 011C1.

2.2.3. Schema logica de realizare a ,produsului

Tinand cont de componenta ansamblului, procesul tehnologic de realizarc H

ucestuia va cuprinde realizarea eelor trei piese componente .~iasa.mb!area lor.Se disting doua posibilitati de realizare a ansamblului ( a ~l b in figura 3 )

dintre care se va alege una considerata mai avantajoasa (b. este mai cornoda deoarcvv

previne lovireasi deformarea la asamblare a reperuiui 3).

Execu~~ Executiereper I reper 2

t__ ; Asamblare .~

subansamblu 2-3 .

b.Fi~.3 Sdu.'JlIII 1(I~kl\ (1(' renlizarv I prod","111

Page 40: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

,~~.4I)ro~'es'dtcllDQloUlcde reallzare a produsululI~I 11010710 de ex.ecutie a reperului J

'I'chnologia de e t' !xecutle a reperului 1 este prezentati in fi~a tehnologici

I

Fisa tehnologica nr.1 .

Operatii si fazeN - - -------------~ Masina .Dispoziti Scula

I_~·__ D~~~: Schita unealta

Strunjirea. prindere

Stnmg

normal

Universa

Cutitde

stnmjitexterior

Cutitde

debitat

Operatii ~i faze Masina ..

~~numire Schita unealte: DiSpozitiv Scula

2.20aurire '-@II f

burghiu

4J 4~I

Strung Universal clicoidalnormal

2

4J4

2.3 Gaurire~ lOx 8

~

Strung burghiunormal

b. desprindereUniversal clicoidal

.~' -'.-,10

_._--_.ontro)

I"

1.1 strunjirefrontala

I'm!E..!!.!!!! "'" 'I.

~~--.-t-----~1.2 Stnmjire

cilindricaexterioara

Alegerea semi fabrieatului: pentru 0 scrie mica si 0 pics1\ 1I 'ollll!-\1I111\illII pcrului, semifabrieatul potrivit este 0 bara Iaminata sau obtinuta prin tru '1'1.' dillI If se va debita 0 bucata la lungimea de 21 mm. Pentru realizarea suprali:t'lol

ilindriee exterioare si a eelor frontale, proeedeul tehnologie ales este strunjirca iar

\I ntru suprafetele cilindrice interioare - gaurirea.Se vor nota eu :1, 2, .. operatiile; 1.1, 1.2... fazele; a, b, e- prindcri It',

1\ 'prinderile, ete; f '~.avans longitudinal; ft = avans transversal; n = miscai '1\

IIrincipala de aschiere. . .Tehnologia de executie a reperului 2.Semifabrieat: - sarma obtinuta prin tragere din otel <D4 rom.Procedee posibile : - taiere prin forfeeare , taiere eu fierastraul, debitarr pI'

trung.Tehnologia de executie este descrisa in fisa tehnologiea nr .2.Fisa tehnologica nr. 2

Operatii si faze Masina Dispoziti Scula

Nr .oenumire Schitaunealta

I. Strunjire [L" n1.1 Tesire '~

Cutit,. -- -=!=lI - Strung

0,5 x 450 177 Uf

Universanormal

profilat

2a.desprindei'e- tp'rindere

1.2 Debitare t\c ~ Cutit

la lungimea 17-tStrung de

. , Universa

de 35 mm.normal debitat

ft

Tehnologia de obtinere a reperului 3:

Semifabrieat: tablli decapata cu grosimea g = 0.5 rom. sau banda eu grosimcag = 0.5 mmsi latimea b = 15 rom. Tehnoiogia de executie este descrisa in fisa

tehnologiea nr .3:Fisa tchnologica nr 3

Operatii si faze MasinaI.

Dispozitiv Scula

Nr Denurnire Schitaunealta

OJ..

Debitarea. prindere

• I " .ft "Foarfeca . , .

\ I

1.1 taiere .Qpritor Cutite

b.. desprindereOJ' -i' "( ghilotina "

I, ~ r "

t---E __ .J

Indoire ~'

a. prindere

~,2 2.1 Indoire la

Dispoziliv

120 I \. de .

\. b.desprindereindoll I

\\-

1.3 Strunjirecilindricaexterioara

•~ 12x 10

1.4 Debitarela lungimea

de 20.5 nun

b.desprindere

Page 41: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

/I'/II/h/,/I' '1/ ( conform scheme: din f~=~~~~~~~--.-------------------~J, Asamblarea tsusislsu:J si 2:Elernente componente:-reper 1- corp-reper 2 - t~jaProcedeul de asarnblare:- Sudare manuals cu arcelectric cu electrozilnveliti.

Dimensiune de control:45mm,

Suduru In CUt~ _

i--------- ---,------

'luden!: .. ', ' ..

REFERATAn ,'" Grupa

2, Asamblarea reDeruiui3 cu'subansamblulformat din reperele 1 i2:Elemente componente:- subansamblul 1-2- reper 3 - pHicu!a

Procedeul de asamblare:- sudare electrica prin

presiunein puncte- variants posibila : lipire

Dimensiune de control ::- ---:- ----'_3_mm__ , ---'

Operaiia : Vopsire.

Elemente vopsite: - reperul 3 - placutaProcedeul de vopsire: - scufundare sau pensulare

Dupa documentare si urmarirea demonstratiilor de executie, In cadrul caroraflt~n~ii vor cauta sa identifice operatiile ~i fazele procesului, fiecare student vaprl!Pni cfLte un desen al unui ansamblu caruia Ii va intocmi tehnologia de fabrieatie.I\c asta va cuprinde:

- dcsenul ansamblului si desenele reperelor;• H hema logica de realizare a produsului;- flsele tehnologice pentru realizarea reperelor;- J iscrierca operatiilor de asarnblare.K~:I,U\hll I S In:; 'rill in referatul lucrsrii cuprinzand una sat! mai mull file,

PI' :llOlllt III continunr 1.

I,3 -~-- -1-:-'-----.---1'

I // ..,,_--,-,_dona puncrc /----

de sudurn

I-=--=---:-:--:--~--::--:--:--:---::----------------I.Definitii si notiuni de baza:

3. Modu! de lucru

2.Schite explicative ( dad este necesar sa se mai adauge 0 fila):

Page 42: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

H' "''", \ /."1/'/1'''11''

I. I)('JIII mireu ansamblului:Ht·p(>t·c:N... () 'nUmilZ -----·--ITh~In.=::-:=--r-;-;-:~~-,::-----.JCrt. Buc. Desen nr. Material Semifabricat

-------~~~---4~-+----~

esene: ansamblu; reper.

"11""",'1//1,. 111"""11/,1. '", "'

Lucrarea:

PARAMETRII REGIMULUI DE LUCRU

Scopullucrarii: lntelegerea notiunii de regim de lucru. Realizarea unor corelatiiintre acesta si procesul pe care 11defineste.

1.Notiuni generale1.1. Definitii §i terminologie

Regim delueru

Parametru

Procestehnologic

Monitorizare

1.2. Rolu)

_ Ansamblu de conditii extemeinvariabile care, pentru uninterval de timp, determina functionarea sau modul .deutilizare a unui sistem tehnic (masina, instala!ie, etc.).Denumirea se adapteaza si se :completeaza cu specificulprocesului in care este implicat sistemul tehnic.Exemple: regim de a~chicre, regim de sudare, etc.~ Marime fizica de natura mecenica. electrica, termica, etc.proprie unui proces, prin reglarea careia un operator calificatpoate impune regimul de lucru dorit._ Succesiune determinata de ac!iuni care au ca scoprealizarea unui obiectiv._ Succesiune determinata de actiuni 'intreprinse in scopultransformarii materiilor prime, energiei ~i informatiei insemifabricat si apoi In produs finit._ Supravegherea permanenta a regimului de lucru a unuiproces si lntreprinderea unor actiuni corective 'in cazulaparitiei unor abateri de la valori1e prescrise.

rocesului

,\I

Numar de bucati executate:Schema Iogica de Obrin;e;r~e-;a~an;;;-;s~a;;;m;;]bhil~u;J.IU;;i;:-:--------------_J

Un proces tehnologic de realizare a unor produse poate fi privit ca.un si: t 'Ill,

cu intrari ~iiesiri conform figurii 1.

I Materiale, 1 ~I Energie ] •. [PROCES TEHNOLOGlC

[1" . \~/_ nformane .

/ [ii.",i.IOI~ [ En~gi' I

----. Infoll'Ul\ic \

Fig.I. Fluxul de intrarc ~ii sire In un (lrm:l'~ tdllwlll·k

Page 43: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

8-1 Pnrametrl] rel(/IIII1/II/ tie IlIerll.

Observatii:

• Materialele la intrare sunt: semifabricate, materiale auxiliare, medii delucru;

• F011a de munca este de fapt cornpusa din energie (umana) si informatie(cunostinte);

• Materialele de iesire sunt: produse + deseuri;• Energia la iesire este energie disipata: pierduta sau recuperata;• Informatia la iesire reprezinta cunostinte noi, dobandite.

Conducerea efectiva a unui proces tehnologic presupune interventiaoperator asupra unor parametri specifici procesului respectiv, conform figurii 2.

I Reglar~]

,..------- I Corectare I•. _ I Reglare I

'-----,-----'

I intrari I c=:) I PROCES TEHNOLOGIC I c=:) I ie~iri Iq I inforrn8tii I,Fig.2. Schema conducerii procesului tehnologic prin

reglarea parametrilor regimului de 'lucru

Un parametru al regimului de lucru poate capata 0 valoare gresita :

- printr-o reglare eronata; sau- accidental, datorita unor cauze interne sau exteme.

Orice modificare a unui parametru al regimului de lucru conduce la 0

schimbare a valorii uneia sau mai multor marimi de iesire. Informatia dobandita inurma constatarii variatiei marimii de iesire poate conduce la 0 decizie. de corectare aparametrului modificat (manual sau automat). . . .

Din punctul de vedere al functionarii sistemului tehnic regimul de lucru poatefi:

• nominal, atunci cand sistemul functioneaza la parametrii optimi (stabiliti);• uzual, atunci cand sistemul functioneaza la parametri apropiati de cei

nominali, dar totusi acceptabili ; . .• accidental, atunci cand sistemul functioneaza la parametri eronati, avand

drept rezultat marimi de iesire inacceptabile ( de exemplu produse rebut,consumuri x esiv de materiale, energie, avarii, etc.).

2. Modul de lucru

Dupa documentare, studentii vor urmari 0 demonstratie In car' Ii I

prezenta un proces caracterizat de cativa parametri de lucru. Se vor parcurgc (Upi II

a. identificarea parametrilor regimului;b. stabilirea valorilor regimului de lucru nominal;c. identificarea unor marimi de iesire care caracterizeaza procesul;d. aprecierea valorilor marirnilor de iesire la functionarea In regim 1\0111111 II

e. modificarea "accidentala" a unui parametru a regimului;t..aprecierea valorilor dtarimilor de iesire la functionarea In regim accld 111111

g. "elaborarea deciziei de reintrare a procesului In regim nominal sau U7.lI "

Procesele recomandate penttu demonstratie pot fi:

, 0 prelucrare prinaschiere ( strunjire, frezare, gaurire, etc.);un proces de sudare ( rnanuala cu electrozi metalici inveliti, cu II

electric in mediu protector de gaze, prin presiune, prin puncte, etc.)- un proces de taiere termica oxi-gaz.

In timpul demonstratiei, studentii vor completa referatul anexat.

Page 44: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

1/1 1"1/111/1' 11111' NII/II/IIII iI,. 111111/

"u",,,,rrri/,, 111""11/ I I 1111

, tud .nt:

REFERATAn .... rupa

1. Definitii ~inotiuni de baza:

Page 45: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

I'1//,11/1,111/ "'III/lwllli d"/II'"1

I hC'1111I11 In'lI prucesulul:\ 1" I . ,'W 1I1n proccsului:

II) " , i id ifi '1Ir1llllc.n I enti Icatl (denumire ~i notare):

h) l~c~jmul de lucru nominal:

c) l\1arimi de iesire caracteristice (denu~-;:ir=e:-~:-;i-n-o-:t;-a-r-e)::-:---------l

cl) Vnlorile marimilor de iesire in regim nominal'I '

) PlIl'um trul modificat "accidental=s] valoarea sa:

I) V"l'iatia marimilor de iesire (valori):

) I,r~r mularea deciziei de adoptare a masurilor corective pentru• illtoarcerea procesului in regim nominal sau uzual:

/'/1/1"/,,, /11 ",,/11"111111 turunr«,----

Lucrarea:

PUNEREA iN FORMA PRIN TURNARE

Scopullllcrarii:Cunoafjterea modului de pun ere in practice a unor procedee deturnare, analiza comparativa a 'procedeelor de turnare din punct devedere al preciziei dimensionale ~i al calitatii suprafetelor obtinutein strinsa Jegatura cu forma geometries a pieselor ce se pot realizaprin aceste procedee, utilizarea informatiilor necesare intocmiriitehnologiilor.de tumare pentru cUvefse piese. 'Ins)l~i.t:ea terminologiei 'speeif}ce, . .

, " " . ",

l.Notiuni generate1,:1.r>efinitii ~i terminologie

Turnare - procedeu tehnologic de realizare a pieselor prinintroducerea unui material metalic in stare lichida intr-oforma de tumare special executata.- ansamblu compus de obicei din doua parti (semiforme),care contine 0 cavitate avind configuratie si dimensiuniidentice cu ale piesei care se toarna,- ansamblu de canale prin care materialul topit patrunde Incavitatea formei astfel lncit curgerea sa sa nu producadefecte de structura in piesa turnata,- element al formei de turnare realizat In scopul creariiconfiguratiei interioare a pieselor care necesita aceasta,- ansamblu de canale special executate in forma de turnareprin care se asigura eliminarea aerului si a gazelor rezultatela turnare .

.- operatia tehnologicamanuala sau rnecanizata ce consta Inrealizarea formei de turnare.- element folosit ..'. la formare, avind configuratie ~idimensiuniapropiiate de cele ale formei tumate; elcompunedin una, doua (semimodele) sau mai multe parti,- material granular folosit la materializarea formelortemporare, compus de obicei din nisip cuartos, argila si apa.- forma de tumare ce se executa din amestecuri de formarcobisnuite (nisip si argila) sau speciale (nisip ~i lian]isp ciali) si care sunt folosite la 0 "in ur~ IU/'IIHl'l

di 11'11 indu-sc p ntru : coat 'I' a pi '1H.'iun nnt«.

Forma deturn are

ReJea de turn are

Rasu[latori

Fonnare

Amestecde(ormareForma

tem orara

Page 46: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

11/1 /'11111'/1"'" f"I/'IIII,,11I 111111"'"

fo''!.!!!l!J.SI'mil't'rlllflIlCl1tii

- forma de turnare cc se executa din cirnent, ipsos, samotafolosita la citeva turnari dupa usoare reparatiiintermediare.

- forma de tumare metalica din fonta, otel sau aliajeneferoase folosita la un numar foarte mare de turnari (sute,mil) tara a neeesita reparatii intemlediare.-suprafata, de obieei plana, care separa semifonnele.

Formiiperf1/al1el1tii

SUpro[a(ll de,'ieparatie

Pudrii de izola{ie - amestec fin de nisip cuartos si anumiti alti aditivi eeserveste pentru prevenirea distrugerii formei de tumare laextragerea modeJ.ului. ,

- instrument metalie ee se foloseste pentru netezireasuprafetei pilniei retelei de tumare sau la remediereaeventualelor deteriorari ale suprafetei formei de tumare.- dispozitiv In care se realizeaza miezurile prin formaredin amestee de miez.- material folosit pentru formarea miezurilor (ex: nisipcuartos In amestee eu ulei de in ).

Lantetii

ClI.tie de miez

A.mestec de miez

1.2.Tehnologii de turnare1.2.1.Turnarea in forme temporare

Turnarea metalelor ~i aliajelor ill piese presupune folosirea unui model alII I l i ('\I njutorul caruia se realizeaza forma de tumare temporare. In figura 1 seI" /1111 omparativ modelul de turnare ~i piesa ee.va rezulta dupa dezbaterea formeiell 11111\111' ';

Piesa ce se vatuma

Marca Semimodelinferior

, Plan deseparatie Modelul

Fi~.J.Pj(,NR turna ~imodelul ell t"I'1'"1

",IIl""'1I fl' f"1/"" 1"'III"I/I"fI' II

T('hnoloJ,!hl de realizare ll1:1nllllh\ a formelor din amcstcc de fOJ'IIlIlI'l'

()hi~lluit

Succcsiunea fazelor operatiei de formare manuala eu arnestec de Iorruurcobisnuit se prczinta III tabelar mai jos:

~'A$eZarea semimodelului inferior si a ramei de turnare inferioara pe pJaca dformare.- Pulverizarea pudrei de izolatie si introducerea amestecului de model priucernerea amesteeului de fonnare.

Semirnodelinferior

"%.' /

/ Rama detumare

/

~'Introducerea amestecului de formare pina la urnplerea formei si indesareaacestuia. . .. . . 1 d 1- inHituratea surplusului de amestec de formare eu ajutorul uner ng e e ernn

idata e mar inile su erioare ale ramei.

Placa deformare

Semhnude]Inferior

Page 47: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

I) I /'/11/,.,<'01 II/ larmn prt» turnurr,

c.- J\samblarea m~dellllll~ pe cepuri.pudrarea sa si a suprafatei de separatie. .- Montarea ramer supenoare eu asezarea In forma a modelelor retelei de turnaresi a rasuflatorilor. .- I,!1trodueerea si indesarea amesteeului de model si de umplere.- Indepartarea exeesului de amestee de formare si exeeutarea canalelor deacrisire.

Model pieiorpilule de'turnare

Model rilsufinioriRami! superloara

Model sect!?nat Ill, ----t=~----;::.:::::3_--_!~--.""j"" .. Model canal de" / dlstributie

Canale deaerisire

Bolt deorientare

Pladi de rormaR

d.Realizarea pilniei de turn are eu eupa respectiva, ,Extragerea din forma a modelelor piciorului pilniei ~ierasuflatorilor.

• Nctezirea su rafatei interioare a ilniei de turnare. .

Pilule de turnare

Model picior pilol. deturnare

~M'.'~"'~'

Cau ale de aerlslre

Rama superioara

Model canal d.dlstributle

Mod.1 sectlonat

Rama lor.rloara

Plaea de formare

PUII,""" I" ,,,,,,,,, I"f" ",""",~------- 'I

c.- Dcschiderea formei ~iasezarea serniforrnelor ell suprafata de separatic in sus.- Indeparlarea prin suflare a amestecului de formare cazut prin pieiorul pilnicide turnare.- Realizarea alimentatoarelor prin unirea eanalului de distributie sau pieioruluipilniei de turnare eu eavitatea formei.-Realizarea legaturii dintre favitatea fonnei si rasuflatori daca aeestea din urmasint lasate in su rafa a de se ara ie a formei. '

Scmiforme

Plnd de formare

f.-Demulare.

t t9J

Placa deformare

g.- Formarea miezului

Page 48: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

III 1'1111""'1/ I" ' ••"IItl prln turnarr.-----------------------~ ·Y.arca miezului in marci i asamblarea fonnei.

h.

R.m~ superioarA____ Cavitatea formel

Mlez

l.

II

Turnarea propriu-zisa;Dezbaterea fonnei de turiiare ~i extragerea piesei turnate: .Det.a~area mecanica sau termica a maselotelor ~i retelei de turnare:Poh~~rea zonel?r piesei tumate In care s-a realizat operatia precedenta;Curatire mecalllfa (sablare; tobare; etc.); , ' " , ,Control final. '

Retea deturnare

Zone de taiere '

I)

1'1111",.,,, '" }1'II'II'/lflll turnorc.------------------------------------------------2.2.Turnarea In forme pcrmanentc.Tehno\ogia de turnare ill forme

tnetaliee (eoehil~) fara supraprc~iune .

Tu,:narea In fot~ne metal ice tara suprapresiune presupune parcurgereaurmatoarelor.etape.dc lucru; ,

, "a. Pregatirea' formei metalice (co chile i) pentru operatia deturriare.Curatarea acesteia.

-'b. Pulverizarea pe suprafata formei a unui derivat al petrolului pentru a,usura extragerea piesei tumate din forma. ,

, C~ Inchiderea ~i blocarea semifonnelOr:d. 'I'urnarea propriu-zisa. -e. Extragerea piesei dupa solidificarea metalului turnat..f Taierea rete lei de tumaresi a rasuflatorilor._g. Curatirea piesei. .

Doua exemplede cochile se prezinta in figura 2:Pilnia de Rasuflatoare

Miez turnare

Suprafatade

,-'--- separatie

Piciorul Piciorul ..::!@:-r--riT---r*",--ri-r--r-;I"pilnieide . pilnieiturn are de

Alimentator turnare

-,Canaldistributie~----------~

Fig.1 a-Cochilapentruturnareaunuipiston

b-Coehiliieu douacavitati

-3.Modul de lueru

Studentii vor urmari doua demonstratii de turnare a unor piese prin proc d -Idescrise 'in lu~rare, apoi vor trece In revista piese obtinute prin alte proc do tll'tumare. Fiecare student va primi apoi un desen al piese din fonta cenusie si vor - -lIi\,tehnologia de obtinere a piesei prin turnare In forme tempon re din am . t 1\formare obisnuit. . '

Se vor schita: piesa tumata cu precizarea suprafetei de soparauc, 1111 /':111 ~imodelul, forma de tumare.

S hil'\ . deseneaza In referatul An xnt.

Page 49: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

"" I'///"'/I·,t 11/ ",,,,,,l/,,III 11111I,'/1'

l'IIII"~"1/ III "IIII//l/'fill turnarc.--------------------------------Student: .

REFERATAn .... Jrupa

lDefinirii ~j notiunl de baza:

2.EtapeJe obtinerii unei piese prin turnare In forme din amestec obisnu j

(enumerare, eventual schite ).

Page 50: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

I l'un« /1',/ I" /,.,,,'" ,"111 11/1//,11.'

I Uh' t'l\lIl pl(' cl turuate i IIwtlcllllui. respect] 11I1 ,,"1111, (I •• I cI UI(11l\'IIc1ll1ll1lll1dnctic):

• III '1\111 formei de turnare:

"Wl/",.,.,,", iiI'" ,1/11' ".,.'"1111/' ","./1,., '1'1

Lucrarea:

LEGILE PRELUCRARII PRIN DEFORMARE PLASTICA

Scopullucri'irii: Cunoasterea legilor ce guverneazii procesele de prelucrarerin deformare lastica.

1. Notiuni generale1.1. Definitii si terminologie

Deformare plastid - proces de deformare permanenta a unui material sup usunor solicitari ce depasesc limita de elasticitate a acestuia.

Prelucrare prin deformare plastid - procedeu de punere in forma constinddin redistribuirea materialului prin deformarea plastica a acestuia .

1.2 Legile prelucrarii prin deform are plastics

Comportarea materialelor metalice in timpul prelucrarii prin deformare plasticsrespects anumite legi stabilite pe cale teoretica si experimentala.Acestea sunt:

c:1°. Legea volumului constant: facind abstractie de unele pierderi dematerial prin ardere si prin indesarea materialului cu goluri interioare, sepoate considera ci'i volumul materialului se pastreaza constant in timpuldeforrnarii: V semifabricat = V oiesa deformata

2°. Legea coexistentei deformatiilor elasticc si a eelor plastice: deformareaplastica este insotita de aparitia defonnatilor elastice. In urma inlaturariifortelor exterioare, deformatiile elastice dispar, ramanind numai cele plastice.3°. Legea rezistentei minime: deplasarea punctelor corpului deformat,situate pesuprafata perpendiculars pe directia fortelor exterioare, are loc pedistanta cea mai mica la perimetrul sectiunii.4°. Legea aparitiei si echilibrarii tensiuniIor interne: in timpul deformariiplastice, in interiorul materialului apar tensiuni ce se opun deformarii si caretind sa se echilibreze reciproe.5°. Legea similitudinii: la deformarea in conditii de similitudine a douacorpuri geometric asemenea, acelasi material, eu aceleasi caraeteristieimecanice, presiuni specifice de deformare p si P: egale, intre fortele dedeformare P si P, si marimile lucrului mecanic necesar schimbarii formei Wsi W, exista relatiile: "

p = PI; PIP, = (l 11,)2; W/W, = (l/1,)3unde 1 si IJ sunt marimile liniare earacteristice ale celor doua corpuri. ---

Page 51: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

11111 J "11""/," '//1 ,,1/1/ /If/II tI"/(ifI//II/"""/I/lnl,

. Modul de lucru

Dupa In usirea enunturilor celor 5 legi, studentii vorasista la experimentele\\1\' Ii VOl' ajuta sa inteleaga mai usor esenta unora dintre aceste legi.

Experimentul nr.1.Sc supune refularii 0 epruveta prismatica confectlonata dintr-un alia] neferos,

usor deformabil (fig, 1). Aceast experiment se executa In scopul punerii In evdenta aIl' iii volumului constant si a legii rezistentei minime.

p

Dimensiuni:10III - inal!imea probei inainte/dupa

deformare.ao; bolal;bl - dimensiuni1e sectiunii

transversale a probei inainte/dupadeformare.

IiIiII

'--'-' -_.+ ,;.ii

10

Masurindu-se dimensiunile probei inainte ~i dupa deformare, se vor calculavolumul initial si volumul final al acesteia. De asemenea se vor schita formele probeiIn ele doua stadii.

Experimentul nr.2.Se supune indoirii 0 proba dreptunghiulara din tabla subtire din doua materiale

diferite (fig.2). Se va observa fenomenul revenirii elastice In scopul sesizarii legii.oexistentei deformatiilor plastice si elastice.

Se noteaza cu:

U - unghiul de indoireal probei in dispozitivulde indoire;

UI- unghiul de indoireal probeidupainlaturarea ei dindispozitivul de. tndoire.

Fig.2. indoirea uneiprobe din tabla'

S vor masura unghiurile U si UI pe rind, pentru fiecare proba ~ise va calculaIIII1 illl'O r v mirii clastice.

Ob. -rvnjiilc si c pli ajiilc relativ la aceste experimente se inscriu In referatuluu-x 11

LCI{/lcpn/llc,a,1I prl" deformare piastlctl, lill

Student: .

REFERAT An .... Grupa

1.DefiRitii~i notiuni de baz8;,

Page 52: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

III I"/J"" III ••III",lIrl/ 1"'" ""/"fII"If., II/I/It/.'II

l-: perirncntul Ji::~'---------------------'--:"--',', hill! probei: Dimensiuni masurate:III Ii 11t ' d ' de;:jf,~o:::rm=a:r:-:e:--TiDC'-:'up=-a;;---:;d-=-er.fo:-:::rm-:-ar-e----+~In~a~i~n~te~d~e~.!P:D~·~up!!a~~..~

~_~ i__-------~~d~e~fo~rm~a~re~·~~d~e~fonnare10 = . Ji == .an = al =bo":" bj= .VI= Vo';"

I(

(II! ervajii referitoare la marimile Vo si V I:' .• f • , f ••••••.••••••••••••• : ••••••••••••••••••• ',' ••••••• : .. ' •••••• ' ••••••• : •• \ •••••• o· :'" • '. •..' I. I', • : ••• I', _~;II I~i';1': ' '~~l~d~~~'~~i~~~.~~~~'i~~~~i~::~~~ii~~~i'd~~~;' .'..'. ~ :..' :..;.;..'I I •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••.••••••••••••••••••••••••••••••••••••• ~ •••••••.••••••• ,

.............................. ~ .. '

E pcrimentul 2:Sehita probei , Ungwuri de indoire

Materialul A .MaterialulBInainte Dupii lndoi,re

aA=aIA=' '.

.~aA = 'alA - aA.=

aB=alB =;

~aB.'= ai~ - <XB=

:.

( '011 ')1II,:1l j li t" . . . ,'..:.'.cxp leatu:, .. , , .. , ,., .; ; : : :.' .. , .,." .. '"'

, •• I , ••• , , ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• " •••••••••••••• 0; ••••••• : ~ ••••••• ' ••••• ~' •••••••••. ,~

. .t •• I' .•..I.,.....•.. ·································· ......................................•....

" ,

I,II

III IPunerea tn /rm",'1 pr/n aschlere:

Lucrarea

PUNEREA iN FoRMA PRIN ASCHIERE

§Sopullucrarii: Cunoasterea posibilitatilor de obtinere a suprafetelor prin. prelucrari prin aschiere.

I.Notiuni generale

1.1.Detinitii si terminologie

Punere in forma - modalitate de realizare practica a conditiilor impuse form ipiesei.

Semifabricat - produs obtinut prin procedee tehnologiee primarc (turn~I~',defonnare plastica, sudare ete.) care urmeaza a suporta transformari ale former inseopul obtinerii piesei finite.

.' Piesa finita - piesa rezultata In unna unui proees de fabricati= si careindeplineste conditiile pentru a fi montara intr-un subansamblu.

Prelucrare' prin aschiere - modalitate de punere In forma ee constf 111

modificarea formei semifabrieatului initial prin indepartarea adaosului de prelucnmsub forma de aschii eu ajutorul uneiseule aschietoare.

Adaos de prelucrare - stratul. de material prevazut pentru supraf t'lsemi fabricate lor, eare urmeaza a fi indepartat printr-un procedeu de agchierc (~I,degrosare sau finis are), in seopul obtinerii la aeeste suprafete a unOl" anumi!parametrii prescrisi pe desenul de executie al piesei. Adaosurile de prelucrare sUllt:ddegrosare, intermediare si de finisare,

Degrosare - operatic de prelucrare prin aschiere in care este lnde;:> irtal t' I

mai mare parte a adaosului de prelucrare, dintr-una sau mai multe treccri.Finisare - operatic de preluerare prin aschiere prin care sun! ob\illlill

dimensiunile, preciziile dimensionale si rugozitatile finale sau apropiatc d lc Iinlllirnpuse suprafetelor pieselor.

Aschie - bucata de material detasata de pe suprafata de prclucrat In tit 'lll I

sculei aschietoare,Scula aschietoare - unealta prevazuta cu muchii taicto rc, montHt Jll' II

masina-unealta, folosita In procedeele de pr III 1'(11' prin nschi '\t.,

Page 53: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

III I I'IIII~"'" (II/till/III 1'rll/ "Jl'hI"'l".

Muchic tiiictonre - inters e\iu dintre doua suprafete ale p~r~ii activ ale scul I\ III' \ piltrunde in materialul prelucrat, indepartandu-I sub forma de aschli (sinonimI i~).

Procedeu de prelucrare prin aschiere - totalitatea activitatilor speeificII xiesare generarii suprafetelor prin combinarea miscarii relative dintre sculII:;> .hictoare ~isemifabricat, Principalele procedee de preJucrare prin aschiere suntrul otarea si mortezarea, strunjirea, frezarea, gaurirea, rectificarea etc.

Generarea suprafetelor - deplasarea unei curbe in spatiu dupa 0 anumita legcare l~ischimba sau nu forma. Curba care se deplaseaza si care genereaza suprafa]cste denumita generatoarea G, iar traiectoria descrisa de un punct oarecare al ei, itirnpul deplasarii, este denurnita directoarea D.In cazul generarii suprafetelor priaschiere, deplasarea generatoarei in lungul directoarei este data tocmai de miscareU\j~ului sculei in lungul traiectoriei directoarei.

Miscarea principala de aschiere - miscare a sculei sau piesei care realizeprocesul de desprindere al aschiei de pe suprafata semifabricatului. Se executa cuvltezd principald de aschiere Vc de catre scula sau piesa.

Miscarea de avans - rniscare a sculei sau piesei avand drept scop .aducerea1\ III erea de noi straturi de material In fata t~i~uJui sculei, deoarece acesta nu poat-uprinde dintr-o data intreaga suprafata de prelucrat. Se efectueaza cu 0 viteza dtvans vfi fie de catre scula, fie de piesa de prelucrat. Exista mai multe tipuri de avans

avans transversal Jr, avans longitudinal fi, avans vertical lv, avans circular !C, avaoarecare /0, etc. I

Addncimea de aschiere - stratul de material indepartat la 0 trecere a sculelaschietoare, masurat pe perpendiculara dusa la suprafata prelucrata (se noteaza cu t).

2. Alegerea procedeelor de prelucrare prin aschiere

Alegerea procedeului de prelucrare prin aschiere se face' astfel incat acesta sAasigure conditiile impuse piesei (tipul, calitatea si precizia dimensionala asuprafetelor preJucrate -v, anexele TIl-l si TIl-2). .

Procedeul de prelucrare ales trebuie sa fie eel mai ieftinmaterialului piesei. . " . .'

Pentru alegerea procedeelorde prelucrare prin aschiere a unei piese sepr cedeaza astfel: .

a. se identifica procedeele de prelucrare posibile pe baza tipului desupr rat~(v. anexa TIl-I); . "

b. se selecteaza precedeele de prelucrare luand .ca baza' calitateaupr f ~oi (v. anexa TIl-2); , ,

c. se identifies schema de prelucrare si scula aschietoare corespunzatoare(v, IIn »ca T11-3 ); .

d. se identifies masina-unealta (v. anexa TII-3).

Punere« (lIjl,mld prill a$c/ll~r~.111\

2,1. Precedee de prelucrare prin aschiere

Schernele de principiu ale celor mai uzuale procedee de prelucrare prinaschiere sunt prezentate in anexele Tll-3.

3. Modul de lucru

0biectiv~1 final al lucrarii consta in alegerea procedelor pentru puner 'n III

forma prin aschiere a unei piese.Pentru realizarea acestui,obiectiv studentii vor HNj lit

mai intai la 0 demonstratie practica 10 cadrul laboratorului de prelucrari prin aschi I

unde li se vor prezenta principalele procedee de prelucrare prin aschiere (strulIJiI •frezare, gaurire, rabotare, mortezare, rectificare), precum si rnasinile-un lit

corespunzatoare fiecarui procedeu. .

Fiecare student va primi un desen al unei piese, ~i pe baza anexelor prezent .jlucrari va rezolva problemele de la punctul 2 (subpunctele a-d) - alegerea procedeuluide prelucrare .prin aschiere a unei suprafete.in coatinuare este prezentat un model derezolvare a acestor probleme. Rrezultatele obtinute (schite, note, precizari) se inscriuin referatul TIl al carui model este atasat lucrarii.

MODEL DE REZOLVARE

Desenul de executie al piesei finite

Pe schita desenului de ~xecutie al piesei, pe care fiecare student 0 transcrie inreferat.se vor nota cu cifre toaib tipurile de suprafete simple, conform exemplului dmaijos.

~33,6_

90 V lv/\! /::j/

Page 54: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

III" 1'11111""" /11/lIflllIl 11111lI~t''''''rt',

SI: VlI trccc apoi la complcturca tabelului din referat, eu tipuril d procedeapC! ibil ' prin care sc realizeaza fiecare suprafata in parte.

0,Procede posibile de prelucrare prin aschiere.

Suorafata Procedee oosibilede prelucrare prin aschiere,Nr. Tipul Strunjire Frezare Morte- Rabo- Gaurire Recti-Tt. zare tare ficareS, plana frontala x x x x - X

S? cilindrica ext. x x - - ,x--

I--,~h cilindrica ext. x - x - - X

Sd orofilata x x x x - xS~ conica ext. x - - - xS~ conics int. x - - - x X

S7 plana frontala x x x x - X

SH cilindrica ext. x - .' x - - x, cilindrica int. x - x - x x, 'I, conica int. x - - - x 'x'10,plana (canal) - x x x - x, II

Yn continuare, utilizand anexa Tll.2 se selecteaza procedeele de prelucrarepriu aschiere dupa calitatea fiecarei suprafete, completandu-se tabelul de la punctul bdin referat conform exemplului de mai jos.

b. Selectarea procedeelor de prelucrare prin aschiere .dupd calitatea,1'111 rafetelor:

Suorafata I Procedee alese.Nr. Ra (urn) Strunjire Frezare Morte- Rabotare Gaurire Recti-

rL zare ficareS, 63 x - - - -S, 63 x - .. - - - -S, 08 x - - - - X

~'I 63 x - - - -." , -~ 63 x - - - - -S/, 63 x - - .. - - -SL 16 x - - - .; -SlI 63 x - - ; - - -S,j 63 - - - . - x -

SHJ 6.3 x - - - - -S 32 - - x - - -

WIPunere« fit fi"'''1J. pr/II asciI/ere..

Se com leteaza punctul c de pe fisa de lucru e~ 0 seh~mli de pr~neipiu. Inalegere, a unuF procedeu de prelucrare prin aschiere folosit la obtinerea unei suprafe]

de pe piesa primita.

c. Schema de principiu pe,ntru strunjirea cilindrica exterioard.

\

Piesa-semifabr.icat Suprafafa ~// /relucrata

7 I ;IiI ~ __ .'_._._._. .~.i-I-----.---- -I . I

\'nz ;f n = m~:j,carfade rotatie

-L. / j a plesel I.Ii / . -J ft = avansul transver~a-z -Ul It fl = avansullongitudmal

( \~fitdestrung

1 ~ tabelul eu ma"iriile-unelte utilizate If!La etapa urmatoare se comp eteaza y

fiecare procedeu de prelucrarej'rin a~.chiere.

d. Denumirea masinilori-unelte folosite

Masina derectificat

Procedeul ales Masina-unealtaMasina-unealtaProcedeul ales Masina de mortezatmortezareStrum!struniirereetificaregaurire Masina de zaurit

Page 55: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

11111 /'/11/"','/1 (11/",,,,,,,,,,,, 1/ ,101,'"" _

Anexa ILl,

( '1111

inte;Dunextf )1111

il1l'l( '1111

pHil

1I1'h)( '1111

'lpul Procedeul de prelucare prin aschiereI'llfctci Struniire Frezare Mortezare Rabotare Gaurire Rectificare

R R R R 0 Rlcll'id! R N N 0 0 RI'ioal"aldrica R 0 N 0 R R'jour'aid\ R. 0 0 0 0 Rrioaraic{l R 0 0 0 0 R;oaraillltl'i P R P P 0 PIionrll11.11 P R P

"0 0 PI1Ii1 I'

\ R 0 0 0 0 RI iOal C\' R 0 0 0 0 R'IO(1re

eluri 0 I R P 0 0 p.rioarecluri 0 0 R 0 0 p'ioareturi 0 p N 0 0 Rriaoareturi . 0 0 N 0 0 R'ioarcIII 'de 0 R 0 0 0 pInroIII de 0 N R 0 0 .pJI

IIJIII- 0 R R R 0 Prioar11(: 0 N R N ·0 P10111"-

'!lId ie P P 0 0 0 N1 • ~ p 0 0 0 0 N

'I

11'1("'11111: R recomundat; P - posibt! de executat,'N -posibil de executat dar11/'" '{'(III/flllllllf,' () - lIt'apl/cob"

PlllII!rCU III ["rm(1 prin (licit/ere, ItI'l

AncxIlTII.2,

Foarte fina Fina Semifina J)Cl!;rO~III'cProcedeul Grupade Valoarea Q Q Q Q 0 0 Q Q .... '" '" ~ '" ~ §'0 '0 '0 '0 •... ••• -:... Qo

"" ••• '" U. <I.prelucrare R, (urn) .... ~ '" Ul -X X X . ';'"Strunjire Dezrosarex x x ~exterioara Semifinisare

x x x xFinisare x .~

Foarte fina x x x ,~

x x :'_1=Strunj.re Dearosarex x xSeniifinisare -interioara

x x x x· -I=~FinisareFoarte fina x. x x xAlezare eu x x xcutitul -x x x -Frezare Degrosare

x x x xcilindrica FinisareFoarte fina x x

x x x x xFrezare Dezrosarex xx xfrontala Finisare

Foarte fina x xx xBurghiere cD<15 mmx x xcD>15 mm

x xRabotare Degrosarex xFinisare

x xMortezare Degrosarex x'Finisare

Rabotare x x xPrelucrareax xro tilor Frezare

Rectificare x x x x xdintatex xFiletare Cu tarodul

x xinterioara Cu cutitpieoteneCu filiera x xFiletare

x xexterioara Cu cutitpieptene --..,:)Rectifieare 'x x x

x x x xRectificare DegrosarexFinisare x x xrotunda

Foarte fina x x x xx x ,Rectificare Finisare

Foarte fina x xplanaSemifinisare x x x -f-

x x xFinisare x xHonuireFoarte fina x x x

x x xLepuire MedieFinisare x x x ='-

Page 56: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

1111 1'111I1''''11 In IOr/"d pr/" !!~~'.;;'''~/c::..'rc:.:', • _

Scheme de prelucrare prin aschiereAnexa Tll.3.

I )('lIllIlIif:! t ?roeedeului: STRllN,JIREA 1t,~I'(/r<!{/ principald,''''''Il/Cllo de: piesaII Iiscurea de avans"\I'Clllala de:scula achictoare avarlS Ion itudinal, avans transversalI umumirea sculei: cutit de strunltcnumirea ma,yinii-unelte: strungSrhcma de principiu a proeedeului: .

n = miscarea de rotatteI a ptesei (turatia)

t = avansul transversal11=avansul longitudinal

utit destrung

Fig. L Schema de principiu a procedeului de strunjire

I icnumirea rocedeului: FREZAREMiS 'area principala(' scutatd de: scula aschietoareMlscarea de avans/' (,{,!llala de:piesa sau scuta a§chietoare (aVaIlS transversal Ion itudinal vertical circularDcnumlrea seulei: frezaI trnnnumirea mminii-unelte: rpa ina de frezat,)'('lj{'rn(~de principiu a procedeului:

1'1 ',I'CI

n = turatia sculeiiZ= avansullongitudin~/

t = addncimea de aschiere

1~1j.(.2. S 'hema de prtnciplu a procedeului de frezare

Pu"~'1!4 fir [",mil /lrl" aschiere. III

Anexa T II ..'.

rDn:el=ll~II=I!~lf=ea~.=ro~c-'e~d~¢~u7Iu~i-:~G~Ar,l~r~R~I~R~E~----'--~~---------------------~----~Miscarea principalaexecutata de: seula II chietoare .;Miscarea de avansexecuta/a de: icsa sau scula a~chiet9are (avans vertical)Denumil'ea sculei: burghiuDenlllnirea mdi(;:'n:-;iI-:-'-~u:':n-l:eJ..~re~.'::·m=-:a:-::s-;:in~a;;-:;d;-c-g-:a;-u-r'7.it:-------:----------'----l

Schema de principiu (J procedeului:

Vo' = miscarea principaldde aschiere .

f, = avansul vertical

D = diametrul burghiului

Fig, 3. Schema de principiua procedeului de burghiere

~-------------------~--~------------------------~Denumirea procedeului: RABOTARE .Miscarea principaldexecutata de: scula a chietoare

III ••• , S('h mil de principlu II proccdculul iI(' ruboture

Miscarea de avans(!Xeclltata de:piesiisau scula a~cbietoare (avans longitudinal §i transversal)Denumirea sculei: cutit de rabotat =~=-.:.L_----~~--JDen1lll/irea ma,yinii-u~elte: masinii de rabotat (~epjng sau raboteza)Schema de principiu a procedeului:

!

ve = miscarea principaliide aschiere

1; = avansul transversal

t = addncini 'a de aschiere/Plos« v

C

Page 57: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

II ' 1'1111I'1,,/, /11/"""" fltI,,"~/'/i/I'l/"

All I '111.3.

I tcnnmlrec: procedelllui: MORTEZAREA 1I,\'('IIt'eGi principalaI' ,','('IIII/Ia de: scula ll§chietoareIIlln'u/'ea de avans('I','(,lIlalii de: iesli sau scula a chietoareUenumirea sculei: cutit de mortezat

v = miscarea principaldC de aschiere

II = avansul longitudinalt = addncimea de aschiere ,

01'= adaosul de prelucrare

Fig. 5. Schema de principiu a procedeului de mortezare.

J)(,l1umir~a maiinii-unelte: masilla de mortezat (mortezaSchema de principiu a procedeului:

cutit de mortezat

, suprafataprelucrata

transversal, vertical

itudinal, transversal, vertical

Detaliul B ,

,~-•...-.- PiatraderectificatSuprofata

II F=====?-u~ prelucrata

Plesa deprelucrat

Fig. 6. Schema de principiu a procedeului de rectificare

Ve = miscarea principalade aschiere ' ,

It = avansul longitudinal

J; = avansul transversal

Iv = avansul vertical

t =' addncimea de aschiere

l'IIIII',ta In /l1I/lIl/lflll 1I'~\(.:.:.'''.:.:.It;:'r,.:;:., ~ II

An xlITII .••

Scheme de generare a suprafetelor prin strunjire

'Nr Tipul Schita prclucrartiNr. Tipul

Schita prelucrarficrl suprafetei crt. suprafetel

Suprafete -- -- l Suprafete -(jkI 6cilindrice n excentrice

j)I, ___

exterioare II I

~,

Suprafete G Suprafete ~-s "2 cilindrice 7sferice

interioareII Ie--

Suprafete E~~- Suprafete

~\3 8plane complexeelf,

Suprafete -1.---- Suprafete

-~4 9

conice n '

/, ~ tpoligon~le

0 1-- _il:," mP

;'"

@'--- - (Suprafete Suprafete 17

5 10<;1i('ol!llIl,' profilate rT1l1lTJ j II

I II.( '1(//1

I~-

Page 58: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

11·1 I'/111I1rl',,'" (lmlit r/I/ "ferr/cr/!.

An.,n TH.

Nr. Tip"lfrl. elll~hII~i S~bll~ pr,hltr.r!l

Clltlt drt>pt W Clltlt f"lu'rll,,"RIm /17 iJf;jI>f!f!!t

llilllf6fan1!IS~I'kn' /,1,

.t::=l

. Clltlt1q~oVQI~.t

1 pellt'fll 8CII\cjt poair.

de.llro,~•.• cr>'. {fttflrl~r

Cu(tt lie colt ~+£J1: Cutlt lIfl\tnlpCfttru

3 '1'1'dllcraru 9 "epjaro7.ollelnr IIreu

IICftSlblle bttel'teel'lQ

Cutitlamfi ta Clltlt peotnl

ftllt.at Inurlorpcntrn I'dent

IICllt!t ta( .... Ctltlt ~lith.; ~11 nl$tllt H

".ntrll filII_at

",I,

~

('-tit It pt ClItltclm1:1 "ron! t. II

,f 11I.11pr '"' "

Punt'r~(' tn f"rfll/J prln asch lere. II

Anexa TI l,("

STRUNGUL NORMAL

PF

---B

Fig. 7.10, Schema de principiu a strungului normal: B - batiu; GB - ghidajele batiului; PF-papusa fixa; PM - papusa mobila; P - pinola; GpM - ghidajul piipu~ii mobile; AP .ax principal; PS - piesa-semifabricat; PC - port-cutit; SPC - suportul port-cutit;ST - sania transversala; SL - sania longitudinalii; U - universal de prindere.

Batiul B serveste la fixarea masinii pe fundatie si la asamblarea elementcl )1'

masinii intr-un tot unitar, preluand toate fortele ce apar in sistemul tehnol icmasina-dispozitiv-piesa-scula. In interiorul batiului se monteaza instalatia electri <Itcomanda ~i actionare, unele elemente ale instalatiei de racire-ungere a sculei ~iUII 1par~i ale cutiei de viteze. Batiul este prevazut la partea superioara a patului C I JI ill'

ghidaje orizontale GB, Papusa fixa PF este asezata pe batiu, adapostestc ulill Iii-viteze si este strabatuta de axul principal al strungului AP, pe care se prinde 1'1 II ellprelucrat ps. Axul principal se construieste de regula tubular, pentru a. 1)('1111111

trecerea prin interiorul sau a semifabricatelor bara, Papusa mobila PM, a~ :1.111 1'1batiu, in partea opusa papusii fixe, serveste la centrarea pieselor lungi intre v rill!

la executarea gaurilor axiale In piese. Caruciorul se deplaseaza pe ghidajele batiulul iserveste la realizarea miscarilor de avans ale sculelor, cu ajutorul celor trei sanil, dillcare c. I rOII11t1I:sania longitudinala SL, sania transversal a ST si respcctiv seniti IlIU I

lItit.

Page 59: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

1111 ",'/1"",,, '''jllfll'') 1,,111"/' hi,'"

Suprafete prelucrate prin frezare

~r.,=,~

6

Roti

dintate

N" Tip,,1crt, suprnfetcl Schita , prelucrArii

"/IliUM in """" "/,, lI$chlere:, -~.--

Nr. Tipulcrt, frezei

ncxn ' "U!

Tipuri de freze folosite la operatiile de frezare

Schita

Frezadeget

cilindricacu dintidetalonati

Schita

Freza

cilindrica

Nr.crt.

Tipulfrezei

D~.ffi-L~'f/

Gdtul

~,~de lucru

, 1

Freza2 disc

cu dinti

drepti

Freza

111 T

Nr. Tipulcrt. suprafetei

Suprafete

plane

verticale

7

Suprafete

plane

inclinate

3 ferastrauD

8

Freza

cilindro-

frontala

Suprafete

plane

orizontale

Suprafete

complexe2 de

dimensiuni

mari

3

Canale

de pana

cu freza

disc

Suprafete

profilate

4 interioarede

dimensiuni -

mici

Suprafete

pro fiJ ate

8

Canale

de pana

cu freza

deget

9

Suprafete

profilate

,exterioare

de .dimensiuni

mici:

, 10

4

Frezamelc-modui

pentruroti dintate

5

Frezaprofilatapentru

filetare

6

Frezadeget-modu

pentru

roti dintate

Joe de

7 freze

-.

Frezadisc

unghiulara

10

Frezadisc

profilatapentru

canale

11

Freza

~

deget- - - - - - - 12 cilindrica

cu dintifrezati,

Freza13 disc-modul

pentru

roti dintate

d 14

Frezacu coadaconica

pentru canalc

Page 60: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

I I "1/"",,, /"',,'''',' ,.,," 11).1,/,'1"

Anexa 1'11.

MA~INA DE FREZAT UNIVERSALA CU CONSOLA/BS

/~~------.::-(

AP

l--'r-----f._yB G j PE

a

b

Fig. 1. Schema de principiu a unei masini de frezat universale cu consoli: a .:pir1ileprincipale componente; b - montarea capului de frezat vertical

Partile componente de baza ale masinii universale de frezat sunt: placa de bazaPB, pe care este -montat batiul B al masinii, 'in interiorul acestuia fiind cutia de viteze~id avansuri, actionate de motorul electric. De la cutia de viteze, axul principal APprimcste miscarea principala n si 0 transmite sculei S, ce se fixeaza pe lID dom port -scu It\ sustinut de bratul suport BS. Semifabricatul se prinde pe masa MP a masinii'(It' poate executa miscarea de avails longitudinal, transversal ~i vertical.

Pentru functionarea ca masina de frezat verticala, bratul suport BS sed 'p1nseaza la stanga, pe ghidajele orizontale G2 , iar pe ghidajele verticale G, (fig. 1.I ) S monteaza capul de frezare vertical CFV, care preia miscarea de la axul principalIII II usinii si 0 transmite prin intermediul unui angrenaj conic, la axul port-sculavI'lli 'Ill ;1PV. '

1\ '1

/',lnlf'll' fir urm4 rln a~chlt!'t!.

8 Rl:FERAT

Student: .. ,.. , ,"',.,.,."'"Grupa: .. , , " , ..

1.Definitii ~inotiuni de baza:,

2. Schita piesei cu nota rea suprafeteior. . '

, ,

Page 61: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

I '0 {'II/I""',,)/I ,Irlllil JI,{/I 11~('''Ic're.----------------------------------3. Procedee de aschiere posiblle

Sunrafata Procedee posibile

3

Nr. Tipul Strunjire Frezare Mortezare l Rabotare Gaurire Rectificare

2 "

456 "

b. Selectarea procedelor de aschlere dupa calitatea suprafetel

Suprafata Procedee aleseNr. s, Strunjire

(urn)Mortezare Rabotare Gaurire RectificareFrezare

i

23 ' ~r--+----+-----+--,--1r-----+----+-~--I-----,-----'-456

c. Scheme de prelucrare (Ia alegere)

d. Denumirile maslnllor uneltefolosite.'"

Procedee alese Denumireamasinii-unelte

Procedee alese Denumirea "masinii-unelte

I"","

I'urltm:a fh {orlllil prill sudare 1'1

"Lucrarea

PUNEREAIN FORMA PRIN SUDARE

lSc'onullucrarii; Insusirea cunostintelor privind modul de obtincre semifabricatclorsi pieselor fi~ite prin sudare. Alegerea proeedeului de sudare.

L Notiuni .generale

1.1. Definitii ~i terminoiogie

Sudare - procedeu de imbinare nedemontabila intre doua sau mai multecomponente, prin incalzire si/sau aplicarea unei presiuni eu sau rara utilizarea unuimaterial de adaos, 'in zona imbiriarii.Procedeele de sudare se clasifica, In doua grupe:procedee de sudare prin topire; procedee de sudare prin presiune.

Sudura (cusatura sudata) - rezultatul operatiei de sudare.

Sudare'prin topire - procedeu de sudare la care materialul de adaos 'sicel debaza se topesc in zona imbinarii, iar prin solidificare formeaza sudura.

Sudare prin presiune - procedeu de sudare la care sudura se realizeaza prinapasarea materialelor care participa la fonnarea ei, cu sau fara incalzirea acestora,materialul putind ajunge in stare plastid. sau.chiar topita. rt

Material de baza (m.b.)- materialul supus operatiei desudare.

Material de adaos (m.a.) ..:..metalul sau aliajul adus din afara sub forma devergele, sarma sau granule, care se topeste In procesul de sudare ~i participa larealizarea sudurii. "I ' '

vMetal depus (m.d.) - metalul provenit din topirea ~iamestecarea metalului de

baza ~ia celui de.adacs, care contribuie la realizarea sudurii.

Imbinare sudata - imb inarea realizata prin sudare; se compune lin sudura,zona de legatura, linia de top ire (doar In cazul procedeelor de sudarc prin topir ).zona influen~ata termic (ZIT) ~i metalul de baza neinflu nta; t I'l11ic (f 1.1).

Page 62: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

I" 1'/1111""/1 11I}"fIt',' 1"'" ,,,,,,,11'

linkdetopire

ZIT

I

zonadeimbinare.

ZIT m.b.

Sudareapnn!2.Pire.

Sudareaprinpresiune.

Fig.t. Elementele imbinarii sudat

Rost - spatial format intre suprafetelepieselor, ce urmeaza a fi umplut cumetal in vederea forrnarii sudurii (fig.Z). ", "

Schita CUiE~ ~ i ti

~.rostului

till I Ill:

. h..~~ .

Simbol "I" "vn fly" . "XU "1I2X;K" flU"

Imhinarel - ,fCap la cap

Schita & E±t ,

~rostului

. . s,

0~I)1bol - In cruce Prin sunranunere '''T'' ••. f'

Imbinare De colt. ;. ; "

r 1

.Fig.2.Tipuri de rosturipehti"usi.dare

. ; ;

Pozitia de sudarex cutarii sudurii (fig.3).

modalitatea de acces. larostul. lmbinarii, In timpul

l'IIIINI'" 1/,}", ,/III/lflll_,lIlff!!!!

.8/ ~ Drizon}-ala c« l/n~;83= Fe p/aron{pesrecap.J

~

Fig.3. Pozitii de sudare

Sudabilitate - proprietatea tehnologica reprezentind capacitatea materialuluide a fi sudat in conditii de fabricatie impuse, intr-o structura specifica, special

proiectata.

Sursa de caldura - sursa de energie folosita pentru producerea caldurii

necesare sudarii.

2. Principalele procedee de sudare prin topire.

.Exista numeroase procedee de sudare prin topire. Ele se identifica dupa tipulsursei de caldura, denumirea acesteia regasindu-se In denumirea procedeului <il

sudare. .Fiecare procedeu are anumite particularitati distincte, care ii fixe.aza d~m 'Ilill~

de utiiizare. Toate aceste caracteristici ale procedeelor de sudare pnn topirc III \I

raspindite sunt descrise in anexa T13.l.

3. Principalele procedee de sudare prin presiune .

Ca si procedeele de sudare prin topire si acestea s~nt d s ~jl de VIII' lit

Caracteristica lor comuna consta In faptul ca in timpul sudarii asuprn pi '~ ·Inl' \'111'

sudeaza se exercita 0 apasare care ajuta la intrepatrund r a .lor dOIl!'i 111111"11 ii,

aflate In stare plastics si chiar In stare topita.Caracteristicile celor mai raspindite pro d . d sudnrc priu pil'. 1\111' illl\

n·d III in n xa T13.2.

Page 63: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

I ' I /',11/,"""'111"'11I111"'11 \/1,1"", -====~~-'=:=~_

4. Alcgcf"(!l1 procedeului de sudare optim.

Ficcare proccclcu de sudare are un domeniu de aplicare mai mult sau maipi II 111 rcstrins.

J.:.1 alegerea .clui mai potrivit procedeu desudare pentru 0 aplicatie data,II 'h"i 'sa e tina searna de mai multi factori:, ,

natura matcrialului de baza;- grosimea materialului de baza;- intinderea sudurilor si programul de productie;- pozitia de sudare;

costul operatiei de sudare; ,raspindirea echipamentului de sudare.

III anexa T13.3 se prezinta caracteristicile generale ale procedeelor de sudare,,,111' il in practica.

5, Modul de lucru

Dupa 0 prealabila documentare, studentilor li se VOl' prezenta procedeele delid \I'l' si echipamentele aferente, disponibile in laborator.: Se vor executa

Ii -n on tratii practice si ~or fi prezentate exemple de constructii sudate., Fiecare student va primi in continuare un desen al unei constructii sudate ~iva

II 'go procedeul sau procedeele de sudare cele mai potrivite, folosind .tabelul 1 ~inuexcle Tl3.1. si T13.2. '

P desenul structurii sudate sudurile se vor notacu simbolul S\",Sn' Toatedut -I sc inscriu in referatul Tl3, al carui model este anexat acestei Iucrari.

"Ulltf,/fil rll ,"11I4 rill ,l'/lIit"O I'

Allua'l'lJ.1Denumirea procedeului: SUDARE MANUALA. cu ELI<~CTROil

INVELITISursa de ciildura: arcul electric-'a:.:.::l=im.::.:..:.en:::ct.:..:ca"'t...cln:c:....:;c..:.:.a:.:.::.-CJ~.::.i...:,c"".c:.,:.. _Elemente specifice:- electrod invelit - vergea din metal de adaos acoperita cu un strat (invelis) lit'flux avind r61 multiplu in mentinerea arcului electric ~i asigurarea proprietatikncusaturi i sudate. .

mm;Is - curentul de sudarc, A;Materiale de baza:- otel carbon;- otel slab aliat;- otel aliat;- fonta;- Al si aliajele sale;- Ni si aliajele sale;

0. Grosime m.b. > 2mm.

Schema de principlur Elementele regimului desudare:D- diametrul sirmei -electrod, mm;Is - curentul de sudare, A;Ua- tensiunea arculuielectric, V;VS - viteza de sudare, m/h;

Schema de principiu :

/ ./

~

~- .~

<--=::=:: ~~='-~I~~~odul ",,",--"

operator desudare

crusta dezgura

gaze deprotectierezultate dinardereainvelisului

Elementele regimulul tltlsudare:d - diametrul electrodulul,

Denumirea rocedeului: SUDARE AUTOMATA SUB STRAT DE FLUX.Surs,a de caldudi: arc electric alimentat in c.a. ~i c.c.

.' Elemente specifice:.. -flux pentru sudare - material granular utilizat pentru protectia arcului, a baii

metalice si' a cusaturii in curs de solidificare i entru alierea baii.

c.c.(c.a.)

cordon desudura

sinn!! - -electr

rulou de slrmade sudare

buncar ch

c.c,(c.a.)

Materiale de baza:- otel carbon;- otel slab aliat;- otel aliat;-AI ~ialiajele sale.

IL' 1 ------------------------------------_1.--

material de, 'baza

Page 64: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

I 'Ct 1'/11"""",,, JIII/II,1 pr/" ,fllt/IITI'

. Anexa T13.1continuare)Denumlrea procedeulul: SUDA.RE CU A.Rc. ELECTRIC N MEDIUPROTECTOR DE GAZE rocedeul MAG. .Sur-sa de caldura: arcul electric alimentat in c.a. i c.c.li:lcmente specifice: .-, gaz .:de ~~otectj~ -e- g.az.s~u a~estec de gaze aCtiv~ pentni pr~tejarea arculuielectric, ball metalice ~l cusaturii: (C02; CO2 + O2) - MAG - Metal Active Gas- clectrod fuzibil ' . ' '. "Schema de principiu: Elementeleregimului de sudarer

Slrrna- d - diametrul electrodului mm' ', ' ,

~~:~~~d Rulou de Is - curentul de sudare, A;Sistem de sirrna de Va - tensiunea arcului electric V,untrenare a sudare ' ,slrrnei Ys - viteza de sudare, m/h;

Patina deunosfcrn de ~contact Va - viteza de avans, m/min; ,

H"' pI rector Q d b/' ~Pistolet - e itul de gaz protector, lImin;~ ~

Denumirea procedeului: SUDARE'CU ARC ELECTRIC IN MEDIUPROTECTOR DE' GAZ rocedeul MIG 'Sursa de caldura: arcul electric alimentat in c.a. i c.c.

Gaz~r c.c,(c.a.)

Materiale de baza:- otel carbon;- otel slab aliat;

Elemente specifice: '- gaz d~ protectie - gaz inert pentru pr6tejarea'ar~uluielectric, M'jj metaiice'~icusaturii (Ar); MIG -:-Metal Inert Gas . .- clectrod fuzibilSchema de-pri-;;:-::c:;:ip=:i::'u~,:------:..-....:..rE::;:-le-m--'-en:...t-e-=-le---C:r-eg-i-m-u-)-ll.-j-d-e-s-u.:.-d-a-r-e-:---I

d - diametrul electrodului, riun; ,Is - curentul de sudare, A; ,Va:- tensiunea arcului electric V'

. . "'(5 - viteza de sudare,rrith;V8 - vitezade avans, m/min;Q - debitul de gaz protector, I/min;

Strma-electrofuzibil

Slstcm deamrenare aslrmci

i\ll1lo~furnde111. P" rector

c.c.(C.8,) .'

Materiale de baza: ' .~otel slab aliat;;.oteluri inoxidabile; ,- Al si aliajele sale;' '.,'- Cu ~i aliajele sale;- Ti ~ialiajele sale.

'~ -,

"

_,___________ Ancxa '1'13.1 (l'()IIj1I1I1I1I'1')

DCflumiren procedeului:' SUDARE CU ARC EL-ECTRic iN MEmoPROTECTOR DE GA?J.erocedeul WIG).,_, _Su-;;; de caid~ra: arcul electric alimentat 'in c.a. ~i c.c.

V itcza de sudnrc V~~..,..---: ,../ Elcctrod ncruzibil(W)

,~ , .

Elementelesudare:Is - curentul de sudare, A;Ua - tensiunea arcului elc ·t!'il ,

V', ,

Vs - viteza de sudare, m/h;Q - debitul de gaz protector,l/min;

Elcmente specifice:_gaz de protectie - gaz inert (Ar) sau amestec de gaze (Ar + H2; Ar + He) pGJlt1'1I

protejarea arcului electric.baii metal ice si cusaturii ~ WIG - Metal Active GLI'

- electrod fuzibilSchema deprincipiu: regimului

Pistolet

Materiale de baza:- oteluri inoxidabile;- Al si aliajele sale;- Cu si aliajele sale;- Ti si aliajele sale;

Material de baza

Procedeu universal de sudare.

Denumtrea procedeului:OXIACETiLENICA

SUDARE . PRIN TOPIRE CD FLACARA

Sursa de caldura: fladira de combustie oxiacetilenidi.Element-;~iflce: flacara oxiacetilenica oate atinae 0 tern eratuta de 3150°Schema de principiu: . Elementele regimului de sudarc:

, . . tipul flacarii (carburantArzator nonnala,oxidanta); ,

- QCH, debitul de acetilena, l/ora;_ d- diametrul sarmei de m.a.,m.a.

Proc xl u universal de sudurv.

mm;- Vs - viteza desudare, m/h;

m.b.Sudura Materiale de baza:

- oteluri;- fonte;- Cu si aliajele sale.

I, JL. \

Flaearii oxiacetiienica

"~co. • ~ .• l

Page 65: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

I 'M ",l/IfII"" ", }m/ll/' J"/II \II/I,,, ••

_ Anexil 'J' I3.1 (contlnuare)1h'lIl1l11iJ'cllj>rocedeului: SUDARE CU FASCICUL LASER.SII r II de caldura: fascicullaser de obicei laser Cll az CO2JI:kmcute specifice:

Iusciculul laser este focalizat in zona de sudare, obtinindu-se densit'iti de'11 'rgic de ordinul108W/cm2

• Sepoate folosi siun gaz de protectie; ,In(ltcrj~lu~ de baza nu trebuie sa reflecte fasciculullaser.

Schema de principiu:

fascicullaser

fasciculdeelectroni

®Isr-----,,r-::~---::~m.b.

incintl'lvi<lnlll~~~;._~,r.~~.m.~~~~

Elementele regimului de sudareiputerea fasciculului, kW; ,

- viteza de sudare, m/min;

Materiale de baza:- otel carbon;- otel aliat; ,-: metale si aliaje neferoase

Grosimi mici ale m.b.

Pun••rr« fn lI,mll rln sudare.

r- ".-----.:Ancxa '1'13.1 coutlnullfl')Denumirea procedeului: SUDARE CU PLASMA.

.Sursa de caldura: jetul (arcul) de plasma

11'1

Elemente specifice:- prin strangularea unui arc electric care arde intr-un mediu gazos (gazplasmagen) se obtine cresterea temperaturii la circa lO.OOOoC;- un aldoilea az Ar oate fi folosit entru rotec ie.Schema de principiu: Elementele regimuluide sudare:

- tensiunea arcului, V;- viteza de sudare, m/rnin; ,

debitul gazului plasmagen, IImin;

Materiale de baza:- otel carbon;- otel aliat; , '- metale si aliaje neferoase.

Grosimi mici, mijlocii (8-10mm).

Sursa de caldura: efectul Joule; ,

c.a.Grosimi mari ~i foarte rnari.

'1~I,VS

, \' ® I m.b.c==1L=::::J, '-----

I)CI!umirea rocedeului: SUDARE CU FASCICUL DE ELECTRON]ursa de caldura: fascicul de electroni

Elcmente specifice:- clcctronii accelerati cedeaza energia cinetica la ciocnirea cu materialul sudat,

ajun IJ'ndu-se la densitati de energie de ordinul 5xl08W/cm2.' ,- sudarea trebuie rncutii in vid. ' ,

•'chcma de principiu: Elernentele regimului de sudarei "I - tensiunea de accelerare, kV;

i1Mi\1I1I~H - puterea fasciculului, kW;'- diametrul fasciculului, mm; ,- viteza de sudare, m/min;', presiunea incintei, bar.

Materiale de baza: ' L ,

- otelcarbon;- otel aliat; ';,- metale si aliaje neferoast'l;'

brice grosime a m.b.

Denumirea rocedeului: SUDARE IN BAlE DE ZGURA

Elemente specifice:- baia de metal topit -este acoperita de 0 baie de zgura topita; la trecerea

curentului electric prin baia de zgura se produce caldura ce topeste m.a. simarginile pieselor m.b.;

, - sudare e vertical a;

gazplasmagen(Ar)gaz

~"'-+--de protectie(Ar)

material de 'baza

Schema de principiur

Strma -electro'fuzibil

~Ruloudestrma desudare

Elernentele regimului de sudare:....:diametrul sirmei, mm;- intensitatea curentului, A;- tensiunea curentului, V;- viteza de sudare, m/h;- viteza de avans a m.a., m/min;

Materiale de baza:- otel carbon;- otel slab aliat;

Sistem deantrcnare asirmei

m.b,

Page 66: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

I \I) I'I/II~II'/I TIIJ",,1/I1 prill 1I11111t1'.

Anexa T13 2Dcnumirea procedeului: SUDARE CAP LA CAP PRIN REZISTENTAE1JC TRICASursa de caldura: efectul JouleKlemente speciticc:- la trecerea curentului electric prin piesa, se produce incalzirea materialului;prin apropieri ~i indepartari succesive se produce topirea capetelor, urmata deapasarea pieselor; .- in urma s~darii in zona de imbinare se produce 0 bavura.Schema de principiu: Elementele regimului de sudare:

- densitatea de curent, Azmm";material de baza zon/mbinare - presiunea de refulare, daN/mm2;

""" - timpul, s.I I 'U I F

I I I I Materiale de baza:

I,

I - otel carbon;"'""'"

.'

~\.l( .- otel slab aliat;rv - otel aliat (rapid); 1

- Cu, Al

Aceleasi materiale sau diferite,I

Dcnumirea nrocedeului: SUDARE PRIN FRECARE , r ·.tSursa de caldura: frecarea dintre niesele sudateElemente specifice:- frecarea dintre 0 piesa fixa ~i a1ta aflata in miscare de rotatie produceincalzirea capetelor acestora pilla 1a atingerea starii plastice sau topite, urmatade oprirea rotatiei si apasare; -,- in urma sudarii in zona de imbinare se produce 0 bavura ..Schema de principiu: Elementeie regimului de sudare:

-presiunea initiala, dal-I/mm";- timpul, s;"~'epiess - presiunea de refulare, daN/mm2.""

" .r- 1,1

Materiale de baza:t"~- otel carbon;- otel slab aliat;- otel aliat;- neferoase.

.'Aceleasi materiale saudiferite.

III1'1I1I.:rc" TII "m,,1 rill ."I/""~.

Anexa '1'13.2 (conttuuure]Denumi~a procedeului: SUDARE iN PUNCTESursa de caldura: efectul JouleElemente specifice:_ curentul electric introdus prinintermediul unor electrozi de contact incalzcsnlocal materialul care ajuns 'in stare topita este apasat de aceeasi electrozi. L'racire, in locul res ectiv se formeazaun unct de sudura,

Grosimi mici ~ O,8mm, dar ~i maiman.

Schema de principiu: Elementele regimului de sudare:F - densitatea de curent, Azmrn";

- presiunea de contact, daN/mmJ;

- timpul, s.

m.b.Materiale de baza:- otel carbon sau aliat;- otel inoxidabil;- Al ~i aliajele sale;- Ti si aliajele sale:

punct desudura

electrod decupru

rDenumirea rocedeului: SUDARE IN LINIESursa de caldura: efectul JouleElemente specifice:_ procedeu asemanator sudarii prin puncte, electrozii avind insa forma de role,iar punctele de sudura practic fiind suprapuse unul peste altul;- sudura asi ura etan eitatea.Schema de principiu:

F Elementele regimului de sudare:- densitatea de curent, Azmrrr';- presiunea de contact, daN/mm2;- viteza de sudare, m/min.

Vs Materiale de bad:- otel carbon;- otel slab aliat;- otel inoxidabil.

-Grosimi rnici S; 2,'i111111.

Page 67: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

I I I/II/,'r, 1/ III }IIII/III I'r//I IIII/m,',

Anexa T13.3

Caracterlsticile generale ale procedeelor de su~are

-dClilde Grad de Raspindire Producti- Asj-ectulare automatizare echipament vitate cusaturii

MN SA A R MJ L R MJ M FB B SPROCEDEE DE SUDARE PRIN TOPIRE

u IiJ_J?~eljti L x ",

x x (x) X

11

I x x x xlenicalutomatii" x x x x x

de fluxn mediur de x (x) "" x x x

•AG

n mediur de x (x) x x x

IG-;- -

n mediur de I

x x ". X X xIG I--- .•..--ude x x x x x

\-I--t x x X" x x

laser t -n baie x x x x

--_.PROCEDEE DE SUDARE PRINPRESIUNE

re ini

Ix x x x x x x

cte-- .. -n11D.~,_. x x x x xap Is

:topire x x x x

iarilap la x x I x xfrecare ' i--

PI'c)(CS 1(1

-Sudare ccl ctr zludurc cII 1('111'1'1

C I I wcti':lIlilll'(' ,

'II" 11(\(, \II1.1I't' 'IIliolt ('to

1.1 M: 1IIIIIre 'i

: MN- manual; SA- semi automat; A- automat; R- redus; MJ- mijlocie;J ,. I \I' I; M- marc; FB- ~ art bun; B- bun; S- satisfacaror.

1 Il'unul!Q III IIr",a rln ,fuliarl!,

'luoonl : .. " .... , .. , .... , ..rupu... , ....•.. , ,' ,"'1

REFERAT

1.Definitii~i notiuni de bad:

2~Schita piesei.

Page 68: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

1 .1 /'/1//""""" /II//II"/lfl/l ~II"''',

('Ollsj ructia sudata (Nchl(l): ~rialul de badl--------~------.---~I

imbinari sudate.IntindereaSimbolul Tipul Rostul Pozifia

'de' .sudare

Simbol Schita

."

.Procedeul de sudare.Procedee de sudare posibile: " "

Procedeul principal: ....• ; .. : :..pentru sudurile: <: •••.•••••• ~ •••• : ••••

Procedee secundar~: ~ ;.....•... ::.~..pe~tru~udurii~:: ~:., '~""~::~."'~; ~,'

Schita de principiu a principalului Motivele pentrucare s-aoptat pentruprocedeu de sudare: .alegerea principalului procedeu 'de

sudare: " .' ,," ,

I·,, .

.. ,',"'

" !'

.' I"

•I

I,

/''''1''' "/.,It/,.J,,, II/hl'rlIII

Lucrarea

STANTAREA TABLELOR SUBTIRI

Scopullucrarii: Cunoastereamodului In care se obtin piesele din tablasubtireprin stantare. .' . '

1. Notiuni generale,

1.1. Definitii ~i terminologie-

stantare _ procedeu tehnologic de prelucrare prin taiere a tablelor subtiri cuajutorul stantelor;

scula taietoare avand doua parti active care intra una .in cealalta,prevazute cu muchii taietoare cu profil identic (asociate, conjugate);

tabla subtire ~ tabla, avand grosimea mai mica de 4 mm (conventional);

schema tehnologica - reprezentare .grafica a procesului de' stantare, ' cuprinzand. semifabricatul, etapele stantarii, piesele stantate si deseurile;

croire - modul de amplasare a pieselor stantate pe semifabricat pentru '/I

procesul sa asigure un cat mai mare coeficient de utilizare. a. materialuluisi 0 tehnologie cat mai avantajoasa,

1.2. Stantarea ..'"

In figura leste reprezentata schema stantarii cu elernentele active ale stnn] l:poansonul ~i placa de taiere. '

Daca scopul.prelucrarii este acela dea executa 0 gaura in semifabri nt, utili II'

avem de-a face cu stantare de perforare (fig. 2, b). .I nc S urrnareste sa se decupezeo piesa din semifabri at, atunci pr -lur III I

e num II hlll~lIrtdll decupare (fig. 2, c).

Page 69: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

Iin ,)""II{",,'" ,,,"" "" "I~{I' I J If'anr"r!!a (ahldor sub,/r/.

F 1.4. Stantareacombina,ta

T - muchii taietoareF - forta de taiere Poanson Piesele din tabla,' mai complicate, impun rnai multe operatii de taiere. De

exemplu, pentru 0 piesa relativ simpla - 0 saiba - sunt necesare doua operatii: 0

perforare ~io decupare. Aeeste doua operatii pot fi organizate 'in doua moduri:succesiv sau simultan, .

. Schemele tehnologice ale unor stante care lucreaza dupa cele doua modalitatisunt prezentate in figura 3:SemifabricatPlaca de

taiereSemifabricat

bandaSemifabricat

banda .

t" •• $$(*~ :.~UFig. 1. Schema stantari].

D c [Q}de~euV deseu G.piesa

Fig. 2.$tantarea de perforare ~ide decuparea -semifabricat; b - perforare; c ~decupare

SaibaDeseuoa b

Fig. 3. : Schema tehnologica pentru stantarea succesiva (a) ~i simultana (b).piesa

Datorita simplitatiiei, stantarea succesiva este preferata ..Piesele stantate din tabla pot avea configuratie complicata, Acestea se pot

obtine prin:_configurarea muchiilor taietoare ate poansoanelor si placilor de taiere;_ folosirea mai multor elemente active (poansoane si placi de taiere).

1.3 Denumiri2. Obtinerea unei piese prin stantare (exemplu)

~Dac.a stanta executa 0 singura operatic, ea se numeste ~tanta simpla, iar daexecuta mal multe operatii, ~taD1acombinata. .'

In continuare, denumirea stantei se completeaza .cu denumirea operati Iex cutate: de exemplu, ~tanw simpla pentru decupare sau §tan!a combinata pentruperforare ~i decupare. Denumirea stanpelor combinate .trebuie sa includa ~iprccizare a rnodului in care actioneaza stanta: succesiv sau combin~t (v. pet. 1.4).

2.1. Schita piesei.Denumirea ~i cod~l piesei: garniturii G IMaterial: CufGrosime: 0,4 mm

Asadar, denumirea complete a unei stante combinate poate fk

,\·tanta combinatd pentru perforat si decupat cu actiune succesivd,

Page 70: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

.. Operatiile neccsare:

II' 'i pcrforari (1) + 0 decuparc (11)

2.3. Denumirea sculei:

~tanta pentru perforare !?ideeupare eu ac ti . -, pune succesiva

2.4. Schema tehnologidi:

Directia deavans a

scmifabricatului

L_--'---__ ----==r:::':..~ ])e~ell

I)e!?e~Piesa

2.5. Schema stantei,

F

poansoanepcntru perforat

poanson pentrudecupat

semifabricat<,

place. detiliere I

IIITnanexa T14.2 st rcp drezentat esenul sumar al stantei,

/1'

~'II/II/lfla IIIhI"/tlf IIflI!f/. _

2.6.Calculul fortei de taiere F ,

F= k So 'to (daN], .I .

Incare: So este suprafata de taiere [mm"];1- lungimea conturului taiat, [mm] (calculat sau/si masurat pe

desenul piesei); .g _ grosimea materialului [mm]; .,'to _ rezistenta \a forfecare a materialului [daN/mm2] (v. anexa

T.14.1);k _coeficientde corectie (tine cont de eventualelele neuniformitati

ate grosimii ~iproprieUitilor materialului prelucrat) .

. De obieei k';" 1,3.

In cazul de fata:

F== k 1 g te = 1,3 x (2 X1t x 10 + 1t X 20 + 180) x 0,4 x 18 ==2860,4 [daN]

2.7. Verificarea fortel presei.

Pentru a executa taierea, presa trebuie sa dezvolte 0 forta Fp mai mare decat

forts de taiere, adica: '

Incadrullucrarii de laborator se foloseste 0 presa tip PELI 63, avand 0 forta

de presare de 63.000 daN (630kN).In cazul nostru,630 ~ 28,6deci presa poate executa prelucrarea.

Observatii:2.8 Alte variante de croire.

varianta A:. _ banda mai ingusta;

_ ~tanta mai lunga ~i mai ingustii;_ numarul de poansoane: 4;

variantaB:_ utilizare neeorespunzatoare a

rriaterialului;._ banda mai lata;_ ~tanta mai lata._ numar dublu de poansoane (8);_ utilizare mai buna a mat rialuilli.

(GoooOl,,;1 '

/)

Page 71: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

I)up~ documcntare, studentii vor asista Ia 0 demonstratie practica in care ,V/lI'ibscrva:

- constructia stantelor; ;- constructia si functionarea presei cu excentric; _- montarea stantei pe presa;- modul de executie al stantarii;- sistemul de croire.

in continuare, fiecare student va prirni 0 piesa sau un desen al unei piese dintabla pentru care va rezolva problemele descrise la punctele 2.1. ... 2.7. Solutiile ~Irczultatele obtinute se inscriu 111 referatul T 14.

,~IIIIII'/lj'" "1"" "" ill II I III

Ill' XII '1'.1U.

Valor ilc rezistcntei la forfecare, 10 IdaN/mm\ pentru cfitcva mutcriale,

Materialul . Marea otelului 1" IdaNfulln1Jtabla subtire din otel carbon OL32 28 - 34obisnuit STAS 500 - 80 OL34 29 - 36g==(0,5-4)mm OL37 33 - 40

.. OL42 36 - 45J OLC 10 29, OLe 15 32-

OLC 20 36tabla subtire din otel carbon de OLC 25 39calitate STAS 880,,80' . OLC 30 42.g = (0,2 - 4)mm OLC35 46

OLC40 i'" 49OLC 45 . 52OLC 50 54

tabla subtire din otelinalt aliat, 10 NC 180 47rezistentla coroziune !?i la 10 TNC 180 46temperaturi inalte, STAS 3583g - (0,8 - 4) rom . .

CuZn 37 26alama Cu Zn 42 40

CuZn37 dura 36. CuZn42 dura 50CuSn6 moale 26

bronz CuSn6 dur 48.CuSn6 f dur 50

cupru Cu 9, Cu5 moale 18dur 26

PbI 2-3plumb Pb2

Pb3hartie si carton , 2-5carton tare 7-9klingherit 4-6piele 0,7cauciuc moale 0,7

tare 2-6 ~

Page 72: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

~I-+--j

n

B-B

Stantl1 de perforare si deeupare, eu actiune succesivapentru garnituri ale pompei de benzina DACIA 1310 .

1.- dorn2.- placa port-poansoane3.- placa de fixare4.- poanson pentru decupare5.- placa de ghidare6.- placa de taiere7.- placa inferioara8.- rigla de ghidare a benzii semifabricat9.- suruburi fixare10. - poanson pentru perforare

Anexa T 14..

A

10

.~I""(IIr'·'II/I"~/'~·'I::"",:::.'·/~lh.:!:II~'rl::...._-:- __ ._~~ __Iii

Studcnt : , , ..•.. , ..•Grupa: , ·,·· .

REFERAT

j .Deflnitii si notiuni de baza:

2. Schita piesei.

Page 73: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

" """/111"" '"hldll/ "'''ril'

Uknulllin' ~icod:I -t.MalcriaJ:

'i.Crosimc:6.0pcratiilc ncccsa~c~-

---------------------- - - --- --

7.Dcnllmi~;;s~~ei: -8.SchematehnoJog~ic-ii-:---· ~---------

9.Schema ~tantei:

1O.Forta de t:'iiere:

'o",rolill Cfllild,ii oisssiu: ti semifabricatclor tuiu tuetott«: nedistructivc. II

Lucrarea

CONTROLUL CALITATU PIESELOR SISEMIFABRICATELOR PRIN METODE NEDISTRUCTIVE

Scopul lucrarli: Asimilarea notiunilor de control al calitatii si metode nedistructivede control. Cunoasterea celor mai raspandite metode de acest fel.

1. Notiuni generaleLf.Deflnitii si terminologie

Cali tate - aptitudinea unui produs sau servrciu de a satisface necesitatileuti Iizatori lor;

Controlul calitatii - tehnicile si activitatile cu caracter operational desfasurate. pentru stabilirea nivelului calitativ al produselor;

Control nedistructiv - ansamblul de metode de control al calitatii care nuafecteaza integritatea obiectului controlat;

Sistem de control .totalitatea mijloacelor de masurare, etaloanelormaterialelor, normelor ~i instructiunilor de lucru, necesare

. - pentru efectuarea controlului;Indicatie - informatia oferita de 0 metoda de control nedistructiv, intr-o forma

accesibila simturilor operatorului ...

1.2. Schema generala a unei metode de control nedistructiv.

Actualmente sunt cunoscute cateva sute de metode de control nedistructiv,dar, indifetent de specificul fiecareia, toate au aceeasi schema de baza (fig. I).

sursa deenergie sau

materie

prelucrarcasi

prczcntnr '0

r ';t;ultul .lorFig. 1. Schema generala a unei metode de control nedi IIIIdh.

obiectcontrol at

detectorsignaturaobiectului

Page 74: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

lit I /1"11,,1111, "'11"1"1",'11"11I , I, 1/,1/,d" I, ,", I", /'1/11 1II1("d,'I/,',//,/r,",,/I,.' ( 1/1 I iJ. '.l1.!.£tI(/I (!k,c1oT Si .<emi(ilhTicaIL'loT prill /II~/""<' 'I<'II/.\lfI/('I/".<:"'-II

111 principiu, o metoda de C ntrol nedistructiv con ta 111 invcstigarca obit) tuluiI !III (rol:i( <':1I 1111 llux de materie sau energie care-si modifica parametrii in conta leunili Ttul, capiHand asifel inforrnatii despre starea acestuia (signatura obiectului), Und -t -ctor adecvat descifreaza informatia, care ulterior este prelucrata si prezentata intr-1111mod convcnabiJ 'in vederea interpretarii,

Dupa cum s-a afirmat mai inainte, nurnarul metoclelor de control nedistructivcxtc Ioarte mare, dar multe dintre acestea au un domeniu de aplicare destul de Jimitat.Celc mal raspandite metode, fie datorita simplitatii lor, fie datorita performantelordovcdite in depistarea discontinuitatilor macrostructurale ale materialelor suntIIrl11~toarele:' "

• controlul optico-vizual;• controlul cu lichide penetrante;e controlul cu pulberi magnetice;., controlul radiografic;• controlul ultrasonic;• controlul cu curenti turbionari,

I) scrierea sumara a acestor metode este prezentata in fisele 1 - 6 din anexa TIS.I.

2. Aiegerea metodelor de control nedistructiv.

Nu exista 0 metoda idealade control, adicd 0 metoda care saindice prezenta tuturor tipurilor de discontinuitati.

I

Foarteimportant!

De aceea, in practica se foloseste un complex de metode care, intotdeauna,lncepe cu controlul optico-vizual, avand urmatoarea configuratie minim necesara:

o metoda pentru detectareadefectelor de suprafata, +

o metoda de detectare adefectelor de profunzime

control optico-vizual +

De exemplu, pentru 0 piesa din aliaj de alurniniu, 0 variants ar fi:

control cu lichidepenetrante

controloptico-vizual +control

radiografic+

3. Aplicarea unei metode de control

Aplicarea in practica a unei metode de control presupune la inceput validarea-i, udic dcterrninarea capabilitatii " sistemului de control " de a pune In evidentatlpurl] d dcfo tc pc care le cautam. .

Aceasta etapa se efectucaza cu ajutorul etaloanelor !?i bl~eurilor d~ r 'krill\1I(piese tipice cu defecte naturale sau artificiale) dupa reglaJe uneori standardlZl.lt '.

Asadar, se vor desfasura etapele:10 Verifiearea si etalonarea sisternului de control;• 20 Efectuarea controlului;j 0 lnterpretarea ~i adoptarea deciziei admis / respins; .'40 lntocmirea raportului de control (buletin de examinare, fise, hartl de dclccte

etc.).

Doeumentul principal rezultat In urma controlului 11 ~onst~LI.ie buletinul deexaminare, care, de regula, trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari:

• cine si cand a efeetuat controlul? (laboratorul, institutia);• ce s-a controlat? (obiectul, materialul etc);• In ee conditii tehnice s-a efectuat controlul?• care sunt rezultatele controlului?• cine raspunde? .'Ca model, 'in anexa T1S.2 este prezentat un buletin de exammare. . .Decizia admis / respins se adopta prin confruntarea rezultatelor controlulUi eu

conditiile impuse intr-o norma, standard, prescriptie etc.

4. Modulde lucru

Dupa documentare, studentii vor asista la demon~tratii ~fectuate cu materiale.~iaparaturii specifice principalelor metode de control nedlstru~tl\~. ..,

. in continuare, fiecare student va primi 0 schita a uner piese sau semlfabnc~tavand unul sau mai mult defecte, pe baza careia va lntocmi referatul prezentat 111

finalul lucrarii.

Page 75: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

I I~«(lII/f(/llIl '1IlllilJJ1JJ/J'H'iars "Wi

••• 11;/11 Ill". I.Anexa TIS.I.

I)cnurni.rca metodei: CONTROLUL OPTICO-VIZUAL.P.rillcipiul d~ bazii: Receptarea imaginilor de catre ochiul omenesc Iiber (controlvli'.ual) sau ajutat de aparate 0 tice control 0 tic.

Reprezentarc schematicii:

Indicatia de defect: Imagini virtuale receptate sau reale inregistrate pe fotografii.sau e banda video.

Oomeniul.de a.plicare.: Orice obiect, orice material, semifabricat, piesa finita sauansamblun statIce sau III miscare.

Perfor~ante: Disc~~tinujtiiti de suprafata (fisuri, pori, sufluri,incluziuninel~et~IJce, d~forma!ll), rupturi, parti lipsa, dimensiuni necorespunzatoare. eelmal mic detahu detectabil: sub O,lmm.

40 em

observator

lupa maxX20

Flux luminoscca. 500-1000 lux

Obiect controlat

.£!!.almllil call1tltli ukl,'I"r !'/I<,,,,If!,hrli"ll(I'/,'r Nt" II/"/I"/" ,'''11Im "II',' II

Fi~a nr, 2. Anexa 'liS." ('1111111 1/,1/

L.Qenumirea mctodci: CONTROLUL CU LICHIOE PENEl'RA~TE ..Principul de baza: Patrunderea unor lichide cu puterc mar de umcc 11111'

(penetrare) in cavitatile discontinuitatilor, indepartarea excesului de pen 'tl allt ' I

extragerea acestuia din discontinuitati de catre 0 substanta puternic absorbuntndevelo ant. .

Indicatia de defect: pete colorate ( rosii ) pe fond alb sau pete luminousc( alben- alben verzui) e fond luminos albastru - violetDomeniul de 'aplicare: obiecte din orice material (metalic sau nemetalic), l:1I

exce tia eelor oroasePerformante: discontinuitati de suprafata sau de interior deschise ( can,'comunica eu exteriorul ): pori, sufluri, fisuri, suprapuneri de material etc. 'Imai mic detaliu deteetabil: deschidere 2-3 !-tm.Succesiunea operatiilor:

5. Examinare1. Curatare - degresare.

a. in lumina alba pentru penetrant

b. in lumina ultravioletd pentrupenetrant fluorescent.

3. Indepartarea excesului de material.

"", -, / /'

~.

~U4. Developare +. •

~~\«('/>/~',.•..• . . '

6. Stergere-curatarc.

/

Page 76: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

I II ('.I1/ןן.,III.IIIIIIIIIII'/ ••••./,11 I"'III/llIbrll.II,'/tlf /lfl/ll 'tIll/(' 11t',//,111I Iii "/!JrIIJIII ,,111(11/11"/1'\ /., ~I", III/"/!//'/I/'lill J rll/1IlI'/fllI\' Iwl/I//I/ 'r! '"

I' II II I', t Anc II TIS.l (contlnuare).

IJ)\'lIl11l1ircn mctodci: CONTROLUL CU PULBERI MAGNETICE.I'dlld"iuJ de baza: Magnetizarea obiectului si producerea campurilor ded L pcrsic (de scapari) de catre discontinuitati. Acestea atrag pu'berea11I1I~,11( tica, agl ll1erarile de pulbere mardind locul discontinuitatilor.ludicntia de defect: Pete colorate (rosu, albastru, verde, galben) pe fonduluprnfct i sau pete luminoase (galben sau galben-verzui) pe fond 'luminos

ulbastru-violet,1)()llIcniul de aplicare: obiecte din materiale metalice feromagnetice (fier,01 '1 carbon, otel slab aliat, fonta, nichel, cobalt, unele alia'e ale acestora .l'crformante: discontinuitati de suprafata sau sub suprafata (fisuri,II 'P, trunderi, sufluri, suprapuneri).\~Ornai mica deschidere a discontinuitatii: sub 5 urn.

Conditie: liniile campului magnetic trebuie sa taie perpendicular sau oblicI ifcctul.

Fazele operatiei de control cu pulberi magnetice.2. Distribuirea pulberil,3. Examinarea.

1. Magnetizarea.

~ beclOOW

~d!bmagnetizare iongitudinalii. indicatiede

pulberecolorata

~ (J- lampa UV

btn l • ~l . l~ - indicatie de

. tn umina u travio eta. lbpu erefluorescenta.

a. in lumina aIM.

magnetizare circulara.

4. Demagnetizare.

~~.

magnenzare longitudinalacu jug magnetic.

~ dmp de scapari

~ 5. Curatare,

Flsn nr. 4. Ancxa '1'1..1 (1'(JIII/IIIIOI''')

Denumirea metodei: CONTROLUL RADlO';::.G.:::::.:.;R:.:..A:.:F:..:l~C:.:.. ~_Principiul de baza: Impresionarea peliculei fotografice de catrc radiatiile X ~(\II

Ycare au strabatut obiectul controlat. Discontinuitatile atenueaza diferit radiatiil 'si orice modificare de intensitate a acestora apare pe film.Indicatie de defect: Zone cu innegrire diferite In raport cu cea a fondului (deobicei, mai negre .Domeniu de aplicare: Fisuri, goluri, incluziuni metalice sau nemetalice, defectede forma, corectitudinea asamblarii; iese sudate, tumate, for' ate etc.Performunte: Discontinuitati cu grosime sub I% din grosimea materialului

examinat.Conditie: radiatiile sa strabata discontinuitatea in lun ul ei.

Fazele operatiei de control radiografic.1. Expunere.2. Prelucrarea filmului.

-'revelare- stoparea revellirii-developare- spalare- uscare

3. Examinare.

I I

generator Rontgen

caseta cufilm

~ Obsesvator.

obiectcontrolat

Ir---o

filmplaca de Pb

1, Expunere(schema de iradiere)

negatoscop

3. Exarninarca filmului.

Page 77: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

I '( 1I/II/I'/U/,ulll,I(II/ /I'I,'/(/r ~/Il'llllltl!jr/I'II( 'WLiJr

I' I Ill', , •

/ /1I1l1/1'

Anexa TIS.I (continuare)

l~l'.III1~n,~~a mctodei: CONTROLUL ULTRASONII ,I'III('.plUl de baza: Introducerea undelor 1 ~. ,njutorul unui traductor pi 1 ' ~ trasonore m materialul control at euI' iezoe eetnc Sl . reflex'

I I,' .outinuitatilor. Reflexiile sunt In ' ia acestora pe soprafataultul. registrate de acelasi traductor sau de un

Indicatia de defect· bucla pi'. ' . e ecranu unUl oscilscmnal acusnc sau 0 tic, I oscop, eventual insotita de

I)ClIllClliu\ de aplicare: Mater' al l' 'I" . 1 e meta Ice dar SI nemet I''l~ll~'I,goJuri, incluziuni, delaminari etc,' a Ice sau compozite,

I'crformante: Discontinuitati eu diam 'I. .cimi de mm. . etru al suprafetei reflectante de cateva

'onditie: fasciculul ultrasonor sa love ¥ ' •

11(' .stuia. '. asca defeetul perpendlcularpe suprafata

metoda impulsului reflectat palpatorinclinat

defect

p

ecou defund

ecouinitial

ecou dedefect

ecou dedefect

ccouinitial

metoda ecoului repetat; ,Q : 2

pi", ~~-----.l.....-yd'foct

2

0""ml/l1 cIIl/fall1 pl,'.1\'/'" 51se ",/{i,hrICll/r/(/r "I, /IIAnexa TIS.l (conril7l1ore)

Fi~a nr. 6.De~~ mctodci: eONTROLUL ell eURENTI TllRBIONARI.Principiul de bazil: Inducerea de curenti turbionari In materialul control at ~iperturbare.a acestora de catre disontinuitati, Perturb area este 'inregistrata deaceea i bobina care a Hicut i excitarea sau de 0 bobina se arata.Indicatia de defect: deviatia unui ac indicator, 0 linie sau 0 bucla trasata peecranul unui oscilosco , inso ite eventual de semnal 0 tic sau acustic ..Domeniul de aplicare: obiecte din materiale met.alice (piese sudate, tumate,

matritate, tevi, bare, fire etc ; sortarea materialelorPcrformant

e: Discontinuita~i 'in stratul superficial ( 'in special fisuri, cu

lungime minima de 2-3 mm, orice deschidere); variatii de dimensiuni sub 2%,

variatii de com ozitie chimidi, structura, etc .

Scheme de principiu.

bobina de trecerebobina aplicata

miez obiectcontrol at

~"~ .

U ,~~-~-,----.:::~·-~v. ~~ .-- -Cor. .\-----_._--------~:tcontrolat.

indicator - ®sursa de c.a.

f = 0,5 kHz - lMHz

pcrturbarea curentilor turbionari ( CI ) de catre 0 fisura

I \

Page 78: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

dlJltUl.lI'(

'I IVI.:RSI'I'A'n:A POLITElJNI A DIN BUCURE$TILABOHATORUL DE DEFECTOSCOPIE (SALA CF 105)Splniul Indcpcndentei, 313, SECTOR 6rt: o«, BUCURESTI; Tel.: 410.04.00./445

BULETIN DEEXAMINARECU LICHIDE PENETRANTE

Nr ./ .Beneficial' : Adresa : .

................. : ; ~..; .Comanda nr. .Data efectuarii examinarii ; : .I Ioba nr ; Materialul. . : .Procedeul de obtinere : .Metoda de examinare : : ; .Modul de pregatire a produsului pentru examinare ; .Standardul de metoda folosit . .Criteriul Admis / Respins ~ ~ .

Anexa T15.2.

( 'nuditiile tchnice de efectuare a examinarii:l ipul (producatorul) lichidului penetrant .I' mperatura mediului ambiant , .

'I'ornperatura piesei examinate .'l'impul de penetrare (min) : : ~; .'\ . I d . lsi (' . ) . .Il11pU e emu sronare rntn ; , .'l'irnpul de developare (min) ~ : .' .. .....•..... : .ModuJ de spalare (indepartare a excesului de penetrant) , : : ..\ ipul ~i puterea Iampii cu ultraviolete ~ .Distanta dintre lampa si piesa (em) ~ .E. uminarea s-a efectuat INAINTE / DUPA.. tratamentul termic.·Ii nminarea s-a efectuat* : ; : .

I (\ztrltl.lteleexamillarii:I) •Io ,t constatate (denumire / simbol) .

. .••• f ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• ;, •••••••••••••••••••••••••.•••••••• ' .• ~ •••••

( 'I ISH de cali tate prescrisa / constatata : ~ :~ .1 • .izia: ADMIS / RESPINS

I{II,SPO NSABILITATI:EXAMINAT VERIFICAT APROBAT DATA

. Sef de laborator~i

delIl'tl

NIIIII ·11111'1\111\

, '! mn l•••) III • I~lll sudurilor, 'io stare finala, dupa primul strat, pe stratul de didacina, etc.

. 1 '1 fcm/(ahriCcllelor win ",e/lllt.: IIcdMfl/Clil·'·.tr 'JJJ.l !'a!llllllll1l~'

Student: .Grupa: ··· .. ···

REFERAT

t.Definitii ~inotiuni de baza:

Page 79: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

"prins.I ,,( 1IIII,II/IU t'ltJl1ilfll /II<' dl( ~J\'/'JJJ1!.al/C/('(/l!'{ur aria meWl, aedlm«!'I""',

I h" \'lHII picsci ~i a! dcf;ctelor Materialul piesei:

I

Mc~a si schema de control Indicatie

'ontrol optico-vizual

I

-

( '01111' 1 cu pulberi magnetice

,

( 'ontrol eu liehide penetrante

,',

, ntrol eu ultrasunete. '

,

""

'ontrol radiografic

CUPRlNS

Pag.

Indemn catre studenti. .~uerarea T 1: Mate;iale metaliee utilizate in constructie de masini.

---:' Luerarea T 2: Piese finite.~~Luerarea T' 3: Semifabrieate,

~

" 'Luetarea T 4: Incercari de duritate. '~ . ucrarea T S: !ncercarea la in.covoiere prin soc.

~

ucrarea T 6: lncercari tehnologice., ' .ucrarea T' 7: Tehnologicitate.

Lucrarea.T 8: Proces tehnologic.

\

__ j.ucrarea T 9: Para:metrii regirnului de [ucru. ~ - -Zl>Lucrarea Tl 0: Punerea in forma prin tumare. . .'

. ;8)Luerarea T1t: Legile preluerarii prin deformare plastidi.

!l§:'ucrarea T12: Punerea in forma prin a~chiere ..

( / ucrarea T 13:.Punere.a In forma prin sudare.\ ~' ucrarea Tl4: Stantarea tablelor subtiri. .

Lucrarea T1S: Controlul calitatii pieselor si semifabri.catelor eu, metode nedistruetive.

(j) _, I? / oM fJt,fI v.dM-fe1/ 11. ('xut. t~e"'€ 1.1«/ -

If ;7 .'D,"',

Page 80: Tehnologia Materialelor - Mihai Voicu (Indrumar de Laborator)

Mihai VoicuClaudia BordaAlexandru Dumitrache-RujinskiMarius Dumitra~lonel GrecuMarinela Marinescu

Angela MincaDan NitoiAntoanela Stranutulonelia Tonoiu

TEHNOLOGIA MATERIALELORINDRUMAR DE LABORATOR

ISBN-973-9427-20-0