symposia 2011
DESCRIPTION
Prezenta ediţie a anuarului Symposia Investigatio Bibliotheca inserează materialele, prezentate în cadrul reuniunii ştiinţifice cu genericul „Confluenţe: cultura informaţiei, produse şi servicii, acces la resursele bibliotecii universitare‖,, ţţiinnuuttăă llaa 2288 iiaannuuaarriiee 22001111,, îînn ccaaddrruull UULLIIMM..TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN
MOLDOVA
DEPARTAMENTUL INFORMAŢIONAL
BIBLIOTECONOMIC
SYMPOSIA
INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
Ediţia 2011
Anuar
Chişinău, 2011
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
2
CZU 02:378.4(478-25)(082)
U 56
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
Director publicaţie:
Academician, prof. univ., dr. hab. Andrei GALBEN
Redactor responsabil: Ludmila CORGHENCI
Responsabil pentru ediţie: Zinaida SOCHIRCĂ
Colegiul de redacţie:
conf. univ., dr. Ana Guţu, conf. univ., dr. Mihai Cernencu,
conf. univ., dr. Svetlana Rusnac, Sha Li Zhang, PhD, assistant
dean (UNC Greensboro, North Carolina, USA),
conf. univ., dr. Lidia Kulikovski,
MA. Zinaida Sochircă, drd. Monica Avram (Târgu-Mureş,
România), Arja Mantykangas, PhD, lecteur (Boras, Suedia)
Abstracte în limba engleză: Zinaida Sochircă, MA
Machetare: Victoria Moşneaga
Volumul a fost recomandat pentru publicare de către Consiliul
Coordonator DIB (proces verbal nr. 2 din 25 martie 2011)
şi Senatul ULIM (proces verbal nr. 3 din 30 martie 2011)
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii
Universitatea Liberă Intern. din Moldova. Symposia Investigatio
Bibliotheca : Anuar / dir. publ.: Andrei Galben ; red. resp.: Ludmila
Corghenci; resp. ed.: Zinaida Sochircă; Univ. Liberă Intern. din Moldova,
Dep. Informaţional Biblioteconomic. – Ch. : ULIM, 2011.
2011. – 2011. – 107 p. – Referinţe bibliografice la sfârşitul art. – 50 ex.
– ISBN 978-9975-101-69-1.
- - 1. Universitatea Liberă Internaţională din Moldova – Symposia.
ISBN 978-9975-101-69- 1 © ULIM, 2011
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
3
SUMAR
Confluenţe: cultura informaţiei, produse şi servicii, acces la resursele
bibliotecii universitare ori În loc de Prefaţă (Ludmila Corghenci). …7
Bibliotecile universitare: context statistic. Parteneriate în
dezvoltarea resurselor
Ludmila Costin. Mesajul Preşedintelui Asociaţiei Bibliotecarilor din
Republica Moldova ……………………………………………...….. 8
Ecaterina Zasmenco. Bibliotecile universitare în contextul anului
2010: repere analitico-sintetice …………………………..………… 9
Zinaida Sochircă. Parteneriate pentru dezvoltarea colecţiilor:
instituirea la DIB a colecţiilor Ambasadelor, acreditate în Republica
Moldova ………………………………………………………..….. 20
Tatiana Levinţa. Dezvoltarea resurselor documentare – reflecţie a
nivelului culturii informaţiei ………………………………………. 28
Accesul Deschis la Informaţie: experienţe şi metodologii
Stephen H. Dew. NC DOCKS: The Institutional Repository for the
University Library of North Carolina at Greensboro …………….... 36
Creativitatea bibliotecarilor. Cercetarea în biblioteca universitară
Ludmila Corghenci. Cercetarea biblioteconomică la ULIM:
componentă integrantă a cercetării universitare ……………….…... 42
Elena Ţurcan. Творчество – характерная профессиональная черта
университетского библиотекаря ………………………………… 51
Irina Cerneauscaite. Profesia de Bibliotecar în viziunea
Bibliotecarului: pe marginea rezultatelor unui sondaj …………….. 57
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
4
Cultura informaţiei şi a învăţării permanente
Natalia Ghimpu. Noul Utilizator DIB: orientare către Utilizatorul
WEB 2.0? ………………………………………………………….. 66
Tatiana-Adriana Oprescu. Cultura informaţiei şi învăţarea pe
parcursul întregii vieţi ……………………………………………... 72
Angela Nagornaia. Formarea culturii informaţiei şi a învăţării
permanente în biblioteca universitară ………………………….…. 80
Biblioteca şi spaţiul virtual
Victoria Moşneaga, Sergiu Burac. Diseminarea informaţiei despre
resursele, serviciile şi produsele DIB prin intermediul reţelelor
informaţionale de socializare ……………………………………... 86
Tatiana Panaghiu. Promovarea publicaţiilor instituţionale şi de
autor, editate în cadrul ULIM, în spaţiul bibliografic virtual …... 91
Valentina Chitoroagă, Ludmila Corghenci. Index Translationum –
repertoriu bibliografic mondial de traduceri în sprijinul informării şi
cercetării …………………………………………………………… 97
Autorii materialelor, incluse în Symposia Investigatio
Bibliotheca ……………………………………………………….. 103
Recenzenţii articolelor, inserate în Symposia Investigatio
Bibliotheca ……………………………………………………….. 105
Ghid pentru autori: cerinţe faţă de manuscrise ………………... 106
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
5
ABREVIERI UTILIZATE:
ABRM Asociaţia Bibliotecarilor din Republica
Moldova
AGEPI Agenţia de Stat pentru Protecţia Intelectuală
AMTAP Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice
ASEM Academia de Studii Economice din Moldova
BC Biblioteca Congresului, SUA
CBN Consiliul Biblioteconomic Naţional
CI Clinica Informaţională DIB
CID AGEPI Centrul de Informare şi Documentare al
AGEPI
CID ULIM Centrul de Informare şi Documentare ULIM
CRETI Centrul Resurse Electronice şi Tehnologii
Informaţionale
CT nr.1 Comitetul Tehnic nr.1 „Biblioteconomie.
Informare. Documentare‖
CZU Clasificarea Zecimală Universală
DEPASIR Serviciul Dezvoltarea şi Prelucrarea analitico-
sintetică a Resurselor Documentare şi
Informaţionale
DIB Departament Informaţional Biblioteconomic
DL ULIM Depozit Legal ULIM
DSI Diseminarea Selectivă a Informaţiei
MP Managementul Proiectului
OMPI Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale
OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii
PASRDI Oficiul Prelucrarea analitico-sintetică a
resurselor informaţionale şi documentare
PDRI Politica de Dezvoltare a Resurselor
Documentare şi Informaţionale DIB
PI Proprietate intelectuală
PS Plan Strategic
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
6
SIBD Serviciul Informare Bibliografică şi
Documentară
SIBIMOL Sistemul Informaţional Integrat al Bibliotecilor
din Republica Moldova
SL Sală de Lectură
SPB Sistemul publicaţiilor bibliografice ale
Departamentului Informaţional
Biblioteconomic
SPL Sală Polivalentă de Lectură
UASM Universitatea Agrară de Stat din Moldova
ULIM Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
UPS Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă‖
USEFS Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport
USM Universitatea de Stat din Moldova
USMF Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie
„Nicolae Testemiţanu‖
UTM Universitatea Tehnică din Moldova
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
7
CONFLUENŢE: CULTURA INFORMAŢIEI, PRODUSE ŞI
SERVICII, ACCES LA RESURSELE BIBLIOTECII
UNIVERSITARE ORI ÎN LOC DE PREFAŢĂ
Prezenta ediţie a anuarului Symposia Investigatio Bibliotheca
inserează materialele, prezentate în cadrul reuniunii ştiinţifice cu
genericul „Confluenţe: cultura informaţiei, produse şi servicii, acces la
resursele bibliotecii universitare‖,, ţţiinnuuttăă llaa 2288 iiaannuuaarriiee 22001111,, îînn ccaaddrruull
UULLIIMM.. AAcceesstteeaa ssuunntt aaxxaattee ppee ssuubbiieecctteellee::
pprreezzeennţţee aallee bbiibblliiootteecciilloorr uunniivveerrssiittaarree,, rreefflleeccttaattee pprriinn pprriissmmaa
iinnddiiccaattoorriilloorr ssttaattiissttiiccii şşii ddee ppeerrffoorrmmaannţţăă
ddeezzvvoollttaarreeaa rreessuurrsseelloorr ddooccuummeennttaarree pprriinn ppaarrtteenneerriiaattee
rroolluull şşii llooccuull ccuullttuurriiii iinnffoorrmmaaţţiieeii şşii aa îînnvvăăţţăărriiii îînn ffoorrmmaarreeaa
ssppeecciiaalliissttuulluuii
ccrreeaattiivviittaatteeaa bbiibblliiootteeccaarriilloorr,, pprreezzeennttaarreeaa rreezzuullttaatteelloorr ssttuuddiiiilloorr
pprriivviinndd ssttaattuuttuull pprrooffeessiiuunniiii ddee bbiibblliiootteeccaarr,, ffoorrmmaarreeaa uuttiilliizzaattoorruulluuii
nnuu nnuummaaii ddrreepptt ccoonnssuummaattoorr,, ddaarr şşii pprroodduuccăăttoorr ddee ccoonnţţiinnuuttuurrii
ooppttiimmiizzaarreeaa cceerrcceettăărriiii bbiibblliiootteeccoonnoommiiccee îînn ccoonntteexxttuull cceelleeii
uunniivveerrssiittaarree
llăărrggiirreeaa aacccceessuulluuii llaa rreessuurrsseellee,, sseerrvviicciiiillee,, pprroodduusseellee ddee
bbiibblliiootteeccăă ((îînn ddeeoosseebbii –– aa ppuubblliiccaaţţiiiilloorr ccaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccoo--
şşttiiiinnţţiiffiiccee)) pprriinn pprroommoovvaarreeaa aacccceessuulluuii ddeesscchhiiss,, aa pprreezzeennţţeeii
ppuubblliiccaaţţiiiilloorr iinnssttiittuuţţiioonnaallee şşii ddee aauuttoorr îînn ssppaaţţiiuull bbiibblliiooggrraaffiicc
vviirrttuuaall,, pprreeccuumm şşii ddiisseemmiinnaarreeaa iinnffoorrmmaaţţiieeii îînn rreeţţeelleellee ddee
ssoocciiaalliizzaarree şşii ccoommuunniiccaaţţiioonnaallee..
EExxpplloorraarreeaa aacceessttoorr ssuubbiieeccttee,, ddee oo îînnaallttăă ţţiinnuuttăă şşttiiiinnţţiiffiiccăă,, eessttee
oorriieennttaattăă ppeennttrruu aauuggmmeennttaarreeaa pprroocceessuulluuii ddee sseerrvviirree iinnffoorrmmaaţţiioonnaall--
bbiibblliiootteeccaarrăă aa ssffeerreeii eedduuccaaţţiioonnaallee..
AAvvâânndd oo ddeeoosseebbiittăă iimmppoorrttaannţţăă ddaattoorriittăă ffuunnddaammeennttuulluuii tteeoorreettiicc şşii
eexxppeerriimmeennttaall,, ffoolloossiirriiii uunneeii aammppllee iinnffoorrmmaaţţiiii ddeessccrriippttiivv--mmeettooddoollooggiiccee,,
vvoolluummuull ddeevviinnee oo iinnvviittaaţţiiee ddeesscchhiissăă ppeennttrruu ppeerrssoonnaalluull pprrooffeessiioonnaall şşii
ssppeecciiaalliizzaatt aall bbiibblliiootteecciilloorr,, ppeennttrruu mmaannaaggeerrii,, pprreeccuumm şşii ppeennttrruu ffaaccttoorriiii
ddee ddeecciizziiee..
LLuuddmmiillaa CCoorrgghheennccii
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
8
MESAJUL
PREŞEDINTELUI ASOCIAŢIEI BIBLIOTECARILOR
DIN REPUBLICA MOLDOVA
Stimaţi colegi!
DIB ULIM s-a manifestat pe parcursul anilor ca o instituţie
biblioteconomică cu autentice experienţe în cercetarea ştiinţifică
biblioteconomică. Echipa DIB, o echipă consolidată şi inovativă,
răspunde creativ tuturor provocărilor timpului. Astfel,
reorientându-şi ciclul de activităţi ştiinţifice conform conceptului
universitar, începând cu anul 2009, DIB organizează cu succes la
început de an sesiunea ştiinţifică de comunicări Symposia
Investigatio Bibliotheca, care dă startul reuniunilor profesionale
ştiinţifice în comunitatea biblioteconomică.
Ajunsă la a treia ediţie, Symposia s-a dovedit a fi o reuşită
din toate punctele de vedere: amplifică promovarea experienţelor
reprezentative ale DIB în comunitate, intensifică activitatea de
cercetare ştiinţifică, reliefează subiecte actuale domeniului
biblioteconomic, demonstrează o largă deschidere profesională şi
disponibilitatea permanentă de a-şi împărtăşi bunele practici.
În fiecare an, cei prezenţi la Symposia urmăresc evoluţia şi
dezvoltarea instituţiei DIB, admiră performanţele, maturitatea
profesională a echipei, ce impresionează comunitatea servită prin
calitatea, diversitatea produselor şi a serviciilor informaţionale
prestate. Venim întotdeauna cu plăcere la activităţile organizate de
DIB, la care persistă o atmosferă optimă de comunicare
profesională, o ambianţă plăcută şi prietenoasă. Vă dorim succes în
desfăşurarea lucrărilor conferinţei, realizări frumoase şi rodnice,
sănătate, inspiraţie, creativitate şi ascensiune permanentă.
Cu înalte consideraţiuni,
Ludmila Costin,
preşedinte ABRM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
9
BIBLIOTECILE UNIVERSITARE ÎN CONTEXTUL ANULUI
2010: REPERE ANALITICO-SINTETICE
Ecaterina ZASMENCO,
Biblioteca Centrală Universitară, USM
Abstract: This article reflect the results of the investigation,
based of statistical reports of the activity of twelve university libraries
for 2010. The author present the indicators of: collections, public
relations, professional and specialized human recourses for libraries.
Key-words: university library, library statistic, performance
indicators, etc.
Cuvinte-cheie: bibliotecă universitară, statistici de bibliotecă,
indicatori de performanţă.
Datele statistice stau la baza raportărilor statistice, rapoartelor
şi programelor de activitate, diverselor analize care reflectă activitatea
bibliotecii, inclusiv şi argumentării numărului necesar de personal.
Statistica este necesară pentru o apreciere reală a tendinţelor de
dezvoltare a bibliotecilor, contrapunerii şi comparării activităţii şi
depistării problemelor interne. În fine totalitatea indicatorilor este
utilizată sistematic de către managerii superiori ai bibliotecilor în
analiza activităţii în scopul perfecţionării ulterioare a tehnologiilor şi
prognozării sistemice a managementului de bibliotecă.
Prin prezenta cercetare se urmăreşte scopul de a elucida
selectiv situaţia statistică privind bibliotecile universitare (12
instituţii). Rezultatele înregistrate în activitatea bibiliotecilor se referă
la anii 2008-2010.
Pentru realizarea scopului ne-am propus următoarele obiective:
evidenţierea prin indicatori statistici şi de performanţă generalizaţi
a dinamicii în timp a bibliotecilor universitare
reflectarea dinamicii activităţii fiecărei biblioteci supuse analizei
statistice.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
10
Datele sunt culese din Rapoartele statistice anuale (formularul
№ 6-c) pe care bibliotecile le prezintă Bibliotecii Centrale a USM,
aceasta fiind abilitată cu funcţia de cumulare, contabilizare şi
prelucrare a indicatorilor şi prezentarea raportului cumulativ
Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova. Datele prezentate reflectă
indicatorii ce ţin de compartimentele: colecţii, utilizarea bibliotecii,
personal specializat şi profesional de bibliotecă. Selectarea acestor
indicatori este determinată de faptul că aceştia sunt prezentaţi unitar şi
uniform. Deasemenea datele sunt abordate şi în aspectul indicatorilor
de performanţă: achiziţii per utilizator, intrări per utilizator, consultări
pe loc şi împrumuturi per utilizator, utilizatori per angajat, consultări
pe loc şi împrumuturi per angajat de bibliotecă. Datele acumulate sunt
grupate pe indicatori şi ani şi prezentate în tabele care reflectă situaţia
pentru fiecare bibliotecă în parte, precum şi date generalizate şi media
calculată pe biblioteci în ansamblu.
Tabelul 1 ne prezintă indicatorii generalizaţi, ce ţin de
compartimentul „Utilizarea bibliotecilor universitare‖. În ansamblu,
remarcăm o descreştere a indicatorilor statistici de la an la an.
Tabel 1. Utilizarea bibliotecilor universitare
Perioada Număr
utilizatori
Număr
intrări
(vizite)
Număr
exemplare
împrumutate,
consultate
Număr exemplare
achiziţionate
2008 112 952 3 178 617 6 005 090 83 701
2009 110 315 3 070 719 5 362 254 68 520
2010 103 256 2 731 418 5 160 981 65 331 / 14 739
E necesar să ţinem cont de faptul, că numărul de utilizatori în
instituţiile de învăţământ superior este determinat de planul de
înmatriculare a candidaţilor la studii, din acest motiv urmărindu-se
varierea acestui indicator. Acest indice, într-o măsură anumită,
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
11
influenţează numărul de intrări şi numărul de consultări pe loc,
împrumuturi, sesiuni.
Referindu-ne la numărul de exemplare achiziţionate, care la fel
este în descreştere, vom menţiona că acest indicator este în dependenţă
directă de resursele financiare alocate de administraţiile universităţilor
în acest scop şi care sunt mult prea reduse pentru a satisface
necesităţile informaţionale şi documentare ale utilizatorilor. Pentru
anul 2010 tabelul reflectă datele privind atât volumele, cât şi titlurile
achiziţionate. În cazul multor biblioteci universitare peste 50% din
achiziţii sunt provenite din donaţii.
Următoarele tabele reflectă situaţia în dinamică pentru fiecare
bibliotecă universitară prin prizma indicatorilor: utilizatori, intrări,
consultări şi împrumuturi.
Tabel 2. Utilizatorii bibliotecilor universitare
Denumirea instituţiilor Perioada
2008 2009 2010
Biblioteca AMTAP 2 648 2 537 2 807
Biblioteca Centrală USM 20 683 21988 20 827
Biblioteca Republicană Ştiinţifică
Agricolă a UASM 6 925 5 500 5 466
Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a
UTM 23 209 22 197 21 625
Biblioteca Ştiinţifică ASEM 16 713 13 184 12 658
Biblioteca Ştiinţifică Medicală a
USMF „N.Testemiţeanu‖ 10 035 9 948 10 102
Biblioteca Ştiinţifică a
Universităţii de Stat „A.Russo‖,
Bălţi
13 276 11 586 9 982
Biblioteca UPS „I.Creangă‖ 5 515 5 412 5 328
Biblioteca USEFS 3 000 3 302 3 350
Biblioteca US ―B.P.Hasdeu‖,
Cahul 2425 3 168 2 372
Biblioteca Universităţii de Stat,
Comrat 2 523 2 176 1 948
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
12
Departamentul Informaţional
Biblioteconomic ULIM 6 000 9 317 6 791
TOTAL 118 952 119 632 110 047
Tabel 3. Intrări (vizite)
Denumirea instituţiilor Perioada
2008 2009 2010
Biblioteca AMTAP 132 075 128 347 124 517
Biblioteca Centrală USM 760 262 901 467 606 859
Biblioteca Republicană Agrară a
UASM 92 536 81 792 72 096
Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a
UTM 508 650 523 770 530 085
Biblioteca Ştiinţifică ASEM 285 026 200 802 178 292
Biblioteca Ştiinţifică Medicală a
USMF „N.Testemiţeanu‖ 257 022 230 900 233 650
Biblioteca Ştiinţifică a
Universităţii de Stat „A.Russo‖,
Bălţi
588 281 552 532 543 637
Biblioteca UPS „I.Creangă‖ 177 287 166 333 183 100
Biblioteca USEFS 16 146 16 929 19 809
Biblioteca US ―B.P.Hasdeu‖,
Cahul 32 476 39 864 25 001
Biblioteca Universităţii de Stat,
Comrat 71 405 37 197 30 135
Departamentul Informaţional
Biblioteconomic ULIM 273 821 211 048 184 237
TOTAL 3 452 438 3 281 767 2 915659
Tabel 4. Împrumut, consultări pe loc ale documentelor
Denumirea instituţiilor 2008 2009 2010
Biblioteca AMTAP 249 255 205 386 214 698
Biblioteca Centrală USM 1 305 826 988 977 929 667
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
13
Biblioteca Republicană Agrară a
UASM 205 525 195 732 174 183
Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a
UTM 893 185 910 190 942 245
Biblioteca Ştiinţifică ASEM 435 878 329 709 358 743
Biblioteca Ştiinţifică Medicală a
USMF „N.Testemiţanu‖ 514 106 622 321 512 109
Biblioteca Ştiinţifică a
Universităţii de Stat „A.Russo‖,
Bălţi
1 470 558 1 411 678 1 390 398
Biblioteca UPS „I.Creangă‖ 323 485 301 730 318 370
Biblioteca USEFS 21 325 22 357 22 510
Biblioteca US ―B.P.Hasdeu‖,
Cahul 90 245 11 584 67 357
Biblioteca Universităţii de Stat,
Comrat 110 975 55 524 42 375
Departamentul Informaţional
Biblioteconomic ULIM 384 727 307 066 188 326
TOTAL 6 389 817 5 669 320 5 349 307
În tabelul 5 sunt reflectate datele privind achiziţiile de
documente, efectuate în fiecare bibliotecă. Pentru perioada anului
2010 indicatorii reflectă, alături de numărul de volume, numărul de
titluri achiziţionate de către biblioteci. În comparaţie cu anul 2009,
putem constata o îmbunătăţire nesemnificativă a indicatorilor
statistici.
Tabel 5. Achiziţii de documente
Denumirea instituţiilor
Perioada
2008
(volume) 2009 (volume) 2010 ( volume/titluri)
Biblioteca AMTAP 1 399 1 375 1 579/374
Biblioteca Centrală USM 8 380 6 761 6 812/856
Biblioteca Republicană
Agrară a UASM 3 466 1 762 2 877/943
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
14
Biblioteca Tehnico-
Ştiinţifică a UTM 22 183 12 917 21 014/1 179
Biblioteca Ştiinţifică ASEM 6 855 4 356 4 245/1 005
Biblioteca Ştiinţifică
Medicală a USMF
„N.Testemiţanu‖
15 549 22 401 10 136/427
Biblioteca Ştiinţifică a
Universităţii de Stat
„A.Russo‖, Bălţi
14 105 10 967 9 867/5 769
Biblioteca UPS „I.Creangă‖ 5 602 3 263 2 714/878
Biblioteca USEFS 1 009 542 917/354
Biblioteca US
―B.P.Hasdeu‖, Cahul 1 486 871 1 669/1153
Biblioteca Universităţii de
Stat, Comrat 802 680 642/393
Departamentul
Informaţional
Biblioteconomic, ULIM
2 865 2 625 2 859/1 408
TOTAL 86 566 71 145 68 190/16 147
O situaţie mai clară privind activitatea bibliotecilor
universitare este prezentată prin intermediul indicatorilor relaţionali –
de performanţă. Astfel, tabelele de mai jos prezintă atât indicatorii de
performanţă în ansamblu pe biblioteci, cât şi pentru bibliotecile
analizate în parte. O concluzie comună pe marginea acestor indicatori
- sunt în descreştere, situaţie cauzată de insuficienţa mijloacelor
financiare şi materiale, resurselor documentare puse la dispoziţie de
către biblioteci etc.
Tabel 6. Indicatori de performanţă pentru bibliotecile universitare
Perioada
Intrări
(vizite)
per
utilizator
Împrumuturi
per
utilizator
Achiziţii
per
utilizator
Număr
utilizatori
per
angajat
Număr
împrumuturi
per
angajat
2008 28.1 53.2 0.7 225 11 962
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
15
2009 27.8 48.6 0.6 231 11 242
2010 26,5 50,0 0,6 / 0,1 212 10 597
Tabel 7. Intrări (vizite) per utilizator
Denumirea instituţiilor Perioada
2008 2009 2010
Biblioteca AMTAP 50 51 44
Biblioteca Centrală USM 38 41 29
Biblioteca Republicană Agrară a
UASM 13 15 13
Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a UTM 22 24 25
Biblioteca Ştiinţifică ASEM 17 15 14
Biblioteca Ştiinţifică Medicală a
USMF „N.Testemiţanu‖ 26 23 23
Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de
Stat „A.Russo‖, Bălţi 44 48 54
Biblioteca UPS „I.Creangă‖ 32 31 34
Biblioteca USEFS 5 5 6
Biblioteca US ―B.P.Hasdeu‖, Cahul 13 13 11
Biblioteca Universităţii de Stat,
Comrat 28 17 15
Departamentul Informaţional
Biblioteconomic, ULIM 46 23 27
Tabel 8. Împrumut/consultare pe loc per utilizator
Denumirea instituţiilor Perioada
2008 2009 2010
Biblioteca AMTAP 94 84 76
Biblioteca Centrală USM 63 45 45
Biblioteca Republicană Agrară a
UASM 30 36 32
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
16
Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a UTM 38 41 44
Biblioteca Ştiinţifică ASEM 26 25 28
Biblioteca Ştiinţifică Medicală a
USMF „N.Testemiţanu‖ 51 63 51
Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de
Stat „A.Russo‖, Bălţi 111 122 139
Biblioteca UPS „I.Creangă‖ 59 56 60
Biblioteca USEFS 7 7 7
Biblioteca US ―B.P.Hasdeu‖, Cahul 37 4 28
Biblioteca Universităţii de Stat,
Comrat 44 26 22
Departamentul Informaţional
Biblioteconomic, ULIM 64 33 28
Tabel 9. Achiziţii per utilizator
Denumirea instituţiilor Perioada
2008 2009 2010
Biblioteca AMTAP 0,5 0,5 0,6 / 0,1
Biblioteca Centrală USM 0,4 0,3 0,3 / 0,04
Biblioteca Republicană Agrară a
UASM 0,5 0,3 0,5 / 0,2
Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a
UTM 1,0 0,6 1,0 / 0,05
Biblioteca Ştiinţifică ASEM 0,4 0,3 0,3 / 0,07
Biblioteca Ştiinţifică Medicală a
USMF „N.Testemiţanu‖ 1,5 2,3 1,0 / 0,04
Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii
de Stat „A.Russo‖, Bălţi 1,1 0,9 1,1 / 0,6
Biblioteca UPS „I.Creangă‖ 1,0 0,6 0,5 / 0,2
Biblioteca USEFS 1,9 1,0 0,3 / 0,1
Biblioteca US ―B.P.Hasdeu‖, Cahul 0,6 0,3 0,7 / 0,5
Biblioteca Universităţii de Stat,
Comrat 0,3 0,3 0,3 / 0,2
Departamentul Informaţional
Biblioteconomic, ULIM 0,3 0,3 0,4/0,2
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
17
Ar fi logic în continuare să prezentăm rata de vârstă şi rata de
circulaţie a colecţiilor. Nu au fost calculaţi intenţionat aceşti
indicatori, care în fine nu sunt reprezentativi. În Republica Moldova
funcţionează biblioteci universitare care deţin colecţii voluminoase,
formate în timp şi în spaţiu, dar există şi biblioteci cu colecţii formate
în ultimii 15-20 ani. Aceşti indicatori ar fi mai mult sau mai puţin
relevanţi dacă ar fi calculaţi reeşind din partea activă a colecţiilor. Dar
în bibliotecile universitare colecţia activă nu este separată de cea
pasivă, fapt care face imposibilă calcularea acestor indicatori.
Analiza indicatorilor statistici, prezenţi la compartimentul
―Resurse umane‖ (a se vedea tabelul 10) denotă o situaţie, în general,
destul de stabilă privind numărul personalului profesional şi
specializat de bibliotecă. Menţionăm o descreştere nesemnificativă a
numărului de personal în anul 2010 în comparaţie cu anul 2008, iar în
comparaţie cu anul 2009 – o augmentare a acestui indicator. Un
indicator relevant pentru bibliotecile universitare – prezenţa
personalului profesional cu studii superioare. În comparaţie cu anul
2009, constatăm o reducere cu 4% a numărului de angajaţi cu studii
superioare, care au primit o formare profesională în domeniul
biblioteconomiei şi ştiinţei informării. Este un fenomen manifestat la
nivelul Sistemului Naţional de Biblioteci, cauzat de planul redus de
înmatriculare la studii la specialitatea respectivă, statutul profesiei în
societate, salarizarea bibliotecarilor şi alţi factori. Dar acesta ar fi un
subiect aparte de discuţie.
Tabel 10. Resurse umane în bibliotecile universitare
2008 2009 2010
To
tal Inclusiv
cu studii
superioare
%
personal
profesional
cu studii
superioare
To
tal Inclusiv
cu studii
superioare
%
personal
profesional
cu studii
superioare
To
tal Inclusiv
cu studii
superioare
%
personal
profesional
cu studii
superioare
502 422 53 % 477 421 56 % 487 431 52 %
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
18
Oricare comparaţie între biblioteci trebuie să fie efectuată ţinând
cont de anumiţi factori (2). Comparaţiile, bazate pe utilizarea datelor
statistice, conduc la concluzii utile, identificând unele tendinţe şi
direcţii de dezvoltare, dar şi unele disfuncţii. Spre exemplu, analiza
statistică oferă numeroase posibilităţi de abordare comparată a
activităţii de comunicare a documentelor axată pe relaţia directă cu
utilizatorii, dar interpretarea lor corectă se poate face numai
cunoscând foarte bine situaţia exactă a fiecărei biblioteci în parte:
localul, spaţiile de lectură, de împrumut, de depozitare, amplasarea
depozitelor (situarea acestora pe niveluri diferite la unele biblioteci
duce la creşterea timpului de aşteptare pentru utilizatori), accesul la
documente (direct sau intermediat, la sălile de lectură sau la
împrumut), raportul între fondul activ şi fondul pasiv de documente,
bugetul limitat alocat achiziţiilor de documente, gradul de
informatizare, asigurarea cu personal calificat, stabil şi suficient
numeric, toate acestea fiind diferite de la o bibliotecă la alta (3, 4).
Este important, în cazul unei analize statistice, să se ţină cont şi de
aspectele enumerate.
Adoptarea standardului „Statistici internaţionale de bibliotecă:
(ISO 2789:2006, IDT‖ (standard moldovean SM ISO 2789:2009)
impune procesului de colectare şi prezentare a statisticilor unele
modificări în terminologia/abordarea indicatorilor de activitate în
biblioteci, precum şi o revizuire integrală a formularului naţional de
statistică 6-с în contextul standardului nominalizat (1).
Referinţe bibliografice:
1. Informare şi documentare. Statistici internaţionale de bibliotecă: SM
ISO 2789-2009. Ch., 2009. 51 p.
2. Regneală M. Studiul comparativ al standardelor profesionale
internaţionale si al indicatorilor folosiţi in Biblioteca Centrala
Universitara din Bucureşti [citat la 22.01.2011] Accesibil pe Internet:
http://www.bcub.ro/continut/unibib/regneala.php.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
19
3. Барбей С.И. Измерение показателей эффективности в
Национальной библиотеке Республики Молдова. В: Библиотечное
дело - XXI век. 2010, Nr 1, p. 83-88.
4. Лапичкова В.П. Библиотечная статистика. Статистический отчет
как показатель эффективности услуг библиотеки [citat la
20.01.2011] Accesibil pe Internet:
http://www.library.ru/1/kb/articles/article.php?a_uid=289.
Recenzent: Ludmila Corghenci, ULIM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
20
PARTENERIATE PENTRU DEZVOLTAREA COLECŢIILOR
DIB: INSTITUIREA COLECŢIILOR AMBASADELOR.
Zinaida SOCHIRCĂ,
Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM
Abstract: Library Collection Development is one the most
important library activities and the basic in library science field. This
is the permanent process who includes not only development of
collections, but also the analysis of the information needs, changeless
and evaluation. The author describe in this article the implementation
at the Free International University of Moldova the pilot project
concerning opening national rooms at the accredited Embassies in
Moldova, and the implication of the university library in this
partnership for creating the embassies collections.
Key-words: professional partnership, collections development,
national rooms, specialized collections.
Cuvinte-cheie: parteneriate profesionale, dezvoltarea
colecţiilor de bibliotecă, aule naţionale, colecţii specializate.
Dezvoltarea colecţiilor reprezintă una din cele mai importante
activităţi de bibliotecă şi totodată un domeniu de bază al
biblioteconomiei şi al managementului resurselor de informare. Este
un proces permanent, care include nu numai creşterea colecţiilor, dar
şi analiza nevoilor de informare, restructurare şi evaluare a acestora
(1).
În cadrul Departamentului Informaţional Biblioteconomic
dezvoltarea resurselor documentare şi informaţionale este
reglementată de documentul instituţional „Politica de Dezvoltare a
Resurselor Documentare şi Informaţionale DIB‖ (PDRI), aprobată şi
semnată de către Fondator.
PDRI concepe colecţiile şi resursele DIB în acţiune, ca un
ansamblu coerent, viu, dinamic. PDR este orientată pentru asigurarea
echilibrului între utilizările existente şi dorite din partea comunităţii
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
21
universitare şi intrările în colecţii a surselor de informare şi
documentare (2). În funcţie de sarcinile şi principiile generale de
constituire a colecţiilor, anul 2010 a fost reuşit la capitolul
implementării Proiectului universitar „Constituirea şi funcţionarea în
cadrul ULIM a aulelor Ambasadelor acreditate la Chişinău‖.
Despre proiect
În mai 2007 la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
şi-a început activitatea Centrul de Cooperare Internaţională (CCI).
Scopul Primordial al Centrului ţine de iniţierea, implementarea şi
monitorizarea proiectelor internaţionale ale universităţii. CCI
activează ca structură centrală în gestionarea activităţilor
internaţionale ULIM , având următoarele responsabilităţi:
a susţine structurile universitare în iniţierea şi implementarea
activităţilor internaţionale
a amplifica imaginea ULIM pe arena internaţională
a sprijini facultăţile/institutele ULIM în promovarea brand-ului
ştiinţifico-didactic, recunoscut internaţional
a coordona activităţile de caracter internaţional, organizate în
cadrul ULIM
a asigura informarea operativă, transparentă a implicării ULIM în
activităţi de caracter internaţional
a complementa activitatea internaţională a facultăţilor/institutelor
cu evenimente şi proiecte inovatoare.
Activitatea internaţională la ULIM este complexă. În decurs de
circa 17 ani, ULIM a semnat peste o sută de acorduri de colaborare cu
ambasadele acreditate la Chişinău, Bucureşti şi Kiev, cu instituţii de
învăţământ superior de peste hotare.
Acum doi ani, la Universitatea Liberă Internaţională din
Moldova a fost iniţiat proiectul-pilot „Constituirea aulelor
Ambasadelor, acreditate în Republica Moldova", în realizarea căruia
Departamentul Informaţional Biblioteconomic, a fost implicat activ
prin forme şi metode specifice: expoziţii de carte, prezentări, flash-
moburi, promovarea patrimoniului existent etc.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
22
Scopul Proiectului: cunoaşterea istoriei, valorilor culturii şi
ştiinţei din diferite ţări, a limbilor străine, promovarea imaginii ULIM.
Metodologia Proiectului: În cadrul inaugurării Aulelor
Ambasadelor are loc semnarea acordului de colaborare între ULIM şi
ambasada ţării corespunzătoare. Din momentul semnării acordului de
colaborare, aulele respective devin spaţiu funcţional pentru
organizarea diverselor evenimente academice şi culturale cu
participarea persoanelor reputate din ţara respectivă, reprezentanţilor
Ambasadei. Aulele Ambasadelor sunt dotate cu echipament necesar
procesului didactico-ştiinţific, materiale de artă, documentare şi
informaţionale.
Radiografia Proiectului: În perioada 2009-2010 au fost
inaugurate 25 de Aule ale Ambasadelor. Doar în perioada iunie-
decembrie 2009 în incinta Universităţii Libere Internaţionale din
Moldova au fost inaugurare: Aula „Germania‖ (17 iunie), Aula
„Azerbaidjan‖ (24 iunie), Aula „China‖ (29 septembrie), Aula „SUA‖
(27 octombrie), Aula „Spania‖ (29 octombrie), Aula „Israel‖ (4
noiembrie), Aula „Republica Coreea de Sud‖ (5 noiembrie), Aula
„Georgia‖ (6 noiembrie), Aula „Franţa‖ (18 noiembrie), Aula „Chile‖
(3 decembrie), Aula „Bulgaria‖ (8 decembrie), Aula „Federaţia Rusă‖
(9 decembrie). Anul 2010 a fost marcat de deschiderea în incinta
ULIM a următoarelor Aule Naţionale: Aula „Lituania‖ (27 ianuarie),
Aula „Ungaria‖ (2 februarie), Aula „Turcia‖ (10 februarie), Aula
„Suedia‖ (15 februarie), Aula „Austria‖ (22 februarie), Aula
„Portugalia‖ (1 martie), Aula „Ucraina‖ (9 martie), Aula „Finlanda‖
(10 Martie), Aula „Armenia‖ (30 martie), Aula „Canada‖ (12 mai),
Aula „Norvegia‖ (14 mai ), Aula „Cehia‖ (14 mai), Aula „Olanda‖ (6
iunie).
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
23
Obiectul acordului îl constituie conlucrarea în promovarea
valorilor educaţionale, ştiinţifice şi culturale prin prisma proceselor de
modernizare şi globalizare a societăţii contemporane.
Pentru realizarea obiectivelor propuse ULIM:
pune la dispoziţia ambasadelor spaţii şi încăperi necesare pentru
efectuarea conferinţelor, lecţiilor şi întâlnirilor publice
acordă sprijin logistic în organizarea manifestărilor de caracter
universitar-academic şi cultural, cu participarea studenţilor şi
profesorilor ULIM
pune la dispoziţie o sala de curs (încăpere), care va fi amenajată şi
echipată de ambasadă în stilul unei Aule naţionale a ţării
reprezentate şi care va fi utilizată, la cererea ambasadei, pentru
realizarea activităţilor academice si culturale
acordă accesul la resursele documentare şi informaţionale, oferite
de Departamentul Informaţional Biblioteconomic, pentru
persoanele recomandate de Ambasadă
organizează împreuna cu Ambasada manifestări consacrate Zilei
Naţionale şi altor evenimente importante din viaţa social-culturală
a ţării
La rândul său Ambasada :
informează comunitatea universitară despre manifestările de
caracter universitar-academic şi cultural, în care urmează să fie
antrenaţi studenţii şi/sau profesorii
pune la dispoziţia ULIM oportunităţile legate de colaborarea, în
domeniile stipulate în Acord, cu instituţiile şi organizaţiile din ţara
pe care o reprezintă, inclusiv prin iniţierea şi realizarea proiectelor
comune
participa cu aportul colaboratorilor săi şi/sau a persoanelor invitate
la conferinţe, lecţii tematice şi întâlniri publice cu studenţii şi/sau
profesorii ULIM
ia atitudine şi decide asupra opţiunii de amenajare şi echipare a
sălii naţionale cu materiale informaţionale, cărţi, aparataj, etc.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
24
contribuie la promovarea imaginii universităţii şi la informarea
publicului din ţara, pe care o reprezintă, despre condiţiile de
înscriere şi efectuare a studiilor la ULIM
intervine către Senatul ULIM pentru desemnarea personalităţilor
marcante din ţara pe care o reprezintă cu titluri onorifice şi
distincţii ale ULIM, în conformitate cu Codexul ULIM.
Impactul Proiectului.
Care este impactul Proiectului asupra comunităţii universitare şi
dezvoltării colecţiilor Departamentului Informaţional
Biblioteconomic? Graţie donaţiilor din partea ambasadelor, care si-au
deschis Aule Naţionale în cadrul ULIM, colecţiile Departamentului
Informaţional Biblioteconomic au fost completate în perioada 2009-
2010 cu circa 8 233 exemplare publicaţii din domeniul istoriei,
culturii, literaturii, în sprijinul studierii limbilor străine. În scopul
comodităţii servirii utilizatorilor, dar şi pentru vizualizarea impactului
Proiectului în structura DIB au fost constituite colecţii speciale ale
ambasadelor. Acestea pot fi prezentate prin următorii indicatori:
Nr. d/r Denumirea colecţiei Număr
ex.
Conţinut
1. Ambasada Austriei 113 Prioritar conţine publicaţii
în domeniile lingvistică,
filologie, literatură artistică,
critică literară
2. Ambasada Canadei 52 Domenii: istorie,
lingvistică, literatură
3. Ambasada SUA 78 Prioritar conţine publicaţii
în domeniile literatură
artistică, psihologie
4. Centrul Asociat Institutului
Cervantes
106 Prioritar conţine publicaţii
în domeniile beletristică,
critică literară
5. Institutul de Cercetări
Filologice şi Interculturale
167 Include publicaţii privind
istoria şi critica literară,
opere artistice
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
25
6. Ambasada Spaniei 202 Include preponderent
dicţionare, opere de
lingvistică, literatură
artistică, critică literară
7. Ambasada Portugaliei 230 Conţine dicţionare, opere
artistice, materiale
promoţionale
8. Institutul Confucius 4 520 Include dicţionare, manuale
pe suport tradiţional şi
electronic,
9. Alianţa Franceză 145 Înserează prioritar
documente de lingvistică,
literatură artistică
10. Ambasada Poloniei 23 Conţine preponderent
documente în domeniul
artelor, seriale, literatură
artistică, publicaţii de
referinţe
11. Ambasada Federaţiei Ruse 280 Prioritar conţine publicaţii
în domeniile literaturii,
artei, psihologiei
12. Centrul „Se Jong‖, Coreea de
Sud
2 340 Publicaţii privind istoria,
cultura, literatura ţării
Colecţiile sunt amplasate în acces liber, în sălile funcţionale ale DIB
(Sala de Lectură Filologie Romano-Germanică nr.3 şi Sala
Polivalentă de Lectură Nr.2 )
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
26
Un alt impact al implementării Proiectului analizat ţine de
diversificarea serviciilor informaţional-bibliotecare, oferite
comunităţii universitare. Drept exemplu putem evidenţia constituirea
Centrului de Limbă şi Cultură Chineză in structura DIB. Centrul a fost
inaugurat cu suportul financiar al Institutului Confucius, deschis în
cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova in luna
septembrie 2009. Institutul Confucius este o organizaţie de învăţământ
non-profit. Fondat cu sprijinul Ambasadei Republicii Populare
Chineze la Chişinău şi al organizaţiei HanBan, în parteneriat cu ULIM
şi ―Northwest Normal University‖, Lanzhou, China, Institutul
Confucius este o premieră pentru Republica Moldova. Obiectivul
prioritar al acestuia ţine de promovarea relaţiilor educaţionale,
economice şi culturale între Republica Moldova şi Republica Populară
Chineză. Astfel, Centrul constituit în structura DIB, se înscrie în
comunitatea universitară cu următoarele obiective şi sarcini: a
contribui la cunoaşterea culturii chineze prin intermediul colecţiilor
deţinute; a acoperi organizaţional şi logistic activităţile organizate în
sprijinul procesului de învăţare a limbii chineze; a contribui la
cunoaşterea istoriei cărţii , bibliotecilor din China; a promova
mobilităţii profesionale (schimb de experienţă, organizarea reuniunilor
profesionale, editarea în comun a publicaţiilor etc.).
Concluzii:
Parteneriatele sunt create pentru a aduce eficienţă, oferind
posibilitate instituţiilor participante să realizeze mai mult cu mai puţin
efort şi investiţii (3). Acest deziderat vine să confirme în totalitate
succesul proiectului iniţiat acum doi ani de către Universitatea Liberă
Internaţională din Moldova în scopul creării aulelor naţionale. Este
vorba despre avantaje bi-laterale, obţinute graţie amplificări
procesului de comunicare, oferind partenerilor un sentiment de
interdependenţă, de legătură, de unitate de interese.
Participarea DIB în proiectul „Constituirea şi funcţionarea în
cadrul ULIM a aulelor Ambasadelor acreditate la Chişinău‖ are drept
urmare îmbogăţirea colecţiilor, lărgirea accesului la informaţie,
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
27
formarea unei imagini pozitive a DIB în comunitatea profesională şi în
mediile externe.
Referinţe bibliografice:
1. Florea-Paraipan, Emanuela. Biblioteca de ştiinţe politice. Studiu de
caz. In: Biblioteca. 2009, nr.6, p.152-155.
2. Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale.
Departamentul Informaţional Biblioteconomic. Ch., 2009.13 p.
3. Sochircă, Zinaida. Managementul proiectului: tendinţe şi implementări
la DIB. In: Symposia Investigatio Bibliotheca. Ch., 2010, p. 27-33.
4. Relaţii internaţionale [citat la 20 mai 2011] Accesibil pe Internet:
http://www.ulim.md/relatii-internationale.
5. [Institutul Confucius din cadrul Universităţii Libere Internaţionale din
Moldova] [citat la 19 mai 2011] Accesibil pe Internet:
http://confucius.ulim.md/node/12.
Recenzent: Ana Guţu, ULIM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
28
DEZVOLTAREA RESURSELOR - REFLECŢIE A
NIVELULUI CULTURII INFORMAŢIEI
Tatiana LEVINŢA
Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM
Abstract: The author makes a comparative analysis of the
acquisitions of documents at the Informational and Library Science
Department of ULIM. There are presented yearly statistics for 2010,
2009 and 2008 years. In 2010 DIB developed resources depending on
the necessities of the didactic and research process in accordance
with the „Policy of development of informational and documentation
recourses of the Information and Library science Department”.
Key-words: information culture, documentation and
informational resources, collections, acquisitions
Cuvinte-cheie: cultura informaţiei, resurse documentare şi
informaţionale, colecţii, achiziţii.
Societatea informaţională, dezvoltarea noilor tehnologii de
Informare şi Comunicare impun o formare profesională continuă la
baza căreia stă Cultura informației. Noţiunea de Cultură a Informaţiei
include căutarea şi utilizarea informaţiei la toate etapele vieții pentru
a atinge obiectivele personale, sociale, ocupaționale și educaționale
(1).
Departamentul Informaţional Biblioteconomic (în continuare
DIB) este o subdiviziune informaţional documentară universitară,
misiunea căreia ţine de satisfacerea necesităţilor documentar-
informaţionale ale studenţilor şi profesorilor, tuturor colaboratorilor
universităţii. Pentru aceasta este nevoie în primul rând de o colecţie
bine organizată. Formarea unei astfel de colecţii este reglementată la
DIB de „Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi
Informaţionale‖, care stipulează sarcinile şi principiile generale de
constituire a colecţiilor, criteriile de selectare a documentelor, bazele
dezvoltării colecţii de publicaţii ale cadrelor didactico-ştiinţifice
ULIM, structura şi sursele de completare ale colecţiilor.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
29
În prezent DIB dispune de circa 28 459 titluri documente -
manuale, monografii, cursuri universitate, disertaţii, autoreferate, ziare
şi reviste, documente electronice, în număr total de 117 473 exemplare
(situaţia statistică este reflectată la data de 1 ianuarie 2011). Aceste
surse sunt îmbinate organic în procesul educaţional cu publicaţiile
continue şi periodice în format electronic. Trebuie să menţionăm, că
DIB oferă acces deschis la un şir de baze de date cum ar fi on-line şi
off-line : „Moldova actuală‖ (accesată din spaţiile DIB şi Mediatecii
ULIM), EBSCO, Cambridge University Press, Oxford Journals,
HINARI şi altele, puse în servirea utilizatorilor direct de pe situl
bibliotecii.
Studiul comparat al resurselor documentare este efectuat anual,
oferind informaţii concrete privind dimensiunile cantitative şi de
conţinut ale colecţiilor, oferind fundament pentru definitivarea
direcţiilor procesului de ţinere la zi a acestora. Prezentul material
reflectă rezultatele analizei achiziţiilor din ultimii 2-3 ani.
In anul 2010 au fost achiziţionate de către DIB 2859
exemplare/1408 titluri documente. În comparaţie cu anii precedenţi
(2008, 2009) în anul de referinţă au fost adăugate stocului cu 234
exemplare mai mult decât în anul 2009 (în raport cu anul 2008
indicatorul statistic fiind la acelaşi nivel). Referindu-ne la numărul de
titluri achiziţionate, situaţia statistică relevă o constantă pentru doi ani
la rând şi o creştere cu 289 titluri în comparaţie cu anul 2008. Astfel,
se realizează prevederile „Politicii de Dezvoltare a Resurselor
Documentare şi Informaţionale‖, prin care se dă prioritate titlurilor
versus numărul de exemplare.
Analiza comparată a achiziţiilor
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
30
Achiziţii în funcţie de genul documentelor
Evaluarea colecţiilor confirmă orientarea DIB pentru
dezvoltarea/diversificarea colecţiilor în funcţie de suportul de fixare a
informaţiei, destinaţia funcţională a documentelor şi alte criterii.
Astfel, în comparaţie cu anul 2009, pentru anul de referinţă
menţionăm o creştere a numărului de cărţi, broşuri şi o diminuare
pentru publicaţiile periodice. Se observă o scădere esenţială a
achiziţiilor de documente electronice, dar această diminuare este
compensată prin prezenţa multor materiale în acces direct pe Internet.
Pentru a facilita accesul la astfel de documente, serviciul DEPASIR în
colaborare cu bibliotecarii contact au completat colecţia
departamentală e-Books, lista adreselor utile oferită prin intermediul
site-ului DIB şi a blogurilor instituţionale.
Gen documente 2010
ex tit
2009
ex tit
Schimbare 2010
ex tit
Cărţi, broşuri 2051 1362 1740 1101 +311 +261
Seriale 701 155 782 240 -81 -85
Disertaţii 12 12 12 12 0 0
Autoreferate 92 92 80 80 +12 +12
Doc. electronice 3 3 11 11 -8 -8
Total: 2859 1408 2 625 1 444 +234 -36
Achiziţii în funcţie de limba publicaţiilor
„Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi
Informaţionale DIB‖ stipulează următoarele poziţii de bază privind
ţinerea la zi a colecţiilor în funcţie de criteriile lingvistice. Astfel,
completarea documentelor în limba română este prioritară, indiferent
de locul editării documentelor. Politica de predare şi dezvoltare a
limbilor străine la ULIM influenţează completarea colecţiilor DIB cu
documente în diferite limbi ale lumii - profilul facultăţii Limbi străine
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
31
şi Ştiinţe ale Comunicării, predarea disciplinelor de profil în limbi
străine etc. ( 9; 6, p,8)
Evident, în anul 2010, cele mai mari achiziţii au fost în limba
română (64%). În limbile străine au fost efectuate achiziţii după cum
urmează: în limba rusă - 17%, în alte limbi străine – 19%. Graţie
funcţionării în cadrul ULIM a aulelor ţărilor Ambasadelor străine la
Chişinău, se constată creştere a numărului de cărţi, broşuri, reviste în
limbile rusă, spaniolă, portugheză, chineză, ucraineană, germană –
impact al implementării proiectului universitar.
2010 2009
Achiziţii în funcţie de conţinutul documentelor
Schimbările ce au loc în procesul de instruire, diversitatea de
discipline, care se studiază la ULIM în cadrul facultăţilor, necesită o
gamă largă de e-conţinuturi documentare şi informaţionale. În acest
sens se cere o examinare continuă a resurselor documentare deja
existente pentru reînnoirea colecţiilor cu publicaţii noi. Acest lucru
este necesar în scopul corespunderii colecţiilor noutăţilor din
domeniile de profil, actualizărilor planurilor de studii şi solicitărilor
profesorilor şi studenţilor universităţii. Analiza permite de a depista
lacunele şi de a stabili priorităţile în procesul de achiziţii.
Priorităţile achiziţiilor de documente în funcţie de conţinut
diferă de la an la an. De exemplu, în anul 2009 cele mai mari achiziţii
au fost realizate pentru domeniile filologie, lingvistică, literatură –
20,1%, şi respectiv - drept 20%; economie 12,6%, În anul 2010 cele
mai multe cărţi au procurate în domeniul istoriei şi politologiei - 22%,
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
32
urmând: filologie, lingvistică, literatură - 20%, drept - 16,1% etc.
Analiza achiziţiilor după conţinut ne-a mai demonstrat şi faptul, că pe
parcursul acestor ani au fost achiziţionate prioritar publicaţii ştiinţifice
(publicaţiilor didactice revenindu-le 18.3 % din numărul total de
achiziţii).
Domeniu
2010 2009 Schimbare 2010
Jurnalism, comunic.
publică
42 86 - 44
Psihologie, asistenţă
socială
151 129 + 22
Economie 328
333 - 5
Drept
459 515 - 56
Biomedicină şi şt. ale
naturii
99 134 - 35
Filolog., lingv., literatură
558 535 + 23
Inginerie, informatică
18 51 - 33
Istorie şi REI
618 215 + 403
Alte domenii
586 627 - 41
Total:
2859 2625 +234
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
33
Surse de achiziţii
Sursele de achiziţii pentru anul de referinţă sunt divizate în două
categorii: cheltuieli pentru achiziţii din contul ULIM şi alte surse
(donaţii, schimb etc.). Din cuantumul total cheltuielile ULIM pentru
achiziţiile anului 2010 (inclusiv achiziţionarea bazelor de date)
constituie circa 37 % (în anul 2009 - 58 %). 63% din documente au
fost achiziţionate prin intermediul altor surse. În mare parte, colecţiile
DIB s-au îmbogăţit în anul de referinţă din contul donaţiilor
instituţionale şi individuale, prin intermediul proiectelor (5, p. 8) Ca
exemple pot servi: Eco Tiras – 27 exemplare / 21 titluri, în valoare de
750 lei ; Fundaţia Cărţii - 300 exemplare / 10 titluri, în valoare de
45 347 lei ; Asociaţia pentru Democraţie Participativă „Adept‖ – 51
exemplare / 5 titluri, în valoare de 580 lei ; donaţii individuale –
academician A. Galben (90 exemplare), dr. Sv. Rusnac (43
exemplare), dr. A. Guţu (55 exemplare), Gh. Ohrband (70 exemplare);
Universitatea „Lucian Blaga‖, Sibiu – 46 exemplare/27 titluri, în
valoare de 5 266 lei. Ofertele de donaţii necesită cerinţe obligatorii:
publicaţiile recepţionate să fie în concordanţa cu profilul şi misiunea
bibliotecii, corespunderea numărului de exemplare cu necesităţile
acesteia.
În anul 2010 DIB a recepţionat donaţii din partea Camerei
Naţionale a Cărţii în număr de 315 exemplare (11% din cuantumul
anual de achiziţii), acestea constituind un suport esenţial pentru
dezvoltarea colecţiilor (5, p.10). Graţie acestor donaţii la dispoziţia
utilizatorilor au fost puse:
Anul Cărţi,
broşuri
Reviste Ziare Buletine Materiale
promoţionale,
alte genuri
%
achiziţii
anuale
2010 191 104 1 9 10 11%
2009 558 244 15 22 17 34%
Schimbul de carte este o modalitate de completare eficientă cu
publicaţii instituţionale şi didactice ale autorilor din ţară şi de peste
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
34
hotare. În anul 2010 DIB a transmis partenerilor de schimb naţional 48
exemplare / 33 titluri documente, recepţionând 55 exemplare / 57
titluri documente (în anul 2009 – corespunzător 47 exemplare /41
titluri). Este vorba despre implicarea activă a DIB în procesul de
promovare a publicaţiilor instituţionale şi de autor, editate în cadrul
ULIM.
Anul 2010 se caracterizează prin amplificarea indicatorilor
statistici privind schimbul internaţional de documente: total au fost
recepţionate de către DIB 57 exemplare/38 titluri, iar trimise – 70
exemplare/53 titluri (în anul 2009 corespunzător: recepţionate: 7/7,
trimise – 5/4). Schimbul internaţional de publicaţii impune DIB
anumite acţiuni: selectarea partenerilor, încheierea contractelor de
colaborare cu bibliotecile instituţiilor – parteneri ULIM, elaborarea
bazei de date a partenerilor reali şi potenţiali, constituirea unui fond de
schimb eficient, elaborarea listelor - propuneri etc.
Concluzii
Analiza efectuată sugerează necesitatea amplificării insistenţelor
DIB privind achiziţiile de documente, acest proces fiind coordonat cu
responsabilii de la facultăţi (decani, şefi catedre, profesori).
Dezvoltarea resurselor infodocumentare trebuie să corespundă
ultimilor noutăţi în domeniu pentru toate specialităţile în conformitate
cu planurile de studii, cu solicitările universitarilor, să cuprindă
spectrul larg de publicaţii de referinţe manuale cursuri.
Referinţe bibliografice:
1. Calenge, Bertran Politicile de achiziţie: constituirea unei colecţii într-o
bibliotecă. Bucureşti, 1999. 399 p. ISBN 973-98918-1-0.
2. Departamentul Informaţional Biblioteconomic: creativitate, inovaţie,
imaginaţie: Rap. de activitate 2009. Ch., 2009. 65 p.
3. Departamentul Informaţional Biblioteconomic: productivitate, progres,
putere: Rap. de activitate 2008, Ch., 2008. 90 p.
4. Erceanu , Mihaela Biblioteca Naţională a României – Managementul
calităţii reflecţii în procedurile de lucru (3). Serviciul Primiri. Evidenţă.
Expediţii. In: Biblioteca (Bucureşti). 2010, nr. 11, p. 301-303.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
35
5. Investind în informaţie şi cultura învăţării – investim în viitor: rap. de
activitate 2010. Dep. Informaţional Biblioteconomic ULIM. Ch., 2011.
86 p.
6. Politica de dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale a
Departamentului Informaţional Biblioteconomic. Ch., 2009. 13 p.
7. Scherlet, E. Asigurarea informaţională a activităţii didactice şi ştiinţifice
de către Biblioteca Universităţii Pedagogice de stat „Ion Creangă‖. In:
Biblioteca (Bucureşti), 2010, nr. 11, p. 290 - 293.
8. Stoica, Ion Scurtă introducere la o enciclopedie a informaţiei. Constanţa ,
2010, 159 p. ISBN 978-973-611-948-2.
9. Strategia de dezvoltare ULIM pentru anii 2009-2014: aprob. la şedinţa
lărgită a Senatului din 29.01.2009 [citat la 11 mai 2011] Accesibil pe
Internet: http://www.ulim.md/strategia-ulim.
10. Symposia Investigatio Bibliotheca. Ed. 2010. An. Ch., 2010. 85 p. ISBN
978-9975-101-44-8.
Recenzent: Valentina Chitoroagă,
Camera Naţională a Cărţii
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
36
NC DOCKS: THE INSTITUTIONAL REPOSITORY
FOR THE UNIVERSITY OF NORTH CAROLINA AT
GREENSBORO
Stephen H. DEW,
University Libraries of North Carolina at Greensboro, USA
Abstract: NC DOCS este o bază de date cu acces deschis care
are ca scop primordial crearea, prezervarea şi diseminarea
lucrărilor ştiinţifice şi creative ale corpului profesoral-didactic şi
studenţesc din cadrul Universităţii din Greensboro, Carolina de Nord,
SUA. Articolul prezintă experienţa şi paşii, parcurşi de bibliotecă, în
crearea şi dezvoltarea repozitoriului universitar: elaborarea şi
implementare soft-ului, promovarea scopului şi obiectivelor
repozitoriului, a avantajelor accesului deschis, stabilirea de
parteneriate etc.
Cuvinte-cheie: repozitoriu instituţional, arhive digitale, acces
deschis, edituri, baze de date.
Key-words: institutional repository, digital archive, open acces,
Publisher, databases.
NC DOCKS (North Carolina Digital Online Collection of
Knowledge & Scholarship available at http://libres.uncg.edu/ir/ (1) is
an open-access database for collecting, preserving, and disseminating
the scholarly and creative works produced by the faculty of the
University of North Carolina at Greensboro (UNCG), and in addition,
it provides open access to the electronic theses and dissertations
written by UNCG graduate students. When UNCG was considering
the possibility of creating an institutional repository, we decided not to
use any of the software packages then available (such as DSpace,
Eprints, Digital Commons, etc.), and instead, the software for NC
DOCKS was developed in-house by the Libraries‘ information
technology staff. As we prepared to develop our institutional
repository, we communicated with our sister institutions within the
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
37
University of North Carolina System, and four of the sixteen other
universities agreed to contribute to the development of the repository
as a consortium. The four other universities involved in NC DOCKS
are Appalachian State University, East Carolina University, the
University of North Carolina at Wilmington, and the University of
North Carolina at Pembroke.
NC DOCKS was launched in November 2008, followed by a
promotional campaign to our faculty during the spring of 2009. NC
DOCKS is based on voluntary contributions; there is no mandate.
Although most works in NC DOCKS are peer-reviewed journal
articles, the repository also includes technical and government reports,
conference papers, book reviews, book chapters, editorials,
educational documents, audio, video, and more. Most journal
publishers allow authors to archive articles in institutional
repositories, but usually there is an embargo period of one year to
eighteen months, in order to protect subscriptions (see also
http://library.uncg.edu/services/scholarly_communication/ncdocks.asp
x (2).
At UNCG, faculty members voluntarily send lists of their
publications to the libraries, and library staff are responsible for the
copyright-verification process, ensuring that open access archiving in
institutional repositories is permitted by the publisher. This can be a
time-consuming process that requires attention to detail. For every
citation, one must discover who published the work and whether or
not they allow open-access archiving. This can involve searching the
title in the Serials Directory, Google, and WorldCat, checking the
publisher on the SHERPA RoMEO Web site
(http://www.sherpa.ac.uk/romeo/ (3) or on our in-house list of
publishers (those we have contacted previously), and in many cases,
the process involves sending an email to the publisher or editor to
verify whether or not the publisher allows authors to archive their
works in a repository (and this communication often includes follow-
up emails). When possible, electronic copies of the works are obtained
from the author, and if the author has no electronic copy, other
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
38
methods are used (scanning of print copies, interlibrary loan for an
electronic copy, etc.). In addition, whenever possible, we process
each work using Optical Character Recognition (OCR), in order to
make each work full-text searchable and discoverable through Internet
search engines, like Google and Google Scholar. Although a few
publishers allow the final publisher PDF to be archived, most only
allow the author‘s final text that was accepted for publication. Most
publishers require that a citation for and a link to the original work be
placed on the archived work (which UNCG does for all works in NC
DOCKS), while some publishers also require that specific copyright
statements or other phrases accompany each archived text. At UNCG,
we follow the publishers‘ policies, archiving what they allow and
adding any phrases, notifications, or links that they require. To assist
in our record keeping, the Libraries created a special database for
preserving the emails that we receive from editors and publishers
when they notify us about their policies.
When a faculty member agrees to archive his or her works in
NC DOCKS, we set up an ―author‘s page‖ within NC DOCKS for that
faculty member, and it includes his/her name, department, contact
information, research interests, a brief biographical statement, a
photograph, and a list of all of his/her works that are archived in the
repository. Currently, over 200 faculty members have archived their
works in NC DOCKS (over 20 percent of the faculty), and they have
contributed over 3,000 works to the repository. In addition, there are
about 1,000 electronic theses and dissertations (ETDs—the only
student works included), and ETDs are automatically added at the end
of each semester. Since January 2009, the 4,000 documents in NC
DOCKS have been viewed or downloaded over 100,000 times.
Statistics that show how often each work has been viewed are
automatically generated each day, and the statistics for each work are
posted next to the citation as it is listed on the author‘s page in NC
DOCKS. Currently, the most viewed article, ―A Descriptive Model
for Managerial Effectiveness,‖ is by Dianne Welsh, Distinguished
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
39
Professor of Entrepreneurship, and it has been viewed approximately
700 times (see http://libres.uncg.edu/ir/uncg/clist.aspx?id=1948 (4)
There are many ways that faculty will benefit by posting their
works in NC DOCKS. Since researchers worldwide will have
continuous and perpetual access to their publications, authors with
works in NC DOCKS will enjoy a larger community of readers. The
primary benefit to faculty who post their works in NC DOCKS is the
dramatic increase in the discoverability of their works. Although NC
DOCKS has its own searching interface (searchable by author,
department, title, and keyword), most researchers will use an Internet
search engine, such as Google or Google Scholar, to discover works
archived in the repository. Importantly, Google and other Internet
search engines are primary discovery tools for a vast number of
researchers throughout the world. Search engines ―crawl‖ repositories
for new material, provide full-text keyword access, and give
preferential treatment to such works. In a keyword Google search,
works in NC DOCKS tend to fall out early in the results list, which
greatly increases discoverability. Studies show that, across all
disciplines, open-access articles, such as those in NC DOCKS, have
greater research impact than traditional publications—when works are
discovered more, it naturally follows that they also are read more and
cited more (see http://eprints.ecs.soton.ac.uk/18516/ (5) .
Traditionally, in order to discover scholarly articles on any
subject, a researcher would need to have access to scholarly databases,
indexes, and other discovery tools, such as Web of Science, Biological
Abstracts, MLA International Bibliography, etc. , which would be
paid for by the institution where the researcher worked. Institutional
repositories like NC DOCKS will not replace these valuable resources,
so researchers who have access to and use these databases should
continue to enjoy the special and thorough coverage that they provide
to the various disciplines. However, not everyone has access to these
databases, indexes, and special discovery tools. In fact, there is a
world full of researchers, practitioners, and other individuals who
would be interested in our faculty‘s research, but they do not have
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
40
access to the databases and indexes typically provided by a university
or other research institution. However, anyone in the world with a
computer and an Internet connection has access to Google and other
search engines, and they can discover our faculty‘s works through
simple keyword searches. NC DOCKS opens our faculty‘s research to
the world—anyone with a computer can discover their works, not just
those who work at institutions that can pay for special databases and
indexes.
For example, if you go to Google and do a keyword search on
the two words ―athletes‖ and ―pain,‖ you get a lot of information, as
you would expect—over 14 million hits. Hey, as popular saying
among American athletes reports, ―No pain, no gain.‖ Even though
the results for this keyword search exceeds 14 million, you do not
have to go far through the results list in order to discover a work from
NC DOCKS. On the fifth page of the results list, you would find a
citation and link to a work entitled, ―Pain and Ethnicity in Athletes‖
(http://libres.uncg.edu/ir/listing.aspx?id=433 (6), written by our
Provost at UNCG. If you added just one more keyword to the search,
―threshold,‖ the results list narrows to over 80 thousand hits, and
second citation on the results list is the same article from NC DOCKS.
In this case ―athletes‖ and ―pain‖ are title words, but ―threshold‖ is an
abstract word. Importantly, this example highlights the fact that the
vast majority of works in NC DOCKS are full-text searchable and that
Google has given a significant amount of preference to works in NC
DOCKS so that they fall out high in any results list. And of course,
that is the great benefit that NC DOCKS brings to our faculty—it
makes their works significantly more discoverable. And when works
are discovered more, it just follows naturally that they will be read
more and cited more.
Conclusions:
Whenever I discuss NC DOCKS with faculty members, I note
that archiving a work in NC DOCKS dramatically increases that
work‘s discoverability, that most publishers allow archiving in
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
41
institutional repositories, and that archiving in NC DOCKS is easy to
do for faculty members, especially since the library does all of the
work verifying publishers‘ policies and preparing faculty works for
archiving. Over 200 faculty members have archived their works thus
far, and as that number continues to grow steadily, the statistics show
that faculty works in NC DOCKS are being discovered by significant
numbers of researchers using Internet search engines. For University
of North Carolina at Greensboro, the statistics that show our faculty‘s
works being viewed and downloaded is prime proof that NC DOCKS
is succeeding in fulfilling its primary purpose—to showcase our
faculty‘s works to the world and make them more discoverable.
References:
1. http://libres.uncg.edu/ir/
2. http://library.uncg.edu/services/scholarly_communication/ncdocks.aspx
3. http://www.sherpa.ac.uk/romeo
4. http://libres.uncg.edu/ir/uncg/clist.aspx?id=1948
5. http://eprints.ecs.soton.ac.uk/18516
6. http://libres.uncg.edu/ir/listing.aspx?id=433
Recenzent:MA, Zinaida Sochircă, ULIM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
42
CERCETAREA INFORMAŢIONAL-BIBLIOTECONOMICĂ
LA ULIM: COMPONENTĂ A CERCETĂRII UNIVERSITARE
Ludmila CORGHENCI
Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM
Abstract: The author promotes the necessity of boarding of
research in the field of library science, information and
documentation, as integral part of the university research. It is
relieved a synthesis of the activity of research the pathway of 2010
year at the Information and Library Science Department of ULIM,
substantiated with the help of quantitative and qualitative indicators.
The author specifies the scientific profile, the fields of activity of
research and of scientifically popularization at DIB, underlining long-
range orientations and implications. At national level it is important
to revive the activity of research by: elaborating and promoting the
area of the rules of the regulation and accreditation, amplification of
the potential and quality of the research staff from the libraries,
ameliorating the professional and cooperation
communication/information.
Key-words: research in library science, information and
documentation, librarian’s creativity, scientifically cooperation.
Cuvinte-cheie: cercetare în domeniul biblioteconomiei, informării şi
documentări, creativitatea bibliotecarilor, cooperare ştiinţifică.
Societatea bazată pe cunoaştere are ca misiune generarea de
cunoştinţe, diseminarea acestora prin educaţie şi formare profesională,
valorificarea lor prin inovare şi transfer tehnologic. Aceste deziderate
sunt realizate prin învăţământul superior, în general, şi prin cercetarea
universitară – în particular.
În „Strategia de dezvoltare ULIM pentru anii 2009-2014‖,
elaborată în baza Conceptului Educaţional Universitar, se specifică că
„Activitatea de cercetare ştiinţifica constituie cel de-al doilea pilon al
universităţii, împreuna cu procesul de predare.
Cercetarea ştiinţifică va reprezenta in continuare … una din
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
43
componentele de baza ale activităţii academice desfăşurate in cadrul
ULIM.‖ ( 7).
Implicarea bibliotecii universitare în activitatea de cercetare
poate fi abordată în două sensuri: indirect (context universitar:
punerea la dispoziţia comunităţii servite a resurselor, serviciilor,
produselor, spaţiilor de cercetare); direct (context profesional:
abordarea activităţii de cercetare a bibliotecii drept parte
componentă/integrantă a cercetării universitare prin investigaţii
biblioteconomice, bibliografice, info-bibliometrice etc.).
Prezentul material reliefează cel de-al doilea aspect, reieşind din
faptul că la ULIM cercetarea informaţional-biblioteconomică este
parte componentă a cercetării universitare. Pentru a confirma cele
menţionate invocăm următoarele argumente: integrarea
organizaţională a DIB în procesul de cercetare (desemnarea prin
ordinul rectorului ULIM a responsabilului pentru ştiinţă la DIB;
prezenţa bibliotecarilor în organele ştiinţifico-metodologice
universitare - Senat, Consiliu Educaţional etc.); reflectarea aspectelor
biblioteconomice în programe, rapoarte, concepte, alte documente
conceptuale privind ştiinţa universitară; parteneriate cu institutele de
cercetare (publicaţii, articole în comun); editarea publicaţiilor DIB şi
despre bibliotecari (colecţia ―Universitaria‖), desemnarea
bibliotecarilor în concursurile universitare pe marginea rezultatelor
ştiinţifice etc.
Anual, ca şi celelalte structuri ştiinţifice universitare, DIB
elaborează studiul analitico-sintetic „Raport privind activitatea
ştiinţifică a Departamentului Informaţional Biblioteconomic în anul
calendaristic …‖ (5, textele integrale pot fi consultate la adresa:
http://library.ulim.md/index.php?option=com_content&view=article&
id=51&Itemid=32 .
Acest studiu prezintă interes, la părerea noastră, atât din punct
de vedere al designului structural, cât şi, evident, al conţinutului,
experienţelor reflectate.
Designul structural al studiului include următoarele
componente:
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
44
informaţii (de caracter general): date generale despre DIB ;
profilul ştiinţific DIB; obiectivele cercetării; structura organizaţională
DIB; componenţa cercetătorilor; potenţial logistic.
rezultatele activităţii de cercetare: direcţii, probleme, teme;
îndeplinirea planului de cercetare (evaluarea); activitatea redacţională;
editarea lucrărilor instituţionale şi de autor; organizarea manifestărilor
ştiinţifice; participarea la manifestări ştiinţifice (luat în calcul doar
participarea angajatului DIB cu comunicare, prezentare, intervenţie);
proiecte: gestionate de DIB, proiecte noi, participarea în proiecte
gestionate de alte instituţii; cooperări ştiinţifice instituţionale şi
individuale; deplasări, stagii, burse
Notă: DIB a introdus aici un nou element: Indicatori statistici ai
activităţii de cercetare la DIB (analiză comparată)
activităţi ştiinţifice aplicative: activităţi de transfer tehnologic
şi practice; activităţi de popularizare şt. şi promovare a imaginii
instituţiei
Notă: DIB a introdus aici elementele: lista publicaţiilor despre
DIB; indicatori statistici ai activităţii de popularizare ştiinţifică la DIB
(analiza comparată)
alte compartimente: bugetul; concluzii şi recomandări; anexe
Profilul ştiinţific al DIB: Biblioteca universitară în contextul
schimbărilor procesului educaţional şi de cercetare. Activitatea de
cercetare la DIB este orientată prioritar pentru optimizarea
informaţional-documentară a procesului educaţional, optimizarea
culturii informaţiei şi a învăţării, introducerea noilor forme de servire,
amplificarea indicatorilor relaţionali etc. Impactul activităţii de
investigare, în mare parte, a fost determinat de îmbinarea organică a
necesităţilor instituţionale cu cele individuale, fapt ce a fortificat
interesul, implicaţiile, rezultatele muncii de cercetare a personalului
DIB.
Rezultatele activităţii ştiinţifice au fost valorificate prin
diversificarea resurselor, serviciilor, produselor info-bibliotecare,
prezentate/promovate în cadrul reuniunilor profesionale de nivel
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
45
universitar şi naţional, prin intermediul publicaţiilor, articolelor în
revistele de specialitate din ţară şi străinătate. Implicaţiile ştiinţifice
ale angajaţilor DIB în anul 2010 au fost apreciate la diverse concursuri
naţionale şi universitare („Cel mai Bun Bibliotecar al Anului 2009‖,
Cele mai Bune Lucrări în domeniul Biblioteconomiei, Informării şi
Documentării, diplome ale Ministerului Culturii şi Educaţiei, premii
ULIM, diplome ale Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova
etc.).
În anul 2010 activitatea de cercetare la DIB a avut următoarele
obiective: adaptarea principiilor managementului informaţional la
specificul organizaţional al bibliotecii universitare; diversificarea şi
îmbunătăţirea serviciilor info-bibliotecare oferite comunităţii
universitare; investiţii profesional-informaţionale pentru formarea
culturii informaţiei şi a învăţării a utilizatorilor bibliotecii universitare;
amplificarea componentelor de cercetare în procesul de formare
profesională continuă la locul de muncă; elucidarea formelor şi
metodelor eficiente de identificare şi valorificare a creativităţii
bibliotecarilor.
Caracteristicile activităţii de cercetare:
amplificarea cooperării ştiinţifice între DIB şi institutele
universitare (proiecte, publicaţii instituţionale şi de autor în comun)
augmentarea interesului/responsabilităţii privind
implicarea/efectuarea cercetărilor individuale şi instituţionale
dezvoltarea unui demers sistematic pentru creativitate în
procese, activităţi, servicii
diversificarea formelor şi metodelor de
promovare/popularizare a rezultatelor activităţii de cercetare
(contribuţii în culegeri şi seriale, comunicate, utilizarea potenţialului
paginii WEB şi blogurilor, campanii, comunicate etc.)
integrarea activităţii de cercetare cu cea tehnologică şi practică
evidenţierea deschiderii spre diversitate, schimbare,
creativitate, calitate.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
46
Activitatea de cercetare la DIB în anul 2010 este caracterizată prin
următorii indicatori:
Profil de cercetare
Nr
d/r
Poziţii de plan 2010 2009 Schimbare
1. Direcţii de cercetare 6 7 -1
2. Probleme de
cercetare în
domeniul BID
8 9 0
3. Teme de cercetare în
domeniul BID
8
programate /
1 finisată / 7
prolongate
9
programate
/ 6 finisate /
3
prolongate
-1
Indicatori statistici ai activităţii de cercetare la DIB
(prezentare comparată)
Nr
d/r
Domeniu al activităţii de cercetare 2010 2009 Schimbare
1. Activitate redacţională 8 tit. 6 tit. +2
2. Lucrări instituţionale:
culegeri
bibliografii, studii in
honorem
ghiduri
alte publicaţii
1
5
1
5
1
6
0
4
0
-1
+1
+1
3. Lucrări de autor:
monografii
contribuţii (articole)
0
38
2
25
-2
+13
4. Organizarea manifestărilor
ştiinţifice:
locale
naţionale
internaţionale
3
14
0
2
18
6
+1
-4
-6
5. Participare la manifestări ştiinţifice:
locale
naţionale
internaţionale
5
29
2
2
18
6
+3
+11
--4
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
47
6. Proiecte de cercetare gestionate de
către DIB
6 3 +3
7. Elaborarea şi aplicarea proiectelor
noi de cercetare
3 1 +2
8. Participarea cercetătorilor în
proiecte gestionate de alte instituţii
6 proiecte 4 proiecte +2
9. Cooperări ştiinţifice:
instituţionale
individuale
5
5
6
5
-1
0
10. Deplasări, stagii, reciclări, formare
profesională
3 3 0
O direcţie importantă, care a solicitat implicaţii ale cercetătorilor
DIB este activitatea de popularizare ştiinţifică, incluzând acţiuni de
transfer tehnologic. Prin conceptul de transfer de tehnologie (sau
transfer tehnologic) se înţelege procesul de transmitere a tehnologiei
între două sau mai multe entităţi, în scopul de a face accesibile
contribuţiile ştiinţifice şi tehnologice unui domeniu mai larg de
utilizatori, în vederea folosirii sub forma de noi produse şi/sau servicii.
Acest transfer se poate produce prin procese educaţionale, prin
literatură ştiinţifică, prin contactul direct între persoane. Cercetătorii
DIB au efectuat diverse activităţi de transfer tehnologic: expertizarea
proiectelor tehnologice ale bibliotecarilor şcolari, implicaţi în
formarea continuă la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, redactarea
compartimentului „Personalul de bibliotecă‖ al proiectului „Strategii
de dezvoltare a Sistemului Naţional de Biblioteci‖; amendamente şi
completări pentru proiectul Codului Educaţiei; elaborarea Ghidului de
descriere bibliografică etc.
Indicatori statistici ai activităţii de popularizare ştiinţifică la DIB
(prezentare comparată conform structurii compartimentului 3 al
Raportului):
Nr
d/r
Domeniu al activităţii de cercetare 2010 2009 Schimbare
1. Activităţi de transfer tehnologic şi
activităţi practice
4
3
+ 1
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
48
2. Publicaţii/activităţi de popularizare
ştiinţifică şi de promovare a imaginii DIB
25 20 + 5
3. Publicaţii despre DIB 10 9 + 1
Cercetarea în domeniul biblioteconomiei, informării şi
documentării, fiind parte integrantă a ştiinţei universitare, a înregistrat
în anul 2010 performanţe cantitative şi calitative. Menţionăm
augmentarea indicatorilor statistici la majoritatea poziţiilor de
evidenţă, cu excepţia: organizarea manifestărilor ştiinţifice,
cooperarea ştiinţifică instituţională şi de autor. Conchidem şi asupra
îmbunătăţirii calităţii activităţii de cercetare, în acest sens menţionând
următoarele reuşite: publicaţii în străinătate (solicitări cu destinaţie
specială); în medie, fiecare angajat DIB, a prezentat 2 comunicări la
manifestări ştiinţifice şi a publicat 2 contribuţii. În anul de referinţă au
fost iniţiate 2 proiecte noi internaţionale, impactul acestora
reflectându-se asupra diversificării serviciilor informaţional-
documentare în sprijinul comunităţii universitare.
O reuşită a anului 2010 – proiectul „Dimensiuni bibliografico-
infometrice ale patrimoniului documentar instituţional şi de autor
universitar‖, gestionat de către DIB în parteneriat cu institutele de
cercetare universitare. Drept impact putem specifica:
analiza/promovarea publicaţiilor în funcţie de criteriile: loc, limbă
editare, apartenenţă funcţională şi altele; publicarea a 5 articole şi a 5
materiale bibliografice.
Anul 2010 a marcat o integrare mai vizibilă a cercetării
biblioteconomice în cercetarea universitară. Colaborarea cu institutele
de cercetare DIB ţine de următoarele forme: elaborarea şi publicarea
în comun a publicaţiilor instituţionale (biobibliografii şi studii in
honorem: Institutul de Istorie şi Ştiinţe Politice, Institutul de Cercetări
Filologice şi Interculturale), publicaţii de autor comune, analize
infometrice a patrimoniului documentar al cadrelor didactico-
ştiinţifice ULIM, expoziţii prilejuite de reuniuni profesionale, jubilee
ale cercetătorilor.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
49
Sunt elocvente activităţile de transfer tehnologic în care a fost
implicat DIB în anul 2010: expertizarea proiectelor tehnologice ale
bibliotecarilor şcolari (10 proiecte); implicaţi în procesul de formare
continuă a bibliotecarilor şcolari şi altor categorii; redactarea
compartimentului „Personalul de bibliotecă‖ al proiectului „Strategii
de dezvoltare a Sistemului Naţional de Biblioteci‖; amendamente şi
completări pentru proiectul Codului Educaţiei; elaborarea Ghidului de
descriere bibliografică etc.
Orientări şi implicaţii ştiinţifice de perspectivă pentru DIB:
iniţierea editării revistei instituţionale (2 numere per/an); promovarea
anuarului „Symposia Investigatio Biblitoheca‖ pentru includerea în
listele de profil ale CNAA; elaborarea şi implementarea Politicii
Accesului Deschis la ULIM (impact: constituirea Repozitoriului
instituţional); accentuarea aspectelor biblioteconomice în realizarea
studiilor şi sondajelor; diversificarea cercetărilor bibliografice
(impact: editarea diverselor categorii de publicaţii bibliografice);
orientarea aplicativă a procesului de cercetare la DIB pentru
despuierea bibliografico-infometrică a patrimoniului documentar,
semnat de către cadrele didactico-ştiinţifice ULIM (studii infometrice
instituţionale şi individuale, amplasarea articolelor de acest gen în
publicaţiile bibliografice DIB şi în revistele institutelor ştiinţifice
ULIM); augmentarea procesului de integrare/prezenţă a cercetării
biblioteconomice în cadrul universitar (cooperări organizaţional-
ştiinţifice şi informaţionale cu institutele de cercetare, diversificarea
tipurilor de documente elaborate în comun etc.).
Necesitatea revigorării cercetării
în biblioteconomie, informare şi documentare la nivel naţional
Cercetarea în biblioteconomie, informare şi documentare are
un randament ne-eficient, ne-fiind fundamentată din punct de vedere
legal, organizaţional, logistic, lipsind şi un management efectiv la
acest capitol. Necesitatea de revigorare este evidentă, reliefând mai
multe probleme şi opţiuni în acest sens:
elaborarea şi promovarea cadrului de reglementare şi acreditare:
legalizarea statutului bibliotecii ca instituţie de cercetare şi a
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
50
bibliotecarului ca cercetător, acreditarea instituţiilor şi a
domeniilor de profil
potenţialul şi calitatea personalului de cercetare: intensificarea
procesului de creativitate prin intermediul programelor de licenţă,
masterat şi doctorat, formarea cercetătorilor la locul de muncă
augmentarea eficienţei activităţii de cercetare în biblioteci:
intervenţii cooperante ale bibliotecilor ştiinţifice, a autorităţilor
profesional-sociale şi administrative privind coordonarea şi
informarea asupra studiilor şi subiectelor de cercetare; activităţi de
cercetare în cadrul consorţiilor; efectuarea studiilor şi cercetărilor
de interes comun etc.
îmbunătăţirea comunicării/informării profesionale (reuniuni la
subiect, programe naţionale şi departamentale, publicaţii etc.) .
Referinţe bibliografice:
1. Conceptul educaţional al Universităţii Libere Internaţionale din
Moldova. Ch.: ULIM, 2007. 232 p. ISBN 978-9975-101-10-3.
2. Corghenci, Ludmila. Cercetarea ştiinţifică la DIB în contextul Anului
creativităţii şi al Inovării – 2009. In: Symposia Investigatio Bibliotheca.
Ed. 2010. Ch., 2010, p. 34-44.
3. Duca, Gheorghe. Necesitatea evaluării cercetării într-o societate bazată
pe cunoaştere. In: Akademos. 2009, nr 2, p. 3-6.
4. Popa, Ana. Cercetare, dezvoltare şi inovare în Republica Moldova:
probleme şi opţiuni. Ch., 2011. 68 p. ISBN 978-9975-80-436-3.
5. Raport privind activitatea ştiinţifică la Departamentul Informaţional
Biblioteconomic în anul calendaristic 2010. Ch., 2010. 34 p.
6. Rotaru, Anatol; Alexeeva, Svetlana; Cujba, Rodica. Contribuţii privind
analiza dinamică a unor indicatori ai potenţialului ştiinţifico-tehnologic
din Republica Moldovva. In: Economica. 2010, nr. 2, p. 9-17.
7. Strategia de dezvoltare ULIM pentru anii 2009-2014: aprob. la şedinţa
lărgită a Senatului din 29.01.2009 [citat la 11 mai 2011] Accesibil pe
Internet: http://www.ulim.md/strategia-ulim
8. Ţurcan, Aurelia. Racordarea evaluării statistice a activităţii ştiinţifice la
standardele europene. In: Akademos. 2009, nr 2, p. 5-7.
Recenzent: dr. Svetlana Rusnac, ULIM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
51
ТВОРЧЕСТВО - ХАРАКТЕРНАЯ ПРОФЕССИОНАЛЬНАЯ
ЧЕРТА УНИВЕРСИТЕТСКОГО БИБЛИОТЕКАРЯ
Елена ЦУРКАН,
Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM
Abstract: The author reflects upon the contemporary model of
the librarian, his necessary professional capacities and abilities. The
necessity of the creative attitude – as required ability of the university
librarian – is exemplified from the personal experience of the author,
as contact librarian of the Economic Sciences faculty of ULIM. The
author revives the creative attitude in the process of promotion of the
publication of the didactic-scientifically faculties via exhibition
activity.
Key-words: creativity, competence, exhibition activity.
Cuvinte-cheie: creativitate, competenţe, activitate expoziţională.
Школа бизнеса Саида в Оксфорде (Said Business School in
Oxford) начала свою работу с создания Виртуальной библиотеки
для своих студентов. Но библиотекари были удивлены, когда
многие студенты отвергли идею формирования набора
электронных документов по учебному курсу, заявив, что хотели
бы вместо этого иметь настоящие книги, чем сохранили
верность печатному слову. Это еще один пример в полемике о
том, какие библиотеки будут в будущем. Вытеснят ли новые
формы библиотечного обслуживания привычные нам методы?
Библиотеки, какими мы их представляем: со стеллажами до
потолка, забитые ценным человеческим даром – книгами,
останутся и будут востребованы всегда. Естественно, сегодня
важно органически сочетать преимущества электронной
коммуникации и информации с информацией фиксированной на
традиционных носителях.
Библиотека, реагирующая на изменения в области техники
и технологий, нуждается в людских ресурсах, обладающих
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
52
высоким уровнем знаний и компетенций, сторонников концепции
постоянного непрерывного образования.
Каков же современный библиотекарь? Естественно, это
сотрудник, умеющий применять в своей работе новые техники и
технологии. Но есть еще что-то очень важное, и это особенно
подчеркивается в специальных публикациях. Авторы многих
работ подчеркивают, что это человек скучный, отставший от
жизни. Как не уйти от себя, так истинному библиотекарю
невозможно отказаться от своей работы. Скорее всего, это
больше, чем просто профессия, ведь достоинствам ее нет числа.
Имидж библиотеки создают люди, которые в ней работают.
Читатели высоко ценят профессиональные качества
библиотечных работников, но, вместе с тем, нуждаются в
доброжелательности, вежливости, тактичности, культуре
обслуживания. Библиотекарю важно уметь ориентироваться в
жанровых и тематических предпочтениях каждого обратившегося
к нему за помощью. Осваивая и внедряя информационные
технологии, библиотеки должны помнить, что полноценная
отдача от их использования будет только при условии, если они
ориентированы на человека, на развитие его образовательного и
общекультурного уровня. Хочет ли библиотекарь, а, главное,
может ли он быть полноправным собеседником читателя? Каким
читателем является сам библиотекарь – человек, который должен
иметь моральное право выбирать книги для других и быть в их
глазах признанным авторитетом? Библиотекарь читает не только
для себя, но и для работы. Даже читая книгу для себя, он всегда
должен думать о тех читателях, кому она может быть полезна.
Можно считать собственное чтение удачно завершившимся
тогда, когда, посоветовав ее читателям, увидишь, что она
произвела на них должное впечатление ...» (1, 3, 4)
Библиотечная работа предполагает присутствие
творческого потенциала во всех своих процессах. Чем больше
творческого потенциала вложит библиотекарь в тот или иной
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
53
процесс обслуживания читателя, тем ближе книга станет к
читателю.
Что же такое творчество? Творить, в словаре Владимира
Даля - это давать бытиѐ, созидать, создавать, рождать. В
философии есть определение этому процессу. Это
возникновение мира и любой отдельной вещи из ничего,
благодаря всемогущему божественному началу. Согласно
христианскому учению creatio continua (лат. - продолжающееся
творение) – акт божественного творения является непрерывным,
он не только создаѐт мир, но и содержит его в бытии. В
переносном смысле творением, творчеством называют всякое
внесение нового, в частности создание образов в результате
формирующей деятельности духа, творческой фантазии (2).
Часто спрашивают автора данной статьи, почему выставки,
расставленные к юбилею или посвященные какой-то теме,
личности, не повторяются. Почему каждая из них в своѐм роде,
как модно сейчас говорить - брэнд: красочна, оригинальна,
привлекает внимание, уникальна.
При организации выставок публикаций мы
руководствуемся принципами: доступность, красочность, святая
наука - услышать друг друга (учет пожеланий. тенденций и
ожиданий читателей), толерантность - наше будущее и др.
Это далеко не полный перечень принципов, чаще всего
ориентируясь на: внимание, личность! Именно поэтому выставка
к юбилею Петра Рошки - профессора экономики, доктора
хабилитат, - привлекла внимание не только экспонатами-
фотографиями, публикациями редкими по своей сути, но и
иллюстрациями и видами Молдовы, еѐ природы, видами
исторических мест. Уже ставшим символом Молдовы белый
журавль на деревенском колодце - эта иллюстрация открывает
просмотр выставки. Иллюстрации древних Кодр и старинного
Орхея - всѐ это тонкая духовная связь с личностью профессора,
его трудовой деятельностью, вкладом его труда в развитие
Молдовы.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
54
Выставка, посвященная юбилею другого профессора -
Тудору Дубовка – это рассказ о путешественнике, о профессоре,
чья трудовая деятельность посвящена географии Молдовы,
природе и географическим местам. Основные экспонаты
выставки – публикации автора, издания о нем -органически были
связаны с изображением осеннего леса, золота листвы на земле,
походного ружья, непременного компаса. Тудором Дубовка
написаны учебники по географии для школьников и студентов.
Данная выставка помимо огромного информационного
потенциала, включила и большой воспитательный момент,
призывая ценить и беречь природу, любить свой край.
Получилась неповторимой выставка, посвящѐнная юбилею
профессора с экономического факультета Леонида Острофца -
автора многочисленных монографий, статей по развитию туризма
в Молдове. Посетители выставки отметили, что рекомендации,
заключенные в статьях и докладах на национальных и
международных конференциях, направлены на решение
конкретных проблем развития туризма в нашей стране,
совершенствование экономического механизма деятельности в
сфере туристических услуг, изменение места и роли отрасли
туризма в экономике Молдовы. Выставка была организована
следующим образом, Материал на выставке был расположен в
следующем порядке : статьи из научных изданий УЛИМ
(«Analele ştiinţifice», «Symposia Professorum», «Symposia
Studentium», «Studii Economice»), монографии, учебные издания,
статьи из научных сборников, материалов конференций,
изданных за пределами Республики Молдова, статьи из научных
сборников, материалов конференций, изданных на национальном
уровне.
Выставка была проиллюстрирована видами исторических и
туристических мест Молдовы. Данная выставка привлекла
внимание студентов редкими фотоснимками из частной
коллекции юбиляра, а также многообразием публикаций.
Выставки, где использованы элементы творчества гораздо
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
55
глубже, качественнее в эмоциональном восприятии, они должны
воздействовать на души нравственным зарядом, должны помочь
подняться над суетой и ложными стереотипами, которые
существуют в нашем обществе.
Мы неоднократно подчеркивали, что основной подход в
этой работе – рассмотрение организации юбилейных выставок
преподавателей как комплексного процесса, основывающегося на
принципах менеджмента качества (7, p. 74). Не исключая
важность технологического подхода, понимание процесса в
менеджменте качества выделяет следующие положения:
менеджмент качества рассматривает как процесс любую
деятельность, не ограничиваясь технологией производства;
менеджмент качества вводит понятия «вход» и «выход»
процесса, что обеспечивает системную концептуализацию всей
деятельности организации; менеджмент качества повышает
ответственность и решенческо-управленческие функции всех
участников процесса; вся деятельность рассматривается как
совокупность процессов; создаваемая продукция (услуги)
является результатом всех процессов библиотеки (1, р. 58). Такой
подход позволяет выделить следующие этапы организации
юбилейных выставок преподавателей:
идентификация процесса (предполагает определение
состава всех составляющих компонентов и этапов, их наполнение
и последовательность реализации)
определение приоритетных компонентов и их
соотношение с другими составляющими (на этом этапе
выделяются наиболее комплексные составные и их
моделирование, что позволяет исключить неясности, четко
распределить обязанности и ресурсы, рационально использовать
рабочее время сотрудников/участников процесса и др.)
анализ эффективности процессов, разработка
предложений по их совершенствованию
Процессный подход позволяет совершенствовать
выставочную работу в отдельности, но самое главное – создает
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
56
необходимое пространство и условия для выявления, развития и
применения творчества библиотекарей.
Referinţe bibliografice:
1. Вершинина, Л. П.; Ландер Т. С. Совершенствование деятельности
вузовской библиотеки на основе процессного подхода. В: Науч. и
техн. б-ки. 2007, Nr 4, р. 56-64.
2. Даль, В. Толковый словарь живого великорусского языка. Т. 4. М.:
Терра , 1998. 689 p.
3. Земсков, А.И. Роль библиотек. Чтение. B: Библиотековедение. 2003,
nr. 3, p. 80-86.
4. Леонова, Н.В. Мне нравится, что я – библиотекарь. В: Молодые в
библиотечном деле. 2003, nr. 3, p. 91-95 [citat la 11 mai 2011]
Accesibil pe Internet: < http://www.library.ru/1/education/creation/
doc.php?o_sec=207&o_doc=2152>.
5. Похилэ,В. Библиотека- это хороший шанс для формирования
интеллекта. B: Biblio Polis. 2009, nr. 2, p. 5-11.
6. Философский энциклопедический словарь. М.: ИНФРА-М,1998.
576 p.
7. Цуркан. Елена. Юбилейные выставки преподавателей УЛИМ-а:
ориентация к диверсификации информационно-библиотечного
обслуживания. В: Symposia Investigatio Bibliotheca. Dep.
Informaţional Biblioteconomic ULIM. Ch., 2010, p. 72-76.
Recenzent: dr. habilitat Iurie Crotenco, ULIM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
57
PROFESIA DE BIBLIOTECAR ÎN VIZIUNEA
BIBLIOTECARULUI
Irina CERNEAUSCAITE
Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM
Abstract: The author is making the analysis concerning the
opinion of the librarians from Information and Library Science
Department ULIM and University Library of the Academy of
Economics Studies of Moldova, unto the librarian profession or
“librarian today”, based on opinion study. The author undertake a
comparative opinion of asking librarians and specialists in library
science field, for understand the reality that existing is the same that is
writing in specializing journals and sources in this field.
Key-words: librarian profession, librarian, librarianship opinion
study.
Cuvinte-cheie: profesia de bibliotecar, bibliotecar, sondaj
biblioteconomic
Ne aflăm în era informaţională, într-o societate în care
informaţia a devenit un bun, o marfă, şi anume bibliotecile sunt
instituţiile-cheie a accesului la informaţie, contribuind pentru
integrarea socială a indivizilor. Bibliotecarii sunt cea mai bună
interfaţă între cetăţeni şi informaţie. Dar care este locul bibliotecarului
in societate şi care sunt perspectivele acestei profesiuni în Republica
Moldova?
Savanţii, cercetătorii prin intermediul publicaţiilor în revistele
de specialitate reliefează diverse aspecte despre profesia de
bibliotecar, încurajând şi promovând reprezentanţii acesteia.
Prezentul material reflectă rezultatele unui micro-sondaj pe
marginea viziunilor şi aprecierilor din interior privind profesiunea de
bibliotecar. Cum sunt văzuţi bibliotecarii de către ei însăşi? Este
important să cunoaştem răspunsul la această întrebare, fiindcă un
domeniu profesional este pus la respect, în primul rând, prin oamenii
care îl profesează. Profesiunea poate/trebuie susţinută de către
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
58
decidenţi, fondatori, utilizatori, comunităţi, societate civilă – dar în
primul rând ea este apărată/promovată de către cei care au îmbrăţişato.
Micro-sondajul a avut drept generic „Profesia de bibliotecar în
viziunea bibliotecarului‖, fiind realizat în două biblioteci universitare:
Departamentul Informaţional Biblioteconomic al Universităţii Libere
Internaţionale din Moldova (DIB ULIM) şi Biblioteca Ştiinţifică a
Academiei de Studii Economice din Moldova (BŞ ASEM). Sondajul a
fost efectuat în scopul cunoaşterii atitudinii personalului de bibliotecă
faţă de profesia de bibliotecar, a cauzelor şi motivelor statutului
profesional şi social diminuat, determinării unor perspective.
Perioada de realizare a micro-sondajului: 1–10 mai 2010.
Metodele utilizate în cadrul micro-sondajului: completarea şi
analiza chestionarelor, prelucrarea analitico-sintetică a datelor
statistice, inducţia, deducţia.
În calitate de obiective ale sondajului au fost preconizate:
a stabili care este atitudinea bibliotecarilor faţă de
postul/obligaţiunile deţinute
a reliefa calităţile şi abilităţile bibliotecarului modern, în
viziunea specialiştilor de profil
a răspunde la întrebarea: „Cred bibliotecarii in perspectiva
profesiei pe care o practică?‖
a conchide asupra atitudinii bibliotecarilor faţă de schimbările,
ce au loc în domeniul biblioteconomic.
În calitate de respondenţi ai micro-sondajului au fost implicaţi:
bibliotecari din toate serviciile, manageri superiori şi funcţionali ai
instituţiilor bibliotecare. Astfel, rezultatele acoperă diverse puncte de
vedere ale titularilor posturilor de bibliotecă.
Prima întrebare a chestionarului - „De ce lucraţi în domeniul
biblioteconomic?‖ - a avut drept scop de a afla motivele alegerii
profesiei, ale apartenenţei profesionale şi instituţionale ale
respondenţilor. Au fost contabilizate următoarele date. 16,7% dintre
persoanele chestionate la BŞ ASEM, şi corespunzător 18,75% la DIB,
consideră că activând în acest domeniu poţi acumula cunoştinţe noi,
asigura o dezvoltare intelectuală, deschizând noi orizonturi. 6,25% din
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
59
cadrul DIB şi 22,2% din cadrul BŞ ASEM activează în acest domeniu,
deoarece deţin studii de profil.
Alte motive invocate de către respondenţi, răspunzând la prima
întrebare, sunt:
preferinţe pentru relaţiile directe cu publicul, posibilităţi de
comunicare cu utilizatorii - 16,7% - respondenţi de la BŞ ASEM, 25%
- respondenţi de la DIB
vocaţie profesională - 38,9% - respondenţi de la BŞ ASEM,
50% - respondenţi din cadrul DIB.
Răspunsurile obţinute ne permit să afirmăm, că o mare parte
dintre bibliotecarii chestionaţi îşi îndeplinesc misiunea cu plăcere şi
interes profesional, unii chiar considerând că anume aceasta le este
vocaţia. Aceştia activează în domeniul biblioteconomic invocând
motive convingătoare: în biblioteci există oportunitatea de a acumula
cunoştinţe noi, pentru o dezvoltare intelectuală şi deschidere de noi
orizonturi.
A doua întrebare – ― Sunteţi mulţumit de postul pe care îl
deţineţi? ‖- a acumulat următoarele rezultate:
„Da‖ - 72,3% - respondenţi de la BŞASEM, 87,5% -
respondenţi de la DIB
„Desigur‖ - 16,7% - respondenţi de la BŞ ASEM, 6,25% -
respondenţi din cadrul DIB
„Puţin‖ - 5,5% - respondenţi de la BŞ ASEM, 6,25% -
respondenţi de la DIB
„Nu‖ - doar 5,5% respondenţi din cadrul BŞ ASEM au
menţionat această poziţie a chestionarului.
Putem conchide, că în mare parte personalul profesional şi cel
specializat din bibliotecile cercetate este satisfăcut de postul pe care îl
deţin, de conţinutul şi logistica muncii efectuate.
Următoarea întrebare (a treia) a fost formulată în felul următor:
„Din punctul Dvs. de vedere, profesia de bibliotecar are perspective?‖.
Răspunsurile la această întrebare pot fi prezentate după cum urmează:
„Da‖ - 44,4% - respondenţi de la BŞ ASEM, 62,5% -
respondenţi de la DIB
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
60
„Bineînţeles‖ - 27,8% - respondenţi de la BŞ ASEM, 6,25% -
respondenţi de la DIB
„Nu ştiu‖ - 11,1 - respondenţi de la BŞ ASEM, 25% -
respondenţi de la DIB
„Nu‖ - 16,7% respondenţi din cadrul BŞ ASEM
„Nu au loc schimbări‖ – 6,25% respondenţi din cadrul DIB.
În general, rezultatele sunt îmbucurătoare. Cel mai important
este că însăşi bibliotecarii cred în viitorul lor profesional, deci profesia
va exista şi chiar va evolua, deoarece există oameni devotaţi.
O altă întrebare (a patra) inclusă în chestionar – „Ca să activezi
în domeniul biblioteconomic, este nevoie să ai o formare profesională
de bibliotecă?‖. Cea mai mare parte dintre respondenţi şi-au exprimat
acordul, răspunsurile finale fiind următoarele: 62,5% dintre cei
chestionaţi la DIB şi corespunzător 77,8% de la BŞ ASEM au răspuns
„Da‖; 25% DIB şi 16,7% ASEM - ―Nu‖. 5,5% din numărul
respondenţilor de la BŞ ASEM au bifat poziţia „Desigur‖, iar 6,25%
din cadrul DIB au răspuns ―Nu ştiu‘‘.
Aşadar, cea mai mare parte dintre bibliotecarii chestionaţi
consideră că pentru a activa în domeniul biblioteconomic este necesar
de a avea o formare profesională în biblioteconomie şi ştiinţele
informării. Aici apelăm la cercetarea privind statutul social al
bibliotecarului, întreprinsă de ABRM în anul 2003, care a reliefat
vârsta medie a bibliotecarului din Republica Moldova -42 de ani (1).
Reiese, că numărul personalului profesional de bibliotecă tânăr este în
diminuare, iar în consecinţă cuantumul prea mic de tineri noi intraţi în
biblioteci nu poate susţine schimbarea şi inovarea domeniului. Lipsa
tinerilor calificaţi ca bibliotecari impun bibliotecilor obţinerea de
încadrare a para-profesionalilor. Deci, chiar prezentă orientarea pentru
predominarea personalului profesional de bibliotecă, datele ne
demonstrează că situaţia reală e alta.
Este cert faptul că perspectiva profesiei de bibliotecar depinde în
mare parte de competenţele şi abilităţile bibliotecarului. În acest sens
sunt relevante publicaţiile cercetătorului Lidia Kulikovski, care
pledează pentru introducerea termenului de manager sau management
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
61
performant, acesta fiind un imperativ în sistemul globalizat şi a lumii
competitive din sfera biblioteconomică. Competenţele sunt abilităţi,
cunoştinţe tehnice şi atribute personale, susţine cercetătorul, care
trebuie să stea la baza formării profesionale (8). În sprijinul acestei
poziţii vine şi N. Ţurcan, care menţionează: „Bibliotecarul viitorului
trebuie să aibă abilităţi de comunicare interpersonală, socială şi
tehnologică, să aibă calităţi de lider şi să poată stăpâni noile principii
manageriale‖ (13).
Abilităţile şi capacităţile pe care trebuie să le posede un
bibliotecar sunt abordate şi în publicaţiile Anei Sofroni. Iată dor un
citat: „Profesia de bibliotecar dintotdeauna a presupus la purtătorii ei o
anumită abilitate în ceea ce priveşte informarea cititorilor despre
noutăţile editoriale, achiziţionările recente de carte, baze de date. Prin
intermediul diferitor forme de comunicare bibliotecarul stabileşte
contactul necesar între sine şi utilizator. Calificarea specialistului e
legată de capacitatea lui de a comunica, îndeosebi, când activitatea
bibliotecară este axată pe poziţii profund umaniste.‖ (11, p. 118).
Ce cred respondenţii despre calităţile şi abilităţile pe care trebuie
să le posede bibliotecarul de azi? La această întrebare (cea de-a
cincea) au fost acumulate următoarele răspunsuri.
Personalul din cadrul DIB a enumerat astfel de calităţi:
creativitate, să fie calm, abil, echilibrat, cercetător, corect, un bun
coleg, răbdător, diplomatic, amabil, să posede dragoste pentru cărţi şi
să ştie despre istoria lor, să fie descurcăreţ, citit, erudit, insistent,
modest, educat, perseverent, pedant, conştiincios, să posede un spirit
de observaţie dezvoltat şi o gândire divergentă. 18,75% dintre
respondenţii DIB consideră că bibliotecarul de azi trebuie să fie
„disciplinat‖, 18,75% - „creativ‖, 25% consideră că trebuie să fie
„comunicabil‖, 37,5% - „cult‖ şi „inteligent‖.
Personalul specializat şi profesional de bibliotecă din cadrul BŞ
ASEM a prezentat următoarele răspunsuri: 38,9% consideră că
bibliotecarul de azi trebuie să fie „binevoitor‖, 33,3% - tolerant, cult,
amabil, răbdător, 11,1% - comunicabil, 16,7% - competent.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
62
La întrebarea ‘‖Ce abilităţi trebuie să posede bibliotecarul de
azi‘‘ (a şasea) majoritatea bibliotecarilor din cadrul DIB au răspuns în
felul următor. 56,25% consideră că trebuie să deţină şi să cunoască
tehnologiile informaţionale, iar 37,5% consideră ca bibliotecarul de
azi trebuie să fie abil de a lucra eficient, rapid, posedând spirit creativ,
cunoscând mai multe limbi străine.
Respondenţii din cadrul BŞ ASEM s-au prezentat cu astfel de
răspunsuri la întrebarea de mai sus. 33,3% au menţionat abilitatea de a
cunoaşte limbile străine, însă o mai mare parte dintre ei - 55,6%
consideră că bibliotecarul de azi trebuie să posede abilitaţi ca:
psiholog, pedagog, să cunoască tehnologiile informaţionale şi
domeniul propriu-zis. 5,5% au specificat astfel de abilităţi:
ingeniozitate, punctualitate, atitudine pozitivă, demn de încredere.
5,5% consideră că este nevoie de a poseda abilitatea de a orienta
cititorul pentru informaţia necesară .
Observăm, că părerile respondenţilor au tangenţe comune în
sensul necesităţii de a deţine de către angajaţii bibliotecii cunoştinţe şi
deprinderi privind tehnicile şi tehnologiile informaţionale şi de
comunicare interpersonală.
Întrebarea a şaptea - ‗‗Există, în viziunea Dvs., o diferenţă între
biblioteca de ‗‗ieri‘‘ şi biblioteca de „azi‖?‖ a urmărit scopul de-a afla
dacă bibliotecarii au observat schimbări în evoluţia profesiei care o
deţin, instituţiilor pe care le reprezintă. S-a constatat că 87,5% dintre
angajaţii chestionaţi din cadrul DIB şi 61,1% din cadrul BŞ ASEM au
răspuns „Da‖. 12,5% de respondenţi de la DIB şi 38,9% de la BŞ
ASEM consideră, că diferenţa dintre biblioteca de ‗‗ieri‘‘ şi biblioteca
de ‗‗azi‖ este „foarte mare‖.
Bibliotecarii sunt optimişti şi acceptă faptul, că a avut loc o
oarecare evoluţie în profesie. Însă rezultatele sondajului, efectuat de
către ABRM specifică: „Statul social al unei profesii este în strânsă
legătură cu factorul economic, politic, cultural şi nu în ultimul rând cel
uman. În Republica Moldova se resimte criza acută de specialişti în
domeniul biblioteconomic din cauza remunerării slabe, salariul lor
neacoperind nici 20 la sută din mărimea coşului de consum. Aceasta
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
63
contribuie la componenţa numeric redusă a colectivelor de
bibliotecarii. Nivelul de trai al bibliotecarilor se caracterizează ca fiind
foarte scăzut în comparaţie cu angajaţii din alte ramuri ale economiei
naţionale. Din acest motiv unul din obiectivele majore ale ABRM a
constituit: ridicarea statutului social şi a prestigiului profesiei de
bibliotecar, determinarea semnificaţiei sociale a activităţii
bibliotecarilor, ameliorarea condiţiilor materiale şi sociale. O altă
componentă esenţială profesiei este formarea specialiştilor. Este dificil
de menţinut în bibliotecă specialişti cu un înalt nivel profesional,
cunoscător de limbi străine şi tehnologii moderne, atâta timp cât
salariile sunt mici.‖ (1).
Întrebarea care urmează este de autoapreciere, deoarece însăşi
bibliotecarii vor spune dacă sunt destul de calificaţi şi competenţi.
Analiza răspunsurilor relevă constatarea: personalul din cadrul
bibliotecilor tind mereu spre mai mult, mai bine, spre augmentarea
cunoştinţelor şi deprinderilor. Astfel:
62,5% DIB, au răspuns că ,,Mai au de muncit‘‘; doar 37,5%
DIB, au răspuns „Da‖, sunt destul de calificaţi şi competenţi.
Cei din cadrul Bibliotecii Ştiinţifice a ASEM apreciază mai
aspru bibliotecarii ca ceilalţi deoarece 27,8% au bifat „Nu prea‖ ;
38,9% - „Mai au de muncit‘‘ ;
33,3% au răspuns „Da‖.
Observăm că bibliotecarii se autoapreciază, dar dacă e să ne
amintim cuvintele Claudiei Balaban „Este dificil de menţinut în
bibliotecă specialişti cu un înalt nivel profesional, cunoscător de limbi
străine şi tehnologii moderne, atât timp cât salariile sunt mici.‖
înţelegem că totuşi bibliotecarii mai au de lucrat asupra competenţelor
sale profesionale.
Ultima întrebare urmărea scopul de a afla dacă bibliotecarii
chestionaţi cred în viitorul şi perspectiva profesiei de bibliotecar:
„Sunteţi de acord cu fraza, că într-un viitor apropiat vom deveni
martori ai unor schimbări de esenţă în teoria şi practica
biblioteconomică?‖. Răspunsurile sunt următoarele : 68,75% dintre
respondenţii de la DIB şi 55,5% de la BŞ ASEM au răspuns „Da‖,
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
64
12,5% de la DIB şi 27,8% de la BŞ ASEM - „Desigur‖, 12,5% de la
DIB şi 11,1% de la BŞ ASEM - „Nu ştiu‖. 6,25% dintre respondenţii
din cadrul DIB au venit şi cu alte variante de răspunsuri, de exemplu:
‗‗Nu trebuie să aşteptăm acest viitor apropiat, ci noi trebuie să facem
aceste schimbări‘‘.
Cercetătorii în domeniu afirmă, că bibliotecarii pot fi lideri ai
comunităţii acţionând în toate domeniile vieţii politice interne şi
internaţionale. Ei reprezintă viaţa intelectuală şi culturală a
comunităţii, fiind esenţiali pentru buna dezvoltare a societăţii şi
conştienţi de angajarea publică pe care o cere statutul instituţiei (2, 3,
4, 5). În publicaţiile de specialitate bibliotecarii sunt calificaţi drept
agenţi ai schimbării, exploratori care cartografiază terenul
informaţional, ghizi şi mentori care în loc de probleme văd doar
posibilităţi de dezvoltare (6, 7, 8, 10).
Deci, observăm că bibliotecarul este conceput nu ca un
funcţionar mărunt, ne-important, ci drept un lider ai comunităţii care
va acţiona în toate domeniile vieţii politice interne, agent ai
schimbării, explorator de conţinuturi şi producător de servicii
informaţionale etc.
Desigur, bucură faptul că respondenţii au opinii, în general,
favorabile şi optimiste faţă de profesia de bibliotecar, dar pentru a
ajunge în vârful piramidei este nevoie de foarte multă muncă şi timp.
Referinţe Bibliografice:
1. Balaban, Claudia. Statutul social al bibliotecarului basarabean în pragul
mileniului III. In: Magazin bibliologic. 2000, nr. 1, p. 60 – 62.
2. Corghenci Ludmila. Bibliotecarul şi biblioteca, aspecte ale eficienţei
profesionale. Ch.: Epigraf, 2009. 112 p. ISBN 978-9975-947-83-1.
3. Craia, Sultana. Comunicare între corpul didactic şi bibliotecari. In:
Biblioteca. 2008, nr. 3, p.114-115.
4. Litră, Dorina. Profesia de bibliotecar între misiune şi pasiune. In:
Biblioteca. 2008, nr. 7, p.197-198.
5. Frâncu, Victoria. Profesia de bibliotecar la graniţa dintre spaţiul
bibliotecii şi ciberspaţiu. In: Biblioteca. 2008, nr. 10, p.111-113.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
65
6. Ghinculov, Silvia. Biblioteca este un catalizator al informaţiei şi al
cunoaşterii în societatea contemporană. In: Magazin bibliologic. 2001,
nr. 3, p.10-13.
7. Harea, Gabriela. Profesia de bibliotecar – trecut, prezent şi viitor. In:
Biblioteca. 2008, nr. 5, p. 62-63.
8. Kulikovski, Lidia. Educaţia pe tot parcursul vieţii: bibliotecarii şi
utilizatorii în aceeaşi abordare. In: Biblioteca. 2010 nr.1, p. 14 -15.
9. Niţu, Elena. Bibliotecarul, formator al utilizatorului de Internet. In:
Biblioteca. 2008, nr. 6, p. P.83-84.
10. Rău, Alexe. Vechea/nouă bibliotecă în condiţiile vechii/noii
Globalizări. In: Magazin bibliologic. 2004, nr. 3/4, p.88-92.
11. Sofroni, Ana; Ciocanu, Maria. Comunicarea – factor determinativ în
profesia de bibliotecar. In: Conferinţa ştiinţifică jubiliară: rez.
Comunicărilor. Univ. de stat din Moldova. Ch.,1996, p.118-119.
12. Şuşcov, Andrei. SIBIMOL: tendinţe şi realizări. In: Buletinul ABRM.
2006, nr. 2, p. 21-22.
13. Ţurcan, Nelly. Tranziţia şi probleme de formare biblioteconomică în
Republica Moldova. In: Studii şi cercetări de biblioteconomie şi
jurnalism. Ch., 2000, p. 5-9.
Recenzent: Natalia Cheradi,
Biblioteca Ştiinţifică ASEM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
66
NOUL UTILIZATOR DIB –
ORIENTARE CĂTRE UTILIZATORUL WEB 2.0?
Natalia GHIMPU,
Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM
Abstract: In this article, the author reflect the results of the
study concerning the new users of DIB – the students of the first year,
recently became to be a student of ULIM. The answers of the new
users is a good support for implementation at the university library
the program ” Customer Care for the new users DIB” and for
efficiently informational-librarian serving.
Key-words: information culture, WEB 2.0 user, social network etc.
Cuvinte-cheie: cultura informaţiei, utilizator WEB 2.0, reţele de
socializare.
Departamentul Informaţional Biblioteconomic (DIB) ULIM, în
funcţie de misiunea sa, se orientează prioritar pentru sprijinirea
informaţional-documentară a procesului educaţional universitar, dar
mai ales pentru formarea viitorului specialist ca persoană activă,
deţinătoare a unui nivel vizibil de cultură a informaţiei şi a învăţării
permanente (1).
Oferind comunităţii universitare în acest scop un sistem de
servicii şi produse – programe, proiecte, campanii, pachete
informaţionale etc. – DIB urmăreşte permanent diversificarea şi
inovarea acestora.
Este semnificativ la acest capitol Programul instituţional
complex „Grija pentru Noii Beneficiari‖, iniţiat în anul 2001 ca
impact al Proiectului Tempus-Tacis „Library Training in Moldova‖
(3). Ediţia anului 2010 a urmărit următoarele scopuri: sensibilizarea
noilor beneficiari DIB vizavi de oportunităţile informaţional-
bibliotecare la ULIM, orientarea acestora pentru acceptarea şi
aplicarea prevederii: „Cunoştinţele şi deprinderile, acumulate în aulele
universitare, sunt augmentate/fortificate în spaţiile funcţionale ale
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
67
DIB. Procesul de informare/documentare este parte integrantă a celui
educaţional‖, facilitarea adaptării studenţilor, înscrişi la anul 1 al
ciclului licenţă la specificul comunităţii, atragerea noilor beneficiari ai
DIB, facilitarea orientării acestora în spaţiile funcţionale ale DIB: săli
de lectură silenţioase şi de grup, mediateca, promovarea, cunoaşterea
şi utilizarea raţional/efectivă a resurselor, serviciilor, oferite de către
DIB şi instituţiile sistemului informaţional – biblioteconomic naţional
şi altele (2, p. 1).
Reliefând în calitate de grup-ţintă studenţii nou înscrişi la
universitate, Programul inserează diverse activităţi, orientate pentru
facilitarea adaptării noilor studenţi la specificul lumii academice, a
informaţiei. Este important de a cunoaşte utilizatori, inclusiv noi
înscrişi, pentru o ulterioară servire calitativă şi pertinentă. Iată de ce,
anual, DIB efectuează un sondaj privind potenţialul informaţional al
noilor beneficiari, evident determinând priorităţi şi orientări
instituţionale pentru formarea acestora drept utilizatori „activi‖,
capabili de a se adapta avantajelor şi dezavantajelor Societăţii
Informaţionale şi a Cunoaşterii.
Sondajul a fost realizat în lunile septembrie–octombrie 2010,
fiind intervievaţi 754 de respondenţi – studenţi noi, înscrişi la
facultăţile ULIM, audienţi ai cursului opţional „Bazele culturii
informaţiei‖. Metoda cercetării - anchetarea anonimă, chestionarul
incluzând 6 întrebări.
Întrebările şi analiza/sinteza răspunsurilor urmează în
continuare.
1. Indicaţi instituţiile informaţionale de care beneficiaţi/a-ţi
beneficiat ?
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
68
Astfel, analiza răspunsurilor la prima întrebare ne permite să
conchidem: cele mai solicitate/vizitate biblioteci sunt – bibliotecile
gimnaziale/liceale/şcolare cu 62 %, pe locul doi - bibliotecile
raionale/săteşti cu 16 %, pe locul trei – Biblioteca Municipală ―B. P.
Haşdeu‖ cu 12 %, pe locul patru – biblioteca ASEM cu 5 %, pe locul
cinci – biblioteca UTM cu 2 %. Au mai fost nominalizate şi
biblioteca bisericească, iar 16 intervievaţi au fost beneficiari ai tuturor
categoriilor de biblioteci.
2. Cunoaşteţi/utilizaţi tehnologiile informaţionale ?
Răspunsurile intervievaţilor confirmă cunoaşterea şi utilizarea
de către ei a tehnicilor şi tehnologiilor informaţionale: Internet
(menţionat de 27 % dintre cei intervievaţi), comunicare Skype (25 %),
lucru în Word (17 %), utilizarea diverşilor purtători de informaţie
(CD, DVD, stick - 15 %), elaborare de prezentări în Power Point (9
%), utilizarea programului Excel (7 %). Au mai fost nominalizate
programele Pascal, Access. Deci, noii utilizatori ai DIB sunt pregătiţi
pentru a accesa informaţia pe suport netradiţional, evident fiind
necesare în acest sens unele investiţii de învăţare.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
69
3. Ce modalităţi de comunicare/socializare utilizaţi?
Cel mai utilizat mijloc de comunicare, conform intervievaţilor,
este Skype-ul (menţionat de 34 % dintre studenţii respondenţi),
urmând Odnoklassniki (28 %), e-mail-ul (20 %), Facebook-ul (15 %)
şi Messenger-ul (3 %). Au mai fost nominalizate şi alte modalităţi de
comunicare/socializare precum ar fi: Agent, blog-uri personale, ISQ.
Răspunsurile sunt îmbucurătoare, confirmând prezenţa studenţilor
anului I în reţele de comunicare/socializare. Luând în consideraţie
tendinţa DIB de dezvoltare a utilizatorului WEB 2.0, există
perspective reale pentru formarea utilizatorului nu numai drept
consumator, dar şi producător de conţinuturi.
4. Indicaţi 2 titluri de reviste şi 2 titluri de ziare (titluri concrete).
Răspunsurile la această întrebare sunt prezentate după cum
urmează:
Timpul33%
Jurnal de Chişinău
23%
Flux; 15
Săptămîna
17%Antena; 17
Комсомольская Правдя; 60
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
70
Astfel, 33% dintre respondenţi au nominalizat ziarul „Timpul de
dimineaţă‖, 23% – ziarul „Jurnal de Chişinău‖. Publicaţiile
„Săptămâna‖ şi „Antena‖ au fost nominalizate de 17 % dintre
respondenţi, săptămânalul „Flux: ediţia de vineri‖ de 15 %, iar
„Комсомольская правда‖ - de 6 %. Au mai fost nominalizate şi alte
titluri de periodice, ca: „Magazin istoric‖, „Monitorul
oficial al Republicii Moldova‖, „a‖Mic‖, „Alunelul‖, „Drujba‖,
„Mireasa‖, „Nunta‖, „Aquarelle‖, „Alunelul‖.
Întrebarea a 5-a s-a referit la un studiu concret de caz, studenţii
fiind rugaţi să răspundă la întrebările gen: „Cum procedaţi când aveţi
necesitatea de a concretiza cum se scrie corect denumirea capitalei
Tailandei‖, „Cum procedaţi când aveţi necesitatea de a concretiza
care este cuantumul populaţiei României?‖ etc. Scopul întrebării ţine
de analiza nivelului deprinderilor studenţilor pentru selectarea
operativă a informaţiei factografice.
În cazul dat dispunem de următoarele rezultate. Pe locul întâi se
plasează Internetul cu 51 de studenţi din toţi cei intervievaţi, pe locul
doi – Google cu 41 de studenţi, pe locul trei Wikipedia cu 27 de
studenţi. Cel mai des în astfel de cazuri studenţii apelează la Internet,
Google, Wikipedia, dar mulţi dintre intervievaţi au îmbinat căutarea
on-line cu publicaţiile tradiţionale – dicţionare, enciclopedii.
Ultima întrebare a fost formulată în felul următor: „Care sunt
aşteptările Dvs. din partea bibliotecii universitare?‖. Răspunsurile
obţinute ţin de calitatea resurselor, serviciilor şi produselor, orientarea
pentru o comunicare eficientă, asigurarea unui spaţiu prietenos de
învăţare etc. Iată unele dintre aşteptările, stipulate de către
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
71
respondenţi: colaborare, cooperare; să se ofere informaţia necesară;
să fie asigurat procesul didactic cu materiale necesare; documentare,
liberă exprimare, înţelegere, noi experienţe; informaţie concisă,
calitativă, prietenie (spaţiu prietenos); colaborare plăcută cu
personalul; folosirea pe larg a internetului; sursele de tip tradiţional să
se poată găsi şi în format electronic; mai multă informaţie în formă
tradiţională; personal amabil şi altele.
Impactul sondajului poate fi rezumat după cum urmează:
cunoaşterea noilor utilizatori DIB: interes faţă de bibliotecă,
aprecierea nivelul deţinerii tehnicilor şi tehnologiilor
informaţionale, cunoaşterea fluxului informaţional etc.
fundamentarea practică a cursului „Bazele culturii
informaţionale‖ în funcţie de nivelul deprinderilor noilor
utilizatori
reliefarea aşteptărilor utilizatorilor şi orientarea DIB pentru
realizarea acestora
efectuarea actului de comunicare „DIB – student‖ la etapa de
integrare a acestuia în comunitatea universitară.
Referinţe bibliografice:
1. Codex DIB, Ch.: ULIM, 2007. 89 p. ISBN 978-9975-101-08-0.
2. Corghenci, Ludmila. Program ―Grija pentru Noii Beneficiari‖: ed. 2010.
Ch., 2010. 2 p.
3. Corghenci, Ludmila. Program „Grija pentru Noii Beneficiari‖:
necesitate, orientări şi impact. In: Symposia Professorum.
Biblioteconomie. Informare. Documentare. Dep. Informaţional
Biblioteconomic ULIM. Ch., 2007, p. 77-85.
4. Programul de activitate a DIB: 2010. Ch.:ULIM, 2009. 97 p.
Recenzent: dr. Mihai Cernencu, ULIM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
72
CULTURA INFORMAŢIEI ŞI
ÎNVĂŢAREA PE PARCURSUL ÎNTREGII VIEŢI
Drd. Tatiana-Adriana OPRESCU
Biblioteca Universităţii din Piteşti, România
Abstract: Information literacy is a theoretical and practical
response to the cultural, social and economic developments
associated with the information society. In other words information
literacy, lifelong learning and the information society are not only
inextricably linked, but the very concept of the former flows from the
demands of the latter. In simple terms the impact of the information
society on individuals is to create a requirement for functioning
effectively within it, and that some of the associated capabilities might
be encapsulated in a concept called information literacy.
Key-words: information culture, lifelong learning, information
society, education, ability.
Cuvinte-cheie: cultura informaţiei, învăţarea continuă, societatea
informaţională, educaţie, abilitate.
Realizarea culturii informaţiei nu poate fi văzută doar ca o
dezvoltare sau instruire a capacităţilor, ci necesită a fi recunoscută
drept o schimbare contextuală şi educaţională. Acest deziderat este
exprimat prin ideea de dezvoltare a culturii informaţiei ca "inteligenţă
de căutare" şi nu doar ca rezultat al "încrederii diferenţiate". Astfel,
cultura informaţiei se defineşte ca acţiune ce facilitează accesul la
tehnologia informaţională şi la produsul acestei tehnologii
informaţionale. Accederea României între ţările cu o eficientă cultură
a informaţiei implică nu numai recunoaşterea la nivel naţional a
importanţei culturii informaţiei în societatea informaţională, ci şi
existenţa întregii baze logistice aferente: stocul de programe necesar
pentru această complexă acţiune şi, finalmente, existenţa unei
populaţii educate, informate şi, necesarmente, active. Aplicarea acestei
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
73
experienţe superioare, în contextul larg naţional, implică însă
parcurgerea mai multor etape.
Candy Philip C. citează definiţia propusă de Organizaţia
Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) pentru
învăţarea pe parcursul întregii vieţi, care, ca şi în anul 1972,
desemnează acest proces ca ―un concept important pentru politicile
educaţionale din anii următori, pentru acele ţări dezvoltate sau în curs
de dezvoltare‖ (6). O altă descriere a învăţării pe parcursul întregii
vieţi, ilustrată de Iniţiativa Mondială pentru Învăţarea pe Parcursul
Vieţii (World Initiative on Lifelong Learning - WILL), în anul 1994,
lărgeşte sensul conceptului, în planul educaţiei formale, la toţi factorii
implicaţi fie în producerea, fie în consumul de informaţie, accentuând
însă palierele agenţilor: individual, în comunitate, la nivel naţional şi
la nivel internaţional.
Aflăm, aici, configurat un proces continuu de încredere, căci,
stimulând şi îndemnând persoanele individuale să-şi însuşească toate
cunoştinţele, valorile şi abilităţile, noi avem încrederea că ei le vor
solicita pe tot parcursul vieţii lor şi le vor aplica mereu, cu bucurie, cu
încredere şi cu creativitate, în toate cazurile, momentele şi mediile.
În anul 1996, Organizaţia pentru Cooperarea şi Dezvoltarea
Economică (Organisation for Economic Co-operation and
Development - OECD) a publicat un raport intitulat "Economia bazată
pe cunoştinţe", care întărea ideea pentru învăţătura pe parcursul vieţii,
accentuând faptul că, prin abilitatea de a învăţa, se vor îndeplini
cerinţele tot mai mari, pentru lucrătorii cu abilităţi înalte.
Economia bazată pe cunoştinţe este caracterizată de necesitatea
pentru învăţarea continuă atât a informaţiei codificate, cât şi a
competenţelor de a utiliza această informaţie. Aşa cum accesul la
informaţie devine mai uşor şi mai puţin scump, abilităţile şi
competenţele legate de selectarea şi utilizarea eficientă a informaţiei
devin mai importante. Capacităţile pentru selectarea informaţiei
relevante, modelele de recunoaştere în informaţie, interpretarea şi
decodarea informaţiei, precum şi noutatea învăţării şi eliminarea
vechilor abilităţi reprezintă o cerinţă mereu în creştere (10).
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
74
Afirmaţiile de mai sus confirmă faptul că abilitatea pentru
învăţarea de-a lungul vieţii nu poate fi estimată ca un domeniu al unei
discipline specifice, ci trebuie asociată cu practicile generale de
căutare a informaţiei, fapt ce demonstrează iniţiativa învăţării pe
parcursul întregii vieţi. În plus, Mark Hepworth (8), prin descrierea
persoanei care învaţă pe parcursul vieţii drept o persoană care se poate
educa (pe sine), creează o asociere puternică între acest proces şi a
învăţa cum să înveţi, fapt ce caracterizează cultura informaţiei. De
fapt, conform lui Christine Bruce (2), recunoaşterea învăţării pe
parcursul vieţii ca un scop educaţional a constituit una din forţele
principale de impulsionare a dezvoltării culturii informaţiei, ca
fenomen global.
Perspectiva procesului de a învăţa cum să înveţi, propusă de
Asociaţia Americană a Bibliotecilor (ALA), implică abilitatea de a
localiza, de a realiza, de a evalua şi de a utiliza critic informaţia,
pentru rezolvarea problemei, pentru cercetare, pentru luarea deciziei şi
pentru dezvoltarea profesională continuă. Acest lucru este considerat
ca o componentă vitală pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi,
deoarece dă posibilitate elevilor/studenţilor să-şi dezvolte un cadru
pentru învăţătura independentă şi pentru abilităţile transferabile, ce pot
fi aplicate în noile situaţii şi probleme (11).
Mutch A. (9) sprijină, de asemenea, acest punct de vedere,
explicând cum definim şi interpretăm informaţia care se realizează
alături de preocuparea pentru activităţile de descoperire şi stocare,
asociate cu transmitere, de transferare a cunoştinţelor. Prin aceasta, el
afirmă că procesul interpretării constă în formularea de întrebări, în
procesul de creare de cunoştinţe, în identificarea celui mai bun mod de
accesare şi înmagazinare de date şi în recunoaşterea factorilor - ce
operează atât la nivelul individual, cât şi social - care influenţează
utilizarea datelor. Acest proces evidenţiază elementul reflectiv care
leagă cultura informaţiei cu învăţătura pe parcursul vieţii şi care
implică politicile informaţionale naţionale şi care, desigur, sunt
încadrate în curriculum-ul educaţiei din instituţiile educaţionale şi în
practicile dezvoltării profesionale din toate sectoarele.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
75
Învăţarea
pe durata
întregii
vieţi
Învăţarea
independentă
învăţ
Învăţarea p vieţii Învăţătura pe
În paralel cu perspectiva ALA, ANZIIL (Australian and New
Zealand Institute for Information Literacy) asociază acest concept cu
―cunoaşterea modului cum să înveţi‖ (3) şi ilustrează grafic cum
operează, ca o subcategorie a învăţării independente, care, la rândul ei,
este o subramură a învăţării pe parcursul întregii vieţi (Figura 1).
Fig. 1. Relaţia dintre cultura informaţiei şi învăţarea pe
parcursul întregii vieţi
Definiţia ANZIIL despre învăţarea pe parcursul vieţii a fost
preluată de raportul lui Candy Philip (3) şi acoperă ―toată învăţătura
formală, nonformală şi informală, intenţionată sau neintenţionată, care
se desfăşoară în orice timp de-a lungul vieţii‖ (1). Profilul celui care
învaţă pe parcursul vieţii, promovat de raport, este inclus în
standardele ce ilustrează gradul înalt al combinării dintre acest instruit
şi instruibil şi cultura informaţiei.
Profilul prezintă, în sinteză, următoarele caracteristici (12):
cunoaşterea resurselor majore curente, valabile în cel puţin un
domeniu al studiului
abilitatea de a încadra întrebările de cercetare în cel puţin un
domeniu al studiului
abilitatea de a localiza, evalua, realiza şi utiliza informaţia într-un
şir de contexte
abilitatea de a descoperi informaţia, utilizând o varietate de medii
abilitatea de a decoda informaţia într-o varietate de forme: scrise,
statistice, grafice, hărţi, diagrame, tabele, etc.
evaluarea critică a informaţiei.
Cultura
informaţiei
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
76
ANZIIL mai afirmă că ideile învăţării independente, promovate
de educaţia culturii informaţiei, sunt reflectate în procesul de adoptare
a unei pedagogii constructiviste, care introduce pe cei care studiază în
învăţarea bazată pe problemă şi pe resursă, prin modul de învăţare
experimental. Procesul de învăţare din mediul constructivist se
dezvoltă prin formularea întrebării şi încadrarea problemelor care
accentuează, explicit şi implicit, utilizarea efectivă a informaţiei. Un
punct de vedere similar este promovat de standardele culturii
informaţiei ale Asociaţiei Bibliotecilor de Colegiu şi de Cercetare
(ACRL), confirmat de punctul de vedere al Comisiei Boyer, care
sprijină necesitatea de implicare a perspectivei învăţării pe parcursul
vieţii în cadrul unui mediu de învăţare studenţesc, constând în
―încadrarea unei întrebări specifice sau a unui set de întrebări,
explorarea de cercetare sau creativă, pentru a găsi răspunsuri şi
abilităţile de comunicare, pentru a transfera rezultatele‖ (6).
Extinderea culturii informaţiei ca un proces educaţional este
sprijinită de articolul tipărit de Conferinţa Permanentă a Bibliotecilor
Naţionale şi Universitare (SCONUL - Society of College, National
and University Libraries) (12), care susţine că abilităţile
informaţionale se pot forma prin promovarea culturii informaţiei ca o
necesitate esenţială pentru lărgirea contextului învăţării şi pentru
învăţarea permanentă. SCONUL se axează pe sectorul educaţional,
pentru a accentua preocuparea consumatorilor critici pentru
informaţie, cei care sunt înzestraţi cu capacităţi transferabile apropiate,
necesare confruntării cu schimbările rapide tehnologice şi economice.
Iar aceasta este o temă centrală în raportul lui Candy Philip, în
care devenirea unei persoane iniţiată în cultura informaţiei este
considerată ca o preocupare pe parcursul întregii vieţi, ce ar trebui
estimată în contextul educaţiei formale, care să se adreseze
necesităţilor societăţii în ansamblu. Raportul concluzionează că, în
ciuda dezvoltărilor naţionale în direcţia realizării economiilor
informaţionale şi a societăţilor de studiu, în practică, puţine guverne
naţionale s-au preocupat pentru iniţiative majore educaţionale sau
sociale, care să ducă la adoptarea largă a realizării culturii informaţiei
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
77
sau la evaluarea populaţiei. Majoritatea iniţiativelor tind să fie treptate,
lente şi, în general, se axează pe secţiuni limitate de populaţie, precum
copiii de la şcoală, studenţii de la universităţi, specialiştii din
bibliotecă şi informatică sau aceia care sunt deja angajaţi sau doresc să
intre în cadrul forţei de muncă (6).
Crearea culturii informaţiei şi, pe această cale, a societăţii
informaţionale, au devenit şi în România, de mai multe decenii, un
imperativ naţional pentru integrarea ţării în sistemul european şi în
sistemul global.
Există, în acest moment, premisele pentru demararea unui amplu
proces în acest sens, declanşarea lui depinde numai de promulgarea
legilor educaţiei, dezbătute deja în Parlament. Respectivele legi
conferă explicit prioritate obiectivului formării culturii informaţiei, la
toate nivelurile de şcolaritate.
În acel moment, care este foarte aproape, vor exista şi finanţarea
necesară, şi voinţa politică, şi solicitudinea factorilor educaţionali de
la toate nivelurile de acţiune şi de decizie. Căci, astăzi, nu se mai
îndoieşte nimeni de forţa uriaşă şi decisivă a informaţiei şi a
comunicării în societatea contemporană. Altfel spus, fără informaţie
şi, implicit, fără comunicare, nu pot exista nici educaţie, nici cultură,
nici economie, nici politică, nici democraţie, deci nici stat de drept.
Referinţe bibliografice:
1. ACRL (Association of College and Research Libraries). Information
Literacy Competency Standards for Higher Education. Chicago, 2000
[citat la 27 aug. 2010] Accesibil pe Internet:
http://www.ala.org/ala/mgrps/divs/acrl/standards/standards.pdf.
2. Bruce, Christine. Information Literacy. An international review of
programs and research. Auckland `99 Lianza Conference, 9-12
November 1999, p. 1-9 [citat la 15 august 2010] Accesibil pe Internet:
http://www.lianza.org.nz/ [accesat 15.03.2010]
3. Bundy, Alan (ed.) Australian and New Zealand Information Literacy
Framework principles, standards and practice, 2nd edn. Adelaide:
Australian and New Zealand Institute for Information Literacy, 2004
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
78
(citat la 31 aug. 2010] Accesibil pe Internet:
http://www.library.unisa.edu.au/infoskills/infolit/infolit-2nd-edition.pdf .
4. Bundy, Alan (ed.) Australian and New Zealand Information Literacy
Framework: principles, standards and practice, 2nd edn. Adelaide:
Australian and New Zealand Institute for Information Literacy, 2004
[citat la 31 aug. 2010] Accesibil pe Internet:
http://www.library.unisa.edu.au/infoskills/infolit/infolit-2nd-edition.pdf .
5. Candu, Andy Philip C.; Crebert, Gay; O‘Leary, Jane. Developing
Lifelong Learners through Undergraduate Education, Canberra:
Australian Government Publishimg Service, august 1994 [citat la 31
aug. 2010] Accesibil pe Internet:
http://www.dest.gov.au/NR/rdonlyres/AF55BDE9-B90B-466C-A7C8-
E938D1515C46/3933/94_21.pdf .
6. Candy, Philip C. Information Literacy and Lifelong Learning [citat la 31
aug. 2010] Accesibil pe Internet:
http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.119.5676&rep
=rep1&type=pdf.
7. Candy, Philip C. Information Literacy and Lifelong Learning. p. 1-16
[citata la 31 aug. 2010] Accesibil pe Internet:
http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.119.5676&rep
=rep1&type=pdf.
8. Hepworth, Mark. A study of undergraduate information literacy and
skills: the inclusion of information literacy and skills in the
undergraduate curriculum. 65th IFLA Council and General Conference.
Bangkok. Thailand, 20-28 august, 1999 [citat la 31 aug. 2010] Accesibil
pe Internet: http://archive.ifla.org/IV/ifla65/papers/107-124e.htm;
http://www.eric.ed.gov/PDFS/ED441445.pdf .
9. Mutch, A. Information literacy: an exploration. In: International Journal
of Information Management, 1997, vol. 17, nr 5, p. 377–386 [citat la 15
aug. 2010] Accesibil pe Internet:
http://www.sciencedirect.com/science/journal/02684012.
10. O‘Sullivan, Carmel. Is Information Literacy relevant in the real world?
In: New Library World, 2002, vol. 30, nr 1, p. 7–14 (citat la 12 noiem.
2010] Accesibil pe Internet: http://www.emeraldinsight.com/.
11. Orr, Debbie; Appleton, Margaret; Wallin, Margie. Information literacy
and flexible delivery: creating a conceptual framework ad model. In:
Journal of Academic Librarianship, 2009, vol. 27, nr 6, p. 457-463 [citat
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
79
la 15 aug. 2010] Accesibil pe Internet:
http://develop.lib.tsinghua.edu.cn/infoweb/UploadedFiles/737/11065724
68152.pdf.
12. Sconul (Standing Conference of National and University Libraries).
Information Skills in Higher Education: A SCONUL Position Paper
[citat la 15 aug. 2010] Accesibil pe Internet:
http://www.sconul.ac.uk/groups/information_literacy/papers/Seven_pilla
rs.html.
Recenzent: Ludmila Corghenci, ULIM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
80
FORMAREA CULTURII INFORMAŢIEI
ŞI A ÎNVĂŢĂRII PERMANENTE ÎN BIBLIOTECA
UNIVERSITARĂ
Angela NAGORNAIA
Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM
Abstract: The article is consecrated to the problem of formation
of information’s culture and of teaching students „how to learn on the
range of the entire life”. Contending from the theoretical and
practical point of view concerning the importance of this problem, the
author draws a special attention to the technology of learning and to
the work with information. The material reflects the representative
experience of DIB at this chapter: programs, campaigns, projects etc.
Key-words: information culture, lifelong learning, users.
Cuvinte-cheie: cultura informaţiei, învăţarea permanentă, utilizatori.
Expresia „cultura informaţiei‖ este o noţiune nouă, în proces de
definire, care are multe interpretări şi abordări. Termenii „cultură‖ şi
„informaţie‖, fiecare din ele fiind polisemantic, deţin diverse
semnificaţii. (1, p.10). La părerea noastră, conţinutul relevant al
fenomenului „cultura informaţiei‖, în contextul relaţiilor cu publicul,
este formulat în felul următor: ‖Modul optim de utilizare a semnelor,
datelor, informaţiei şi punerea lor la dispoziţia utilizatorului interesat
pentru soluţionarea sarcinilor teoretice şi practice; mecanismele
perfecţionării mediului tehnic de producere, conservare şi transmitere
a informaţiei; dezvoltarea sistemului de învăţare, de pregătire a
persoanei pentru utilizarea eficientă a instrumentelor de informare şi a
informaţiei‖ (8, p.110; trad. aut.).
Persoana, care posedă cultura informaţiei trebuie să deţină o
serie de competenţe în tehnologia învăţării. Dar pentru ce învăţăm? În
calitate de răspuns la această întrebare putem invoca maxima „Non
scholae, sed vitae discimus‖ – „Nu pentru şcoală, ci pentru viaţă
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
81
învăţăm‖, care de fapt, este sloganul Universităţii Libere
Internaţionale din Moldova.
Tinerii vin la Universitate pentru a căpăta cunoştinţe
fundamentale în viitoarea lor profesie, să înveţe pentru a deveni
persoane active. Aceste cunoştinţe şi aptitudini ei le vor folosi în
practică pe parcursul întregii vieţi. Deaceia este foarte importantă
calitatea învăţării lor la Universitate. În Magna Charta Universitatium
este scris: „Universitatea trebuie să asigure generaţiilor viitoare o
educaţie şi o formare care să le permită să contribuie la respectarea
marilor echilibre ale mediului natural şi ale vieţii‖(6, p. 11) În
contextul aderării Republicii Moldova la Procesul de la Bologna se
pune accentul pe asigurarea calităţii studiilor universitare.
Ce este de fapt învăţarea? Conform Dicţionarului universal al
limbii române - învăţarea este „acţiunea de a însuşi, a asimila o
informaţie şi rezultatul ei – însuşire, învăţătură, studiu‖. În proiectul
Codului Învăţământului este menţionat, că „ … idealul educaţional
constă în formarea integrală a personalităţii din perspectiva
exigenţelor culturale, sociale, economice, politice şi ştiinţifice ale
societăţii democratice‖(2, p. 3).
Învăţarea constă nu doar în acumularea informaţiei ce se referă
la viitoarea profesie sau la perfecţionarea cunoştinţelor profesionale.
Învăţarea înseamnă şi înţelegerea aprofundată a acestei informaţii cu
scopul de a o utiliza în practică. Iată de ce tehnologia învăţării în
instituţiile superioare de învăţământ diferă esenţial de tehnologia
învăţării în cele preuniversitare. Este nevoie, ca studentul, fostul
şcolar, să treacă de la instruirea didactică la învăţarea, pregătirea
individuală. De la el se cere un efort real pentru asimilarea
cunoştinţelor, prin libertatea de acţiune corelată cu responsabilitatea
lui pentru rezultatele muncii (5, P. 118). Studentul în procesul
învăţării trebuie să capete competenţe, sau capacităţi de a acţiona,
aprecia, a soluţiona şi a primi decizii în domeniul ales. Persoana
deţinătoare de diploma universitară, chiar de primul nivel, trebuie să
dea dovadă de o gândire divergentă.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
82
În acest sens un rol aparte revine muncii cu cartea şi cu alte surse
de documentare/informare, integrate în tehnologia învăţării. Aplicarea
acestei tehnologii înseamnă crearea de oportunităţi pentru o educaţie a
capacităţii de studiere (învăţare), a unei atitudini active faţă de cele
studiate şi o însuşire treptată a unor competenţe de învăţare
permanentă, cum ar fi:
a selecta informaţia necesară
a înţelege aprofundat textul (cuvinte, terminologie, construcţie
etc.)
a consulta dicţionarele explicative, enciclopediile şi alte surse de
referinţe, pentru a găsi definiţiile cuvintelor necunoscute şi datelor
necesare
a realiza analiza şi sinteza informaţiei, a găsi ideile principale din
conţinutul documentelor
a aplica cele studiate/învăţate în practică.
Biblioteca universitară, fiind una dintre structurile strategice ale
instituţiei de învăţământ, este nu numai un centru informaţional, dar
şi un centru de învăţare. Biblioteca îşi asumă nu numai rolul de ghid în
mulţimea resurselor informaţionale, ajutând studentul în procesul de
căutare, dar şi un rol de mentor în utilizarea, prelucrarea şi asimilarea
informaţiei găsite. Putem afirma, că biblioteca este un actor direct al
procesului educaţional, contribuind la modernizarea cunoştinţelor şi
amplificarea deprinderilor viitorului specialist.
În cadrul DIB a fost elaborat şi implementat un sistem al
serviciilor de învăţare, care include:
programe de învăţare: de exemplu: „Grija pentru Noii
Beneficiari‖ – program complex de caracter tutorial, destinat
studenţilor anului I de la toate facultăţile, „Utilizatorul nostru –
partenerul nostru‖ – program, care asigură interacţiunea
utilizatorilor cu personalul specializat al DIB în procesul de
formulare a necesităţii informaţionale, de căutare şi selectare a
informaţiei;
curs universitar opţional „Bazele culturii informaţionale”: inclus
în curriculumul universitar pentru I semestru al anului academic şi
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
83
fiind destinat studenţilor anului I, ciclul licenţă, de la toate
facultăţile.
Structura tematică a cursului: prelegeri: „Cultura informaţiei:
abilităţi şi deprinderi indispensabile în condiţiile Societăţii Informaţiei
şi a Cunoaşterii‖; „Sistemul instituţiilor info-bibliotecare din
Republica Moldova: resurse, servicii, acces‖; practicumuri:
„Elaborarea, prezentarea şi citarea referinţelor bibliografice‖,
„OPAC‖, „Baze de date, oferite de către DIB. Pagina WEB ULIM şi a
DIB‖
pachete de alfabetizare documentară: mini-cursuri de felul:
„Cum se conspectează un document‖ (în cadrul cursului sunt
promovate metode de lectură rapidă, modalităţi de analiză şi
sinteză a informaţiei, de conspectare operativă); „Acces liber la
raft: cum cauţi şi găseşti documentul necesar‖; „Ce trebuie să ştii
pentru prima vizită la DIB‖ etc.
pachete de alfabetizare informaţională: oferite în formă de mini-
cursuri, gen : „Cum se lucrează cu catalogul electronic‖,
„Servicii informaţionale on-line, oferite de către DIB‖, „Resurse
WEB‖, „Colecţia e-Books‖ etc.;
campanii informaţional-documentare: de exemplu: ―Campania în
sprijinul Absolventului ULIM‖ – o activitate complexă de
informare, documentare şi consultare, orientată pentru
satisfacerea cerinţelor şi necesităţilor informaţionale, provocate de
perioada de finalizare a studiilor de licenţă şi master (elaborarea,
prezentarea şi susţinerea tezelor de licenţă, a rapoartelor;
susţinerea examenelor de finalizare a ciclului de studii);
Campania „Pentru un Student de nota 10‖ – în cadrul acestei
activităţi este centrată atenţia studenţilor pentru bazele de date de
profil, resursele noi achiziţionate de către DIB etc.
alte proiecte instituţionale ( de ex.: proiect în parteneriat cu
Centrul de Cooperare Internaţională ULIM „Aule Universitare ale
Ambasadelor - centre de cultură şi informare‖ – oferă posibilităţi
de învăţare a limbilor, de cunoaştere a valorilor culturii şi ştiinţei
ţărilor corespunzătoare, inclusiv prin constituirea colecţiilor
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
84
speciale ale documentelor intrate prin sprijinul ambasadelor
etc.(3).
Activitatea cotidiană a bibliotecarilor în procesul de servire a
studenţilor în spaţiile DIB se axează pe lucrul individual cu fiecare
utilizator. Tehnologia învăţării la universitate, după cum a fost
menţionat mai sus, presupune deprinderi şi capacităţi de gestionare
eficientă a informaţiei. Rolul bibliotecarului este foarte important în
acest sens, contribuind la formarea unui viitor specialist competent.
Cel din urmă în mod obligatoriu trebuie să fie o persoană bine
informată, demonstrând că poate inova şi transpune cunoştinţele pe
tărâmul profesional.
Bibliotecarul comunică cu studenţii individual zi de zi, ceia ce
profesorul nu poate să-şi permită în condiţiile unui proces organizat de
studiu. Răspunsul la multe întrebări, multe neînţelegeri, provocate în
aulele universitare, este căutat în spaţiul funcţional al bibliotecii.
Menţionăm un aspect foarte important, pentru care optează în
mod deosebit consultanţii-specialişti ai Sălii Polivalente de Lectură nr.
2. Evaluând procesul de utilizare a resurselor documentare de către
studenţi, a fost constatat unul dintre motivele apelării limitate la
câteva documente, necesare şi utile procesului de studiu. Este vorba
despre prevalarea în conţinutul documentelor a cuvintelor şi
termenilor necunoscuţi, neînţeleşi iniţial de către utilizatori. Alăturând
acestor documente dicţionarele explicative şi alte publicaţii de
referinţe, promovând tehnologia consultării acestora, studenţii au
devenit mai receptivi, mai deschişi utilizării diverselor resurse
documentare.
Contează mult, la părerea noastră, implicarea bibliotecarilor
pentru formarea vocabularului de cultură generală (aspect foarte
important pentru românii basarabeni), vocabularului profesional
(acesta oglindind deschiderea studentului pentru profesia îmbrăţişată),
deprinderilor de lectură a textului şi de documentare etc.
Programele, campaniile şi proiectele DIB, dar mai ales
activitatea cotidiană a specialiştilor în spaţiile funcţionale, contribuie
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
85
la conştientizarea importanţei deţinerii culturii informaţiei drept suport
indispensabil învăţării permanente.
Referinţe bibliografice:
1. Chante, Alain, Lavergne de, Chaterine Expresia „cultura informaţiei‖:
relevanţă şi probleme. In: Biblio Polis (ed. spec. „Cultura informaţiei‖).
2010, nr.5, p.10-19.
2. Codul Învăţământului. Proiect. In: Moldova suverană. 2008, 9 oct., p. 3-
4.
3. Corghenci L. Biblioteca – centru de învăţare permanentă. In: Libraria
(Târgu-Mureş). 2010, anuar 9, p. 17-24.
4. Digodi, I. Biblioteca utilizatorului. Experienţe ale instituţiilor
informaţionale din SUA, Suedia, Marea Britanie. In: Symposia
Profesorum. Seria Biblioteconomie. Informare. Documentare.
Materialele ses. şt. din 26-27 apr. 2002. Ch.:ULIM, 2002, P. 8-12.
5. Floander, I.; Zidaru, M.; Tănase, O.C. Pedagogia învăţământului
superior. Constanţa: Tomiş, 2006. 148 p. ISBN 978-973-87876-2-9.
6. Magna Charta Universitatium. Bologna. Adopt. la 18 sept. 1988. In:
Obiective Bologna: Proces de implementare. Ch., 2008. 267 p.
7. Programul „Biblioteca utilizatorului‖. In: Codex DIB. Ch.: ULIM, 2007,
p. 46.
8. Кравец В.А.; Кухаренко В.Н. Вопросы формирования
информационной культуры. In: Biblio Polis (ed. spec. „Cultura
informaţiei‖). 2010, nr.5, p.110 -113.
Recenzent: dr. Svetlana Rusnac, ULIM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
86
DISEMINAREA INFORMAŢIEI DESPRE RESURSELE,
SERVICIILE ŞI PRODUSELE DIB
PRIN INTERMEDIUL REŢELELOR SOCIALE
Victoria MOŞNEAGA, Sergiu BURAC
Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM
Abstract: With the advent of social networking across from the
library are opened new horizons and new opportunities to diversify
the services offered by the library. Social networks can help librarians
to improve the social visibility of libraries, to promote services and
activities, to communicate with users. The most common social
networks are used for advertising, marketing, interaction with users,
the dissemination of news. Development of tools used by social
networks offer libraries opportunities to communicate with users
directly, quickly and efficiently, the effect being to improve library
services.
This article is reproduced in need and the opportunities offered
by social networks at the DIB, and discussed methods and results
of their implementation for the promotion and diversification of
services provided by DIB ULIM.
Key-words: social networks, web 2.0, electronic libraries, electronic
recourses, DIB products.
Cuvinte-cheie: reţele sociale, web 2.0, biblioteci electronice, resurse
electronice, produse DIB.
În societatea contemporană, biblioteca este o instituţie de o
importanţă strategică prin asigurarea accesului la informaţie de orice
tip şi satisfacerea necesităţilor informaţionale de comunicare şi
documentare. Activitatea acesteia este centrată în prezent pe om, pe
utilizator cu necesităţi specifice de documentare, informare,
comunicare.
Omul este o fiinţă complexă, iar nevoia de a comunica, de a
transmite sau de a primi semnale, mesaje (informaţii, idei, sentimente)
este o trăsătură fundamentală a sa, definindu-i viaţa, coordonând
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
87
acţiunile, organizarea socială şi condiţionând întreaga evoluţie.
Evoluţia culturii şi a civilizaţiei, a omului însuşi, ca fiinţă superioară,
este legată implicit de evoluţia procesului de comunicare, de
multiplicare şi diversificare a modurilor şi mijloacelor de comunicare.
Schimbările din domeniul tehnologiilor informaţionale a pus
omul în faţa altui tip de comunicare, şi anume - comunicarea
electronică. Progresul tehnologic a adus schimbări enorme care sunt în
cerere mare şi continuă să exercite o influenţă puternică asupra
accesului, recuperării şi difuzării de informaţii. Spaţiul virtual este o
dovadă a creşterii vitezei informaţiei sau a modului în care trăim şi
percepem realitatea. Iar reţelele de socializare (comunităţile virtuale)
nu fac altceva decât să înlesnească accesul la informaţii.
Utilizarea reţelelor de socializare satisface şi nevoia de a scăpa
de sub presiunea cotidianului, de a evada şi de a găsi refugiu într-o
lume virtuală. Pe de altă parte, caracterul interactiv al reţelelor de
socializare, forma grafică, cromatica au un rol important, fiind
atractiv, incitant. Implementarea acestor reţele sociale constituie
un mare pas în dezvoltarea civilizaţiei moderne, caracterizată prin
creşterea rolului de informaţii şi cunoştinţe.
O reţea de socializare este, în general vorbind, o reţea de
persoane cu scopuri, interese sau preocupări comune, cum ar fi o reţea
de studenţi, politicieni, dintr-un domeniu de activitate. Uneori reţelele
de socializare din web mai sunt numite şi „reţele sociale‖,
deschizând noi orizonturi în domeniul comunicării şi orientând-o spre
diversitate (4, p. 21-30).
În ultimii ani însă, printr-o reţea socială se înţelege deseori şi o
reţea informaţională de utilizatori Internet, bazată pe anumite situri
web la care utilizatorii se pot înscrie şi interacţiona cu alţi utilizatori,
deja înscrişi. Aceste reţele sociale fac parte din fenomenul relativ nou,
global, numit Web 2.0, care desemnează noi căi de a implementa şi de
a exploata posibilităţile organizatorice ale webului. Astfel, membrii
unei reţele sociale sunt legaţi între ei în mod informal, fără obligaţii,
dar de obicei contribuie activ la colectarea şi răspândirea informaţiilor
pe întregul glob prin intermediul webului. S-ar putea echivala
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
88
denumirea unei astfel de reţele (informaţionale) de utilizatori cu „reţea
internetică de utilizatori‖.
Activitatea DIB a fost profund modelată în funcţie de
schimbările tehnologiilor de informare şi comunicare. Vom argumenta
cele menţionate reliefând doar un singur aspect – lărgirea prezenţei
DIB în reţelele sociale, prin intermediul cărora putem obţine un efect
mai profund, mai eficient şi mai rapid asupra utilizatorilor noştri reali
sau potenţiali.
Anul 2010 este semnificativ în acest sens, deoarece au fost
înregistrate şi create paginile DIB în cadrul unor Internet-proiecte
recunoscute în lume.
Flickr este un proiect online
ce permite stocarea de imagini în
mod gratuit şi publicarea acestora pe
Internet, unde fiecare utilizator
poate crea un album foto cu imagini.
Datorită acestei oportunităţi
DIB a devenit mai transparent,
activitatea acestuia, precum şi resursele/serviciile fiind disponibile
pentru o mai mare parte de utilizatori, aceştia având posibilitatea de a
se implica nu numai în calitate de consumatori, dar şi ca producători
de conţinuturi.
Deci, utilizatorul DIB este implicat prin intermediul noilor
tehnologii în procesul de dezvoltare a resurselor (meniu „Achiziţii‖ pe
site-ul DIB), în elaborarea programelor de formare profesională a
bibliotecarilor ULIM, a programelor şi conceptelor de prestare a
serviciilor informaţional-bibliotecare.
Această transformare a utilizatorului DIB, care este benefică
pentru comunitatea universitară, este realizată şi prin intermediul a
două bloguri instituţionale.
Blogul de Biblioteconomie si Ştiinţe ale Informării (1) este creat
pentru a adăuga toate
tipurile de informaţii
actuale şi viitoare, care
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
89
sunt puse la dispoziţia utilizatorilor. Prin intermediul blogului este
oferită posibilitatea de a comenta şi de a expune opinia privind:
prestaţia şi performanţele profesionale ale oamenilor DIB, dezvoltarea
resurselor documentare, calitatea şi impactul serviciilor şi produselor
create şi oferite de DIB, participarea la reuniunile profesionale (cu şi
fără comunicări), la activităţile culturale şi promoţionale.
Blogul e-Professio (2) este elaborat şi promovat în scopul
sprijinirii procesului de formare profesională continuă a bibliotecarilor
ULIM, precum şi
diseminării informaţiei
privind realizarea
conceptului ―DIB – instituţie care învaţă‖. Prin intermediul
blogului vizitatorii pot efectua comentarii privind orice publicaţie,
activitate sau noutate, care influenţează procesul de modernizare şi
actualizare a cunoştinţelor/deprinderilor profesionale. Blogul este un
suport esenţial pentru formarea profesională continuă la locul de
muncă, precum şi pentru auto-formare.
Prezenţa DIB pe site-ul Slideshare asigură posibilitatea de a
oferi operativ comunităţii profesionale şi celei servite rezultatele
cercetărilor, studiilor efectuate de către bibliotecari, a materialelor
reuniunilor informaţional-bibliotecare. Este vorba atât despre
reuniunile organizate sub egida DIB (de exemplu, Symposia
Investigatio Bibliotheca etc.), cât şi despre integralele extra-ULIM, la
care au participat bibliotecarii DIB cu comunicări. Important, că
aceste materiale pot fi comentate de un cerc larg de specialişti,
favorizând discuţii şi comentarii profesionale utile.
Accesul la aceste reţele sociale este asigurat prin intermediul
site-ului DIB, fiind create „banere‖ speciale.
Prezenţa DIB în reţelele sociale este un rezultat al implementării
conceptelor „Biblioteca 2.0‖, „Utilizator DIB – Utilizator 2.0‖, care
centrează activitatea pe utilizatori, implicându-i în crearea şi
diversificarea serviciilor reale şi virtuale.
Cercetarea efectuată asupra prezenţei DIB în reţelele sociale ne
permite să reliefăm următoarele avantaje: diversificarea modalităţilor
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
90
de promovare a imaginii instituţiei; promovarea şi cunoaşterea
eficientă a serviciilor/produselor DIB în comunitatea servită şi în afara
acesteia; crearea de noi servicii şi diversificarea lor, amplificând
relevanţa acestora graţie statutului de participanţi al utilizatorilor în
dezvoltarea resurselor/serviciilor/produselor; atragerea noilor
utilizatori şi augmentarea interacţiunii cu aceştia, atribuirea pentru ei a
rolului de parteneri în procesul de creare a conţinuturilor
informaţional-bibliotecare; îmbunătăţirea feedback-lui.
Referinţe bibliografice:
1. Blog de Biblioteconomie şi Ştiinţe ale Informării [citat la 12.05.2011]
Accesibil pe Internet: dib.ulim.md.
2. e-Professio: blog profesional [citat la 12.05.2011] Accesibil pe Internet:
e-professio.ulim.md.
3. http://www.slideshare.net/Dib_ulim/presentations
4. Osoianu, Vera. Biblioteca în căutarea identităţii. Ch., 2010. 116 p.
5. Osoianu, Vera. Biblioteca şi comunitatea: tangenţe în spaţiul virtual. In:
Biblio Polis. 2010, nr. 3, p. 22-30.
6. www.flickr.com/photos/55523218@N02.
Recenzent: MA, Zinaida Sochircă, ULIM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
91
PROMOVAREA PUBLICAŢIILOR INSTITUŢIONALE
ŞI DE AUTOR ÎN SPAŢIUL BIBLIOGRAFIC VIRTUAL
Tatiana PANAGHIU,
Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM
Abstract: This article reflect the process of improving of the
virtual bibliographical space at DIB ULIM, in idea to promote the
scientifically institutional publications and the author. Is talking about
register this publications in Open Bibliographic Data Guide:
international electronic catalog with open access. OBDG reflect the
publication via diversity elements of bibliographical identification:
bibliographical description, annotations, ISBN or ISSN. The catalog
also permit registration of the extracts and links to the web pages,
institutional and personal blogs.
Key-words: virtual bibliographical space, Open Bibliographic Data
Guide, Open Library, institutional publications and the author.
Cuvinte–cheie: spaţiu bibliografic virtual, Open Bibliographic Data
Guide, Open Library, publicaţii instituţionale şi de autor.
În era tehnologiilor informaţionale, când Internetul ocupă tot
mai mult loc în viaţa şi activitatea de cunoaştere a omului e inevitabilă
o adaptare a activităţii biblioteconomice şi bibliografice la rigorile
actuale ale timpului.
Crearea/integrarea în spaţiul bibliografic virtual este şansa
bibliotecilor de a fi în pas cu timpul. Cred că o carte în format
tradiţional nu-şi va pierde nicicând din importanţă, doar că e nevoie de
o integrare activă a acesteia în spaţiul virtual. Cel din urmă nu exclude
cartea, ci o poate completa şi promova, fiind valorificat iscusit.
Orientarea pentru diversificarea serviciilor info-bibliotecare,
utilizând tehnici şi tehnologii noi, este una dintre cele prioritare pentru
Departamentul Informaţional Biblioteconomic (1, 3). În acest sens
anul 2010 este relevant prin integrarea DIB în catalogul Open
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
92
Bibliographic Data Guide, identificând prin acesta publicaţiile
instituţionale şi de autor, editate în cadrul ULIM.
Este vorba despre impactul şedinţei din noiembrie 2010 a
Clubului Bibliografilor, în cadrul căreia a fost prezentată experienţa
bibliografică inedită a Bibliotecii Municipale „B.P. Haşdeu‖:
reflectarea în Open Bibliographic Data Guide a publicaţiilor
bibliotecii.
Reflectarea publicaţiilor instituţionale şi de autor în acest ghid
este o pârghie de promovare eficientă, în acelaşi timp contribuind şi la
amplificarea imaginii instituţiei. Iată de ce preluarea acestei
experienţe, evident în funcţie de specificul universitar, este
considerată o realizare deosebită a anului, deja apreciată de către
utilizatori. Menţionăm sprijinul consultativ al Bibliotecii Municipale
„B.P.Hasdeu‖, în persoana directorului CID „Chişinău‖ L. Pânzaru.
Open Bibliographic Data Guide este un catalog electronic
internaţional, gratuit, cu acces liber, în care pot fi înregistrate
publicaţii, pot fi efectuate descrieri bibliografice, adnotări, introduce
extrase, realizate link-uri la pagini WEB etc.
Accesul catalogului poate fi efectuat la adresa: http://obd.jisc.ac.uk.
Pentru asigurarea utilizării/prezenţei DIB în catalog au fost
efectuate următoarele acţiuni:
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
93
statut de utilizator: accesarea extensiei „Open library‖ în scopul
utilizării catalogului (selectarea informaţiei după titluri, vedete
de subiect, autori).
statut de participant la crearea catalogului:
obţinerea autorizaţiei pentru a înregistra în catalog resursele
documentare: a se vedea poziţiile corespunzătoare de pe pagina
„Open Library‖ (login, parolă – partea dreaptă sus)
deschiderea fişei de înregistrare: prin tastarea din meniu a
opţiunii „Add a book‖. Fişa de înregistrare oferă pentru
completarea obligatorie 5 câmpuri: titlu, autor, autor colectiv
(editor), anul publicării şi un număr de identificare (ISBN,
ISSN, ISMN). Informaţia introdusă este salvată prin intermediul
butonului corespunzător, pas care asigură accesul la următoarea
pagină:
introducerea informaţiei în următoarea fişă cu opţiunile: locul
publicării, cuprinsul cărţii, date adăugătoare la menţiune, limba
în care este editată publicaţia, paginaţia, tipul de publicaţie şi
alte elemente de identificare. Fişa oferă posibilitatea de a
înregistra coperta scanată a publicaţiei. La fel, aici sunt prezente
opţiunile: „What‘s about?‖, „Add exceprts‖, „Links‖
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
94
La tastarea opţiunii „What‘s about?‖ se deschide o fişă
adăugătoare cu câmpul, în care este posibil de a descrie conţinutul
publicaţiei (elaborarea descrierii bibliografice, adnotării, rezumatului
etc. - la latitudinea celor, ce înregistrează publicaţia). Fişa de lucru
conţine, la fel, câmpuri pentru înscrierea vedetelor de subiect generale
şi grupate după categorii: persoane, localităţi, perioade de timp.
Opţiunea „Add excerpts” oferă posibilitatea de a înregistra
citate, extrase din publicaţie cu indicarea paginaţiei. De asemenea,
este prezent câmpul, în care este posibil de a crea notiţe, acestea
prezentând răspunsul la întrebarea: de ce anume acest citat?
Prin opţiunea „Links‖ sunt realizate link-uri cu diverse pagini
WEB, blog-uri, unde această publicaţie este prezentă: descrierea
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
95
biblio- grafică, text
integral, coperta ori pagini
scanate. Astfel, utilizatorul
bazei de date va avea acces
la informaţia despre
publicaţie de pe alte sit-uri
şi la textul integral (dacă el
este plasat pe unul din
aceste sit-uri).
În final, toate fişele fiind completate, informaţia este salvată
prin opţiunea „Save‖.
Astfel, este creată o înregistrare integră a publicaţiei
instituţionale ori de autor în Open Bibliographic Data Guide, aceasta
fiind accesibilă tuturor utilizatorilor din Internet. De exemplu:
Înregistrarea resurselor în Open Bibliographic Data Guide oferă
următoarele avantaje:
promovarea, asigurarea prezenţei lucrărilor instituţionale şi de
autor în reţeaua globală (prin elementele de identificare: autor,
ISBN, editor ş.a.)
amplificarea imaginii instituţiei (deţinerea unui suport
convingător pentru fidelizarea autorilor/universitarilor)
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
96
utilizarea eficientă a pârghiilor/produselor informaţionale ale
bibliotecii, cum ar fi: pagina WEB, blog-urile instituţionale şi
personale, expoziţiile virtuale şi altele
diseminarea informaţiei despre resursele info-documentare
ULIM (inclusiv şi a conţinutului acestora) în reţeaua globală.
În calitate de perspectivă menţionăm tendinţa DIB de a amplifica
prezenţa în spaţiul bibliografic virtual, aderând la alte baze de date şi
cataloage internaţionale (2, 4).
Referinţe bibliografice:
1. Conceptul educaţional al Universităţii Libere Internaţionale din
Moldova. Ch.: ULIM, 2007. 232 p. ISBN 978-9975-101-10-3.
2. Direcţii strategice de activitate 2006-2010. Dep. Informaţional
Biblioteconomic ULIM. Ch., 2006. 24 p.
3. Raport privind activitatea ştiinţifică la Departamentul Informaţional
Biblioteconomic în anul calendaristic 2010. Ch., 2010. 34 p.
4. Strategia de dezvoltare ULIM pentru anii 2009-2014: aprob. la şedinţa
lărgită a Senatului din 29.01.2009 [citat la 11 mai 2011] Accesibil pe
Internet: http://www.ulim.md/strategia-ulim.
Recenzent: dr. Mihai Cernencu, ULIM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
97
INDEX TRANSLATIONUM –
REPERTORIU BIBLIOGRAFIC MONDIAL DE TRADUCERI
ÎN SPRIJINUL INFORMĂRII ŞI CERCETĂRII
Valentina CHITOROAGĂ,
Camera Naţională a Cărţii
Ludmila CORGHENCI,
Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM
„Gândirea comună europeană este opera colosală a traducătorilor.
Fără traducători nu ar exista Europa, nu ar exista literatura
mondială. Fără traducători eu nu l-aş fi citit pe Cervantes, iar
dumneavoastră pe Kafka. Traducătorii sunt de o mie de ori mai
importanţi decât deputaţii din Parlamentul European.”
(Milán Kundera)
Abstract: Databases Translationum is a essential support for
information and research process. Because Translationum is
dedicated to researchers, translators, publishers, librarians and other
category of users, the database offer the possibility of selection of the
information concerning the translated works in about 150 countries,
depending by criteria: the name of the author or translator, the origin
of the country, the language of the original work etc.
Key-words: Index Translationum, bibliographical repertory,
translations
Cuvinte-cheie: Index translationum, repertoriu bibliografic, traduceri
Resursele bibliografice, create la nivel local, naţional ori
internaţional, constituie fundamente importante pentru procesul de
informare, documentare, cunoaştere. Acestea pot fi universale ori
tematice, pot reflecta fluxul documentar în funcţie de genul acestora,
limba ori locul editării etc.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
98
O resursă unicat este repertoriul bibliografic internaţional
Index Translationum. Este vorba despre bibliografia mondială de
traduceri, elaborată sub egida UNESCO.
Scopul prezentului material: a promova repertoriul
internaţional, a contribui la utilizarea acestuia de către factorii
interesaţi, precum şi de a reliefa prezenţa Republicii Moldova prin
intermediul informaţiilor bibliografice asupra traducerilor.
Repere istorice
Index Traslationum ca repertoriu bibliografic a fost constituit
şi dezvoltat sub patronatul UNESCO, graţie necesităţilor culturale şi
informaţionale:
anul 1932 – anul constituirii (sub egida Ligii Naţiunilor –
Societe des Nations, constituită în iunie 1919 urmare a
Tratatului de la Versailles; după anul 1945 – funcţiile acestei
organizaţii fiind preluate de ONU)
anii 1932-1940: Index Translationum era editat ca buletin
trimestrial, prezentând iniţial informaţia bibliografică asupra
traducerilor din 6 ţări: Germania, Spania, Franţa, Italia, Marea
Britanie, SUA; în anul1940 reflecta informaţia din 14 ţări
reluarea noii serii a repertoriului – în anul 1948, drept urmare a
recomandării Conferinţei miniştrilor Educaţiei a ţărilor aliate
din 28 iunie 1945, Londra
anii 1948-1979: Index Translationum era editat ca anuar, în
format tradiţional, în total fiind editate 39 de volume. Câteva
date statistice pentru această perioadă:
Anul Cantitatea datelor Număr ţări reflectate
1948 8 570 descrieri bibliografice Informaţii asupra
traducerilor editate în 26
de ţări
1979 60 573 descrieri
bibliografice
Informaţii asupra
traducerilor editate în 56
de ţări
1979 – prezent: repertoriul este ţinut şi editat în format
electronic: CD - ediţie anuală. În prezent este asigurat accesul
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
99
gratuit al cercetătorilor la baza de date Index Translationum –
www.unesco.org/xtrans (limbile de prezentare a bazei de date:
engleza, franceza şi spaniola).
www.unesco.org/culture/xtrans
• prima pagină
Pentru cine este destinat şi în ce scopuri este utilizat repertoriul
bibliografic internaţional? Index Translationum are drept grup ţintă
bibliotecari, cercetători, editori, documentarişti, traducători, fiind util
şi pentru alte categorii socio-profesionale, interesaţi asupra
traducerilor operelor. Acesta oferă răspuns la întrebări gen: A fost
efectuată traducerea operei autorului concret? În care limbă şi de către
cine a fost efectuată traducerea? Unde a fost editată traducerea?
Index Translationum oferă şi posibilitatea efectuării/vizualizării
rezultatelor contabilizărilor statistice, gen top-uri: Care este cel mai
„tradus‖ autor? Care este ţara cu cele mai multe traduceri editate?
Care este cea mai „tradusă‖ lucrare? şi altele.
Astfel, conform datelor Index Translationum, topul celor „mai
traduşi autori‖ este prezentat în felul următor: pe primul loc se află
Agatha Christie, urmând Jules Verne, William Shakespeare etc. În
Top se mai găsesc: Danielle Steele, creatorii de poveşti Hans
Christian Andersen şi fraţii Grimm, Stephen King şi Isaac Asimov.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
100
Conţinutul Index Translationum: În prezent Index Traslationum
include mai mult de 2 000 000 de înregistrări bibliografice asupra
lucrărilor traduse şi editate în 150 de ţări, primele reprezentând toate
domeniile: agricultură, arhitectură, drept, economie, educaţie,
management, medicină, literatură etc. Sunt reflectate circa 462 302
nume de autori, 1 100 limbi în care sunt traduse lucrările. Anual baza
de date este înnoită cu circa 100 000 de înregistrări. Baza de date nu
reflectă informaţia privind traducerile contribuţiilor din culegeri,
publicaţii periodice şi continue, brevetelor, broşurilor.
Fiecare înregistrare include numele autorului, titlul lucrării
traduse, numele traducătorului şi editorului, anul ediţiei traducerii şi
alte date.
E de reţinut, că toate înregistrările bibliografice sunt prezentate
în Index Translationum prin caractere latine, indiferent de caracterele
originale ale lucrărilor. În acest scop sunt aplicate standardele
internaţionale de transliteraţie. Utilizatorilor bazei de date li se oferă
informaţia necesară privind normele de transliteraţie (a se vedea
meniul „Normes de translitteration‖).
Cum se efectuează cercetarea? Cercetarea poate fi efectuată în
funcţie de diverse criterii: numele autorului, limba originală,
denumirea ţării, numele traducătorului etc. În acest scop este utilizat
meniul „Cercetare bibliografică‖ (Recherche bibliographiqie), fiind
necesar de a completa poziţia corespunzătoare a chestionarului: Cum se efectuează cercetarea?
• D
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
101
Prezenţa Republicii Moldova în repertoriul bibliografic internaţional
„Index Translationum”: Informaţia privind toate lucrările traduse şi
editate pe teritoriul Republicii Moldova sunt reflectate în Index
Translationum din anul 1995. Conform deciziei din 2 februarie 1995 a
Departamentului Edituri, Poligrafie şi Comerţul cu Cărţi din
Republica Moldova, responsabilitatea privind colectarea şi
transmiterea informaţiei asupra traducerilor, editate în Republica
Moldova, revine Camerei Naţionale a Cărţii. Anual Camera Naţională
a Cărţii transmite secţiuni Index Translationum a UNESCO informaţia
corespunzătoare, ea fiind unicul deţinător al ediţiilor anuale în format
CD a bazei de date. Câteva informaţii statistice asupra acestei
activităţi:
Anul Număr înregistrări bibliografice
transmise de CNC
1995 150
2000 300
2005 300
2009 600
2010 600
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
102
Fiecare lucrare tradusă şi editată în Republica Moldova, este
identificată bibliografic de către Camera Naţională a Cărţii după cum
urmează:
Autain, Clémentine : Macho pe înţelesul fratelui meu
[Mol] /Georgeta Barbu-Anghel / Chişinău : Cartier, 2009
(Combinatul Poligr.). 84 p. – (Colecţia "Verde").
FR : Les Machos expliqués à mon frère.
Morel, Fabienne ; Bizouerne, Gilles : Poveştile
Cenuşăresei istorisite în lumea întreagă [Mol] / Andreea Trincă
/ Chişinău : Cartier, 2009 (Tipogr. "Bons Offices" SRL).
94 p. : il. color. – (Înconjurul lumii cu o poveste)(Cartier
codobelc).
FR : Les histoires de Cendrillion racontées dans le
monde.
Repertoriul bibliografic internaţional Index Translationum oferă
avantaje utilizatorilor, asigurând selectarea operativă şi
multiaspectuală a informaţiei asupra traducerilor editate în diferite ţări,
în final sprijinind (şi economisind) munca cercetătorilor şi altor
categorii interesate.
Referinţe bibliografice:
1. www.unesco.org/xtrans
2. www.bookchamber.md
Recenzent: dr. Ana Guţu, ULIM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
103
AUTORII MATERIALELOR, INCLUSE ÎN
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA, EDIŢIA 2011
Burac, Sergiu – inginer tehnician, DIB ULIM
Cerneauscaite, Irina: bibliotecar, DIB ULIM
Chitoroagă, Valentina: director, Camera Naţioanlă a Cărţii
Corghenci, Ludmila: director adjunct, DIB ULIM
Costin, Ludmila: preşedinte al Asociaţiei Bibliotecarilor din
Republica Moldova, director al Bibliotecii Republicane Ştiinţifice
Agricole a Universităţii Agrare de Stat
Dew, Stephen H. – PhD Collections & Scholarly Resources
Coordinator of University Libraries of North Carolina at Greensboro,
USA
Ghimpu, Natalia – şef serviciu Informare Bibliografică şi
Documentară, ULIM
Levinţa, Tatiana - şef serviciu Dezvoltarea şi Prelucrarea Analitico-
Sintetică a Resurselor Documentare şi Informaţionale, DIB ULIM
Moşneaga, Victoria – bibliograf, serviciul Informare Bibliografică şi
Documentară ULIM
Nagornaia, Angela - şef oficiu Sala Polivalentă de Lectură nr. 2,
DIB ULIM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
104
Oprescu, Tatiana-Adriana - doctorand, şef Birou Dezvoltarea
Colecţiilor, Biblioteca Universităţii din Piteşti, România
Panaghiu, Tatiana - şef oficiu Prelucrarea Analitico-Sintetică a
Resurselor Documentare şi Informaţionale, DIB ULIM
Sochircă, Zinaida - magistru, director general, DIB ULIM
Ţurcan, Elena – şef oficiu, Sala de Lectură nr. 1, DIB ULIM
Zasmenco, Ecaterina – director, Biblioteca Centrală Universitară,
USM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
105
RECENZENŢII ARTICOLELOR,
INSERATE ÎN SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA,
EDIŢIA 2011
Cernencu, Mihai – doctor, conferenţiar universitar, ULIM
Cheradi, Natalia – doctorand, director adjunct, Biblioteca Ştiinţifică
a Academiei de Studii Economice
Chitoroagă, Valentina – director general al Camerei Naţionale a
Cărţii
Corghenci, Ludmila – vice-preşedinte al Asociaţiei Bibliotecarilor
din Republcia Moldova, director adjunct DIB
Crotenco, Iurie – doctor habilitat, director al Institutului Investigaţii
Strategice în Economie, ULIM
Guţu, Ana – doctor, profesor universitar, prim-vicerector, ULIM
Rusnac, Svetlana – doctor, conferenţiar universitar, director al
Institutului de Formare şi Cercetare Socială, ULIM
Sochircă, Zinaida – master in ştiinţe economice, director general
DIB, absolvent al Programului de Cercetare Fulbright, finanţat de
Guvernul SUA
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
106
GHID PENTRU AUTORI: CERINŢE FAŢĂ DE MANUSCRISE
„Symposia Investigatio Bibliotheca‖ este o lucrare cu apariţie
anuală, editată sub egida Departamentului Informaţional
Biblioteconomic, ULIM. Anuarul publică studii de biblioteconomie,
informare şi documentare.
Limba – română, engleză, franceză, germană, rusă.
Volumul articolului – până la 1,0 c.a. (redactare: Times New
Roman; Font 12; Spaţiu 1,15).
Abstract: Articolele urmează a fi însoţite de rezumate, în una
din limbile de comunicare internaţională, alta decât cea a textului de
bază. Rezumatul va avea între 6 şi 10 rânduri. Rezumatele vor fi
prezentate în format Times New Roman italic, cu aliniere stânga; Font
12; Spaţiu 1,00).
Cuvinte-cheie: După un rând liber, sub rezumat, vor fi indicate
maximum 8 Cuvinte-cheie, având caractere: înălţimea 12 pt., înclinate
(italic), cu aliniere stânga, despărţite prin virgulă.
Titlul se scrie cu majuscule, dimensiune 12 pt., îngroşate (bold),
centrat (center).
Autor(i): sub titlu, dreapta, se indică prenumele (cu litere
minuscule) şi numele (cu majuscule) autorului (autorilor): font 12 pt.,
bold.
Numele recenzentului se indică la sfârşitul textului articolului.
Textul articolului se scrie la 1,15 rânduri libere sub Cuvinte-
cheie, cu caractere de înălţime de 12 pt., cu aliniere stânga-dreapta.
Părţile principale ale lucrării vor fi introduse prin titluri numerotate cu
cifre arabe, bold. Se vor lăsa un rând liber deasupra acestora şi un
rând după. Titlurile şi paragrafele vor începe la 0,5 cm faţă de
marginea textului. Figurile, diagramele şi tabelele vor fi inserate cât
mai aproape de prima referinţă.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
107
Referinţele bibliografice sunt elaborate în conformitate cu
prevederile standardelor: SM SR ISO 690:2005 „Referinţe
bibliografice. Conţinut, formă şi structură‖, SM SR ISO 690-2:2005
„Referinţe bibliografice. Partea 2: Documente electronice complete
sau părţi de documente‖. Referinţele bibliografice sunt amplasate la
sfârşitul articolului, citarea fiind înserată în text între paranteze
rotunde şi prezentând numărul de ordine al referinţei bibliografice şi
pagina amplasării textului citat: (2, p. 76). Este posibilă şi varianta
citării în general a lucrării, inclusă în lista referinţelor: (7) ori dacă este
vorba de mai multe lucrări : (3; 7; 12).
Pentru informaţii: [email protected] [email protected]