tehnologia de fabricare a stearatului de sodiu

9
COLEGIUL TEHNIC “PETRU RARES”BUCURESTI LUCRARE DE SPECIALITATE TEHNOLOGIA DE FABRICARE A STEARATULUI DE SODIU COORDONATOR, ELEV, Prof. ing. ANDREI MIHAELA Manea Roxana- Clasa a 13-a B Profilul: Chimie industriala Calificarea: Tehnician in chimie industriala 2012

Upload: anca-elena

Post on 25-Jul-2015

214 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

Page 1: Tehnologia de Fabricare a Stearatului de Sodiu

COLEGIUL TEHNIC “PETRU RARES”BUCURESTI

LUCRARE DE SPECIALITATETEHNOLOGIA DE FABRICARE A STEARATULUI DE SODIU

COORDONATOR, ELEV, Prof. ing. ANDREI MIHAELA Manea Roxana- Clasa a 13-a B Profilul: Chimie industriala Calificarea: Tehnician in chimie industriala

2012

Page 2: Tehnologia de Fabricare a Stearatului de Sodiu

Sapunul prin definitie este o substanta tensioactiva , de fapt este cea mai veche substanta folosita , cam de 4500 de ani. Numele de sapun vine de la o veche legenda romana; aceasta legenda se refera la Muntele Sapo unde erau sacrificate animalele.Ploaia a amestecat grasimile cu seu , si cu cenusa pe malul raului Tibru.

Page 3: Tehnologia de Fabricare a Stearatului de Sodiu

Dupã consistenta lor sãpunurile se pot clasifica în:

•sãpun clei, din care nu a fost separatã lesia rezidualã prin precipitare cu NaCl;

•sãpun de miez, sãpun tare de sodiu, obtinut prin saponificarea acizilor grasi sau a grãsimilor, urmatã de precipitarea sãpunului

cu electroliti;•sãpun lichid, obtinut prin diluarea cu apã a sãpunului pastã si

adãugarea unor substante care împiedicã gelatinizarea (glicerinã, alcool, sãruri de amoniu etc.).

Principalele surse de sapun sunt grasimile animale si vegetale.

Consumul mare de sapun a impus si gasirea altor surse de acizi grasi decat grasimile animale.Astfel o parte din acizii grasi

utilizati la obtinerea sapunului se obtin prin oxidarea alcanilor superiori din petrol. Oxidarea se face sufland aer in parafina topita la 80-1200 C. In prezenta unor catalizatori(saruri de

mangan).Acizii formati se separa de parafina nereactionata si se purifica

Page 4: Tehnologia de Fabricare a Stearatului de Sodiu

Sapunul prezinta urmatoarele proprietati:

•Densitatea sãpunului este mai micã decât a apei. •Sãpunurile metalelor alcaline (Na si K) se dizolvã în apã.•Solutiile apoase de sãpun conduc curentul electric.•Sãpunurile dau reactii de dublu schimb.

Fig.3 -Proprietatea de spalare a sapunului

Fig.4 Moleculele sapunului

Page 5: Tehnologia de Fabricare a Stearatului de Sodiu

METODE DE OBTINERE A SAPUNULUI

TransesterificareaSunt cunoscute trei tipuri de transesterificare:• alcooliza – schimbarea grupărilor alcool;• acidoliza – schimbarea grupărilor acid• schimbarea grupărilor între doi esteriPrin transesterificare se obţin câţiva compuşi importanţi: • esterii metilici ai acizilor grasi se obtin prin alcoliza grasimilor animale; • dimetiltereftalatul poate fi obtinut din deseurile de polietilentereftalat• alcoolul polivinilic este obtinut prin cataliza bazica a poliacetatului de vinil• polivinilbutiratul este obtinut prin acidoliza poliacetatului de vinil cu acid butiric

Hidroliza grăsimilor şi uleiurilor Pentru hidroliza grăsimilor sau uleiurilor cu apa este nevoie de o agitare foarte bună a acestor două faze nemiscibile. Reacţia este desfăşurată în astfel de condiţii încât săexiste o solubilitate apreciabilă a apei în faza de ulei (10-25%). Pentru aceasta se lucreazăsub presiune mare (40-55 at) în coloane de oţel inox cu înălţimea de 24-31 m şi diametrulde 50-130 cm. Oxidul de zinc se adaugă uneori drept catalizator .Grăsimile sunt injectatela partea inferioară a solventului de hidroliză iar apa la vârful lui.

Page 6: Tehnologia de Fabricare a Stearatului de Sodiu

MATERII PRIME

Pentru fabiricarea sapunului pot servi grasimile cele mai diverse, grasimile solide, bogate in acizi saturati (cum sunt seul de bou sau de oaie), grasimile de cocos sau palmieri si grasimile hidrogenate dau sapunuri tari; grasimile lichide dau sapunuri cu atat mai moi, cu cat au un continut mai mare de acizi nesaturati. Uleiurile vegetale lichide se utilizeaza la fabricarea de sapun, de obicei in amestec cu grasimi solide sau hidrogenate.Un continut prea mare in acid stearic (C18) micsoreaza solubilitatea si puterea de spumare. Dimpotriva, acidul lauric (C12) da nastere unui sapun ce spumeaza abundent, de aceea, in sapunurile bune, se adauga grasimi de cocos sau de palmier, bogate in acest acid. Acidul oleic da, de asemenea, un sapun de buna calitate.

.Fig.5- Grasime lichida Fig.6- Grasime solida

Page 7: Tehnologia de Fabricare a Stearatului de Sodiu

Procedeul continuu de fabricare a sapunului. Acizii graşi distilaţi, în cazul când se fabrică în

apropierea secţiei de săpun, se aduc sub formă topită, la 50-80°C, pe conducte termoizolate ; la fel se pot aduce şi de ia distanţe mai mari (de ordinul sutelor de kilometri), în cis terne auto sau

de cale ferată de asemenea termoizolate.Hidroxidul de sodiu se aduce sub formă de soluţie apoasă, con centrată, în, cisterne.

După cum se vede, în figura de mai jos pompa P1 preia acizii graşi, iar

Fig.8-Schema procedeului continuu de fabricare a sapunului

pompa P2 - soluţia de hidroxid de sodiu din câte un rezervor.

Page 8: Tehnologia de Fabricare a Stearatului de Sodiu

UTILAJE PENTRU FABRICAREA SAPUNURILOR

Page 9: Tehnologia de Fabricare a Stearatului de Sodiu

UTILIZARILE SAPUNULUI•Principala proprietate a sapunului este de a spala.Săpunurile comerciale pot conţine ingrediente dăunătoare sănătătii precum acetatul de benzil (iritant pentru ochi şi plămâni şi un cunoscut cancerigen) şi A-pirina o substanţă derivată din seva răşinoasă a pinului care poate afecta sistemul imunitar.•Sapunul serveşte la fabricarea de unsori consistente. •Săpunul moale este utilizat în industria textilă .

UTILIZARILE SAPUNULUI