studiul caracterelor ereditare - bimogeum.ucoz.com · •boala charcot-marie-tooth –...
TRANSCRIPT
03.04.2011
1
VARIABILITATEA
Sursele variabilităţii
Mutaţiile genice şi consecinţele lor
• Variabilitatea – proprietatea organismelor vii de a prezenta diferenţe interpopulaţionale, intrapopulaţionale sau intrafamiliale.
• Variabilitatea poate fi ereditară sau neereditară.
• Poate implica modificări ale materialului genetic ale fenotipului sau numai ale fenotipului.
2
Sursele variabilităţii Variabilitatea genotipică
• Mutaţiile genice, cromozomiale şi genomice
• Recombinările genice, cromozomiale şi genomice
• Migraţiile populaţionale
Variabilitatea fenotipică
• Modificaţii prin acţiunea modulatoare a factorilor de mediu în limitele normei de reacţie;
• Modificaţii prin acţiunea patologică a factorilor de mediu în afara normei de reacţie;
• Anomalii prin acţiunea distructivă a factorilor de mediu, teratogeni
3
Variabilitatea asigură:
Polimorfismul genetic individual;
Polimorfismul fenotipic individual normal;
Adaptarea organismelor în diferite condiţii ale mediului selecţia naturală;
Răspunsul diferit la acţiunea unor factori de mediu (medicamente, alimente, toxine);
Susceptibilitatea la anumite infecţii;
Predispoziţia la anumite boli (cancer, diabet, hipertensiune...);
Apariţia diferitor stări patologice (anomalii de dezvoltare, boli genetice şi boli negenetice);
Evoluţia speciei. 4
5
Variabilitate
Fenotipică
Genotipică
Combinativă
Mutaţională
Modificări adaptive în limitele
normei de reacţie
Modificări ontogenetice
Anomalii spontane determinate
de factorii de mediu
Fenocopiile
Recombinarea genomică
Recombinarea intercromozomială
Recombinarea intracromozomială
Mutaţiile genomice
Mutaţiile cromozomiale
Mutaţiile genice
Mutaţiile
Mutaţiile sunt modificări accidentale, permanente şi ereditare ale materialului genetic;
Pot afecta genomul nuclear sau genomul mitocondrial;
Pot implica întreg genomul (poliploidii şi aneuploidii), un cromozom sau câţiva crs (aberaţii cromozomiale
echilibrate şi neechilibrate); o genă sau o secvenţă de nucleotide (mutaţii genice, punctiforme)
6
03.04.2011
2
Mutaţiile
Pot fi omogene în toate celulele organismului (mutaţii generative) sau pot fi în mozaic, afectând numai un
grup de celule somatice (mutaţii somatice);
Pot apărea spontan sau pot fi induse de acţiunea unor factori mutageni fizici, chimici sau biologici;
Pot afecta regiunile necodante ale genomului – mutaţii neutre, sau pot afecta regiunile codante, producând
modificări fenotipice patologie (mutaţii nefavorabile, morbide) sau modificări evaluante (mutaţii favorabile).
7
Mutaţii genice nucleare
Cauze:
• Erori ale replicării (10-10 per p.b. per diviziune)
• Erori de reparaţie a leziunilor ADN ca rezultat a acţiunii RI, RUV, SC, modificărilor BA)
Mecanisme:
• Substituţii nucleotidice = mutaţii punctiforme
• Deleţii sau inserţii nucleotidice
• Mutaţii dinamice
Consecinţe:
• Polimorfisme ADN
• Proteină anormală cu proprietăţi noi, câştig sau pierdere de funcţie
• Proteină normală în cantităţi anormale cu câştig sau pierdere de funcţie
8
Mutaţiile punctiforme (50% din toate mutaţiile genice, se întâlnesc în majoritatea bolilor genice)
• Substituţiile pot fi:
9
Tranziţii
Transversii
• A↔G (Pu↔Pu)
• T↔C (Py↔Py)
• A↔T (Pu↔Py)
• A↔C (Pu↔Py)
• G↔T (Pu↔Py)
• G↔C (Pu↔Py)
Substituţiile pot interesa secvenţele nucleotidice:
– codificatoare - exonice
– necodificatoare - intronice
– la nivelul regiunilor reglatoare
Substituţii la nivelul exonilor Codon sens
nonesens
samesens
missens
Codon STOP
codon STOP
codon sens
10 Mecanisme: pot apărea spontan sau erori de replicare sau provocate de acţiunea unor factori mutageni.
11
Substituţii
Tranziţii
Transversii
UAC (Tyr)
Samesens
UAU (Tyr)
UAA (Stop)
Nonsens
UAG (Stop)
Nonsens
CAU (His)
Missens GAU (Asp)
Missens
AAU (Asn)
Missens
UCU (Ser)
Missens
UGU (Cys)
Missens
UUU (Phe)
Missens
12
03.04.2011
3
13
A→T 17
14
Indivizii homozigoţi recesivi
Hemoglobină anomală
Hematii falciforme (în formă de seceră)
Distrugerea rapidă a
celulelor falciforme
Lipirea celulelor şi
blocarea circulaţiei
sanguine
Acumularea celulelor
falciforme în splină
Anemie Dereglări locale în alimentare sanguină
Supraactivitatea
măduvei osoase
Defecte
cardiace
Defecte în
activitatea
musculară
Defecte în
tractul
gastrointestinal
Creşterea cantităţii
măduvei osoase
Dilatarea
cordului Afectarea
plămânilor
Dereglări
cerebrale
Defecte
renale
Defecte
scheletale
Diminuarea
activităţii
mintale
Dereglări
cardiace
Pneumonie Paralizie
Dureri
nespecifice
Dereglări
renale
Fibroza
splinei
Consecinţele substituţiilor
Exonice – modificări calitative ale proteinelor:
• apariţia unui aminoacid diferit în polipeptid;
• scurtarea polipeptidului;
• alungirea polipeptidului.
Intronice:
• fără modificări în sinteza polipeptidului;
• defecte de splicing – proteină anormală;
La nivelul regiunii reglatoare – modificări în cantitatea de polipeptid sintetizat:
• Non-expresie;
• Activarea neautorizată. 15
Deleţiile şi inserţiile genice
• deleţia sau inserţia 1 sau mai multor nucleotide – decalarea fazei de lectură (25% din mutaţii, majoritatea bolilor genetice);
• deleţia sau inserţia unor fragmente genice mai mari (6%)
Tipuri:
• Crossing-over inegal;
• Schimbul inegal între cromatidele surori.
Mecanisme de producere:
• proteină anormală sau absentă. Consecinţe
16
17
Mutaţii cu decalarea fazei de lectură Adiţia sau deleţia unei perechi de nucleotide (sau două sau
patru) din secvenţa codificatoare a genei poate determina
schimbarea fazei de lectură în ARNm şi ca rezultat – modificarea
polipeptidului. Aceste mutaţii pot provoca stoparea prematură a
translaţiei, inserţia incorectă a unor aminoacizi în lanţul
polipeptidic. Ca rezultat produsul genic este defect.
Mutaţii dinamice Se caracterizează prin expansiunea repetărilor unor secvenţe trinucleotidice intragenice;
Se caracterizează prin instabilitate în timpul diviziunilor celulare (în special în ovogeneză);
Pot afecta funcţia genei şi determina fenotipuri patologice;
Penetranţa mutaţiilor dinamice este determinată de numărul repetiţiilor:
• Stări benigne – polimorfizme alelice;
• Premutaţii;
• Mutaţii complete.
18
03.04.2011
4
19
Unele boli genetice sunt cauzate de expansiune
secvenţei trinucleotidice
Boala Localiz. Mod de
transm.
Microsa-
telit
Alela
normală
Premu-
taţie
Mutaţie
completă
Efect
parental
Sindromul
X-fragil
1:4000
Xq27.3 XL CGG <60 60-200 >200 Matern
Distrofia
musculară
1:8000
19q13.3 AD CTG <30 50-80 >100 Matern
Ataxia
Friedreich
1:50000
9q13 AR GAA <25 36-100 >100 Matern
Boala
Huntington
1:12000
4p16.3 AD CAG <36 ? >36 Patern
Sindromul X-fragil cu retard mental ereditar
• 1: 4000 din bărbaţi; 1:7000 din femei;
• Fenotip: – Retard mental
– Achiziţie tardivă a limbajului
– Anomalii de comportament
– Dismorfie facială
– Macroorhidie pospubertară
– Semne generate de displazia ţesutului conjunctiv
• 1:500 femei este purtătoare de premutaţii
20
21
Sindromul X-fragil
22
Mutaţia Consecinţa Boala
Substituţia unui
nucleotid de tip
tranziţie (C→T) în
insulele CpG din
gena pentru FGFR3
(4p16.3);
Activitatea permanentă,
chiar şi în absenţa
ligandului, a receptorului
de tip 3 pentru factorul
de creştere a
fibroblaştilor;
Acondroplazia
deleţia a 3 p.n. din
gena CF în poziţia
508 (F508del);
Pierderea Phe din poziţia
508 a proteinei CFTR (ce
are funcţia de canal de
clor la polul apical a
celulelor epitaliale);
Fibroza
chistică
(Mucoviscidoza)
23
mutaţia de tip missens
(GAC→GTC) în codonul
6 al genei pentru β-
globină (Glu6 → Val);
Substituţia aminoacidului
Glu cu Val din poziţia 6 în β-
globină şi sinteza HbS;
Sicklemia
(Anemia
falciformă)
mutaţia de tip non-sens
în gena pentru β-globină
(Gln39X);
Se produce substituţia Gln
din poziţia 39 cu un stop-
codon şi sinteza unei forme
trunchiate de β-globină;
β - talasemia
inserţia a 4 nucleotide
între nucleotidele 1277
şi 1278 ale genei pentru
HEXA (1277-
1278insTATC);
Deficienţa sau absenţa
enzimei lizozomale β-
hexozaminidaza A (HEXA) şi
acumularea gangliozidului
GM2 în neuronii SNC;
Boala Tay-
Sachs
(Gangliozidoza
GM2)
24
mutaţia la nivelul
exonului 6 a genei
pentru GAL-1-P-uridil
transferaza
(Gln188Arg);
Deficitul sau absenţa
enzimei galactozo-1-fosfat-
uridilt ransferazei;
Galactozemia
mutaţia genei PAH
(peste 400 tipuri de
mutaţii);
Deficitul fenilalanin-
hidroxilazei, enzimă ce
transformă Phe în Tyr;
Fenilcetonuria
deleţii în regiunea 59
sau zona centrală a
genei pentru distrofină
(Xp21);
Modificarea structurii
distrofinei - proteină ce
menţine integritatea
membranelor celulelor
musculare;
Distrofia
musculară
Duchenne
(DMD)
03.04.2011
5
Efectul fenotipic al mutaţiilor patogene
Mutaţiile sunt cauze frecvente ale bolilor sau predispoziţiei la boală;
Efectul fenotipic al mutaţiilor depinde de:
• Efectul mutaţiei asupra funcţiei proteinei (pierdere sau câştig)
• Tipul şi funcţia proteinei (enzimă, receptor, canal, proteină structurală...)
• Gradul de manifestare a fenotipului la heterozigoţi;
• Fondul genetic al persoanei (interacţiuni nealelice);
• % de celule afectate;
• Originea parentală a genei în cazul bolilor de amprentare. 25
Boli cu pierdere de funcţie:
• FH – hipercolesterolemia familială – 1:500 – lipsa receptorului la LDL;
• PKU – FENILCETONURIA;
• BOLILE LIZOSOMALE
Boli cu câştig de funcţie – efect de dozaj:
• Boala Charcot-Marie-Tooth – degenerescenţă nervoasă periferică;
• Acondrodisplazia – activitate permanentă a receptorului de creştere a fibroblaştilor , în absenţa ligandului;
• Inversia sexuală la indivizii 46,XY prin duplicaţia genei DAX
Boli prin achiziţia unor proprietăţi noi a proteinelor mutante –
• Alela Pittsburg a alfa1-antitripsina (care în mod normal inhibă elastaza) inhibă trombina – tulburare de coagulare letală;
• Boala Alzheimer – producerea unei proteine toxice prin mutaţia genei pentru β-ameloid
Boli prin expresia heterocronică sau ectopică:
• Diferite forme de cancer;
• Persistenţa ereditară a hemoglobinei fetale
26