GRUP COLAR ALEXANDRU VLAHU ENDRICENI JUDEUL BOTOANI

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL IIDOMENIUL - MECANIC CALIFICAREA - TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

ndrumtor:PROF. VREMESCU PETRU

Candidat:CIUBOTARU PETRONEL

20101

TEMA : SUDAREA CU FLACARA OXIACETILENICA

2

CUPRINSARGUMENT..........................................................................................................4 CLASIFICAREA INBINARILOR SUDATE..........................................5 GAZE FOLOSITE LA SUDURA CU GAZE.......................................................6 HIDROGENUL SI ALTE GAZE COMBUSTIBILE......................................7 GENERATOR PENTRU PRODUS ACETILENA......................8 INTRETINEREA GENERATORULUI...............................................................11 BIBLIOGRAFIE.....................18

3

ARGUMENT

Acest proiect va evidentia sudura oxiacetilenica rolul ei si dispozitivele din care este compusa aceasta si cum se executa. Sudura oxiacetilenica se executa cu ajutorul gazelelor,din carbid si oxigen. In tara noastra carbura de calcu se fabrica in trei calitati fiecare cu cate doua tipuri, calasificarea facandu-se in functie de marimea granurilor Datorita ca carbidul este higroscopic el se livreaza in butoaie de tabla inchizinduse cu capace faltuite care trebuie depozitata in incaperi uscate in care sa nu se depoziteze si alte materiale. Cu cat granulele sunt mai mari,cu atit calitatea este mai mare. In general se foloseste granulate de pina la 7 mm De retinut ca aceasta sudura se foloseste doar de persoane autorizate .

4

SUDAREA OXIACETILENICASudarea este un procedeu de inbinare nedemontabila a doua piese metalice sau din material plastic,ale caror suprafete de inbinare au fost aduse,prin incalzirea locala pina la topire sau pina la starea plastica. Piesele de sudat trebuie sa aiba aceasi compozitie sau compoziti apropiate. Inbinarea se poate executa fie cu ajutorul unui material de adaus intermediar,care,in practica sudurii,este numit material de adaus,fie prin contact direct. Cele mai utilizate metode de sudare sunt: -sudarea cu gaze(oxiacetilenica). -sudarea electrica.

CLASIFICAREA INBINARILOR SUDATE:Domenile de aplicare a sudurii sunt multilaterale, ia inlocuind din ce in ce mai mult procesul de inbinare prin nituire.Inbinarile prin sudare se clasifica dupa mai multe criteri: -dupa procedeul tehnologic de executare,inbinari prin sudare pot fi executate prin topire sau prin presiune,prin forjar prin topire cu gaze,prin suprapunere. -dupa pozitia pieselor sau a tablelor de inbinat,inbinarile prin sudare pot fii:cap la cap,de colt si cu marginii rasfrinte; -dupa forma cordonului de sudutra,inbinarile prin sudar pot fii:transversale si logitudinale. -dupa pozitia cordonului de sudura,inbinarile pot fii:orizontale,pe table asezate vertical si peste cap. In prezent sudura se foloseste in mai multe scopuri si anume: -ca mijloc de inbinare propriu-zisa a partilor componente ale unei piese; -ca procedeu de fabricatie,prin combinare cu alte operati tehnologice ca:stantele,matritele pentru elemente de masini,care,in mod obisnuit,se obtin mai greu si mai costisitor prin alte procedeie tehnologice,ca,de exemplu prin turnare -ca procedeu de taiere a materialului. -ca mijloc de inbinare a sinilor de tranvai si de cale ferata SUDAREA CU GAZE DOMENIUL DE UTILIZARE A INBINARILOR FIXE PRIN SUDAREA CU GAZE. In intreprinderele si atelierele de reparatii auto,sudara cu gaze este un procedeu foarte folosit,reprezentind aproximativ 16-18% din volumul de lucru efectuat,in special la repararea automobilului. Sudarea cu gaze se utilizeaza se utilizeaza la repararea aripilor,a caroseriilor si cadre metalice,la repararea blocului motor fisurat ,la reconditionarea pieselor sudate In cadrul reparatilor auto la table cu grosimi mai mici de 3mm,asamblelor prin sudura Sudarea cu gaze prezinta dezavantajul ca incalzeste foarte mult zona din apropierea cusaturii de sudura,favorizind dupa racire aparitia tensiunilor interne in material,deformare si chear fisurarea lui.5

GAZE FOLOSITE LA SUDURA CU GAZE Oxigenul.Pentru executare inbinarilor prin sudare cu gaze sunt necesare urmatoarele elemente: -un amestec de gaze,format di oxigen(care intretine o ardere intensa)si un caz combustibil. -material de adaus. -utilaje si aparate pentru sudate. Oxigenul se gaseste in aier,nu arde,dar intretine arderea este un gaz incolor,cu gust dulce. Oxigenul pentru scopuri industriale se obtine prin distilare fractionala a aierului lichid.el nu trebuie sa contina inpuritati si o fabrica in trei calitati ; -tip99,cu99%O2din volum, -tip98%cu 98O2din volum -tip97 cu 97%O2din volum La lucrarile de sudare se foloseste oxigen tip99si tip98 care se livreaza comprimate in buteli speciale la 150*10 N|m. Oxigenul se poate inbutelia din aier sau din apa. Acetilena.Acetilena se foloseste foarte mult pentru taiere,are o putere calorica foarte mare,realizeaza deci o incalzire foarte rapida a zonei de sudare. Acetilena este insa scumpa si in plus flacara produsa de amestecul oxigen-acetilena avind o temperatura foarte mare,modifica compozita chimica a zonei de linga de linga locul sudurii,producindu-se calburari si caliri care fac dificila prelucrarea mecanica ulterioara. Acetilena tehnica (C2H2) este un gaz incolor,cu miros intepator caracteristic,otravitor si in anumite portiuni cu aierul,si,mai ales cu oxigenul foarte explozibila.Ea are o distilatie de 0,91 in raport cu aierul,si o putere calorica de 50 000KJ|m.Cind arde in aier,flacara de nastere unei temperaturi de 2 300grade celsus,iar in combinatie de la 1 la 1 sau 1,2 cu oxigenul cind formeaza asa numita flacara oxiacetilenica temperatura care se naste este de 3 200 grade celsius. Acetilena tehnica se prepara din carbura de calciu(carbid)CaC2in reacria cu apa. Acetilena tehnica se prepara din carbid in reactie cu apa : Carbid+apa=acetilena+hidroxid de calciu(var stins)CaC2+2H2O=CH2+Ca(OH)2. In timpul reactiei se degajeaza o mare cantitate de caldura Teoretic,pentru descompunerea unui kilogram de carbid este nevoie de 0,56 litri de apa,insa din cauza cantitati de caldura mare care ia nastere in timpul reactiei,pentruevitarea explozilor,in aparatele care se produce acetilena(generatoare)se folosesc 10 litri apa pentru un kilogram de carbid,in reactie intrind tot0,56 litri apa. Teoretic,dintrun kilogram de carbid si 0,56 litri apa se obtin 0,406 kilograme(344,4 litri acetilena si 1,154 kilograme hidroxid de calciu(var stins). In practica,din cauza inpuritatilor pe care le contine carbidul si din cauza ca,in timpul reactiei,el nu este descompus in intregime de apa,cantitatea de acetilena este de 290-240 litri in de granulatia carbidului. In functie de calitatea carbidului,acetilena contine cantitati mici de inpuritati:6

-amoniac,hidrogen sulfurat,hidrogen fosforat,care,insa,sunt eliminate prin epurare in generatorul de acetilena.In ateliere si uzine,acetilena se obtine din carbid in generatoare individuale sau in stati de acetilena(de unde este distribuita prin conducte etanse la fiecare loc de munca). Pentru lucrari de sudura sporabice se foloseste acetilena inbuteliata numite acetilena dizolvata care se livreaza in buteli de 40 litri vopsite in alb .Costul acetilenei dizolvate este insa mai mare si de si are unele-avantaje,ca:puritatea in utilizare si simplitate a instalatiei de sudare(doua buteli,doua reductoare,doua furtunuri),nu se utilizeaza in ateliere de sudura deoarece ar mari mult costul produsului. HIDROGENUL SI ALTE GAZE COMBUSTIBILE. In afara de acetilena,la rucrarile de sudura se mai folosesc si alte gaze combustibile ca:hidrogenul si gaze petroliere-licefiate(metanul,butanul propanul). Hidrogenul H a fost primul gaz care inpreuna cu oxigenul,s-a intrebuintat la sudarea cu gaze.El are puterea calorica de 11000 kJ\metri cubi iar temperatura flacarii este in jur de 2400 grade celsius. Flacara este foarte puternic oxidanta si in general,se formeaza cu esces de hidroge(4 litri de hidrogen la un litru de oxigen). Flacara se regleaza greu,este lunga si din aceasta cauza se foloseste la taierea tablelor foarte groase Costul hidrogenului este risicat si in momentul de fata se utilizeaza numai la taierea sub apa (unde costul are un rol secundar)si la sudarea tablelor subtiri in cazul caroserilor unde este pericolul strapungeri cu flacara oxiacetilenca.El se livtraza in tubuti speciale comprimat la 150*10 N|m. Materialul CH4 este o hidrocarbura saturata cu puterea calorica de 37000Kj\metri cubi dind in combinatie cu aierul o flacara cu temperatura de 1880 grade celsius iar in combinatie cu oxigenul2700 grade celsius. Propanul are o putere calorica de 93000 Kj\metru cub temperatura flacari find in jur de 2900 grade celsius flacara find oxidanta. Butanul are o putere calorica de 123000 Kj\metru cub iar temperatura flacari obtinute cu oxigenul este de 2900 grade celsius .Flacara este oxidanta. Metanul propanul si butanul se livreaza in stare lichida ci presiune in butelii tip ARAGAZ,deoarece temperatura flacari lor este mai mica decit cea oxiacetilenica ele se folosesc in cazul lipirilor iar in special in cazul lipiri radiatoarelor auto. In afara de aceaste gaze,pentru sudarea cu gaze se mai foloseste foarte rar si alte substante,ca,vapori de benzina si gaze de sonda. Mareriale de adaus si fluxuri. Pentru umplerea golurilor rezultate in tesatura,ruptura sau uzura la majoritatea sudurilor se folosesc sirma sau vergele metalice . Sirma de sudura la sudarea cu flacara oxiacetilenica,trebuie sa se indeplineasca urmatoarele conditi: -diametrul se alege in functie de grosimea tablelor de sudat (1mm). -suprafata trebuie sa fie curata,adica sa nu aiba pe ia impuritatii care ar putea dauna calitati suduri(oxizi,vopsea,ulei.)7

-compozitia sa fie cit mai apropiata,daca nu identica cu cea a materialului de baza. -temperatura de topire ei sa nu contina incluziuni nemetalice sau bule de gaze. In afara de materialul de adaus,in baia de sudura se introduc niste substante speciale,sub forma de praf sau pasta,denumite fluxuri sau fondati. Fluxurile au in scop dezoxidarea materialului topit,deoarece in timpul sudarii,din cauza temperaturi inalte,materialele se oxideaza,combininde-se fie cu oxigenul din aier,fie cu oxigenul din flacara de sudare. Oxizii au o temperatura de topire mai mare decit cea a materialului de baza din care provin si incluzindu0se in straturile de sudura inrautatind calitatea suduri.Fluxul are rolul de a dizolva si separa din baia de sudura oxizii si incluziunile nemetalice. In afara de aceasta,zgura rezultata din dizolvarea oxizilor si a incluziunilor nemetalice se ridica la suprafata baii de sudare care protezeaza materialul topit de oxidare in continuare.in compozitia fluxurilor intra diferite materiale ca :acid boric,borax,fosfat disodic,carbonat de potasiu,clorura de sodiu,carbonat de sodiu. Fluxurile se folosesc la sudarea fontelor.a materialelor si a aliajelor. Utilaje si aparatura pentru sudare cu gaze : Utilajele si aparatura pentru sudarea cu gaze sunt diferentiate oarecun in functie de gazul combustibil care se combina cu oxigenul pentru a produce flacara. Pentru efectuarea sudari oxiacetilenice sunt necesare: -generator de acetilena -bitelii de acetilena cu reductor de presiune -furtunuri pentru transportul gazelor in locul de sudare -arzator(suflai) -dispozitive si scule ajutatoare . Generator pentru produs acetilena. Generatoarele de acetilena servesc la obtinerea acetilenei datorata reactiei dintre apa si carbid.Generatoarele se construiesc pentru diferite debite si presiuni. Generatorul de acetilena trebuie sa asigure un gaz cit mai pur in mod continu,constructia lui sa fie simple iar pericolul de auto aprindere a acetilenei care aduce la explozii si eventual la acidente grave sa fie exclus in cazul unei exploateri normale. Pentru ca generatorul sa functioneze normal la constructia lui trebuie sa se tina cont de anumite fenomene care iau nastere in timpul produceri acetileneii. Generatorul de acetilena cu apa se clasifica dupa mai multe criteri si anume: -dupa modul de contact al carbidului cu apa. -dupa presiunea acetilenei si rezervorul de gaze al generatorului -dupa productivitatea-cantitatea de gaz dezvoltata in unitatea de timp -dupa modul de instalare . Dupa modul de contact al carbidului cu apa,se deseobesc patri tipuri de generatoare, dintre care la baza stau doua: -carbid cu apa -apa peste carbid8

Fiecate dintre aceste tipuri are posibile doua sisteme de contact temporar intre carbid si apa,si anume: -prin scufundarea in apa a carbidului\ -prin infundarea cu apa a carbidului In figurile de mai jos sunt reprezentate patru tipuri de generatoare de acetilena care functioneaza dupa principiul apa peste carbid.

Generatorul de acetilena GA1250C. 1-rezervor,2-clopot,3-sloz,4 vas deziduri,5tija 6 piulita olandeza,7teava8 epuratorul chimic9 supapa de siguranta 10 robinet.Face parte din categoria de generatoare cu acetilena transportabile(figura de mai jos). Greutatea neta fara incarcatura de carbit si cea de apa este de 40 kg.9

Presiune la lucru maxima admisa in elementele generatorului p=0,035*10 N\m. Datorita acestei presiuni nominale,generatorul generatorul de acetilena tip GA-1250C face parte din clasa generatoarelor de presiune joasa.Debitul maxim de acetilena pe care generatorul il asigura in timpul unei exploatari permanente, la presiunea nominala,in conditi normale,de exploatare (incarcatura normala de carbid,granulatia corespunzatoare,apa,reactie)este de 1,25 metri cubi\ha. Incarcatura maxima admisa de carbid pentru incarcarea o singura data in generator este de 4 kg carbura de calci tehnica tip I si II cu granulatia de 80-25 mm.

Volumul destinat atit pentru reactia de carbid cit si pentru reducerea temperaturi reactorului de acetilena este de 62 litri. Generatorul de acetilena tip GA-1250C functioneaza dupa sistemul prin refularea apei. Generatorul de acetilena se compune din: Corpul generatorului,care se produce reactia carbidului cu apa,unde se gaseste apa destinata pentru reactia si pentru reducerea temperaturi reactorului si acetilenei. Clopotul de acumulare care serveste pentru acumularea acetilenei formate in reductor inaintea transmiteri iei in locul de utilizare Cosul pentru carbid unde se depoziteaza incarcatura de carbid care este condusa spre reductor sub actiune gortiei gravitationale . Filtrul de acetilena de tip mecanic cu umplutura de cocsmetarugic,care asigura purificarea acetilenei in timpul treceri. Supapa hidraulica de siguranta de tip deschis cu tevi concentrice varianta B2 avind rolul de a opri trecerea flacarii de intoarcere si a undei de soc in generatorul de acetilena si de a inpedica patrunderea aierului sau a oxigenului dinspre punctul de utilizare a acetilenei Robinetul de tip cana montat pe conducta de esire din colectorul de gaz avind rolul de a inchide sau deschide trecerea acetilenei de la generator la locul de consum. Robinetul de evacuare aier,montat pe conducta de legatura dintre colectorul de gaz si filtrul,care serveste pentru evacuarea aierului sau a amestecurilor de gaze din filtru la pornire generatorului,cit si pentru evacuarea apei antrenate de acetilena in filtru . Recordul pentru furtun,dispus la partea superioara a supapei hidraulice de siguranta.Prin intermediul furtunului de cauciuc montat pe record se face legatura dintre generatorul de acetilena si arzator . FUNCTIONAREA GENERATORULUI -se incarca corpul aparatului (rezervorul) cu 62 litri de apa pina la 255mm de la marginea de sus si se toarna apa in supapa hidraulica de siguranta. -se incarca cu atentie cosul de carbid.Carbidul cu granulatie mai mare se aseaza in partea inferioara a cosului,iar cel cu granulatie de 25 mm se va cauta,pe cat posibil,sa fie10

asezat la partea superioara .In caz de nerespectare,se va lucra cu randament scazut al generatorului.Cand se lucreaza cu carbid cu granulatie de 25 mm,cosul nu va fi umplut complet,ci numai 1/\3 din cos.In caz contrar,vor aparea pierderi de acetilena; -cosul incarcat se introduce sub clopotul de acumulare si se zavoraste prin intermediul inchizatoarelor,aflate pe cutia de reziduuri si pe clopotul de acumulare; -se inchide robinetul; -se introduce clopotul de acumulare asamblat cu cosul de carbid care ramine pe fundul rezervorului; -se elimina aierulul din intrior,deschindu-se robinetul,asfel incit nivelul sa nu fie mai jos de axul arificiului de scurgere a acestui robinet de control; -se face legatura intre furtun si racord . Incarcarea cosului.Pentru reincarcarea cosului dupa consumarea carbidului se procedeaza asfel: -se desurubeaza piulita se scoate minerul clopotului de acumulare din urechea de pe corpul aparatului,se roteste clopotul fara a se ridica in sus.Prin rotirea clopotului de acumulare piciorusele cutiei de reziduri se opresc in deschizatoare. -se ridica clopotul de acumulare cu ajutorul manerelor cu care este prevazut. -se ridica cosul de carbid cu cutia de reziduuri -se goleste cutia de reziduuri depuse in ia -se procedeaza la punerea cosului si punerea in functiune a generatorului,conform instructiunilor aratate.In timpul functionari va fi ferit de raze solare. INTRETINEREA GENERATORULUI -se interzice efectuarea lucrarilor pentru efectuarea deranjamentelor la inbinarea diferitelor elemente aflate sub presiune in timpul functionari. -fiecare generator trebuie de acetilena trebie umplut cu carbid cu granulatia indicata pe placa de timbru Carbidul care contine mult praf trebuie cernut inainte de a se incarca in generator.incarcarea cu praf a generatorelor neautorizata nu este permisa. -la suparele hidraulice de siguranta se va controla nivelul apei din recipentul de apa,de asemenea,ori de cite ori supapa a lucrat,lichidul care lipseste se va completa,iar excesul se va scurge.Incarcatura de apa se va primeni regulat cel putin odata la luna . -generatoarele de acetilena se pot ingeta doar cu apa calda.Straturile de apa nu pot fi sparte cu rangi de otel sau obecte similare . -la incarcarea generatoarelor se vor evita,pe cit posibil,scapari ge gaz din generator in spatiul in care este amplasat,precum si patrunderea aierului in instalati. -la fiecare implere umplere a generatorului cu carbid cosul si cutiea cu reziduuri se vor curata prin spalare cu apa,la trei zile. -din trei in trei luni se va spala filtrul,inlocuindu-se cocsul din interiorul lui,si se vor verifica garniturile si inbinarile cu suruburi in ceia ce priveste etanseitatea lor. Revizia exterioara a generatorului consta in examinarea tuturor elementelor care contribuie la functionarea generatorului in conditi de siguranta.Revizia se executa in fiecare an.11

Cu ocazia reviziei exterioare,se examineaza partile vizibile si accesibile ale generatorului si se cerceteaza: -modul de functionare a armaturii si controlul de siguranta -starea generatorului si a inbinarilor -daca personalul de serviciu este instruit si calificat si cunoaste conditele unei bune exploatari. -daca sunt afisate vizibil si sunt corect intocmite instructiunile privind modul de deservire a instalatilor. Reviza interioara consta in examinarea tuturor partilor componente ale generatorului,atit in interior cit si in exterior in scopul constatarii starii suprafetelor,a inbinarilor. Revizia interioara trebuie faceta cel putin odata la trei ani. Supapa hidraulica de siguranta protejeaza generatorul sau conductele(din cauza instalatilor fixe)ipotriva explozilor. Supapa hidraulica de siguranta se monteaza linga epurator si priza de acetilena a generatoarelor mobile.LA generatoarele fixe ia se monteaz atit la generator,cit si la fiecare priza de acetilena de la conducta. Din cauza unormanipulari gresite sau a unor defectiuni la arzator exista posibilitatea ca oxigenul sau flacara sa fie impinse prin furtunul de acetilene inapoi in rezervorul de acetilena.In acest caz, sar produce o explozie cu urmari foarte grave. Supapa hidraulica impidica patrunderea in rezervorul de gaz al generatorului,atit a oxigenului,cit si a flacari de la arzator.Schema de functionare a unei supape hidraulice de siguranta de tip deschis.

In arzatorul de sudura,oxigenul intra la o presiune de 2,5*10( la a 5)N\m patrat. Iar in cazul taierii ci flacara,oxigenul poate ajunge la 10*10( la a 5)N\m patrat. Supapele hidraulice de siguranta pot fi de tip deschis-folosite la generatoarele de joasa presiune sau inchis-folosite la generatoarele de inalta presiune. Schema de functionare a unei spape hidraulice de siguranta de tip descgis prevazuta in figuran de mai sus.In cazul functionari normale a arzatorului,acetilena circula pe directia indicata de sageti.Nivelul apei din corpul supapei este la nivelul unde este montat robinetul de control.In cazul cresteri presiuneii in conducta de alimentare cu acetilena a arzatorului,apa din corpul supapei este inpinsa in vasulul de expansiune pina la capatul tevii.Datorita presiuni,gazul este eliberat in atmosfera prin vasul de expansiune si supapa.Presiunea se restabileste si supapa hidraulica functioneaza din nou in conditi normale. La inceputul lucrului trebuie sa se verifice in mod obligatoriu nivelul apei,prin deschiderea robinetului de control.Daca apa nu cutge se deschide robinetul,se va completa nivelul de apa.pentru golirea apei supapa are un robinet de golire,iar pentru umplere pilnia. Epuratorul de acetilena,are rolul de a mentine hidrogenul fosforat din acetilena.El se monteaza intre generator si supapa de siguranta.Se exacuta dintr-un cilindru care se afla o masa de absortie preparata dintr-o substanta care reactioneaza cu hidrogenul fosforat.

12

Epuratorul are-o constructie simpla sau o constructie sau un cilindru umplut din cocs sau caramida sfarmata care curata mecanic acetilena. Butelii pentru gaze. Oxigenul precum i alte gaze combustibile utilizate la sudare se distrubuie in vase cilindrice de oel numite butelii. Buteliile de oxigen i de hidrogen au o construcie identic,ele trebuind s reziste la o presiune mare,att oxigenul ct i hidrogenul nbutelindu-se la o presiune de 150x10N/metri ptrai. n general buteliile de oxigen se execut din oel de calitate forjate sau laminate avind forma unor reipente cilindrice.

13

Cele mai utilizate buteli au o capacitate de 40litri,grosimea peretelui este de 8mm.Captulsuperio buteliei este be form semisferic si are un git cu un filet interior i altul exterior.

Pentru a se stabili capacitatea de oxigen la un moment dat din buttelie,se nmulete volumul buteliiei cu presiunea indicat pe manometru si in alt presiune de al reductorului. Buteliele de acetilena difer constructiv in interior faa de cele de oxigen si hidrogen Butelile pentru gaze lichifiliat se execut din tabl de oel superficial prin sudare. Volumul lor este de 26litri. Reductorul de presiune Reductorul de presiune are rolul de a reduce presiunea mare a gazelor inbuteliate,la o presiune de luctu de 0,3la5x10N/m la 0,2x10N/m la acetilen. Reductorul de oxigen se monteaza prin insurubare la reductorul robinetuluide inchidere al buteliei.

14

ARZATORUL -au rolul sa primeasca gazele primite din butelii respectiv prin cele doua furtunurii din cauciuc se asugura formarea unui amestec omogen de oxigen si gazul combustibil, permite o reglare usoara si precisa a flacari si sa mentina aceasta tot timpul in conditi de functionare. Gazele ies din arzator cu o viteza de 120-160m|s,mai mare decit cea de aprindere a gazului,asfel ca,in consiti normale de functionare flacara nu se poate intoarece spre sursa de gaz combustibil decit din cauza presiuni sau supra incarcari capacului .Tendinta de intoarcere a flacari este remarcata de aparitia unor pocnituri a arzatorului .In acest caz se opreste lucrul se verifica presiunea in manometru si se raceste in apa rece arzatorul. Arzatoarele se clasifica dupa mai multe criterii: 1. dupa modul de intretinere arzatoarele pot fii:pentru sudare sau taiere 2. dupa constructia dispozitivului de amestecare a gazelor,arzatoarele pot fii: fara injector si cu injector. 3. dupa numarul de flacare arzatoarele pot fii: cu o flacara si cu mai multe flacarii. 4. dupa felul gazului combustibil folosit arzatorul poate fii: pentru acetilena ,pentru hidrogen si gaze lichefiate. Arzatorul pentru amestecul oxigen-acetilena este cu o singira flacara.Corpul 1 numit si minet are la extramitate un canal 2 de intrare a oxigenului,prevazut cu o sita de curatare15

3,si un canal de intrare a acetilenei 4.Fiecare canal este prevazut cu cite un robinet de inchidere5, 6, actionat cu cite o rotita.Oxigenul iese si la celalanta extremitate a minerului printru canal interior 7 al unei piese conice 10, care,la virful ei, formeaza cu corpul mineruluin un canal circular 9 ,prin care iese acetilena.

La iesirea minerului se fixeaza pentru lucru difuzorul11 ,prin intermediul piulitei olandeze12,care are garnitura de etansare 13. Falacara de sudare Flacara este un fenomen luminos,produs prin arderea inui combustibil in oxigen sau in atmosfera cu oxigen. Flacara de sudare oxiacetilenica se obtine prin arderea unui amestec de acetilena si 0,7..........1,5 parti de oxigen. La flacara oxiacetilenica se deosebesc trei zone : nucleul flacarii zona reducatoare16

invelisul exterior al flacarii reglarea flacarii cu gaze: Pentru aprinderea arzatorului,se produce asfel: -se deschide robinetul buteliiei de oxigen si se realizeaza presiunea necesara din reductor in functie de grosimea tablelelor de sudat. -se tine arzatorul de miner in mina dreapta cu becul indreptat in jos spre stinga si se deschide rotindu-se cu180 grade robinetul de oxigen pentru evacuarea gazelor asfel incit in arzator ,apoi se inchide dupa1-2 s --se deschide cu180 grade robinetul cu acetilena si se aprinde acetilena de la o flacara deschisa. -se regleaza flacara prinn manevrarea alternata a robinetului de acetilena si oxigen pina se obtine tipul de flacara dorit .

17

BIBLIOGRAFIENICOLAIE PETRE, ANGELA NI - CULTUR DE SPECIALITATE DOMENIUL MECANIC - Ed. LVS-crepuscul2004 Emil Arean,GH.Peptea-lctuerie general editura didactic si pedagogic bucuresti 1977

18