T E H N IC A N G R IJIR II B O L N A V U L U I MANUAL PENTRU SCOLI DE ASISTENTE MEDICALE VOLUMUL l Editia a lll-a Dr. CAROL MOZES n colaborare cu : LIVIA CRAINIC, PARASCHIVA SZINAY, SILVIA MOTIU, VERONICA KENDE EM EDI T U R A M E D I C A L A -B U C U R E S T I 1 9 7 4Coperta; GICA PETRETABLA DE MATERII Pag. Te.............................................................................. ............................... 9 I. ASISTENTA MEDICALA Sl LOCUL El DE MUNCA liihoitiircrr la cursul de tehnica ngrijirii bolnavului ......................... ............... 13 nrdicala. Sarcinile ei.......................................................... ................... 13 morale ale asistentei medicale.................................................. .......... 15 \it ll al asistentei medicrle..................................................... .............. 21 nti'ii de protectie si tinuta asistentei medicale............................... ....... 24 muncii. Protectia muncii n mediul infectios...................................... . 28 n l ilc munca al asistentei medicale............................................ .................. 31 ,1 ............................................................................. .................................... 31 ulm............................................................................. .................................. 48 i niiiirrlpliilc sanitare....................................................... .................................. 51 liiltriiiirrii si primirea bolnavilor !u spital................................. ................... 52 Atlguriirra conditiilor de spitalizare a bolnavilor............................. ............. 59 ni terapeutic de protectie ..................................................... ................. 59 .1 liolnavului In sectie si initierea lui fn regulamentul de ordine interioarali llnliilui....................................................................... ................................ 64 "irului de ordine interioara al spitalului...................................... ........... 66 iiill4ll de spitalizare ............................................................................... 75pag. Instalatiile de semnalizare .................................................... .............................. 75 Asigurarea sectiei cu lenjerie curata. Circulatia lenjeriei..................... ............. 78 Asigurarea alimentelor, curatirea veselei si ndepartarea reziduurilor alimentare 87 ntretinerea saloanelor si anexelor............................................... .......................... 91 Controlul si ntretinerea instalatiilor si aparaturii............................. ............... 9ti 5. Evidenta si miscarea bolnavilor ............................................. ................................. 98 E v id e n t a b o l n a v i l o r98 ................................................................................ ................... I e s i r e a b o l n a v u l u i d i n s p i t a l9! ................................................................................ ..... T r a n s f e r u l b o l n a v u l u i n a l t e s e c t i i s a u s p i t a l e................................................ 100 D ec e sul...................................................................... .................................................. 101 6. Transportul bolnavilor....................................................... ........................................... 10,'i 7. Instrumentarul............................................................... .................................................. 11!) Instrumentarul necesar examinarilor si tratamentelor curente.................... ......... 11!) Pastrarea si ntretinerea instrumentarului........................................ ....................... 138 Sterilizarea instrumentelor si materialelor..................................... .......................... 142 II. NGRIJIREA CURENTA Sl SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI 1. ngrijirile generale acordate bolnavului ...................................... ....... 16.'i P a t u l b o l n a v u l u i161! ................................................................................ ......................... P r e g a t i r e a s i s c h i m b a r e a p a t u l u i172............................................................................... U t i l a j u l a u x i l i a r a l p a t u l u i .............................. ................................................... 18H P o z i t i i l e b o l n a v u l u i n p a t193 ................................................................................ ......... D e z b r a c a r e a s i i m b r i c a r e a b o l n a v u l u i20.r> ...................................................................... T o a l e ta b o l n a v u l u i ,2 0 8 .. ................................................................................ ............. S e r v i r e a b o l n a v il a p a t2 2 2 l o r .......................................................................... ............... P r e v e n i r e a e s c a r e ' o r d e d e c u b i t......................... ........................................................ 2 2 7 2. AUmentajia l ohmului ........................................................ .............................. 229 Principiile generale ale alimentatiei bolnavilor................................ ....................... 22!) Alimentatia dietetica........................................................... ...................................... 236 Alimentarea bolnavului.......................................................... .................................... 243 3. Supravegherea bolnavului..................................................... .......................................... 264 U r m a r i r e a c o m p o r ta m e n t u lu i b o l n a v u lu i ............. .............................................. 261 U r m a r i r e a f u n c t i i l o r v i t a l e s i v e g e t a t i v e a l e o r g a n i s m u l u i270 ..................................... F o a i a d e t e m p e r a t u r a270 ................................................................................ ........... T e m p e r a t u r a........................................................... ................................................ 27M P uls u l....................................................................... .............................................. 2!)!> 6Pag. iitia........................................................................... ................................... 303 nuca arteriala ................................................................. ........................ 311 /n............................................................................... .................................... 322 ml.............................................................................. .................................... 331 l urile ......................................................................... ................................ 338 c loratia....................................................................... ................................... 341 httra corporala si naltimea...................................................... ................... 345 'crllc patologice ale organelor genitale feminine............................... ..... 351 ' >t aparitiei unor manifestari patologice...................................... ............. 352 .-iilriiH !}l asistarea examinarilor clinice si de laborator ................... .................. 357 n examinarii clinice a bolnavului............................................... ................. 357 M vi/.itei medicale............................................................. ............................. 364 ni produselor pentru examinarile de laborator................................... ...... 367 ir Hcnerale de recoltare a produselor patologice................................ ....... 367 II mea sngelui................................................................... ............................ 371 illiirrn sputei ................................................................ ............................. 381 'Mitrcn secretiei si a exsudatului rinofaringian ............................... ...... 384 M HI ui varsaturilor............................................................. ............................ 386 H IUTII continutului stomacal ................................................... ................. 386 Muicii sucului duodenal.......................................................... ...................... 386 Hiimi sucului pancreatic......................................................... ..................... 387 iiurc materiilor fecale........................................................... ...................... 387 i'l l i i ieii urinii........................................................... ....................................... 391 M IUTII lichidului cefalorahidian ............................................... .................. 393 "Iliirni secretiilor purulente.................................................. ......................... 393"Unicii materialului pentru examene micologice.................................. ....... 395 i'II HI cu produselor pentru antibiogrania...................................... ................. 396 'Mic de laborator la patul bolnavului............................................ .............. 396 h i utilitate .................................................................. .............................. 412 Urm ti asistarea explorarilor paraelinice........................................ .................... 417 ,.l nsistarea examinarilor radiologice........................................... ..... 417 .1 bolnavilor pentru examenul radiologie osteo-articular..................... 42 1 .i bolnavilor pentru examenul radiologie al organelor toracice . . . 422 i ni bolnavilor cu abdomen acut prin radioscopie abdominala-. . . 425 i bolnavilor pentru examinarea radiologica gastro-intestinala . . . 425 bolnavilor pentru colecistografie si colangiografie............................ 430 Ilolnavilor pentru examinarea rinichilor si cailor urinare . . . . 433 bolnavilor pentru examinarea radiologica a cavitatii inimii si a vaselor 437 bolnavilor pentru examenul radiologie al cavitatii uterine . . . 438 bolnavilor pentru examenul radiologie al continutului cranian . . 439 bolnavilor pentru examenul radiologie al spatiilor subarahnoidian si 439 nil............................................................................. ................................ l Mhlstiiroa examinarilor endoscopice........................................... .......... 440 ii l sistarea examenului bronhoscopic ........................................ 440 ii ti nsistarea esofsgoscopiei.................................................. ................ 444 n ti iisistarea examenului gastro-duodenaloscopic............................... 446 u ti asistarea endoscopiei rectosigmoidiene..................................... .. 449 i u ti nsistarea examenului cistoscopic ........................................ ..... 452 INII H cxumlnArii colposcopice.................................................. ....................... 456Pag. Pregatirea si asistarea pleuroscopiei........................................... ....................... 457 Pregatirea si asistarea laparoscopiei........................................... ........................ 469 Asistarea examinarilor prin izotopi radioactivi................................. ..................... 465 Pregatirea si asistarea probelor functionale ale aparatului respirator.......... ........ 469 Spirometria si spirografia...................................................... ............................. 333 Analiza gazelor din snge......................................................... ........................... 477 Determinarea compleantei si elastantei pulmonare................................ ....... 478 Spiroergografia ................................................................ ................................ 478 Explorarea separata a celor doi plamni........................................... ................ 480 Pregatirea si asistare? probelor functionale ale aparatului cardio-vascular . . . 482 Probele hemodinamice............................................................ ............................. 483 Investigatii respiratorii....................................................... ................................. 490 Explorarea vaselor periferice................................................... ........................... 509 Pregatirea si asistarea explorarilor paraclinice ale rinichilor si ale cailor ur inare . 513 Hecoltarea si examenul urinii................................................... .......................... 514 Explorarea capacitatii functionale a rinichilor................................. ................. 518 Explorarea rinichiului cu izotopi radioactivi................................... ................. 524 Pregatirea, asistarea si efectuarea probelor functionale ale aparatului digestiv si ale glandelor anexe.......................................................... ............................... 525 5 Explorarea functionala a tubului digestiv .................................... ................ 525 Explorarea functionala a pancreasului........................................... .................... 537 Explorarea functionala a cailor biliare......................................... .................... 538 Explorarea functionala a ficatului.............................................. ....................... 541 Pregatirea si asistarea probelor functionale ale glandelor cu secretie interna . . . 551 Explorarea functionala a hipofizei.............................................. ....................... 551 Explorarea functionala a glandelor suprarenale.................................. ................ 553 Explorarea functionala a glandei tiroide........................................ ................... 557 Explorarea functionala a glandelor paratiroide.................................. ............... 563 Explorarea functionala a glandelor sexuale...................................... ............... 564Explorarea functionala a pancreasului endocrin.................................. ............. 567 Pregatirea si asistarea explorarilor paraclinice ale sistemului nervos.......... .............. 572 Explorarea functionala a sngelui si a organelor hematopoietice................... ..... 579 Pregatirea si asistarea explorarilor functionale ale analizorilor............... ............. . 586 Valorile medii normale ale analizelor de laborator.............................. ................ 598INTRODUCERE Tehnica ngrijirii bolnavului este disciplina de baza a tuturor titulcntelor medicale care lucreaza la patul bolnavului. Scopul predariitMnlr.i materii este de a narma viitoarele asistente medicale cu elementele 4 baza ale profesiunii lor, fara de care nu-si pot ndeplini sarcinile h revin n opera de ocrotire a sanatatii. Cunoasterea tehnicii corecte tf ngrijire a bolnavului determina n mare masura calitatea muncii KiJuul de viata al asistentei trebuie sa fie echilibrat. Orele fumul trebuie respectate. De acest lucru trebuie sa aiba grija, n!M>liil cnd lucre aza n schimbul de noapte, pentru a nu fi obositatimpul serviciului. Timpul liber pe care l are la dispozitie sa si-1 t' i i i l i a n mod just ntre ridicarea calificarii profesionale si odihna * (J. Practicarea sporturilor este obligatorie pentru mentinerea mtiLiUati perfecte. Este bine sa se orienteze spre ramurile sportive r liber care antreneaza n mod uniform ntregul organism, canotul, schiul, excursiile etc. Concediile sa le utilizeze pentru excursii, calatorii, pentru a asigura destinderea psihica, rupndu-se de grijilelocului de m unca si eliberndu-se n special de ncordarea cauzalade grija pentru bolnavii n stare grava pe care i-a lasat n sectie. Literatura beletristica, spectacolele de teatru si cinematograf, concertele, participarea la conferinte, vizitarea expozitiilor si muzeelor, activitatea depusa n cadrul organizatiilor de masa, pe lngitca dezvolta cultura ge nerala, contribuie n mare masura la recreamsi la mentinerea capacitatii sale de m unca. Perfectionarea profesionala face parte integranta din viata particulara a oricarui cadru sanitar de specialitate. Asistenta trebuie HI\ se aboneze la presa de specialitate si sa-si formeze o biblioteca personala din cartile nou-aparute n specialitatea ei, precum si n specialitatile nrudite, car e sa-i fie ajutor n munca. Activitatea n cadrulsocietatii stiintifice a cadrelor m edii medicale, schimbul de experientacu colegele mai n vrsta, ca si vizitele ocazi onale la institutiile c,uprofil asemanator cu acela n care lucreaza, pentru nsusir ea noilormetode de munca, ridica mult calificarea profesionala a asietentci. ntreruperea temporara a activitatii n cmpul muncii de specialitate este totdeauna n detrimentul cunostintelor profesionalesi al deprinderilor practi ce de munca. Asistenta nu trebuie sa uite nici un moment de sarcinile ei profesionale nici n v iata ei particulara, ngrijirea bolnavului si grijiifata de suferinzi i ramne ca sar cina si dupa orele de serviciu si ntimpul concediilor. Un bolnav gasit n stare de inconstienta pe strada, accidentatii sau cei care se mbolnavesc n anturajul sau trebuie saconteze pe ajuto rul ei calificat n orice mprejurare. MBRACAMINTEA DE PROTECTIE Sl TINUTA ASISTENTEI MEDICALE Locurile de munca ale asistentelor medicale snt institutii de stat cu nalt prestigiu. Acestea se ntaresc si mai mult prin exteriorul, tinuta si felul de prezentare a personalului. Pe de alta parte, muncacu bolnavul reprezinta si un pericol de mbolnavire, mpotriva caruia asistenta se apara prin echipamentul de protectie. Acest echipament trebuie mentinut totdeauna n stare de perfecta curatenie, pentru ca sa nu constituie pentru bolnav o sursa de infectie. Folosirea echipamentului de protectie tipizat este obligatoriepentru asistenta; acesta constituie uniforma ei de serviciu. Uniforma se compune dintr-un halat confectionat din pnza albastra, cu mneci lungi si guleras nchis n fata cu nasturi pna la gt. Pestehalatul albastru va purta un sort confectionat din pnza alba, scrobit11 H Imit totdeauna proaspat, care se aplica peste halat avnd treiburi pu umar, i ar napoi se leaga cu ajutorul cordoanelor. Sortul|iriwil7/ut cu doua buzunare mar i, n care asistenta va purta nobligatoriu caietul cu nsemnarile asupra programului si sarur ci, uneltele de scris, cheile si eventual alte obiecte necesare'v ir iu. Pe cap va purta o boneta confectionata din pnza alba, ti'biiie sa acopere bine parul, n sectiile de sugari, n caz de(i>liill ucrog ene , va purta n mod obligatoriu masca de t ifon. iul u trebuie confectionata din cel putin 4 6 straturi de tifon, rtl a retin e picaturile Pfllige, mprastiate att de asisten ta ctImliuivi. Se va ave a grija ca masca sa fie aplicata corect, nctnu numai gura, ci si orificiile nazale . Ea trebuie schimbata i In in patru ore, pentru a nu pierd e capacitatea de filt rare. ' I m p o rt a n t a d e os e b it a o a u p an to fi i . A c e s t i a t re bu i e s a fi etininiti dintr-un material care nu produce zgomot pe podeaua iInt. n vede rea ac es tu i scop se uti liz eaza cauciu cu l, pslauni recent, anumi te materiale plastice. Asistenta executa cele< l n munca n picioare; din acest mo tiv trebuie sa-si aleagaucaUatnintea. Tocurile pantofilor trebuie sa fie joase. Tocurilefav orize aza o mo d i ficare a c u rbu rilo r fiz iologice si deci a 11 coloanei vertebrale, duend totodata la oboseala rapida. ; i . asigurarii unei bune circulatii de ntoarcere n membrele H O recomanda purtare a ghetelor cu fete nalt e. Acestea 11 f cctionate din pnza sau piele perforata, pentru a asigura i \ cntilatie a picioarelor. Pentru timpul de vara se recomandan l ncaltaminte cu fete nalte, dar cu vrful si tocul decupatemodulul sandalelor (fig. 2). i n cu,/, ca asistenta trebuie sa intre n timpul serviciului la bolna-M< prezinta un pericol deosebit de infectie, atunci, pesteechipa-il ci obi snuit, va mbraca un al doilea halat alb, mailarg, pe l vii dezbraca imediat dupa p arasirea salonului sausectiei i l l v o , lasndu-1 la usa pe un cuier. i n 11 m pul iernii, cnd trebuie sa paraseasca incinta pavilionului, ' vii purta peste echipamentul de protectie omanta groasa, i l mant a nu va intra niciodata n saloane, utiliznd-o numai rculatia ntre pavilioane, n curtea spitalului. i/,ul unor boli contagioase foarte grave si cu o contagiozitate , personalul medico-sanitar va trebui sa poarte un echipa-cliil deprotectie, care sa-1 izoleze complet de mediul ncon-Vcost echipament este format dintr-o salopeta bine nchisa mncci, ochelari de protectie sau o masca larga de celuloid, >ti ti cisme de cauciuc. 25Fig. 2. mbracamintea si ncaltamintea de protectie ale asistentei. Asistenta va evita sa se mbrace prea gros pe sub halat. Echipamentul de protectie, desi este confectionat numai din pnza, p o a t e r e t in e , m a i a le s r a r a , o mare cantitate de caldura, ceea ce trebuie luat n considerare la intrarea n serviciu. Echipamentul de protectie ntimpul liber, precum si hainele destrada n timpul servi ciului, se pastreaza n dulapuri strict individuale, asezate n filtrul de personal. Utilizarea filtrului de personaleste absolut obligatorie n spitalelen care snt ngrij iti bolnavii infecto Closete si Gu/apuri sp/ate're penfru nnuno feb/ne cac/usi/risispi/ifoire c a . (P Plecarea df/tserr/'c/i/=. H H S P I T A L Dt/tipuri C/ffiefttf psnfr v spj /j/cj re ' cosfume Fig. 3. Filtru pentru personal (schema)ontagiosi sau n spitalul de copii; este bine ca filtrul sa fie utilizat ntoate spit alele. Filtrul de personal are rolul de a mpiedica introducerea microbilor n spital sau transportul acestora n afara cu ajutoruli'lor sau al persoanelor care ngrijesc bolnavii. Filtrul de personal(ii format di n doua garnituri de dulapuri asezate n ncaperi separate, partite prin camera de baie (de preferinta cu dusuri). La intrarea BIM v iciu, personalul va dezbraca hainele de strada n prima ncapere Klndu-le ntr-un dulap. Trece apoi prin camera de baie, iar dei|ii intr-o alta ncape re, unde mbraca echipamentul de protectie, '14 ntni l scoate dintr-un alt dulap. Hainele de oras nu vor fi pastrateiit|ooli infecto-contagioase. Pentru i nanele de copii si sugari se cere iiprafata de 4 m2 si un cubaj l .'i m3 pentru fiecare pat. Mobila principala a salonului0 patul. Amplasarea paturilorfiice la distante egal e si n asa11-1 inct sa fie accesibile din toate ilInH'tiile. Lnga fiecare pat se infuza o noptiera (fig. 8) cu lampa MI u scaun sau taburet, n mijlo1 salonului sau lnga perete se instala o masa acoperita cu i za alba. n coltul fetei de masa vor broda numarul salonului si lisiiele sectiei. n salon se mai gaseste un Iii.]) construit n perete, n care Fig. S. Noptiera pentru saloane.9 mpastreaza halatele bolnavilor. nga chiuveta se instaleaza supor" i pentru prosoape. Deasupra chiuvetei se vor aseza oglindasi s ta t iv p en t r u s ap un i re a c u sa p u n l i c h id , p e ri a pe n t ruun g h i i so lu ti il e d ez inf ec ta n t e . Su b ch i u ve ta se v a as ez a oga l ea t a cu i mc pentru tampoanele de vata utilizate, fiolele goale etc. ntreg mobilierul confectionat, fie din lemn, fie din metal, l'i vopsit n alb, cu vopsea de ulei sau lac. n ultimul timp existanieroase ncercari de a apropia mobilierul salonului ca aspect de ibilier de uz comun, pent ru a crea bolnavului, atun ci cnd estecirnat n spital, un mediu mai ob isnuit. nzestrarea salonului poate fi completata cu instalatie semnalinare, de radiodifuziune (numai cu casca), eventual telefon si rvizor. 37Saloanele pentru copii trebuie sa fie luminoase, spatioase, deschiznduse pe un coridor sau camera intermediara ncalzita. Pentru ca personalul medical sa aiba posibilitatea de a supraveghea n permanenta copiii, este bine ca peretele care desparte salonul spreco ridor sa f ie confectionat d in sticla Fig. 9, Fig. 10. Dimensionarea coridoarelor. Amenajarea holurilor. -Ferestrele vor fi prevazute cu plasa metalica sau gratii, n spoc i a l c e l e d e l a e t a j . Paturile copiilor vor fi n asa fel asezate, nct sa nu fie n apro pierea surselor de caldura, a chiuvetelor, geamurilor, comutatoarelor si prizelor electrice. Se vor calcula cel putin 2,50 m2 suprafata pen tru fie ca re pa t. Mobilierul salonului va fi completat cu masa speciala pentrunfasat, vana, cntarul pentru sugari, pediometrul, dulapul pentrulen jerie . De asup ra pat uulor se vo r fixa dulapioare sau polite, poitni' se vor pastra obiectele individuale ale copiilor : termometrul, s|iitl ula, paharul, lingurita, tetinele, uleiul steril etc. Coridoarele de legatura sa fie cit mai largi, pentru a permitei hrulatia cu targ i si transportul bolnavilor cu paturi (fig. 9). Latiini'ii minima admisa este de 2,5 m. Amenajarea coridoarelor si alinliiUii-vorbitor cu p lante ornamentale, mese, fotolii, presuri de iciuc sau linoleum, eventual cu tablouri simple, dar estetice i'cbuie sa creeze o atmosfera placuta pentru bolnavi (fig. 10) i, ca aceasta sa contravina normelor elementare de igiena spitaliisca. n crearea acestei atmosfere, asistenta medicala are un rolprim ordin Oficiul trebuie sa fie nzestrat cu vasele necesare pentru ncalzisi distribuirea al imentelor, precum si pentru prepararea aliatelormai simple, pe care pers on alul din sectie ar trebui sa le gateasc a de urgen ta. Suprafetele de gatit masa cald a, sursa d e nbustibil (de preferinta gaz sau curent electric), utilajele necei1 pentru spalarea vaselor, sursele de apa calda si rece, pupinelul i (TU sterilizarea veselei, frigiderul pentru pastrarea alimentelor ,' caruciorul pentru distribuit alimente completeaza inventarul iifloiului. Baia trebuie sa cuprinda cada, baia de sezut, baia pentru picioare(tusurile fixe si mobile. Pentru fiecare 20 de bolnavi trebuie socotitan camera nzestrata dupa modelul de mai sus. Saloanele de sugariktut nzestrate cu vana proprie pentru a ev ita transportul copiilorctln salon la baie si napoi (fig. 11). Apa calda trebuie sa se gaseascai'i ld e a un a l a d is p o z i t i e n c a n t i t a t i n e l i m i t a te . Closetele se normeaza de asemenea dupa numarul patu rilor, otind l scaun pentru 10 femei sau 15 barbati. Closetele trebuie . fie prevazute cu anticamera si sa fie bine ventilate. Peretii despar titori din caramida si nu din scndura, sa ajunga sus pna la tavan l jos pna la podea. Closetele turcesti, fara scaun, nu snt preferabile u sp ita le. Scaun ele sa fie prev azute cu co ntragre utate, pentru a ilioritine scndura n pozitie verticala, n acest fel scaunele se mentin iMirttte si uscate (n special n sectiile de barbati) (fig. 12). Sala de tratamente si de investigatii curente sa fie asezata de n aripa de nord a cladirii, pentru a primi o iluminatie ftuii uniforma. Camera trebuie sa fie prevazuta cu o suprafata ct Urni mare de geam si cu o iluminatie artificiala ct mai perfecta, n *fara de mobilierul comun tuturor salilor de tratament (masa pentru examinarea bolnavului, dulapul pentru instrumente, reflectoare utr.), ea este nzestrata n functie de specificul investigatiilor si tratamentelo r care se executa n sectia resp ectiva.39Sala de mese pentru bolnavi, un punct de laborator unde per mi nalml sectiei poate executa analizele curente si urgente, bibliotecn \ personalului si magazia de efecte formeaza parti componente ale secii-i Hor mai mari. n afara ncaperilor aratate pna acum, mai mult sau mai putin Flg. 11. Vana fixa pentru mbaierea sugarului ntr-un salon de copii. Fig. 72. Closet cu scndurfl echilibrata (scndura scaunuluie st e me nt in uta n po zi ti e ridicata de o contragreutati' pentru n preveni murdarirea). comune tuturor sectiilor, ele mai cuprind o serie de particerute de specificul munciidin sectia respectiva. Sectiile chirurgicale poseda sali de operatie cel putin doua pe sectie (un a pentru op eratii sep t ice, alta p en t ru operatii asep t ice) si sala de sterilizare, apoi camera pentru pregatirea preoperatorie a bolnavului, camera de spalare, camera de reanimare. Sectiile mari ausalile desti nate pentru pregatirea si executarea interventiilor grup at e n tr-un b l o c o p er ato r.Sectiile de ortopedie poseda n plus sali pentru aplicarea aparateghipsate si camere de fizio-si mecanoterapie si de adaptarefunc-'iiala, eventu al si atel ier de p roteze. Sectia de urologie are sala pentru cistoscopie. Sectia de oftalmologie poseda camera pentru oftalmoscopie. Sectia de oto-rino-laringologiepoate avea camera pe ntru audio-Irie etc. Sectia de obstetrica si ginecologie mai poseda sala de nastere, 1 , 1 . pentm travaliu, sala de reanimare pentru nou-nascuti cuprinse atual ntr-un bloc de nastere, salon boxat pentru nou-nascuti siparat pentru imaturi, saloane separate pentru lehuze, pentru;vide, pentru avorturi etc., sala de alaptare, sal a de colposcopie etc. Sectia de pediatrie are saloane separate pe grupe de vrsta, saloane 1 ">xa,te pentru sugari, saloane pentru mamele nsotitoare, izolatoaren instalatii sanitare si utilaj propriu si n sfrsit bucatarie de lapte"impusa din camera pentr u prepararea alimentelor, camera pentruIlustrarea alimentelor, spalator de vase, biberoane si racitor. Ferestrelei|e la sectia de pediatrie snt prevazute cu gril aje de fier, pentru a preveni caderea copiilor pe fereastra. Sectia de fiziologie cuprinde camera de sterilizare pentru vesela i scuipatori, sala de bronhoscopie, camera pentru aerosoli, sala priitru interventii lacobaeus, sala pentru cultura fizica medicala. Sectia de neuro-psihiatrie are saloane de zi, separate de saloanede noapte. Fere strele snt prevazute cu gratii, iar rezervele destinatepentru bolnavii agitati snt prevazute cu vizoare. Sectia mai poaten i prinde atelierele pentru ergoterapie. Sectia de boli infecto-contagioase din cauza caracterului contagiosn l bolnavilo r si al dejectiilor lor, al camerelor, al efectelor care creeazapericolul infect iilor intraspitalicesti, au o constructie si functionalitateu pitite. Sectiile d e boli infecto-cotagioase au serviciul lor de primire separat de serviciul de primire a restului spitalului; saloaneleti rezervele snt grupate pe afectiuni: fiecare avnd circuite separate cu filtru de personal. Sectiile bine amenajate realizeaza izolarea lioluavilor prin boxe de tip Mel tzer. Boxa Melt zer este o unitate(lidependenta , amenajata pentru l sau 2 bolnavi, avnd baie, closet, Vesela, cazarmamer.t si spalator separat. Boxa are doua intrari, una care comunica p rin cu lo arul sp italu lu i cu c ircu itu l asep tic(prin a ceasta se face aprovizionarea bolnavului) si alta care se deschid e s p r e u n c o ri do r ex t e ri o r (p r in ca re s e nd ep a rt e az a o b i e c te l eti efectele infectate). Se urmareste introducerea izolarii bolnavilo r (Mint.agiosi prin boxe Meltzer n toate sectiile de boli infecto-contaltlnn. se. Sectia de boli infecto-contagioase poseda ncaperi si aparatura nl'icienta pentru dezinfectia si deparazitarea efectelor care au servitbolnavilor, precum si pentru dezinfectia continua a dejectilor sivaselor bolnavi lor. Serviciile de diagnostic si tratament. Serviciile de diagnostic si tratament snt partile componente fara paturi ale spitalului care servesc toate sectiile. Numarul lor este n functie de marimea, profilulsp ecialit atii si categoria de ierahizare a spit alului, existenta lorfiind obligatorie nu mai n parte pentru toate spitalele, n generatfunctioneaza urmatoarele servicii de diagnostic si tratament : Serviciul de radiologie si fizioterapie, care executa examinarile si tratamentele radiologice si fizioterapiee pentru bolnavii internati. TJn astfel de serviciu complet constituit include radiodiagnosticul, ra dioterapia si fizioterap ia. n spitalele mai mici, serv iciul poatofi redu s. Servicul de radiologie si fizioterapie poate fi concentrat ntr-uubloc unic, dar p oate fi disp ersat si n sectiile mari al e spitalului. n afara de salile de diagnostic si de tratament, serviciul include camera obscura pentru developarea radiografiilor, filmoteca si grupul sanitar. Serviciile mari de radiologie au camere separate pentru radioscopie, radiografie, tomografie etc. Laboratorul de analize medicale efectueaza analizele necesare pentru diagnosticul, urmarirea evolutiei si a vindecarii bolnavilor internati. Laboratorul este nzestrat cu instrumentar pentru efec tuarea recoltarilor si a anlizelor bacteriologice, inframicrobiologice, micologice, biochimice, hematologice si serologice. n spitale cu laboratoare mari se asigura spatiu separat pentru fiecare categoricde analize; n celelalte, cel putin ex aminarile bacteriolog ice vo rfi efectuate ntr-o ncapere s eparata. Laboratorul se mai completeazacu depozitul de material si chimicale si cu crescatoria de animal necesare pen tru unele ex aminari. n spitalele cu sectii mari si cu afluenta mai mare de bolnavise organizeaza mici laboratoare clinice n sectiile principale, undopersonalul sectiei executa analize le de urgenta. Laboratorul de explorari functionale asigura explorarile speciale(electrocardiog rafie, electroencefalograme, metabolismul bazai, pi ohofunctionale respiratorii etc.) necesare bolnavilor internati.Laboratorulpoate fi unic pentru tot spitalul sau anumite parti componente alesale pot apartine sectiilor de specialitate. Punctul de transfuzie asigura efectuarea transfuziilor de simtesi a preparatelor sanguine la bolnavii internati. Pe linga procurareasi conservarea sngelui, plasm ei si derivatelor de snge, precum si umateri alelor ajutatoare necesare tra n sfu ziilor, n acest labora to rse determina grupele sanguine si se executa probele d e compatibilitate, Transfuziile se executa la punctul de transfuzie sau n oricare din Model de condica de predare a serviciului Dita Salonul Patul Numele bolnavului Diagnosticul Observatii n timpulserviciului Meicata Alte sarcini 4.XII 1960 ora 20 40 nr. 1 Srba Nicolae Pneumonie Primeste penicilina laorele : 24 si 4, cte300000 u . La ora 6 dimineata se schimba compresa. Bolnavul sa fie controlat din ora n ora 40 nr. 2 lonescu loan Ulcer duodenal Nu primeste medicamente Dimineata ramne nemncat : merge la examen radiologie > 40 nr. 3 Zamfir Pavel Suspect de hemoragiedigestiva Dupa masa i s-a facuttransfuzie, pe ca rea suportat-o bine n cursul noptii nu primeste medicamente Scaunul, daca are, sa fie trimis la laborator, pentru punerea n evid e n t a a s t n ge lu i ir 40 nr. 4 Korosi Alexandru Ciroza hepatica La orele 17 a varsat o cantitate mica de lichid La ora 24 se va repetainjectia de vitaminaK si veno-st at Dimineata sa se intereseze de rezultatul de laborator al lichidului varsat t> 41 nr. 1 Dinca Gheza Pneumonie Nu mai primeste medicamente Mine pleaca acasa t> 41 nr. 2 Petrescu Petre Insuficienta cardiaca \ A Toata dupa masa fost nelinistit si prezinta o dispneechinuitoare Dimineata la orele 4 va primi din nou strofantina. Daca nu doarme, primesteoxigen pentruinhalatie timp de 3minute la flecare ora Sa fie tinut tn permane nta sub s uvegherecoridor sau din camera surorilor semnalizeaza chemarea bolnavului. Paralel cu intrarea n functiune a soneriei, un electromagnet ridicanumarul salonu lui de unde porneste semnalul, facndu-1 sa apara pe ol abia de comanda. Asistenta repune numarul la locul lui si intra nMiUonul de unde a fost chemata. Aceste apa rate snt de obicei prevazute cu doua serii de sonerii, care functioneaza alternativ, ziua pe oridor, noaptea n camera surorilor, functionalitatea lor fiind dirij a t a cu a ju t o r u l u n u i c o mu t a to r. Soneria de pe coridor deranjeaza bolnavii n cursul zilei; dinarest motiv este bin e ca clopotul sa fie prevazut cu amortizor de K| tomot sau sa se utilizeze, n loc de clopot, zumzier. Numeroase spitale folosesc semnalizatoare optice sau combinate. La apasarea butonului se aprinde o lumina, att n camera surorilor, ct si pe coridor deasupra usii salonului de unde s-a facut semnalizarea. Prima lumina nstiinteaza asistenta despre chemare, iar adoua de pe coridor o ndrum eaza n salonul respectiv. Este bine dacaiM't.iunea lampii semnalizatoare, asezata n camera surorilor, estelotus i ntarita cu un zumzier. Asistenta poate sa uite salonul unde a fost chemata mai ales Iaca este solicitata deodata n 2 3 saloane. Din acest motiv, instalat i i l e moderne nu permit ntreruperea semnalului dect de la locul deunde a fost de clansat. Pentru a ntrerupe semnalul acustic sau optic, asistenta este deci oblig ata sa intre n salonul respectiv. n timpul ct asistenta este ocupata ntr-un salon ea poate fichemata ntr-un alt salon la cererea unui alt bolnav. Pentru a-si mentine n permanenta legatura cu restul bolnavilor, unele instalatiimut prevazute cu semnalizatoare optice sau acustice n toate saloanele deservite de aceeasi asistenta, care nsa vor intra n functiunenumai dupa ce asiste nta le-a conectat la retea. Astfel intrnd ntr-unHulon, asistenta ntrerupe nti semnalu l cu care a fost chemata sidaca este necesar sa ramna lnga bolnav, printr-un comut ator, conecliuza ntreaga retea de semnalizare din camera ei, n salonul res pectiv. Butonul de semnalizare trebuie plasat la ndemna bolnavului. In mod normal, el va fi asezat pe noptiera, n cazul bolnavilor nni are grava, care nu se pot ntinde dupa buton, acesta va fi atrnatdeasupra patului, sau va fi fixat cu benzi de leucoplast de margineap u du lu i , de p e rn a s a u d e p l ap u m a . Exista spitale unde paturile snt nzestrate cu microfoane, legatepriutr-un amplific ator de camera surorilor. Ele intra n functiune numai la apasarea unui buton, asemanator celorlalte sisteme de semnalizare. Asistenta n cazul acestor instalatii poate ascultadirect printr-un difuzor chemar ea bolnavului, care trebuie sa cuprindasi numarul de camera, nefiind recunoscut totdeauna numai dupavoce; el poate sa m entioneze prin acest difuzor ce nevoi are, scurtndastfel timpul de interventie al asistentei. Acest sistem reduce si drumul parcurs de asistenta cu mai mult de 50%, ceea ce reprezinta oeconomie serioasa d e energie, nsa actiunea difuzorului se limiteazanumai la camera surorilor. Din ac est motiv, n ultimul timp, microfoanele se conecteaza la o centrala (eventual identica cu aceea dotelefon), care nregistr eaza dorinta bolnavului si o transmite imediatasistentei n cauza, prin telefon. Instalatia de semnalizare de pe noptiera bolnavului poate fiprevazuta si cu lamp i de verificare, prin care centralista confirmaluarea la cunostinta a cererii bo lnavului. Pentru chemarea medicilor si asistentelor cu sarcini speciale, a caror raza de activitate ntrece limitele unei subunitati cu paturi, se utilizeaza semnalizarea cu raze ultrascurte. Acest principiu esteformat dintr -un aparat de emisie cu raze ultrascurte, asezat n centralade semnalizare si dint r-o retea de aparate de receptie (de aspectul simarimea unui stilou) care se gas esc n buzunarele personalului, fiecarefiind reglat la o alta lungime de unda. Bol navul, prin apasarea butonului de la patul sau, conecteaza microfonul la centrala de semnalizare si comunica dorinta lui, ceea ce centralista confirma prin aprinderea becului de control de linga microfonul bolnavului. Apoi regleazaaparatul de emis ie la lungimea de unda a persoanei cautate si icomunica direct dorinta bolnavului . Aparatele mai simple de receptie nu receptioneaza testul, ci dau numai un zgomot caracteristic. n cazul acestor aparate, persoana cautata va chema la telefon centralista, lund astfel cunostinta de dorinta bolnavului sau a superiorilor. Exista tendinte din ce n ce mai concrete pentru realizarea npractica a unui sistem de intercomunicare audiovizuala ntre bolnav si asistenta medicala care se gaseste n camera de serviciu. Asistenta trebuie sa raspunda prompt si fara ntrziere la chemarea bolnavului prin aparatele de semnalizare. ASIGURAREA SECTIEI CU LENJERIE CURATA. CIRCULATIA LENJERIEI Bolnavul trebuie asigurat cu lenjerie curata. Lenjeria utilizatantr-o sectie se c ompune din : lenjerie de corp : camasi, pijamale, batiste, basmale etc. lenjerie de pat: cearceafuri, fete de perne, fete de plapumi etc.; lenjerie necesara aplicarii tehnicilor de investigatie si tratament, ca : traver se, stergare, comprese etc.l'lg. 19.Stringerea lenjeriei de|i t tn cosul pentru rufe murdare.La acestea se mai adauga hainele de protectie ale personaluluiHoctiei. Lenjeria se confectioneaza n croitoria spitalului sau se cumparaICata confectiona ta. Ea este data n inventarul sectiilor, unde se pas treaza, fie n dulap uri-depozit, fie pe paturi pregatite pentru spitalizarea bolnavilor. Bolnavul nou spitalizat trebuie sa primeasca totdeauna lenjerie curata. El nu poate fi culcat ntr-un asternut neschimbat, chiar daca Itnijeria veche este n aparenta curata sau chiar daca bolnavul anterior n-a stat mai mu lt de 1/2 1 ora pe acest pat. Lenjeria se schimba daca pleaca bolnavul, daca se murdareste cu snge, puroi, alimente, urina, fecale etc., daca a trecut perioada maxima de folosire a lenjeriei de spital, care de obicei nu trebuie sain ntreaca o saptamna si, n sfrsit, daca bolnavul prezinta leziunicutanate sau o hipers ensibilitate a tegumentelor, care implica mereu o lenjerie curata sau chiar sterila pe suprafata corpului. Perioada de timp ct poate fi utilizata lenjeria de pat, si de corpdifera dupa car acterul spitalului si al sectiei. Aceasta perioada este Fig. 20. Adunarea (A) si transportul (B) rufelor murdare la spalatorie. mai scurta la sectiile de copii dect la adulti, mai scurta la maternitati si sectii chirurgicale si mai lunga la sectiile de boli inteine si ginecologie. Lenjeria la copii, la parturiente, la bolnavi cu hemoragii, lacei cu incontinent a urinara si de materii fecale etc. se murdareste foarte repede si din acest motiv este necesar ca ea sa fie schimbatachiar de mai multe ori pe zi. Lenjeria murdara este adunata pe sectii n lazi captusite cutabla si prevazute cu orificii de aerisire sau n cosuri speciale, dublate 80cu saci de pnza nmuiati n substante dezinfectante sau n saci simpliconfectionati din tr-un material impermeabil (fig. 19). Lenjeriaadunata i iu trebuie depozitata n s ectie, ci daca este posibil, sa fietransportata zilnic la spalatorie. Adunarea l enjeriei pe mai multe zilescoate din circulatie un stoc nsemnat de rufe, iar depo zitarea lor nstare murdarita cu dejectii le degradeaza ntr-un timp foarte scurt. Transportul lenjeriei murdare la spalatorie se va face n cosuricaptusite si acope rite sau n saci de pnza impermeabila, pe carucioaresi ascensoare, pna la punctul de predare (fig. 20 A si B). Transportullenjeriei legate n cearceafuri si purtate p e spate sau trte pe coridoare nu este admisibil, n unele spitale pentru adunarea si transportullenjeriei se uti lizeaza un sistem de conducte cu diametru corespunzator prin care lenjeria ajunge de la sectii n subsol, unde se adunain compartimente se parate pentru fiecare sectie si de unde se predapersonalului de spalatorie. Lenj eria destinata pentru spalatorie va finsotita de no ta de spalatorie ", n care se e videntiaza numericTelul articolelor de spalat. Aducerea rufelor la spalatorie se va face pe alta cale dect scoaterea celor curate, pentru ca n eventualitatea unor exemplare infectate sa nu apara infectii intraspitalicesti produse tocmai prin rufelecurat e date bo lnav ilo r. Forma cea mai operativa si sigura a circulatiei lenjeriei de spitaleste schimbar ea directa a rufariei murdare cu rufarie curata, la spalatorie. Acest mod de schimbare a lenjeriei presupune existenta unuistoc circulant de ruf e. n lipsa acestui stoc, spalatoresele vor iscalide preluarea rufelor murdare si vor elibera sectiei peste cteva zileaceleasi rufe spalate calcate si reparate. Dezinfectarea lenjeriei nainte de spalare nu este obligatorie, Fierberea dupa spalare, ct si calcarea cu fierul cald reprezinta douaprocese sufi ciente de dezinfectie. n spitalele de boli contagioase nsarufele trebuie dezinfect ate nca nainte de spalare, pentru a nu expunespalatoresele unui pericol de infecti e. Pentru dezinfectia preliminaranu se pot utiliza metode fizice uzuale, caci, a tt autoclavarea, ct sifierberea rufelor murdare si pline cu urmele dejectiilor, fa c ca petelede pe lenjerie sa ramna definitive. Din acest motiv, lenjeria murdarac u fecale, puroi sau snge va fi nmuiata n solutii dezinfectante larece, de preferint a solutie de cloramina 2 3% formol 3% sau sapocrezol 5% timp de 2 3 ore si spalate preliminar cu o solutie caldade bicarbonat de sodiu 2%. Eufele vor fi limpezite de mai multe oridupa care pot fi fierte sau autoclav ate si pe urma spalate ca oricerufarie. Pentru lenjeria alba, necolorata se mai utilizeaza si solutiede var cloros 0,5 1% limpezite, n care se nmoaie rufele 60 75 d eminute. B -c . 1 6 8 1Spalarea lenjeriei de spital se face pe cale mecanica. Spalatoarelemecanice snt p revazute cu rezervoare care se nchid, n care apa esteadusa n miscare permanenta pri ntr-un sistem de roti, ce se nvrtesccu ajutorul unui motor electric (fig. 21 A si B), n aceste rezervoare se unesc o serie de conducte de apa, prin care se poate schimba dupa Fig. 21. (A si B). A de spalat rufe. masina de spalat rufe; Dsistemul de programare a masinii dorinta apa rece cu cea calda sau invers, prin mnuirea corespunzatoarea robinetel or. Eufele murdare, dupa ce au fost nmuiate n solutie decloramina, se introduc n re zervorul spalatorului si spalate la rece cuajutorul sistemului de roti care obli ga apa din rezervor sa traversezerufaria murdara de nenumarate ori. n aparatele u ltramoderne, spalarea la rece se face prin ultrasunete. Ultrasunetul aduce, n vibratie extrem de rapida, apa, care, intrnd n pori si printre fibrele textile, elimina murdaria, n vederea acestui scop, masina de spalat esteprevazuta cu un si stem vibrator, care lucreaza cu frecvente ultrasonore de peste 16 000 de hertzi. Dupa terminarea spalarii la rece, apa din rezervor este nlocuita de mai multe ori pna ce se terminaprocesul de limpe zire. Apoi prin manevrarea corespunzatoare arobinetelor, se continua spalarea mecanica cu apa calda, iar dupa aceea, cu aburi suprancalziti si solutie de soda, sapun sau detergenti, pentru ca la terminarea procesului de spalare propriu-zisa rufele spalate sa fie din nou limpezite. Stoarcerea rufelor spalate si limpezirease face mecani c, cu centrifuga (fig. 22). Pentru spalarea rufelor, sapunul este nlocuit din ce n ce mai mult cu substante detergente. Detergentii snt substante dezinfectante, care cu apa fac spuma, la fel ca si sapunul. Datorita actiunii lor puternice de suprafata, eifavorizeaza patrunderea apei n interstitii, nmoaie si dezlipescmurdaria, emulsioneaza grasimilesi distrug microb ii, inclusiv virunurile (cu exceptia bacilului piocianic). Ei snt saruri cuaternare de amoniu. Spre deosebire de sapunuri, la detergenti ionul activeste cationul (nu anionul ca la n a p u n u r i ) , d i n c a r e m o t i v s e mai numesc sapunuri inverse. *enIrii spalarea rufelor se utilizeaza bromocetul (cetazolul) n solutiede 1/500, n care se scufunda ruiVle 60 de minute, dupa care se pala cu aceeasi solutie. D e s i , n a f a r a s e c t i i l o r d e holi contagioase, etapa dezinfectieipreliminare nu este obligatorie, totusi, tinn d seama de posibilitatilei Multiple de infectare a lenjeriei prin cazurile laten te de hepatita epidemica n orice sectie, de dizenteriile atenuate si cronice din sectiiledo boli interne s i pediatrie, de stafilocociile din sectiile de chirurgiedermatologie si pediatri e, de infectiile tuberculoase din sectiile deTuberculoza, precum si de o serie d e alte cazuri infectioase internateIu diferite institutii spitalicesti, este bin e ca procesul de dezinfectieHil se aplice n acelasi mod n toate spitalele, dupa pr ocedeul de muncaobisnuit n spitalele de boli infecto-contagioase. Uscarea rufelor se va face la uscatoria mecanica cu aer suprancillzit (fig. 23); ele vor fi apoi calcate la cald (fig. 24) si trecute natelierul de rep aratie, unde rufele trebuie controlate si reparate, iar Fig. 22 Centrifuga pentru stoarcerea mecanica a rufelor spalate.Fig. 23 (A si B). _ Uscatorie mecanica cu aer suprancalzit 84 Fig. 24. -Calcarea mecanica a lenjeriei.exemplarele inutilizabile retinute pentru reforma si nlocuite imediatcu exemplare noi. Kufaria nu trebuie sa ajunga napoi n sectie n starerupta fara nasturi sau far a snururi de legatura, caci nu este nimic maiurt dect mbracarea bolnavilo r cu rufe inu tilizab ile. Fig. 25. Distribuirea lenjeriei curate la saloane.Buf aria reparata se va depozita la magazia de rufe curate a spalatoriei si va fi eliberata n schimbul rufelor murdare aduse din sectie. l 'rin eliberarea din nou a acestor rufe se nchide circuitul lenjeriei nHpital (fi g. 25). n legatura cu asigurarea bolnavului cu lenjerie curata si ntretinerea acesteia, asistenta trebuie sa cunoasca modul de ndepartare a petelor de medicamente, alimente sau de dejectii din lenjeria sihainele bolnav ului. Acetatul de plumb. Pata lasata de acetatul de plumb se poatendeparta cu substante oxidante, ca apa oxigen ata sau perboratuldo sodiu ; pata galbena ce ramne prin aplicarea acestor substante sendeparteaza apoi cu o solutie diluata de sodiu sau potasiu. Acidul picric. Pe pata proaspata se ntinde o pasta de carbonat< l o magneziu, car e se lasa pe loc 30 60 de minute, apoi se freacaenergic cu o crpa locul patat. Daca pata este mai veche se acoperapentru 1 2 minute cu o solutie apoasa de polisulfur a de potasiu (heparsulfuric), dupa care se spala bine cu sapun si apa. Eestul acizilor care lasa urme se ndeparteaza cu solutie amoniacala 10%, dupa care se spala cu multa apa. Balsamul peruvian. Se umecteaza pata cu cloroform n repetaternduri, apoi aceasta s e ndeparteaza prin compresiune ; partea patata HO spala pe rnd n alcool, spirt saponat si n sfrsit cu apa si sapun. 85Cacao si cafea. Petele de cacao si cafea se spala cu o solutie concentrata de clorui'a de sodiu, dupa care rufa se limpezeste cu multa apa. Crisarobina. Pata se va spala cu benzol, cloroform sau alcoolabsolut la cald. Se va avea o deosebita grija la pericolul de incendiu, de aceea ncalzirea se va face nmuind flaconul cu substanta n apacalda. Fructele. Petele ramase dupa sucuri de fructe se spala cu laptedulce, caldut. Da ca pata nu se ndeparteaza va fi tratata cu o solutiede bisulfit de sodiu, usor ac idificat cu acid clorhidric, urmat de spalarea n apa rece si apoi n apa calda. Grasimea. Se freaca bine partea patata n benzina, tetraclormetan sau tricloretil si la nevoie se calca sub hrtie de filtru. Unele petede grasime s e ndeparteaza mai usor cu eter. Untura de peste poate findepartata numai prin s pa lare cu apa s i sapun s au cu infuziede scoarta de quillaia. Eamasitele unor ali fii pot fi ndepartate printr-osolutie diluata de acid acetic. Gudronul. Se ndeparteaza grosul petei prin spalare cu apa sisapun sau cu terebent ina. Ultimile nuante se scot cu benzina saualcool. Ihtiolul. Se spala lenjeria cu apa calda si sapun. Iodul. Se trateaza suprafata patata cu o solutie de hidroxid deamoniu sau cu tio sulfat de sodiu 10%. Lanolina. Se ndeparteaza cu eter, acetona, benzina, benzol sau cloroform. Laptele. Pata se ndeparteaza tratnd-o pe rnd cu amestec deeter-alcool pentru ndepart area grasimii, apoi cu o solutie diluatade amoniac pentru cazeina si n sfrsit se l impezeste abundent cuapa pentru ndepartarea zaharului lactic. Mucegaiul. Petele provocate de mucegairea lenjeriei se trateazacu amoniac, frecnd u-se apoi suprafata cu un tampon de vata nmuiatntr-o solutie de oxalat de sodiu 20 % ; n sfrsit se spala bine cu apa. Din stofa alba, pata de mucegai, ca si cea de urina, se ndeparteazaprintr-o pensu lare cu o solutie diluata de acid clorhidric, urmata despalare cu apa oxigenata. Nitratul de argint. Pata proaspata se poate ndeparta cu apa sisapun. Petele vechi expuse mai mult timp la lumina si deci nnegrite, se spala cu o solutie de iodura de potasiu 10%. Aceasta lasa de multeori urme de iodura de argint. Mtratul de argint de pe suprafata pielii(de exemplu de pe mna asistentei etc.) se ndeparteaza cu o solutieapoasa saturata de iodura de sodiu, s au potasiu. Permanganatul de potasiu. Se trateaza pata cu o solutie de sulfura de amoniu 5% sau se spala cu acid oxalic 10% fierbinte. Eamai poate fi ndepartata si cu Mposulfit de sodiu 20% acidificatusor cu acid clorh idric. Independent de metoda utilizata va fi splu ta u lt e r io r mu lt ti mp cu apa. Resorcina. Se ndeparteaza cu solutie de acid citric 10%. Eubarba. Se ndeparteaza foarte greu. Se poate ncerca cu benzoliucalzit cu foarte m are precautie, din cauza pericolului de incendiu. Rugina. Petele de rugina se ndeparteaza cu solutie concentrata I o bioxalat de potasiu sau acid citric, urmata de limpezire cu apamulta. Sarurile de cupru. Se pensuleaza cu o solutie calda de iodurado potasiu 20% sau acid acetic 10%, dupa care se limpezeste cu oHolutie calduta de clorura de sodiu . Sarurile de mercur. Pata se pensuleaza cu tinctura de iod si apoi NO spala cu o solutie concentrata de iodura de potasiu. Sngele. Suprafata patata se umezeste cu apa oxigenata 3 %; poste cteva minute se spala cu apa. Petele proaspete pot fi ndepartatecu apa rece si sapun, cu iodura de potasiu sau cu acid tartric. Petelev ochi de snge se vor t rata nti cu solutie de oxalat de sodiu 20%, Hpalndu-se apoi cu apa fierbinte. Taninul. Se ndeparteaza prin tratare cu apa de plumb 30 %, urmata de limpezire. Uleiul de in. Se freaca bine pata cu alcool amilic cald, la careMi adauga putin amoniac n solutie alcoolica. Uleiurile minerale. Se ndeparteaza cu eter, cloroform, benzina, t otraclormetan sau benzotricloretilen. Este bine daca sub pata se:i..saza un st rat de hrtie de filtru sau de pnza absorbanta. Vinul rosu. Se ndeparteaza cu perborat de sodiu sau cu apa oxigenata. Urina. Se ndeparteaza dupa metoda indicata la ndepartareapetelor de mucegai. ASIGURAREA ALIMENTELOR, CURATIREA VESELEI Sl NDEPARTAREA REZIDUURILOR ALIMENTARE Bolnavii internati ntr-o sectie de spital snt supusi diferitelorregimuri alimentar e. Asigurarea regimului dietetic, prescris fiecaruiholnav aparte, este una din c ele mai importante sarcini ale asistenteimedicale. A li me n t at ia bo ln avu lu i p oat e s a se n ca dr eze n reg im ur il eMp ale spitalului sau poate fi dirijata prin prescriptii individualizatedupa bolnav, n acest ultim caz medicul va da indicatii specialeasupra compozitiei si cantitatii totale a componentelor, iar asistentadietetica asupra modului de preparare a alimentelor prescrise. Dietaacestor boln avi se prescrie n fiecare zi. Spitalele lucreaza cu regimuri tip, dar bucatariile au datoria saprepare orice mn care prescrisa pentru bolnavi. Astfel, dintre regimurile tip deosebim dupa compozitie: regimul absolut, regimulhidric, regimul hidrozahar at, regimul lactat, regimul fainos, regimullacto-fainos, regimul lacto-fainos-ve getarian, regimul de cruditati, regimul carnat si regimul mixt sau complet. Dupa consistenta deosebim regimul lichid, regimul semilichid si regimul de convalescenta, n afara de acestea se mai deosebesc : regimul desodat, regimulhiperclorurat, regi mul Mperpotasic, regimul acidifiant, regimul alcalinizant etc., precum si regimurile cuprinse n tabelul lui Pevzner(vezi capitolul Alimentat ia bolnavului"). Eegimurile-tip din spitale depind si de obiceiurile spitalelor, existnd n aceasta directie o foarte mare varietate. n vederea asigurarii alimentelor necesare si potrivite, spitalelemari au asistent e sau surori dieteticiene. Asistentele sefe, pe bazadatelor adunate de la asiste ntele de tura referitoare la numarul bolnavilor pe categorii de boli si dupa indicatiile primite de la medic, alcatuiesc tabele de regimuri (foile de alimentatie), pe care le nainteaza asistentei dieteticiene, care, dupa totalizarea lor, le transmitela bucatarie n d oua exemplare pna la orele 12 ale zilei precedente, naintarea foilor de regimuri nu poate suferi ntrzieri, caci administratia spitalului poate va trebui sa procure unele alimente cuprinsen foi, necesare chia r pentru dimineata zilei urmatoare. Foile de regimuri cuprind : numele bolnavilor, diagnosticul, sectia, salonulsi numarul pa tului, regimul alimentar si eventualele observatii suplimentare relativ la prepararea sau cantitatea alimentelor, ncaz ca este vorba de un regim alimentar special prescris, la rubricaobservatii se va descrie n mod amanuntit prescriptia mediculuirelativ la compozitia si modul de preparare a al imentelor. Pentru bolnavii care vor sosi peste aceasta ora, asistentele de tura vor naintadirect bu catariei completarile la foile de regimuri. La sfrsitul tabelelor de regimuri se totalizeaza numeric cererilede regimuri tip. De exemplu : 2 regimuri desodate; t l regim lactat; ,:\, 6 regimuri lacto-fainoase : j jj l regim carnat; 4 8 regimuri mixte. -,t n unele spitale se considera suficient tabelul, totalizator, ngft aceasta metoda se preteaza la greseli. Tabelele de regimuri trebuii completate cu toate rubricile aratate mai sus. ?> 88ntruct satisfacerea gustului personal al bolnavului are o deoim po r tan ta t er ap eut ic a, n mu l te sp i ta le s e uti li zeaz a si s -t oi n ul,,semirestaurant" (Pevzner), dupa care bolnavul si alege cu o zi nainte mncarea, n limitele dietei precise si ale posibilitatilor bucatariei. Conform acestei metode bucataria si alcatuieste regimu rile tip cu un sortimen t mai variat, aducnd planu l d e meniuriIn-cunostinta bol navilor prin asistentele din sectii, cu o zi nainte. Diu acest plan ei si vor alege alimentele preferate, pe care asistenta10 introduc e n tabelele de regimuri. Totalizarea de la sfrsitul tabelului nu se va face pe re gimuri tip, ci pe feluri comandate, caci ncadrul aceluiasi regim tip exista mai m u lte varian te. n institutiile sanatoriale sau n spitalele care gazduiesc bolnaviiun timp mai ndelu ngat, regimul dietetic se prescrie saptamnal. Daca sectia sau spitalul nu are asistenta dieteticiana, asistentelemedicale vor alcatui tabele de regimuri care apoi vor fi totalizate labucatarie. Att pe tabele obisnuite de regimuri, ct si pe completari trebuienotata exact masa n care se ncadreaza bolnavul nou sosit sau la arc mai are dreptul bolnavul care pleaca. Bolnavul care sosestem timpul noptii, pna la servirea micului dejun, primeste alimenl; iitie completa. Cel care este internat pna la orele 9 primeste gus iiirea de dimi neata. Internarea pna la ora 11 asigura dreptul bolnavului pentru prnz, iar cei care sosesc dupa aceasta ora vor primi, numai gustarea de dupa masa, eventual numai cina. Pentru bolnavii are se interneaza dupa ora cinei se vor asigura numai lichide. Bolnavii care ies din spital primesc n ziua plecarii numai micul dejun. l'':ic exceptie de la aceasta regula bolnavii din alte localitati, care vor11 a sigu rati cu alimen te pn a l a ora p l ec ar i i t re nului . Completarile tabelelor de regimuri se fac prin foi separate.Alii notitele si bauturile acordate bolnavului sub forma de suplimentepentru mbunatati rea conditiei fizice (oua, lapte, smntna, porto cale etc.), pentru nviorarea proceselor vitale (cafea, vin rosu etc.) linii cele administrate sub forma de alimentatie arficiala pentru ntretinerea lui n viata (sucuri de fructe, amestecuri speciale, necesare pentru alimentarea prin sonda) si n sfrsit substantele alimentare necesare pentru anumite examinari de laborator (caglucoza pentru dete rminarea tolerantei fata de hidratii de carbon, oua pentru radiografia vezicii biliare dupa metoda Boyden sau preparate de carne pentru anumite determinari ale metabolismului) se comanda de asemenea sub forma de completari la tabelele de regimuri. Indiferent de scopul pentru care se cere suplimentul de alimente, acesta va fi motivat pe comanda, n aceste cazuri se mentioneazaiji numarul foii d e observatie a bolnavului. 89Daca bolnavul, caruia prin tabelul de regim din ziua anterioara i s-au asigurat alimentele, pleaca, asistenta va nstiinta n scris bucataria asupra modificarilor aparute n comanda. Modificarile survenite prin sosirea si plecarea bolnavilor, prinschimbarea regim urilor sau din alte motive, vor fi trecute pe baza Flg. Spalarea mecanica a veselei.completarilor, de asistenta dieteticiana sau n lipsa acesteia, de personalul de la bucatarie, n unul din exemplarele tabelului de regim, care se va trimite napoi la sectie mpreuna cu alimentele. Pe bazaacestuia, asisten tele vor distribui regimul dietetic bolnavilor. Alimentele preparate snt trimise la oficiile alimentare din sectien marmite si can i izoterme, tavi sau alte vase. n lipsa vaselor izoterme, alimentele vor fi la nevoie rencalzite. Oficiile alimentare alesectiilor au o par te din ncapere cu vesela spalata, unde sosesc alimentele si o parte cu vesela utilizata, unde se spala (si la nevoie sedezinfecteaza) vas ele utilizate de bolnavi. Din vasele colective, alimentele snt repartizate n vasele individuale (farfurii, canite, pahare). Vasele colective se spala n sectien prima parte a ofic iului si se trimit napoi bucatariei. Ele nu vinniciodata n contact cu bolnavii.Vesela utilizata, mpreuna cu resturile de alimente, snt adunateIn c,ea de a doua p arte a oficiului de alimente. Aici resturile alimentaro snt aruncate n vase nchise si transportate din sectie. Bestui'l l o alimentelor din sectiile contagioase trebuie distruse. Vesela se Mirata apoi n spalatoare-sterilizatoare mecanice, care functioneaza(MI apa fierbin te (fig. 26). n spitalele moderne acestea se instaleazaIntre cele 2 parti ale ofi ciului, ncarcarea spalatorului-sterilizator w face din partea cu vesela utilizata a oficiului, iar scoaterea n partea(Mi vese la curata; n acest fel se nchide circuitul veselei. Vesela M'.oasa din spalatorul sterilizator este fierbinte; ea se usuca n ctevaminute. Ste rgerea ei cu materiale textile este interzisa. Alimentele ramase n sectie sau acelea pe care le aduc apartinatorii bolnavilor vor fi pastrate exclusiv la frigider. Daca sectianu are nici un fel d e racitor, alimentele vor fi pastrate la racitorulcontrai de la bucatarie. Se in terzice categoric umplerea spatiilor dintregeamuri cu alimente. NTRETINEREA SALOANELOR Sl ANEXELOR Conditiile igienice si estetice ale mediului spitalicesc pot fiasigurate numai p rintr-o curatenie si ntretinere perfecta si permanenta. Pentru aceasta spitalul are personal special; ndrumarea si controlarea lui cade nsa n sarcina asistentei. Ba va putea pretinde o munca de calitate de la subalterni numai daca cunoaste utilajelesi materialele de curatenie si ntretinere a saloanelor, coridoareloroficiilor, salilor de trata mente, a bailor, W.C.-urilor, coridoarelorsi a altor anexe. Pentru efectuarea cu rateniei sectia de spital trebuieHa fie nzestrata cu unelte, vase, aparate si mat eriale corespunzatoare, ntretinute n stare de functionalitate perfecta si pastrate ntr-unHingur loc, de pre ferinta n dulapuri special amenajate, unde fiecareobiect are locul lui bine fixat pe suporturi, rafturi, crlige, agatatoaresi sa fie la ndemna personalului. Curatirea saloanelor. Saloanele se curata zilnic dimineata si dupa masa. Curatenia de dimineata se ncepe imediat dupa terminareatoaletei bolnavilor si se termina nainte de nceperea vizitei. Curaten ia de dupa masa s e exe cu ta dupa odihna pasiv a a bolnavilor, dar naintea nceperii cinei, n zilele de vizita curatenia de dupa masase face imedia t dupa plecarea vizitatorilor. Daca salonul n cursul zilei s-ar murdari, n timpul procesului dengrijire a bolnavil or cu secretii, excretii, snge, alimente varsate, fecale, varsaturi etc. atunci se va face o noua curatenie imediat, independent de programul obisnuit.La efectuarea oricarei curatenii se vor utiliza numai procedeuriumede pentru a n u ridica praful, care n spitale contine totdeauna o flora autohtona, hospitaliera si care poate genera infectii intraspit aii cesti cu germeni rezistenti la antibiotice. Curatenia zilnica a saloanelor se ncepe cu golirea urinarelorsi scuipatoarelor si nlocuirea lor cu recipiente curate si sterile. Continutul lor daca nu trebuie trimis la laborator se arunca. Apoi se face ordine n noptiere, aruncnd n galetile (nchise cu capaceautomate) toate resturile de alimente, pansamente, ambalaje etc. Se matura podeaua cu o perie sau matura cu coada, nvelita ntr-ocrpa umeda. Maturatu l se ncepe din colturile salonului, patrunzndsub fiecare mobila n parte, pna la pere te. Pardoselele de ciment sau de mozaic se spala apoi cu apa fierbinte la care se adauga soda si sapun. Spalarea se va face cu o periecu coada lunga, a poi se limpezeste cu apa si se sterge cu o crpa stoarsa, n loc de soda se poate utiliza si cloramina sau n loc de sapun, detergenti (bromocet). Este bine ca substantele dezinfectante safie utilizate cu alternante pentru a preveni formarea chimiorezistenteila flora hospitaliera. Pardoseala de linoleum, cauciuc sau material plastic se spalacu apa calduta si c antitati moderate de sapun sau detergenti. Apafierbinte sau prea rece este dauna toare acestor materiale. Pardoseala de parchet se trateaza ct mai rar cu apa din cauzafisurilor dintre ele mente n care se retine praful infectat, iar acestasi murdaria se vor aduna cu asp iratoare, apoi se ve sterge bine cu oflanela groasa pentru a remprospata luciul. Praful adunat dupa maturare sau golirea aspiratoarelor searde din cauza caracter ului lor infectios. La anumite intervale parchetul necesita o curatenie mai radicala. Aceasta se face n saloane prin frecare cu apa si prafuri de curatatpe baza de det ergenti (Alba, Dero etc.). Dupa limpezire, apa trebuieimediat ndepartata cu crpa p entru ca lemnul sa nu se infiltrezecu umezeala. Spalarea parchetului cu benzina, petrosin, white-spirtsau alte substante inflamabile este strict interzisa n spit ale. Curatarea parchetului cu hrtie abraziva nu este recomandabila din cauzaprafului pe care l ri dica si care, mai ales cel din crapaturi, este totdeauna infectat. Petele care nu au disparut dupa curatirea obisnuita a parchetuluise vor ndeparta n modul urmator : Petele de grasime vor fi acoperite cu o hrtie de sugativa mbibata n benzina. Aceasta dizolva grasimea, iar sugativa o absoarbe. Petele mai vechi se freaca, cu benzina apoi se acopera cu o pudraabsorbanta : talc sau praf de creta, pentru 1 2 ore, dupa care sendeparteaza cu o p erie, si se sterge cu o crpa moale, n loc de beny. ina se poate mbiba parchetul patat si cu terebentina, dupa care seprocedeaza la fel ca si dupa benzina. Petele de cerneala proaspata se tamponeaza cu sugativa, apoisu freaca cu lesie f ierbinte, se limpezeste cu apa si se sterge. Daca pata este mai veche, se freaca cu miez de lamie sau solutie de acid citric pna sa ce nmoaie si apoi seprocedeaza ca si n cazul petei pi'oaspete dupa tamponare. Tinctura de iod se spala imedii i l cu alcool si apoi cu apa calduta. Parchetul, dupa uscare completa si orice pardoseala din saloane inclusiv cele din mozaic, linoleum sau material plastic seccruiesc o data saptamnal si pestecteva ore se lus truiesc. Lustruirea se face cu aparate electrice (fig. 27). Aparatul pentru lustruit dusumeaua are la baza una sau mai multe perii n forma de discuri, care se nvrtesc fiind actionate de un motor electric. Periile n functie de numarul lor au cte un diametru de 10 30 cm, si segasesc dedesubtul cutiei, care acope ra moto ru l ap arat u lu i. Gr eu l. atea motorului si nvelisul metalic exercita o presiune asupra periilor, asigurnd un contact intim cu suprafata dusumelei. Aparatul are o manivela cu ajutorul careia i se pot dirija miscftrile. n stare de repaus, el va sta culcat sau se va ridica pe un suportde lemn, n niciun caz nu se admite sa stea pe perie. Manivela este linuta vertical. Cnd vrem sa-1 punem n functiune, aparatul este [ acordat cu ajutorul unei prize la curentul din retea, apoi se deschidecircuitul electric. Motorul ncepe sa se nvrteasca, se apasa asupraunei pedale prin care maniv ela poate fi coborta n jos, iar motorulporneste rotatia periei. Aparatul se deplas eaza singur n directie liniara; miscarea lui trebuie dirijata cu ajutorul manivelei, mpre 93 Fig. 26. Lustruirea mecanica a parchetului dupa curatirea lui.jurul periei mobile exista o perie circulara fixa, care are rolul de anlatura eve ntualele murdarii din fata aparatului. Masina nu trebuie sa functioneze mai mult de o ora. La intervale de 10 15 minute se va verifica gradul de ncalzire a aparatului. fnainte de a opri aparatul se va ridica manivela n pozitie verticala, pentru a deconecta peria de motor. Dupa ce s-a frecat dusumeaua cu ajutorul periei, se mai lustruieste cu un strat de psla. Curatirea peretilor se face saptamnal. Se ridica si se ndeparteaza mobilele transportabile, iar paturile se acopera. Se stergepraful cu o perie nvel ita n crpa, mai nti de pe plafon, apoi de pepereti, de sus n jos. Portiunea de faiant a sau vopsita cu vopsea deulei se spala cu apa claduta si sapun tot de sus n jos, se limpezestecu apa curata si se sterge cu o crpa uscata. La fel se curata usile siferestrele. Geamurile se curata de praf mai nti cu ajutorul unei crpemoi, apoi se spala cu apa si se sterge cu lirtie de ziar. nainte de spalarea geamurilor se spala giurgiuveaua. Cnd sticla este mai murdara, n apa cu care se spala se pot introduce cteva picaturi de amoniac. Geamurile se mai pot spala cu apa cu otet n special cnd geamurile snt stropite cu var, apa amestecata cu sare de bucatarie, cu putin alcool (n special iarna), cu soda, apa de var, cu scrobealaalbastra sau cu petrol. Praful de pe mobilier se sterge totdeauna cu crpa umeda. Esteimportant sa se ndepa rteze praful si de deasupra dulapurilor si rafturilor mai nalte, caci reprezinta o sursa importanta de infectie cuflora selectata, rezi stenta la antibiotice si viciaza si aerul, producndmiros de praf n salon, n saloane le de boli infecto-contagioase, napa se introduc substante dezinfectante. Spalarea oglinzilor se face cu o crpa moale sau cu o piele decaprioara, folosind aceleasi solutii ca si pentru sticla. Mobilierul salonului se spala cu apa calduta si sapun sau cu ajutorul prafurilor de curatat pe baza de detergenti. Mobilierul tapisatcu materiale plas tice se spala cu o solutie diluata de sapun n apacalduta si se limpezeste cu mult a apa. Pentru spalarea materialelorplastice nu se va utiliza niciodata apa fierb inte. Mobilierul de lemnnevopsit se freaca n lungul fibrelor cu peria nmuiata n apa caldasi sapun sau n lesie. Pentru a pastra culoarea deschisa a lemnuluinevopsit, n apa de limpezire se introduc cteva picaturi de clor, sarede lamie sau apa oxigen ata. Sobele de teracota si faianta se spala cu lesie sapunita sau cudetergenti, utili znd o crp moale care nu le zgrie. Se limpezesccu apa curata, se sterg, apoi se lustr uiesc cu molton.n caz d e nca lzire centra la cu radiato are, se va sterge p raful/iInie de pe ele mente ca si de pe acoperisul sobelor de teracota, caci.irderea acestui a, n timpu l ncalzitului, vic iaza aerul. Becurile electrice se sterg de asemenea zilnic cu o piele de caprioara nmuiata ntr-o solutie apoasa de alcool l 3 % si bine stoarsa. Nn va avea grija sa se atinga numai partea sticloasa a becurilor, sautuburilor f luorescente, n acest fel se evita depunerea si arderea, prafului pe ele. Chiuvetele se spala dupa ntrebuintare cu apa si sapun sau cupraf de curatat cu ba za de detergenti (Stela, Alba menaj, Tix etc.). Chiuvetele uscate se mai pot sterge si cu benzina. Pentru dezodori-/.ure se folosesc acidul clorhidrie sau alte preparate cu baza de clor. tu fiecare sectie se pastreaza o pompa aspiratoare decauciuc, pent ru desfundarea chiuvetelor la nevoie. Dupa terminarea curateniei, mobilierul se pune la loc, lasndgeamurile deschise nca cteva minute. Daca bolnavul paraseste salonul definitiv atunci patul ramasliber va fi supus un ei curatenii radicale nainte de a-1 ceda unui altbolnav. Partea metalica a patulu i va fi spalata cu o solutie de cloramina, bromocet sau cu sapun, saltelele si paturile vor fi scuturatetji asp irate cu as piratorul de praf, noptiera va fi golita si spalatacu aceleasi substante ca si p atul. Curatenia coridoarelor se ncepe prin aerisire si adunarea scuipatorilor, apoi se matura podeaua cu matura umezita si se spala pejos cu aceleasi solutii c a si n saloane. Se sterge cu o crpa umedapraful de pe mobilier, rezematoarele fere strelor, se uda florile ornamentale, se sterg tablourile si se dezinfecteaza scuipatorile, dupacare se repun la loc. Scarile se matura ncepnd cu treapta de sus. Se spala 3 4 Irepte n ordinea maturatului, se limpezesc si se usuca crpa. Se continua pna la etajul urmator. Aceasta manopera trebuie facutacu atentie sa nu s e scurga apa la nivele inferioare si sa nu se murdareasca peretii. Curatirea scarilor se face de cte ori este nevoie, cel putin dedoua ori pe zi. Ba ia s e c u ra ta du p a fie ca re u ti li za re . Ca d a s e spal a c u p raf de curatat si se dezinfecteaza cu o solutie de cloramina B 5 %, apoise spala si se limpezeste cu apa rece si se aeriseste camera. Eobinetele se lustruiesc cu o emulsie de curatat (Sidol). Gratarele de lemn se freaca cu peria cu apa calda si lesie n directia fibrelor lemnului, se limpezesc si se usuca. Podeaua se spala ca si orice pardoseala de ciment: curatirea peretilor se efectueaza ca si n salon. 95Zilnic se controleaza functionarea cazanului respectiv, a sobelorsi se ndeparteaz a cenusa. Oficiul de bucatarie trebuie sa fie totdeauna n stare de perfectacuratenie. Vesel a se pastreaza n dulapuri nchise, curate, ferite dopraf. Sertarele si dulapurile s e spala cu lesie si sapun. Alimentelese tin acoperite, pentru a le feri de praf si insecte. Resturile alimentaroramase dupa servirea meselor se ndeparteaza imedi at pentru a nuatrage mustele si soarecii. Oficiul se aeriseste des n timpul zilei, n timpul verii se pot lasadeschise perman ent ferestrele, dar n mod obligatoriu ele se acoperacu plasa metalica sau tifon p entru a mpiedica patrunderea mustelor. In caz daca totusi au patruns, se face desmustizarea. Crpele de bucatarie se usuca dupa ntrebuintare, apoi se mpaturesc si se pastreaza ntr-un sertar special. Ele vor fi des schimbate. Imediat dupa spalarea vaselor, spalatoarele de vase se vor curaticu lesie si sap un, se vor limpezi cu apa cu otet pentru a ndepartamirosul si se vor usca. Masini le de spalat vase se spala si se sterilizeaza automat. Closetele. O atentie deosebita se acorda curatirii closetelor deoarece pot contribui la transmiterea unor infectii. 8e controleaza partea lemnoasa, se freaca zilnic cu lesie tare; se limpezesc si se sterg cu crpa uscata, daca nu cumva este deteriorata, ceea ce ar putea sa produca unele microtraumatisme. n cazca scaunul este confecti onat din material plastic, se spala cu detergent, se limpezeste si se sterge cu crpa uscata. Pentru nlaturarea mirosului neplacut se toarna n chiuveteacid clorhidrjc, lapte de var, sau alte substante dezodorizante, zilnic. Peretii se varuiesc lunar, sau, daca snt faiantati, se spala cuapa si sapun sau b romocet. Podeaua de ciment se opai este zilnic cuapa fierbinte sau lesie tare. n sectiile de boli contagioase se spalacu cloramina B 5%. n afara de curatenia obisnuita, n spitale este foarte impoitantadezinfectia period ica a closetelor, o parte din agentii patogeni eliminnduse prin materii fecale si urina. CONTROLUL Sl NTRETINEREA INSTALATIILOR Sl APARATURII Asistenta va verifica n fiecare zi instalatiile si aparatura dinsectorul ei de ac tivitate, lund masurile necesare pentru reparareadefectelor. Instalatia de apa. e lectrica, de gaz metan, canalizare, instalatiile de semnalizare, telefoanele din saloane si de pe coridor, aspiratoarele de praf, aparatele de lustruit parchetul si linoleumul,( filatoarele de vesela, zavoarele usilor, nchizatoarele ferestrelor, olmie sau caloriferul, instalatiile de aragaz, sterilizatoarele, reduc< ou rele de presiune etc. trebuie sa functioneze ireprosabil, n sectieIi''l>iiie sa existe o condica n care se semnaleaza deranjamentele, HMil.ru ca mecanicii, venind n sectie, sa se orienteze imediatI asupra irnlizarii ace stora. In ca z de urgenta, cum ar fi spargerea unei i'o iitlucte de apa s au stingerea luminii n tr-oaripa, se iau mas uri illnwte, aviznd imediat verbal (eventual printelefon) att atelierul i II ni in tendenta. Asistenta trebuie sa aiba o instruire tehnica, pentru ca pe baza(Minus.tintelor sale proprii sa se poata orienta imediat asupra naturii|l localizarii defectelor si deranjamentelor simple uzuale, care snt(nlo mai frecvente : strngerea suruburil or, instalarea reductorului de iiwiune, repararea sigurantei electrice etc. si sa le rezolve singura tAra a mai astepta ajutorul mecanicilor.EVIDENTA Sl MISCAREA BOLNAVILOR EVIDENTA BOLNAVILOR Condica de sectie. Bolnavii primiti n sectie snt nregistratin condica sectiei. Aceas ta cuprinde datele personale ale bolnavului, numarul foii de observatie, timpul de spitalizare cu data internai lsi iesirii, d iagnosticul, starea la iesire, precum si numarul de iesi ioal foii de observatie . Condica de sectie este tinuta de obicei de asistenta sefa a sectiei. Raportarea numerica a efectivului de bolnavi. Asistentele raporteaza zilnic numarul bolnavilor din saloanele lor, precum jlnumarul paturilo r libere. Asistenta sefa a sectiei, dupa ce totalizea/fldatele primite, nainteaza administratiei numarul de bolnavi ti biroului de primire numarul paturilor libere, n cazul sectiilor undi' snt ng rijite mai mu lte categorii de boli infectio ase, as istent Hr. pe lnga raportarea cifrica a paturilor libere, vor specifica si boli Ininfectioas e care pot fi internate n paturile libere din saloanele undi' mai stau si alti bolnavi. Efectivul de bolnavi se raporteaza dimineata, pna la orele 7,.'U>, pentru ca asistenta sefa sa-si poata totaliza datele obtinute pnil IM raportul de garda. Datele pe care le culege se refera la situatia faptlt rn dimin eata preluarii serviciului. Foile de observatie. Foile de observatie reprezinta dosarul i i i spital al bolnavului. Ele snt administrate de asistenta. Foaia r capetele acestor tuburi este prins cte un tub de cauciuc, avnilfiecare o lungime d e 40 50 cm, prevazute la capatul opus cu clco oliva. Aceste olive se introduc n urec hi, iar pavilionul stetoscupului se aplica pe portiunea de examinat a corpului. Acest tip < l i > stetoscop se numeste stetoscop flexibil biauricular. La aceste steto scoape tuburile de cauciuc pot fi prelungite si cu doua tuburi metalice, legate ntre ele printr-un arc metalic si prevazute de asemenea cucte o oliva. Cu a jutorul acestor tuburi metalice si alarculuisefixoux.ftmai bine stetoscopul n ure chi n timpul auscultatiei. Auscultatiiicu Stetoscoapele biauriculare este foarte comoda, att pentru medic, ot si pentru bolnav. La unele stetoscoape flexibile biauriculare, cornetul sau pa v llionul este nlocu it cu o cutie de rezonanta de forma cilindrica p lai fi, nchisa printr-o membrana subtire de ebonit sau celuloid. De accaHlflmembrana poat e fi atasata o vergea metalica terminata cu un bnl.oiide ebonit. Aceste stetosco ape poarta denumirea de fonendoscop(fonendoscopul Binaschi) si au menirea de a a mplifica fenomenaliacustice. Prin ntarire nsa, caracterul fenomenelor acustice se mod i l'irrt de obicei, asa nct deseori devin greu de apreciat. Calitatea superioara a unui stetoscop reiese din: mbucumit precisa a pieselor, finisarea lor perfecta, acustica corespunzal oiirosi elastic itatea tuburilor de cauciuc.Ciocanul de reflexe serveste pentru declansarea reflexelor ostecImdioase. Este format dintr-o coada (mner) si ciocanul propriu-zis. Mlnerele se confectioneaza din metal sau material plastic, iar cio-' unul propriu-zis din metal la al carui capat se adapteaza o piesa cauciuc pentru ca loviturile de percutie sa aiba o elasticitaten espunzatoare. Partea metalica a ciocanului este nichelata si pornita. La unele ciocane de reflexe snt adaptate si piese anexe (ac, i-rinta), pentru declansarea reflexelor cutanate si examenul sensiOglinda rontala este un dispozitiv pentru iluminarea cu lumina flcctata si examinarea cavitatilor prefoimate ale organismului ii re comunica direct cu exteriorul: cavitatea bucala, faringiana, miductul auditiv extern etc. Oglinda frontala este formata dintr-o oglinda sferica concava 'Uata pe un cerc de material plastic cu diametrul reglabil. Oglinda"Ic prevazuta cu un orificiu central si are o distanta focala de 15in. Oglinda este mobila, p ermitnd ndreptarea ei n orice directieMI. trebuie sa fie bine fixata pe rama, perfec t finisata, iar reflectarealuminii sa se faca corect. Speculul nazal serveste la examinarea portiunilor profunde ale i w latii nazale. Exista diferite modele de specule nazale. Ele snt fnimate din 2 ramuri arcuite si articulate (mnerele), care se prelun ,M'Hc dincolo de articulatie cu 2 brate fasonate, ndreptate perpendi ii Iar pe mner. Acestea se desfac n timpul examinarii prin strngerea i merelor. Dimensiunea bratelor variaza ntre 40 si 50 mm. Bratele ' nlroduc ntr-unul din orificiile nazale si apoi prin strngerea modei i a mnerelor dilata orificiul nazal respectiv, lasnd sa patrunda i le de lumina n interiorul foselor nazale. Speeulul auricular serveste la ndreptarea canalului auditiv '' ni pentru examinarea portiunilor sale profunde si a timpanuluiijutorul oglinz ii frontale. Speculul auiicular este format dintr-oii plnie metalica cu tubul uso r prelung it, care se int rodu ce n luciul auditiv extern. Se confectioneaza n patru dimensiuni, iie dupa calibrul lor, din argint, alama nichelata sau din porteHuprafata exterioara a speculelor trebuie sa fie absolut neteda linutios polisata. Valva vaginala serveste pentru dilatarea vaginului n vedereamenelor sau tratamen telor in travaginale. Val v ele vaginale au uni diferite, pentru femei nulipare si multipare. Dupa forma se"n u : v alv e si mpl e, can el at e nu m ai la o ex tr emit at e (c ea la lt a, i ud ca mner) si d uble, canelate la ambele extremitati; se con( miieaza din alama nichelata si polisata.Speeulul ginecologie bivalv (fig. 39) consta din doua valvi reunite ntre ele, care se apropie sau se ndeparteaza cu ajutorul unui surub care le poate fixa la distanta dorita. Suprafata valvelor trebuie sa fie perfect neteda si margini In tesite pentru a nu rani mucoannManusile de cauciuc obiij nuitesnt confectionate d intr-nn cauciuc foarte fin, care se muleaza pe mna, permitnd n miscare usoara si executant oricarei manipulari. Manusile d cauciuc asigura o izolare per fecta a minilor celui care Io poarta. Fig. 39. Specul ginecologic bivalv.Ele trebuie sa fie elastice, NA nu se rupa si sa reziste la tempo ratura de sterilizare. Controlul integritatii manusilor se face, fie prin umflare cu a er. fie prin umplere cu lich id. Manusile de cauciuc snt de diferite marimi, fiind numerotate, Este fo art e impo t ant ca ele sa fie alese to td eaun a d up a mari mcii minilor persoanei care le mbracil, altfel fiind incomode siputndu-MM rupe n timpul manoperei, n n utnusile corect mbracate, degetolotrebuie sa intre com plet. Mansctumanusilor trebuie sa acopere mlnecile halatului si sa nu trea'rt, sub ele. mbracarea manusilor steril' s e po a te fac e cu sau fa ra a jutoin ambele cazuri avnd grija cu suprafata lor externa sa nu < > atinga de piele sau de alte obiect Daca mbracarea se face ci ajutor, persoana care le mbracintroduce mna n manusa a can margine a fost ntoarsa si tinui ide persoana care ajuta (fig. 40) Este mai grea mbracarea sin gura a manusilor, n acest ca/ 40. mbracarea manusilor de ca-marginea ambelor manusi se tu uciuc. toarce n afara, marginea ntoarnauiftuusii stingi este prinsa cu degetul mare si aratatorul de la mna ' pta si manusa este ntinsa pe mna stinga, apoi manusa dreapta ridicata, se aduc 2 sau 3 degete de la mna stinga sub reverul usii, n locul care corespunde portiunii dorsale a minii si apoi usa se ntinde pe mna si marg in ea ndoita se n toarce la loc. i'mina apoi la fel si mbracarea manusii minii stingi, n timpul.ic ar ii nu es te pe r mi sa int rodu c er ea degetelor su b ma rg in ea ' misii. Manusile nesterile mbracate pe mini se spala cu perie si cuApun, apoi se trateaza cu alcool, cu sublimat sau cu alta substantani iKcptica. Minile se vor pudra cu talc nainte de a mbraca manusile. Dacae snt umede, ele se mbra ca pe minile umede, pentru ca sacauciucul. INSTRUMENTE PENTRU INJECTII Sl PUNCTII Seringile. Seringile snt mici pompe simple, care servesc pentru iij wi area solutiilor medicamentoase sau pentru asp irarea produ 1 i fiziologice sau patologice din organismul bolnavului. Ele potdiferite modele, n sa fiecare este construita dupa acelasi principiu. i le esentiale snt reprezentate printr-un corp de pompa gradati re se misca un pi ston. Corpul de pompa se termina printr-unub cilindric, denumit ambou, pe care s e adapteaza acul. Lichidulin j e c t a t s e as p i r a c u a j u to r u l p i s to n u l u i n c o r pu l de p o mp a>poi prin inversarea directiei miscarii pi stonului, lichidul este mi'H I .I sub presiune n locul indicat. Seringile se confectioneaza numai din materiale perfect sterillKiihile. Seringa de tip Eecora (fig. 41 a) este tipul de seringa cel mai desutilizat la n oi. n alcatuirea ei intra doua ^materiale : sticla si fier nichelat. Corpul de pompa este confectionat dintr-un cilindru de l lela gradat n zecimi de ml la seringile mai mici si n jumatati de IM l Iu seringile mai mari. La cele doua extremitati, cilindrul este prevazut cu cte o armahiril metalica. Dintre acestea, una nchide cilindrul, terminndu-sen l i f o r m a d e a m bo u p e c a r e s e fix ea z a a c u l , p e r m i t n d t o tu s i ounicare cu corpul seringii printr-un orificiu strimt. Orificiul deunicare cu corpul seri ngii, mpreuna cu amboul pe care se aplical d e i n je ct ie, sn t la ma jo ri ta t e a se ring ilo r cen trale. La un el engi de capacitate mai mare se plaseaza ex centric, pe marginea d piesa intermediara (ambou metalic) pentru geringi de tip Luer; e seringa pentr u tubemi ItnJk f seringa pentru insulina. elastic de metal asezat ntr-un sant ce nconjura cilindrul plutonului. Dupa plasare a pistonului n corpul de pompa se aplica peHhacesta un nchizator metalic (capac). Acesta are doua mici scobituricu care se fixeaza pe proeminenta de pe inelul met alic, montat Inaceasta extremitate a seringii. Armatura metalica este sudata cu un aliaj cu baza de cositoipe cilindrul de stic la. Seringile tip Record se fabrica cu o capacitate de 0,5; l ; 2 i 5 ; 1 0 ; 2 0 s i 5 0 m l .124Dupa cum se stie, me talul si sticla au un coeficient diferit dei atare la modif icarile de temperatura. De aceea, att la pastrare, i tji la sterilizare, pistonul trebuie scos din cilindru, caci n caz con-irsticla poate sa crape. Fiecare piston corespunde unui anumit iindru. Nu este permisa folosirea unui piston de la o seringa lailiid ru l unei alte seringi. Pen tru a evita ad erarea ; Ionului de cilindru, seringa se spala dupa ntreit ntare cu apa calduta si se sterge bine. Dupa in-rtiiuleioase, seringile se spala cu eter sau ben-'i i i l si se usuca. Seringa de tip Guyon (fig. 42) este o seringa de pul celei Eecord. Are o capacitate de 100 250 ml p r e z in t a un m n e r la ar ma tu ra ei d is tala, ca re tureaza injectarea. Se foloseste n urologie si otomolaringologie. Alaturi de seringa tip Eecord se mai utilizeaza i alte tipuri de seringi: Seringa tip Luer (fig. 41 c) este confectionata mi m a i d in s t i c l a. B a c on s t a d i n t r-u n c i l i n d ru d e l icla slefuita n interior n care este introdus un alt iliudru slefuit n exterior, ce serveste drept piston. i'rincipiul de functionare si gradatia snt aceleasi ii. s.i la seringile tip Eecord; ele se sterilizeaza nsa 'mi usor si snt mult mai ieftine. Aceste seringi robu ie sa aiba gra d are si slefu i re perfecte, sa fie '\contate din sticla compacta, neutra si termore1 intenta, iar pistonul sa se miste usor. Seringile tipl.iuu1 se confectioneaza si din materiale plastice.FII/, l'l, Serin\ n-stea au avantajul ca nu se sparg, nsa uneori se ga Guyon. ilol'ormeaza prin fierbere. Seringa mixta se deosebeste de seringa de sticla prin aceea cau i o un ambou met alic pentru fixarea acului (fig. 41 d). Seringa tip Roux este o seringa de tip Eecord, cu deosebireat rt, gradarea este facuta pe piston. Cele doua armaturi metalice sntlegate ntre ele prin doua bare me talice la exteriorul seringii. Seringa tip Collin este facuta complet din metal, avnd o capacil i t l e de 10 ml. Are capatul pentru ac excentric. Seringa dentara este prevazuta cu doua mnere laterale pentrnrealizarea unei presi uni puternice. Ea deriva din modelul Boux si Tollin. Seringile pentru tuberculina (fig. 41 e) snt seringi de tipul Eecord uu Luer, cu o capacitat e d e l ml, mpartit e n 100 d e div iziuni. 125Pentru a se putea distinge clar gradatiile, corpul seringii este foarl nngust dar cu o lungime corespunzatoare pentru cele 100 de gradatii. Se utilizeaza pentru injectii intradermice. Seringile pentru insulina (fig. 41 f) snt de asemenea de tip Ec cord cu o capacitate de 2 ml, avnd o gradatie dubla pe o parte sipe alta a corpul ui de seringa, volumul de 2 ml fiind mpartit n 20, respectiv 40 de diviziuni. O seringa trebuie sa faca vid complet si nu trebuie sa permililscurgerea lichidu lui pe lnga piston, n caz contrar, ncarcarea soface defectuos si n timpul injectiei o parte din lichid fuge napoi nseringa printre piston si corpul de pompa. Pentru v erificarea seringi lla aspiratie se trage putin pistonul, se astupa apoi cu dege tul orificiul de adaptare a acului si dupa aceasta se trage si mai mult pistonul. Daca seringa este buna, pistonul va reveni la punctul de plecare. Pentru verificarea seringii la compresiune se procedeaza astfel: seaspira cu ser inga alcool de 90, se nchide ermetic si se apasa pepiston cu o forta de aproximati v de 2,5 kg pentru o seringa de l 2 ml, de 3,5 kg pentru o seringa de 5 si 10 ml, de 4 kg pentru oseringa de 20 ml . Seringa nu trebuie sa permita scurgerea alcooluluintre piston si cilindru n decu rs de 11/2 minut