suport curs metodologia studiului securitatii master sena

Download Suport Curs Metodologia Studiului Securitatii Master SENA

If you can't read please download the document

Post on 19-Jan-2016

39 views

Category:

Documents

8 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

INTRODUCERE IN TEMATICA CURSULUI

1. Delimitarea domeniului.2. Definitii.3. Perspective (realista si idealista).4. Abordarea post-razboi rece.5. Noul aparat conceptual al securitatii.6. Redefinirea securitatii. Diagrama studiilor de securitate.

1. Delimitarea domeniului.

_ securitateaesentialavietiiindivizilor,comunitatii,statelor;

_ securitateafizicavitala;

_ securitateaeconomica,sociala,culturala,politica,militaraetc.expresiiale unei stari agregate a securitatii individuale si colective;

_ insensultraditional,securitateaafostasociatacuputereamilitara;

_ dupa1990si9/11,securitateaesteextinsacatredomeniilepolitic,economic, societal;

_ setrecedelaamenintarilavulnerabilitatisiriscuridesecuritate;

_ rezultaundomeniularg,complex,cetrebuiedefinit,sistematizatsi operationalizat;

_ literaturadespecialitateabordeazasecuritateadindouaperspective importante realista si idealista. Scoala realista in domeniul securitatii - accentul pe conceptul de putere si derivatele ei, i.e. politica de putere (power politics) si echilibru de putere (balance of power);Scoala idealista - accentul pe conceptul de pace; razboiul este considerat o amenintare majora derivata din problema securitatii nationale; eliminarea razboiului si instaurarea paciii conduce la eliminarea problemei de pe agenda internationala. Aceste doua perspective (scoli de gandire) au dominat agenda internationala pana in 1990.Dupa 1990 - o perioada de redefinire a securitatii, in contextul - prabusirii comunismului in Europa de Est; - al disparitiei URSS;- al largirii NATO si UE;- redefinirii ONU.

Fenomenul 9/11 a accelerat procesul de redefinire a securitatii. Ambele orientari sunt reinterpretate din perspectiva:

- realismul - o prea mare importanta acordata puterii, in general, puterii militare, in particular;- idealismul - o neglijare a altor amenintari, altele decat razboiul, ca surse de insecuritate (saracia, extremismul politic si religios, mediul inconjurator, criminalitatea organizata, terorismul, etc);

Cele doua orientari dominante pana in anii '80 - perspective ireconciliabile, cu solutii contradictorii.Exemple:- in scoala realista (anglo-saxona, rusa) - un actor international (stat, alianta) are suficienta securitate daca are suficienta putere (militara, economica, politica, culturala, informationala, etc)

- 9/11 si Cecenia au demonstrat ca puterea nu garanteaza in mod absolut securitatea;

- in scoala idealista - un actor are suficienta securitate daca se instaureaza pacea mondiala (vezi Fr. Fukuyama)

- 9/11 a infirmat aceasta teza, respectiv instaurarea pacii intre Est si Vest, inteleasa ca "pace mondiala", nu a generat automat securitate ci, mai degraba, a deschis calea unor noi tipuri de riscuri si amenintari la adresa securitatii

Definitii.

Securitatea este ...... lipsa relativa a razboiului (Ian Bellany, 1981);... capacitatea unei natiuni de a promova cu succes interesele sale nationale (Penelope Hartland-Thunberg, 1982);o natiune are securitatea asigurata in masura in care nu se afla in pericol de a fi nevoita sa sacrifice valori importante, daca doreste sa evite razboiul, si este capabila, daca este provocata, sa le pastreze prin obtinerea victoriei intr-un astfel de razboi (Walter Lippmann, 1962);... capacitatea de a face fata agresiunii externe (Giacomo Luciani, 1989);... asigurarea bunastarii viitoare (Laurence Martin, 1983);... prezervarea unui stil de viata acceptabil de catre .... cetateni, dar care este compatibil cu necesitatile si aspiratiile legitime ale altora (Colegiul National de Aparare, Canada, 1989); ... in oricare dintre sensurile obiective, masoara absenta amenintarilor la adresa unor valori existente, intr-un sens subiectiv, absenta temerii ca astfel de valori vor fi atacate (Arnold Wolfers, 1962);

... prezervarea, in conditii acceptabile de evolutie, a pattern-urilor traditionale de limba, cultura, asociere si de identitate nationala, religioasa si de obiceiuri" (securitatea societala, Waever, 1993).

Aceasta trecere in revista a variatelor definitii pun in evidenta complexitatea conceptului de securitate. Cursul de Teoria si practica securitatii va realiza un parcurs explicativ al principalelor orientari si perspective ale studiilor de securitate, insistand, atat cat ne permite spatiul, pe acele aspecte teoretice si practice relevante pentru securitatea Romaniei.

Perspective

Scoala realista (traditionalista) (Morgenthau, Aron, Neighbuhr, Kennan, Herz, Wight, Kissinger);studiul istoriei ne arata modul de comportare a actorilor politici;exista o serie de variabile standard de-a lungul istoriei, care nu sunt dependente de situatii specifice;

puterea este variabila cheie a explicatiei scolii realiste;natura sistemului international - grupurile politice (triburi, orase-stat, regate, imperii, state) exista si interactioneaza in cadrul unui sistem international anarhic;anarhie = nu exista o autoritate sau guvern mondial care sa reglementeze interactiunea partilor constitutive;fiecare parte constitutiva este autonoma si suverana;statele sunt constranse de actiunile, intentiile si comportamentul altor state;

cand interesele statelor converg = pace in sistemul international;cand interesele sunt divergente = conflict;intrucat oricare stat poate recurge la forta, rezulta ca toate statele trebuie sa detina o anumita forta;

factorii care influenteaza securitatea:

militar geografic uman (moral).Morgenthau: politica internationala, ca orice politica, este o lupta pentru putere,este o constanta a sistemului international;statele folosesc forta pentru a-si proteja interesele, incat interesul primar este de a obtine cat mai multa putere;managementul puterii este principala problema a relatiilor internationale - realism = politica de putere (power politics)Ipotezele realismului

Actorii relevanti in politica sunt grupurile si nu indivizii; cel mai important grup organizat in politica este statul national (nation-state);Relatiile inter-nationale sunt in mod esential competitive si conflictuale (anarchy), ceea ce genereaza insecuritate;

Motivatia prima in politica este puterea si securitatea (power and security). Scoala liberala (idealista)

starea naturala a lumii este cea de pace (Kant);individul mai presus de orice organizare (Rousseau), drepturile omului (ale individului) primeaza;securitatea este o consecinta a pacii; pacea se instaureaza ca urmare a lipsei razboiului (Wilson);sistemul de state este organizat sub forma unei societati internationale a carei principala misiune este promovarea pacii;societatea internationala are ca prima menire prezervarea pacii si a securitatii internationale (Hedley Bull);organizarea internationala presupune cooperare si integrare prin reglementari stabilite ad-hoc (Deutsch, Keohane);interdependenta (Keohane - Democratiile nu lupta una impotriva alteia);liberalismul economic (integrarea economica si politica) - sursa de securitate (Rosecrance); globalizarea civilizatiei occidentale - extinderea drepturilor omului, a democratiei si integrarea in retele = mai multa securitate pentru oameni (human security), mai putina suveranitate pentru state, mai multa autoritate catre organizatii globale si regionale.

Ipotezele liberalismului

individul si drepturile sale primeaza; securitatea este o consecinta a pacii;organizarea internationala suplineste neajunsurile sistemului de state si tendinta anarhica a acestuia;

interdependenta economica

genereaza securitate, piata libera este o garantie a securitatii; globalizare = integrare, progres, democratie, liberalism, etc.

4. Abordarea post-razboi rece.

_ RazboiulReceaconduslaomilitarizareasecuritatii;

_ dominatia scolii realiste (exemplu strategia containment-ului);

_ dezvoltarea studiilor strategice (ex. strategia nucleara);

_ avansul geopoliticii (ex. geopolitica rimland-ului);

_ conceptele de dinamica amenintarilor, dilema securitatii, cursa inarmarilor, armatele de masa s.a. dominante _ Sf.RazboiuluiRece-reconsiderareadomeniuluisecuritatii;

_ imbinarea (sinteza) scolilor si a traditiilor intelectuale (realista si idealista) in domeniul securitatii;

_ trecerea de la amenintari la vulnerabilitati si riscuri de securitate;

_ largirea domeniului: politic, economic, societal, mediu;

_ demilitarizarea securitatii: accent pe societal (civilizatii (Huntington), etnic, religios), economic, terorism, trafic, protectia mediului;

_ o noua agenda a securitatii - nationala si internationala (Buzan);

_ o noua schema de abordare a securitatii (Waever, Buzan); 5. Noul aparat conceptual al securitatii: (Buzan, Waever, de Wilde, 1997)_ Securitateaesteunconceptsub-dezvoltat(Buzan,1990)

_ este ideologizat: diferite perspective nu resusesc sa dea o definitie generala, ci numai solutii la probleme specifice;

_ capcana teoriei puterii: securitatea este derivata din putere, in special din puterea militara, dar care este neputincioasa in rezolvarea securitatii societale, a problemelor de mediu, saracie, terorism, trafic, etc.

_ disputa realisti-idealisti (securitatea este un produs al puterii versus securitatea este un produs al pacii) nu a clarificat lucrurile;

_ natura studiilor strategice: datorita evolutiei in tehnologia militara, valabilitatea scurta a studiilor strategice a blocat dezvoltarea securitatii pentru perioade lungi, la care se adauga dependenta excesiva de modelul

realist;_ interes pentru mentinerea unei ambiguitati simbolice a securitatii

nationale din partea politicienilor.

5. Redefinirea securitatii (B. Buzan, 1998) Diagrama studiilor de securitate.

_ Acceptareaipotezeirealisteasistemuluiinternationalanarhic;

_ Amendareaipotezeipoli