Studiu privind eficienta economica a investitiilor in economie

Capitolul I

Eficienţa investiţilor

Conceptul de eficienţă economică

Eficienţa este considerată scop primordial al stiinţei, a carei menire universalp este

predictibilitatea prevenirii sau eliminarii riscului generat de necunoscut.

Eficienţa economică este cerinţa fundamentală necesară activităţilor economice impuse

de economia de piaţă, aceasta exprimând rezultatele ce se obţin intr-o activitate economică

evaluată prin prisma resurselor consumate pentru desfăşurarea acelei activităţi şi se calculează

raport între marimea efectelor si a eforturilor ori raportul dintre eforturi si efecte adică efectele

depind direct de eforturile si eficienţa economică.

Cresterea eficienţei economice duce la o realizare a unei economii de timp. Ce presupune

o serie de decizii economice care trebuie adoptate în anul următor, adică o valorificare mai

judicioasă a resurselor in anul următor.

Eficienta economică este principal factor calitativ al creşterii economice deoarece cu

ajutorul ei se asigura sporirea efectelor cu acelaşi volum de eforturi.

Dificultatea cu care se confruntă eficienţa economică se refera la modul cum trebuie

combinati factorii de producţie pentru a obţine rezultate economice maxime în prezent şi în viitor

la nivelul fiecarui individ şi la nivelul intregii societăţi.

Există mai multe forme ale eficienţei economice si anume:

eficienţa utilizării resurselor umane

eficienţa utilizării capitalului

eficienţa utilizării resurselor naturale

eficienţa utilizării noii tehnologii

eficenţa investiţiilor

Toate activitaţile şi procesele economice în care se consumă muncă , resurse materiale si

bănesti în scopul realizarii unor rezultate economice si sociale trebuie analizate cu ajutorul

eficienţei economice după principiul raţionalităţii.

Printr-o utilizare eficientă se poate asigura creşterea economică şi ridicarea nivelului de

trai. Nivelul eficienţei economice depinde de volumul si calitatea, atât a resurselor consumate ,

cât şi a rezultatelor obţinute.

În orice societate, economiile şi investiţiile au jucat un rol deosebit de important, atât la

nivel macroeconomic cât şi la nivelul fiecarei persoane sau agent economic. Desigur, există un

ansamblu de factori care influenţeaza deciziile fiecărei persoane sau agent economic de a renunţa

la un câştig sau avantaj prezent (determinat de utilizarea unor fonduri disponibile în prezent) în

favoarea unui avantaj viitor (determinat de economisirea sau investirea acestor fonduri, pentru a

fi utilizate în viitor), insă procesele de economisire sunt prezente într-o masură mai mare sau mai

mică, pe termene mai lungi sau mai scurte si moduri foarte variate la nivelul fiecărei persoane,

fizice sau juridice. Aceste procese de economisire au insă un rol important si la nivelul intregii

economii naţionale. Astfel, sumele depuse la băncile comerciale de către persoane fizice sau

juridice sunt folosite pentru acordarea de credite altor persoane fizice si juridice, finanţând astfel

investiţii în diverse sectoare economice si contribuind la dezvoltarea economiei în ansamblul

sau.

Eficienţa economică a investiţiilor

Investiţiile constituie economii pe care generaţia actuală le face la fondul de consum în

vederea asigurării dezvoltării capitalului fix în următoarele perioade de timp. Eficienţa

economică în orice domeniu se exprimă astfel comparând efectele cu eforturile.

Prin eficienţa economică a investiţiilor inţelegem relaţia care se stabileste intre cantitatea

şi structura efectului, ca generator de efecte şi nivelul rezultatelor economice obţinute în urma

desfăşurării procesului investiţional.

Investiţia ca efort trebuie dimensionat, previzionat si argumentat. Aprecierea eficienţei

investiţiilor se face in functie de eforturi care se poate oferi la activitatea de investiţie propriu-

zisa, la activitatea de producţie sau la ambele forme. Efectele pe care le produc investiţiile sunt :

efecte economice

efecte sociale

efecte politice

Efectele economice ale investiţiilor exercită influenţă asupra dezvoltării spirituale, al

ridicării nivelului de cultura şi civilizaţie atât la nivelul individului cât şi la nivelul întregii

societăţi.

Clasificarea efectelor investiţiilor

Efectele investiţiilor după locul lor pot fi :

directe

efecte indirecte

după momentul în care apar pot fi:

efecte actuale

efecte viitoare

după perioada în care se analizează ele pot fi:

efecte anuale

efecte totale

efecte globale

efecte nete

după modul de cunoaştere avem:

efecte programate

efecte efective

În vederea creşterii eficienţei economice a investiţiilor în condiţiile unei economii de

piaţă se impune luarea unor măsuri şi anume:

analiza temeinică a variantelor propuse pe baza unui sistem complex de indicatori de

eficienţă economică

realizarea la noile obiective sau la cele modernizate a unor niveluri superioare în ce

priveşte productivitatea muncii

respectarea termenului de punere în funcţie a obiectivelor economice ce duce la

recuperarea rapidă a sumelor investite

Factorii de creştere a eficienţei economice sunt cei cu :

~ acţiune directa care ajuta la introducerea progresului tehnic, perfecţionarea metodelor

de conducere , ridicarea nivelului de pregătire profesională a forţei de muncă, perfecţionarea

activităţilor de comert exterior etc

~ acţiune indirectă ajuta la modernizarea activităţii unităţilor situate în ramuri conexe,

creşterea performanţelor utilajelor folosite, ridicarea calitătii materialelor prime, reorientarea

exigenţelor societăţii etc.

Factorii creşterii eficienţei economice după caracterul lor pot fi:

sociali constituie elemente dimnamice de creştere a eficienţei economice care pot acţiona

în orice domeniu

politici

naturali acţioneaza în ramuri primare ca agricultura industrie, silvicultura etc.

economici ce constituie cel mai important element de creştere a eficienţei economice şi

conţin preţ , credit , dobândă etc.

tehnici care vizează promovarea progresului tehnic pentru creşterea randamentului

utilajelor si a productivităţii muncii

Capitolul II

Investiţiile

Conceptul de investiţie

Dupa I. Bogdan investiţia este efortul financiar actual făcut pentru un viitor mai bun,

creat prin dezvoltare şi modernizare, având drept sursa de finantare renuntarea la consumurile

actuale sigure , dar şi mici neperformante , în favoarea unor consumuri viitoare mai mari şi într-o

structura moderna mai aproape de opţiunile utilizatorilor, dar probabile.

După alţi cercetători economici I Vasilescu şi I . Romanu investiţia se defineste după

doua sfere de cuprindere în sens larg inseamnă investiţie financiară definită ca orice plasament ce

aduce un profit cum ar fi: cumpărarea de acţiuni sau titluri de valoare, plasamente bănesti,

alocare de fonduri pentru investirea în afaceri, iar în sens restrans , numită şi investiţie de capital

ce se refera la achiziţionarea de mijloace fixe şi modernizarea lor

Indicatorii care evalueaza investiţiile în economie sunt aceia care aduc un spor de venit în

condiţiile creşterii volumului de investiţii, el fiind important în proiectarea cresterii economice .

Clasificarea investiţiilor:

Criteriile de clasificare sunt:

După natura lor:

investiţii corporale

investiţii necorporale

investiţii financiare

După natura efectelor scontate avem:

investiţii productive

investiţii neproductive

După locul unde se investeşte avem:

interne

externe

După influenţa pe care o au asupra patrimoniului :

Investiţii de menţinere

Investiţii de expansiune

După gradul de risc pe care-l prezintă :

investiţii cu risc sporit

investiţii cu risc scăzut

După resursele financiare utilizate avem :

investiţii finanţate din surse proprii

investiţii finanţate din surse împrumutate

investiţii finanţate din surse mixte

După natura relaţiilor dintre întreprinzători şi sursa străina de resurse pentru investiţii,

investiţiile străine sunt :

investiţii străine directe, când agentul finanţator străin capătă şi posibilitatea de a lua

decizii de control asupra proiectului pe linie manageriala, tehnologica, de marketing.

Investiţiile străine de portofoliu care sunt plasamente pur financiare fără alte implicaţii în

viaţa proiectului de investiţii.

După scop avem urmatoarele investiţii:

de înlocuire

de modernizare

de dezvoltare, de expansiune

strategice

După rolul funcţional pe care-l joacă în cadrul proiectului avem următoarele investiţii:

directe sunt cheltuielile legate funcţional de obiectivul de investiţii

colaterale sunt cheltuieli de producţie legate funcţional de investiţia directă

După structura cheltuielilor există :

cheltuieli pentru lucrări de construcţii montaj

Alte cheltuieli- utilaje, instalaţii, asistenţă tehnică

După structura tehnologică internă avem urmatoarele investiţii :

în mijloace fixe

în alte cheltuieli

în fondul de rulment

După stadiul în care se găsesc avem investiţii :

în curs de execuţie

terminate

După forma de proprietate avem investiţii :

private

private ale statului

publice

După modul de execuţie există :

investiţii executate în antrepriză

investiţii executate în regie proprie

investiţii mixte

După natura activelor create avem investiţii :

reale

financiare

Documentaţia pentru investiţii

Elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru investiţii are ca obiect 3 scopuri:

să prevină riscul în procesul investiţional

să documenteze pe cel care formulează opţiunea pentru investiţii

să convingă pe cei care trebuie să finanţeze investiţia să-şi plaseze fondurile băneşti în

investiţia respectivă

Elaborarea documentaţiei în vederea aprobării, autorizării şi realizării obiectivelor de

investiţii, necesită parcurgerea ordonată a unor faze şi etape, care au ca scop clarificarea şi

obţinerea unor date care stau la baza procesului de concepţie a proiectului.

Elaborare în faze şi etape a documentaţiei în mod logic impune ca fiecare problemă

legată de realizarea obiectivului de investiţii să fie studiată şi analizată global, pentru a putea fi

determinate relaţiile reciproce şi corelaţiile dintre diferite faze.

Fiecare fază necesită parcurgerea succesivă a unor etape care se concretizează într-o

documentaţie scrisă şi desenată.

La elaborarea documentaţiilor pentru investiţii se parcurg urmatoarele etape :

elaborarea temei de proiectare

elaborarea studiului de amplasament

efectuarea studiilor topografice şi geotehnice necesare

obţinerea certificatului de urbanism

elaborarea studiului de prefezabilitate

obţinerea avizelor şi acordurilor necesare

elaborarea studiului de fezabilitate

obţinerea autorizaţiei de construcţie

elaborarea proiectului ethnic

Sunt recomandate următoarele documentaţii tenico-economice pentru orice proiect şi

anume:

studiul de fezabilitate

studiul de prefezabilitate

proiectul tehnic

Studiul de prefezabilitate este prima documentaţie tehnicoeconomică prin care se

formulează obţinerea pentru investiţia respectivă, necesitatea, oportunitatea, eficienţa, şi

condiţiile de realizare.

Toate documentaţiile au în general două parţi una scrisa şi alta desenată.

În partea scrisă se prezintă necesitatea şi oportunitatea investiţiei, investitor, ordonatorul

de credite, amplasamentul, suprafaţa terenului, sursele de finanţare, valoarea estimativă a

obiectivului de investiţii, cheltuielile pentru studiile de prefezabilitate şi fezabilitate, cheltuieli

pentru obţinerea avizelor şi a documentaţiei necesare elaborarii studiilor de prefezabilitate şi

fezabilitate.

În partea desenată, studiul de prefezabilitate cuprinde planul general de amplasare cu

unele detalii, se elaborează pe baza temei de proiectare.

Studiul de prefezabilitate este aprobat împreună cu actul de proprietate asupra terenului.

Studiul de fezabilitate se elaborează în baza aprobării studiului de prefezabilitate şi a

obţinerii avizelor stipulate în certificatul de urbanism.

Studiul de fezabilitate repreziintă un prim proiect ideal al obiectivului de investiţii cu o

evaluare bazată pe previziunea pieţei interne şi externe, evaluări şi calcule de eficienţă

economică din care rezultă următoarele :

necesitatea şi oportunitatea investiţiei

profilul , sortimentele şi capacitatea de producţie

termenele de punere în funcţie

tehnologia, utilaje, instalaţii

destinaţia produselor

furnizorii de materii prime

soluţii constructive si arhitecturale

utilităţi

surse de finanţare

manopera şi numarul locurilor de muncă

eficienţa economico-financiară a investiţiei

devizul general.

Eficienţa economică a investiţiilor

Analiza eficienţei economice a investiţiilor şi factorul timp

a)- Sistemul de indicatori ai eficienţei economice a investiţiilor

Opiniile exprimate în literatura de specialitate, converg în cea mai mare parte către,

”folosirea mai multor indicatori” în vederea caracterizarii riguroase a eficienţei economice a

diferitelor “variante de investiţii”

Aceşti “indicatori”alcătuiesc un sisitem în care intră atât “indicatori valorici” (volumul

investiţiilor, investiţia specifică, durata de recuperare a investiţiilor), cât şi “indicatori naturali”

(capacitatea de producţie, în expresie fizică, consumurile specifice de materiale, durata de

execuţie a investitiilor, etc)

În practică se întâlnesc o serie de clasificări a « indicatorilor de eficienţă a invetiţiilor »

grupaţi după anumite criterii cum ar fi :

-în funcţie de importanţa indicatorilor, în adoptarea deciziilor de investiţii, grupare, care

cuprinde « indicatori cum ar fi :

-indicatori cu caracter general-care contribuie la formarea unei imagini globale asupra

« eficienţei activităţii viitoare a obiectivului economic.

Aceşti indicatori caracterizează de fapt performanţa economică a producţiei viitoare

(capacitatea de producţie, costul producţiei, nr personalului, productivitatea muncii)

-indicatori de baza- care exprimă aproape exclusiv eficienţa propriu zisa a investiţiilor

(volumul de investiţii, durata de execuţie a investiţiilor, durata de funcţionare, investiţia

specifică, randamentul economic al investiţiilor, etc)

-indicatori specifici- care sunt specific diferitelor ramuri de activitate, caracterizând

anumite aspecte particulare ale eficienţei investiţiilor în unele sectoare economice

-indicatori suplimentari- cum ar fi :gradul de prelucrare al materiilor prime, gradul de

mecanizare, consumurile specifice de utilităţi, etc

În timp ce în general, categoria « indicatorilor cu caracter general »este mai cunoscută,

categoria celorlalţi indicatori sunt mai puţin cunoscuţi, indicatori care vor fi prezentaţi în

continuare .

1.-În categoria- indicatorilor de baza-intra cei mai importanţi indicatori de apreciere a

« eficienţei investiţiilor »

- În altă ordine de idei, unii din aceşti indicatori, exprimă direct sau nemijlocit, elemntele

raportului de « eficienţă economică »-(efectul sau efortul investiţional), fiind

consideraţi :indicatori de calcul » iar altii corelează intr-o formă sau alte elementele respective,

fiind indicatori propriu-zişi » de eficienţa a investiţiilor.

- Ca o ultima precizare , trebuie să cunoaştem că acesti indicatori, pot imbrăca diferite

forme ca: forma statică de prezentare-care ţine de abordarea tradiţionala, fiind de esenţă

contabilă iar, forma dinamică de prezentare-ţine de analiza pe fluxuri, fiind de esenţă financiară

Principalii indicatori de baza se concretizează în calcularea următorilor indicatori :

b)-Volumul (valoarea) investiţei-reprezintă principalul indicator care caracterizează

« marimea efortului investiţional ». El exprimă valoric totalitatea resurselor care se vor comsuma

pentru realizarea obiectivului de investiţii, pâna la punerea în funcţiune.

Practic este vorba despre-cheltuielile de investiţii, stabilite pe baza de deviz, însă prin

extensie Indicatorul, cuprinde şi stocul de active circulante, necesar pentru primul ciclu de

funcţionare, precum şi de alte cheltuieli care nu maresc valoarea capitalului fix, (cum sunt-

cheltuielile pentru pregătirea forţei de muncă şi cheltuielile pentru supravegherea lucrărilor de

investiţii).

Formula de calcul este : It = I + Mo + Cs, -unde : I-reprezintă-cheltuiala totala de

investiţii, calculată cf devizului general

Mo-necesarul de active circulante pentru începerea funcţionării obiectivului

Cs-alte cheltuieli (pregătirea personalului, supravegherea lucrărilor, etc)

Acest indicator, numit şi « suma capitalului investit »reprezintă soldul fluxurilor

monetare legate de punerea în funcţiune a activelor integrate în proiectul de investiţii.

Soldul respectiv, se determina prin compararea plăţilor (ieşirilor de trezorerie) cu

incasările (intrările de trezorerie)

Principalele elemente de plaţi sunt :

-plaţile pentru achizitionarea echipamentelor sau realizarea construcţiilor, evaluate fără

TVA, dacă aceasta este deductibilă, plus costurile de oportunitate corespunzătoare activelor

proprii folosite;

cheltuielile auxiliare, legate de punerea în funcţiunea obiectivului (studii prealabile,

cheltuieli de transport, cheltuielile de instalare, formare personal)

-necesarul suplimentar de fond de rulment antrenat de creşterea cifrei de afaceri, pe care

o a genera noul obiectiv (pentru stocuri minime de materiale şi produse şi pentru acordarea de

termene minime de plată a clienţilor)

Încasarile cele mai importante, provin din :

- vânzarea echipamentelor disponibilizate prin punerea în funcţiune a obiectivului ;

- veniturile auxiliare de natură fiscală sau economică, provenind din administrare ;

Pe baza celor prezentate, evaluarea financiară a capitalului, investit, se poate face prin

relaţia

C = I + FlIM + FLFR – VE - FLF unde :

C -capitalul investit ;

I-imobilizări fixe ;

FlIM -fluxuri de lichidităţi relative la investiţiile materiale ;

FLFR -fluxuri de lichidităţi legate de necesarul suplimentar de fond de rulment ;

VE -valoarea netă a echipamentelor disponibilizate şi vândute pe piaţa de ocazie ;

FLF -fluxuri de lichidităţi legate de mediul fiscal ;

Această evaluare a indicatorului este mai dificilă, dar este mai riguroasă, deoarece

include toate cheltuielile necesare pâna la punerea în funcţiune a obiectivului de investiţii.

c.-Durata de execuţie a investiţiei-care sintetizează, perioada de timp, în care are loc

materializarea cheltuielilor de investiţii în capitalul fix.

De regula, aceasta perioadă, care se întinde pâna în momentul punerii în funcţiune a

obiectivului, ocazionează doar consumuri de resurse, fără a se obţine vreun rezultat util de aceea,

pentru a reduce volumul imobilizărilor de fonduri, este necesară scurtarea, pe cât posibil, a

duratei de execuţie, fărî a dauna, asupra calităţii lucrărilor de investiţii. Totodată cautarea de

soluţii, pentru punerea parţială în funcţiune a capacitatilor de producţie poate contribui la

diminuarea de profit ca urmare a imobilizarii fondurilor de investiţii.

d.-Durata de viaţă a investiţiei-reprezintă, perioada de timp în care obiectivul după ce a

fost executat, recepţionat şi pus în funcţiune, este utilizat conform destinaţiei sale asigurându-se

recuperarea capitalului investit şi obţinerea unui surplus (profit).

Această perioada ţine din momentul intrării în funcţiune a obiectivului şi până la

scoaterea din uz, datorită uzurii fizice şi morale a capitalului fix. In cadrul său, capitalul fix,

realizat este de regulă supus amortizării, prin utilizarea diferitelor metode sau tehnici de

amortizare(liniară, progresivă, regresivă). Estimarea duratei de viaţă a investiţiei, pare la prima

vedere o problemă relativ simplă, deoarece în economia centralizată, ea se reducea la preluarea

duratelor normale de funcţionare ale diferitelor categorii de mijloace fixe, durate fixate prin lege.

În realitate însă problema nu este deloc simplă, deoarece, se pot utiliza, mai multe criterii pentru

stabilirea duratei de viaţă a unei investiţii. În esenţă este vorba de o o alegere între « criteriile de

ordin tehnic » si cele « de ordin economic »

Criteriile tehnice ne îndeamnă să « identificăm durata de viaţă » a unei investiţii cu

« durata sa fizică normală de exploatare a obiectivului » La rândul său « durata fizică » este

definită de condiţiile tehnice de exploatare (intensitatea utilizarii), dar şi anumite conditii juridice

(de pildă-construcţia unui imobil pe un teren obţinut prin concesiune pe o durata limitată)

Criteriile de ordin economic-implică asimilarea cu « durată de utilizare economică a1

obiectivului » respectiv, cu intervalul de timp în care cheltuielile efectuate sunt recuperate din

« veniturile obţinute prin exploatarea productivă a investiţiei ». Practic determinarea « duratei

economice »este destul de relativă, deoarece « rentabilitatea investiţiei »se află sub incidenţa mai

multor factori (produsele îşi pot epuiza ciclul de viaţă, preţurile se pot schimba, costurile la fel)

Relativitatea deteminarii este cu atât mai accentuată, cu cât orizontul previziunii este mai

indepărtat. De aceea pentru proiectele de investiţii cu « durata mare de exploatare , între 30-50

ani».

Se recomandă ca previziunea fluxurilor de încasări şi plăţi, să se faca pe o perioada mai

scurtă (10-20 ani) numita şi « orizont economic al firmei », urmând ca veniturile ulterioare

acestei perioade să fie incluse în valoarea reziduală a investiţiei ».

Referitor la fixarea « duratei de viaţă a investiţiei», există şi alte concepţii.

De pildă, considerarea celei mai scurte dintre urmatoarele perioade :

-durata de viaţă fizic normală a investiţiei

-durata de viaţă tehnologică ;

-durata de viaţă a produsului pe piaţă ;

O alta opinie prevede fixarea « duratei de viaţă », prin fixarea unei » durate

intermediare ».

Între « durata fizică a echipamentului si durata de viaţă a produsului, etc».

-Investiţia specifică-care asigură « comparabilitatea între-efortul financiar-facut pentru

realizarea unui obiectiv economic, şi –capacitatea de producţie a obiectivului respectiv »

Relaţiile de calcul, folosite, diferă după cum investiţia « vizează realizarea de obiective

noi sau modernizarea, dezvoltarea ori retehnoligizarea celor existente ».

Pentru « obiectivele noi »relaţia de calcul a investiţiei specifice, (i) este :

i= I / Q , în care : I-reprezintă investiţia totala

Q-capacitatea de producţie

Pentru investiţiile în « modernizări, dezvoltări sau retehnologizari »ale obiectivelor

existente, indicatorul se calculează astfel :

I = I / Q1 – Qo unde :

Q1-este capacitatea de producţie după modernizare

Qo-capacitatea de producţie înainte de modernizare

Capacitatea de producţie a unui obiectiv economic, poate fi exprimată în mod diferit în

funcţie de specificul activitîţii, cu exprimare frecventă, în » unitati naturale » (kg, tone, litri) dar

la o producţie eterogena se poate folosi şi exprimarea « natural-convenţională » (tractoare

convenţionale, hectare aratura normală, strunfuri convenţionale, unităţi nutritive), sau chiar

« exprimarea valorică ». Ca o concluzie »capacitatea de producţie » exprimă « producţia

maximă » ce poate fi obţinută, la obiectivul respectiv, într-o anumită perioda de timp, de obicei

un (1) an, indicatorul »investiţiei specifice »trebuind să ţină seama şi de numărul anilor de

funcţionare, după urmatoarea formulă :

I = I / (Q x df)

Exemplu : - valoarea investiţie (mil ron) ………… 120..cazul A si……100 cazul B

- capacitatea de producţie( tone)………1000 A şi……. 1000 B

- durata de funcţionare (ani)………….. 10 A şi……. 8 B

Dacă folosim relaţia de calcul,  » valoarea investiţiei specifice», va fi :

Cazul A- 12.000 mii ron / 1.000 tone = 12 ron/t

Cazul B -10.000 mii ron / 1.000 tone = 10 ron/t, cu precizarea că varianta mai optimă este

în cazul B.

Daca se utilizeaza a doua relaţie de calcul, care ţine seama de durata de functionare,

« valoarea investiţiei specifice » va fi :

Cazul A- 12.000 mii ron / (1.000 x 10 ani) = 1, 20 ron/t/an

Cazul B- 10.000 mii ron / (1.000 x 8 ani) = 1, 25 ron/t/an, varianta mai avantajoasă fiind

A

-Durata de recuperare a investiţiei- numit şi »termen de recuperare », exprimă numărul de

ani necesar, pentru recuperarea « capitalului investit iniţial », sau altfel spus »o investiţie va fi cu

atât mai atractivă pentru un investitor, cu cât veniturile care se vor obţine vor permite

recuperarea rapidă a capitalului investit »

Pe baza calculării acestui indicator, nu se vor aproba proiecte de investiţii, decât dacă

durata lor de recuperare este mai mică decât un standard prestabilit (durata normativa de

recuperare), care la rândul său, este mai mic decât « durata de viaţă a investiţiei, fiind ales

proiectul de investiţii a carei « durată de recuperare » este mai scurtă.

În principiu,  »durata de recuperare » se calculeaza prin, raportarea « investiţiei  totale »

(I) la « avantajul » (efectul- economic mediu anual), din care se reconstituie capitalul investit (E)

dupa formula : T = I / E

În cea ce priveşte « valoarea capitalului investit » de la numitorul relaţiei, înainte de

1989, era sinonim cu « marimea anuală a beneficiului » ; »venitul net » sau » acumulările

bănesti »

Actualmente, numitorul relaţiei de calcul, poate fi reprezentat de « profitul brut » ;

« profitul net » rămas după impozitare ; »cash-flow »-ul brut sau net ;

Pentru nivelul « microeconomic » este oportună utilizarea » fluxului net de trezorerie »

rezultat din exploatare, a investiţiei (flux de lichidităţi nete) numit si « cash-flow » (CF)-net

Acesta poate fi asimilat, cu « suma profitului net, dupa impozitare şi amortismentelor

perioadei, conform formulei :

CF = CA – EF = CA-[CE + i(CA – CE – A)] = (1-i)(CA - CE – A) + A

unde :

CA =reprezintă încasările anuale(veniturile)

EF =reprezintă plăţile anuale

CE =cheltuielile anuale de producţie(exploatare)

A =amortizarea anuală activelor fixe incluse în proiect

i =rata impozitului pe profit(sub forma de coeficient), care se prezinta sub formula (1-i)

(CA – CE – A) = profitul net, dupa impozitare

În cazul » proiectelor de investiţii de raţionalizare », sau de « productivitate » obiectivul

nu este « cresterea volumului vânzărilor »a cifrei de afaceri, ci »reducerea costurilor de

exploatare »calculul fluxului de lichidităti nete se poate face după modelul prezentat mai jos :

Dacă fluxurile financiare pozitive generate de exploatarea obictivului de investiţii au

aceeaşi valoare în fiecare an, atunci « durata de recuperare » s-ar calcula astfel :

Durata de recuperare = Valoarea proiectului / Fluxul anual

Dacă însa fluxurile sunt inegale, atunci este necesar să se determine, fluxurile cumulate la

finele fiecărui an, pâna se atinge « valoarea investiţiei iniţiale »

De fapt, calculul obişnuit al fluxurilor financiare, ţine seama şi de « cheltuielile de

investiţii » care se constituie ca « fluxuri negative » (ieşiri sau plăti). Deci « durata de

recuperare » poate fi reperata în funcţie de momentul în care « fluxurile anuale » dupa ce

înregistrează valori negative, devin egale cu « zero ».

Exemplu :

a) Un proiect de investiţii pentru realizarea unui obiectiv în valoare de 1.000 mii ron.

b) Durata de execuţie a obiectivului este de 2 ani

c) Cheltuiala de investiţii se repartizează în mod egal pe fiecare an (1.000 : 2 = 500)

d) Durata de funcţionare este de 5 ani

Proiecte de inovare sau de expansiune Proiecte de rationalizare sau de productivitate

1.-Cifra de afaceri 1.-Economia de cheltuieli variabile

2.-Cheltuieli variabile 2.-Economia de cheltuieli fixe

3.-Cheltuieli fixe(altele decit-amortiz,

ch.fin)

3.-Excedent brut de exploatare (rd.2-1)

4.-Excedent brut de exploatare (rd.1-

(2+3)

4.-Excedent net de exploatare (rd.3x(1-rat impoz)

5.-Excedent net de exploatare(rd.4x(1-

rata imp)

5.-Economii fiscale datorate amortizarii

6.-Economii fiscale datorate amortizarii

(amortiz anuala x rata imp)

6.-Cash flow(rd.4 x 5)

7.-Cash flow(rd.5 + 6)

e) Se aplică metoda liniară de amortizare (cheltuieli cu amortizare-200 mii ron)

f) Impozitul pe profit este de 16%

g) Cifra de afaceri anuală este de 800 mii ron

h) Cheltuielile de exploatare anuale sunt de 500 mii ron

i) Fluxul de numerar este cel din tabelul de mai sus.

Din datele prezentate rezultă că investiţia se recuperează în cel de al 4-lea an, de

funcţionare a obiectivului pentru ca la sfârşitul acestui an, fluxul de numerar din exploataţie

cumulat depăşeşte suma investită, iar fluxul cumulat total (exploataţie + investiţii) devine

pozitiv.

Durata de recuperare = Valoarea proiectului(1.000 mii ron) = 3, 63 ani

Fluxul annual( 275 mii ron)

Pentru compararea variantelor de investiţii, prin prisma duratei de recuperare, existţ două

posibilităţi şi anume:

se calculeaza acest indicator pentru fiecare variantă, opţindu-se pentru varianta de durată

de recuperare cea mai redusă ;

se calculeaza durata de recuperare a « investiţiei suplimentare » a diferitelor variante

comparativ cu o variantă de bază sau de referinţă dupa formula : Ts = Ii – Io / Ei-Eo unde : i =

varianta curenta ; o = varianta de referinţă

Durata de recuperare ne ofera o anumită apreciere asupra riscului caracteristic unui

proiect de investiţii, în masura în care « fluxurile de lichidităţi » se pot estima destul de precis.

Durata de recuperare a investitiilor caracterizează însă şi « viteza de recuperare » a

« capitalului investit » care se calculează cf formulei ca un « raport » dintre: fluxul de lichidităţi

mediu anual şi investiţia specifică. Acest raport este de fapt « inversul » duratei de recuperare,

este cunoscut sub denumirea de « coeficient de eficienţă »sau de « randament anual al

investiţiei » (return on investement-ROI), şi se calculează după formula :

Viteza de recuperare = Durata normală de funcţionare

Durata de recuperare

g. Cheltuielile echivalente sau recalculate-arată de câte ori, se poate recupera « capitalul

investit », în cadrul duratei normale de funcţionare » a obiectivului realizat.

Indicatorii prezentaţi anterior, luau în calcul numai marimea « efortului investiţional »

fără să ţină cont de nivelul « cheltuielilor de producţie »sau de « exploatare ».

Se întâmplă însă ca un « efort investiţional  important»să fie avantajos pentru obţinerea

de economii importante, la cheltuielile anuale de producţie.

De aceea este necesară,  »reunirea »-cheltuielilor de investiţii, cu cheltuielile de

producţie,

Această « reunire »are loc prin calcularea indicatorului »cheltuieli echivalente »

(recalculate), cf formulei :

K = I + C x D in care :

K =cheltuielile recalculate

I =valoarea investiţiei

C =cheltuielile anuale de producţie

D =durata de funcţionare normală

Indicatorul astfel calculat, exprimă « efortul total »(investiţii plus cheltuieli de exploatare

în perioada din vederea realizării producţiei). În această variantă el se foloseşte pentru

compararea diferitelor variante de proiecte de investiţii cu aceeaşi mărime a capacităţilor de

producţie.

În cazul în care capacitatea de producţie diferă de la o variantă la alta de investiţii, se

calculează un alt indicator al « cheltuielilor echivalente » după formula :

K = I + C x D unde Q-reprezintă capacitatea de producţie Q x D

Indicatorul exprimând sub aceasta formulă mai bine, » efortul financiar total (investiţii +

cheltuieli de producţie) necesar pentru obţinerea unei « unităţi de capacitate »

h.-Randamentul economic al investiţiei-are un grad mai mare de cuprindere decât ceilalţi

indicatori prezentaţi, deoarce priveşte procesul investiţional în întregul lui, începând de la

efectuarea primelor cheltuieli de investiţii (cheltuieli de proiectare)şi până la scoaterea din

funcţiune a obiectivului economc ca urmare a uzurii sale fizice şi morale.

El asigura comparabilitatea între profitul net total obţinut în urma realizării obiectivului şi

efortul investiţional total. Formula de calcul este :

R = Bt / It unde :

R =reprezintă randamentul economic al investiţiei

Bt =profitul net total

It =investiţia totală

Profitul net care se foloseste în calculul acestui indicator, nu trebuie confundat cu

« profitul net anual » (rezultatul net, care se foloseste în activitatea curentă a întreprinderilor şi

care se determină ca « diferenţă între profitul brut şi impozitul pe profit ».

Este vorba aici despre profitul net obţinut pe întreaga durată de funcţionare a obiectivului,

după ce « efortul  investiţional a fost compensat de profitul anual » calculându-se după formula :

Bt = B x D – It unde :

D =durata de funcţionare a obiectivului, sau cu alte cuvinte :

R = Bt / It = B x D – It = B x D - 1

It It

Particularităţile acestui indicator constau în :

- în varianta teoretică, el ia în calcul parte din veniturile unei investiţii, din care se asigură

reconstituirea fondurilor avansate, deci ţine cont de profit.

-în economia de piaţă, fondurile constituite prin amortizarea capitalului fix, ramân la

dispozitia agenţilor economici şi concură efectiv la recuperarea capitalului investit. Ceea ce

atrage după sine, includerea amortizării în baza de calcul a « duratei de recuperare » alaturi de

« profitul net »

-având în vedere că toţi indicatorii de « eficienţă a investiţiilor » (durata de recuperare,

randamentul economic) trebuie să folosească o baza comună de date, propunem că »

randamentul economic » să fie calculat în funcţie de « fluxul net de trezorerie » (profitul net plus

amortizare) şi numai în funcţie de « profitul net »

Drept urmare, formula de calcul mai poate prezenta şi o altă forma care să unifice baza de

date pentru « randamentul economic » şi pentru « durata de recuperare » prin care « randamentul

anual » să exprime « rentabilitatea investiţiei »:

R = E x D – It = E x D –1 = D - 1

It It T

unde : E = fluxul annual de trezorerie ; T = durata de recuperare ;

Economisirea presupune "păstrarea" în siguranţă a sumelor deţinute, în timp ce prin

investirea aceloraşi sume se asteaptă o "multiplicare" a acestora. Putem considera însă că cel mai

adesea sumele disponibile sunt investiţie, întrucât renunţarea la un caştig prezent prin

economisire (cum am amintit anterior) va trebui compensată prin diverse modalităţi (dobânzi,

dividende, etc), iar păstrarea sumelor disponibile în casă, în moneda naţională (ca modalitate

"extremă" de economisire) nu se practică pe scară largă.

Desigur, alegerea căilor celor mai potrivite de economisire şi investiţie se poate dovedi a fi un

proces dificil, având în vedere o serie de factori precum multitudinea instrumenetelor

disponibile, instabilitatea pe care o traversează anumite pieţe, recesiunea economică, etc. În

aceste condiţii se pune problema alegerii unui instrument de economisire adecvat, care să ofere o

pastrare în siguranţa cea mai deplină a acestor economii, dar şi multiplicarea lor în timp,

devenind practic dintr-un instrument de economisire unul de investire. Multiplicarea economiilor

trebuie nu numai să asigure acestora o protecţie la inflaţie, ci şi să aduca un caştig real, în

condiţiile unui risc acceptabil.

Un alt concept ce trebuie analizat în elaborarea unei strategii de investiţii este diversificarea

investiţilor. Aceasta înseamnă plasarea sumelor disponibile în mai multe instrumente diferite de

economisire şi investire, şi/sau în diferite variante ale aceluiaşi tip de instrument (în mai multe

acţiuni diferite cotate la bursă sau în titluri la mai multe fonduri mutuale). Indiferent de nivelul

sumelor de care dispuneţi pentru economisire, puteţi "testa" eficienţa şi randamentul fiecarui tip

de investiţie prezentat mai jos, fără a fi nevoie să dispuneţi de fonduri însemnate sau de

cunostinţe foarte avansate în domeniile respective.

Economiile şi investiţiile -Rentabilitate şi Risc

În condiţiile amintite anterior se pune problema alegerii modalităţii optime de investire,

care să corespundă cel mai bine scopurilor şi aşteptărilor celui ce investeşte. Pentru aceasta, vom

asocia fiecărui tip de investiţie (sau plasament) două noţiuni: rentabilitate şi risc.

Prin rentabilitate întelegem nivelul caştigului asigurat de către o investiţie. Spre exemplu,

rentabilitatea unui depozit bancar va fi determinată de nivelul dobânzii acordată de banca

deponentului.

Cel mai răspândit mod de exprimare a rentabilităţii este exprimarea procentuală, întrucât aceasta

ne ofera o imagine comparabilă a rentabilităţii diferitelor instrumente de investiţie. Există mai

multe modalităţi de calcul a rentabilităţii unui plasament, însă pentru simplificare vă propunem

urmatoarea formulă de calcul:

Rentabilitate (%) = (suma finală - suma iniţială investită) / suma iniţială investită x 100

Spre exemplu, considerăm situaţia depunerii la banca a unei sume de 500.000 lei, pe o

perioadă de 6 luni, cu o dobândă aferentă acestei perioade 75.000 lei. Rentabilitatea depozitului

bancar pentru cele 6 luni se va situa la nivelul de 15% din suma iniţială (corespunzatoare unei

dobânzi anuale de 30%).

Putem calcula rentabilitatea unei invesţii în acţiuni. Spre exemplu cumpărăm la 1 ianuarie 500

acţiuni ABC la un curs de 1.000 lei/acţiune şi le vindem la 1 iulie ale aceluiaşi an când cursul lor

a devenit 1.500 lei/acţiune. În acest caz suma iniţială investită va fi de 500 acţiuni x 1000 lei

acţiune = 500.000 lei, suma finală va fi 500 acţiuni x 1.500 lei/acţiune = 750.000 lei, iar

rentabilitatea investiţiei va fi:

Rentabilitate(%)=(suma finală - suma iniţială)/suma iniţială x 100 =

= (750.000 - 500.000) / 500.000 x 100 = 50%.

Acum avem la dispoziţie un indicator pentru a asigura comparabilitatea celor două

modalităţi de investire propuse mai sus - depozit bancar şi investiţia în acţiuni.

Revenim la exemplul investiţiei în acţiunile ABC: am presupus că după cele 6 luni, cursul

acţiunilor a înregistrat o creştere de 50%. La fel de bine, însă, acest curs putea înregistra o

creştere mai mică, sau chiar o scădere, determinând o rentabilitate negativă, respectiv o pierdere

pentru investitor.

Astfel ajungem la noţiunea de risc. Riscul reprezintă probabilitatea de obţinere a unei anumite

rentabilităţi. Nu exista o formula universală de calcul a riscului, întrucât există nenumăraţi factori

ce pot afecta performanţele unei anumite investiţii: în cazul depozitului bancar există riscul (mai

mic) de faliment al băncii, în timp cel în cazul investiţiei în acţiuni există riscul (mai mare) ca

acţiunile să scadă ca urmare a rezultatelor slabe ale societaţii ABC.

Există o legatura direct proportională între riscul şi rentabilitatea unei investiţii. Astfel cu cât

riscul este mai mic, cu atât rentabilitatea investiţiei este mai redusă; cu cât riscurile sunt mai

mari, cu atât creşte şi rentabilitatea ce poate fi asigurată de o investiţie.

Concluzia care se desprinde este că trebuie urmărit acel tip de investiţie care asigură un raport

optim între rentabilitate şi risc, raport ajustat în funcţie de aşteptările, posibilităţile şi nu în

ultimul rând aversiunea faţă de risc a fiecarui investitor.

O alta noţiune cu care ne vom familiariza este lichiditatea, care reprezintă capacitatea unui activ

de a fi transformat în bani. Astfel, spunem ca investiţia în acţiuni la bursă este mai puţin lichidă

(acţiunile se transformă mai greu în bani, prin vânzarea lor la bursă, existând posibilitatea să nu

găsim nici un cumparator interesat) decât un depozit bancar (poate fi transformat mai uşor în

bani, aceştia putând fi retraşi oricând de la bancă).

Capitolul III

Studiu de caz

1 DATE GENERALE

2. DATE TEHNICE A INVESTIŢIEI

Date generale (zona şi amplasamentul, date climatice)

Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza acesteia

Obiectivele studiului de fezabilitate

Analiza şi selecţia variantelor optime

Ipoteze de lucru şi evaluarea variantelor optime

3. DURATA DE REALIZARE ŞI ETAPE PRINCIPALE

PROIECT

1. DATE GENERALE

Denumirea investiţiei Proiect de îmbunătăţire a calităţii şi creştere a capacităţii de

colectare a deşeurilor, în judetul Mures, în cadrul Spitalului judeţean ,de gestionare a

deşeurilor finanţată prin programul PHARE 2006-CES

b) Elaborator Bîndila Ecaterina

c) Ordonatorul principal de credite Consiliul Judetean Mureş şi Spitalul judeţean

d) Autoritatea contractantă Consiliul jud. Mureş

e) Amplasamentul (ţara, regiunea, judeţul, localitatea) România, Jud. Mureş, oraşul

Tg.Mureş

f) Tema, cu fundamentarea necesităţii şi oportunităţii avute în vedere la aprobarea

studiului de prefezabilitate Tema proiectului o reprezintă îmbunătăţirea calităţii şi creşterea

capacităţii de colectare a deşeurilor din oraşul şi în special din cadrul spitalului , unele deşeuri

avand un regim special, siringile, ustensilele medicale etc.

De asemenea prin acest proiect se mai doreşte implementarea unui sistem integrat de

colectare şi transport al deşeurilor .

Având în vedere ca în zona Tg. Mureşului, la spitalele din judeţ, şi în general în

jud.Mureş situaţia actuală a colectării deşeurilor se prezintă dezastruos ( se realizează o colectare

neselectivă , ocazională a gunoiului , depozitare în rampe ilegale , deversarea lor în ape

curgătoare ) se impune realizarea unui proiect de gestionare integrată a deşeurilor menajere .

Aceste firme nu au contracte cu primăriile ci direct cu cetăţenii. Aceastea nu reuşesc să

colecteze decât într-o mică măsură cantitatea de deşeuri rezultată , acest fapt ducând la

amenajarea de rampe ilegale sau la deversarea lor în apele curgătoare din zona sau la liziera

pădurii.

Cantitatea de deşeuri produsă de spitalele din judeţ este de aproximativ 3000 m³ anual .

Din această cantitate la groapa de gunoi amenajată lângă oraşul Mures ajung aproximativ 1500

m³. Restul se regăseşte în natură unde aceste resturi sunt greu asimilabile. În zonă au fost

descoperite de către funcţionarii primăriilor componente peste 25 de locuri unde se aruncă ilegal

deşeurile menajere .

Acest proiect este primul pas în implementarea Planului Regional de Gestionare a

Deşeurilor (PRGD ) în regiune. Planul prevede implementarea unui sistem de colectare şi

transport compatibil în toate localităţile din regiune .

În special cele din spitale care unele dintre deşeuri au un regim special, pentru a constitui

mai apoi celulele de bază pentru un sistem integrat cu operator unic , cu un management a

deşeuruilor performant în concordanţă cu directivele pe probleme de mediu a Uniunii Europene .

Pentru relizarea acestui deziderat sunt necesare fonduri importante pe care Consiliile

Locale din zona nu le-au avut la dispoziţie până acum. Oportunitatea ivită pentru rezolvarea

acestei probleme este programul PHARE2006-Coeziune Economică şi Socială (schema de

investiţii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor ) , care îşi propune sprijinirea

autorităţilor locale în efortul lor de a reabilita şi proteja mediul înconjurător şi de a realiza un

management integrat al deşeurilor .

g) Descrierea investiţiei (descriere generală, stare actuală, preconizări)

Prezenta investiţie îşi propune să rezolve problema pusă prin tema de proiect prin

achiziţionarea de pubele ecologice pentru colectatul deşeurilor ce nu pot fi valorificate ,

containere ecologice pentru fiecare dintre materialele reciclabile (plastic şi material textil) şi de

maşini de transportat şi compactat deşeuri menajere specializate .

Mecanismul de funcţionare a investiţiei este următorul : fiecare gospodărie va primi din

proiect o pubelă ecologică necesară colectării deşeurilor nereciclabile. Această pubelă va fi

umplută şi ridicat săptămânal de către personal specializat cu maşini de compactat şi transportat .

Materialele refolosibile se vor depozita în containerele ecologice puse la dispoziţie prin

proiect şi vor fi ridicate de masini specializate o data la două săptămâni . Aceste containere se

vor plasa în gospodăriile cetăţenilor datorită faptului că nu pot fi amplasate pe drumurile publice

acestea fiind înguste, caracteristice zonei de munte.

Deşeurile menajere vor fi transportate la rampa de gunoi existentă, unde vor fi

depozitate . Materialul plastic şi cel textil se vor balota şi se vor preda spre valorificare firmelor

specializate .

Acest mecanism asigură o creştere a gradului de colectare a deşeurilor din zona ţintă şi

totodată duce la reducerea cheltuielilor populaţiei pentru a depozita deşeurile menajere. De

asemenea duce la obţinerea de beneficii din vânzarea deşeurilor refolosibile .

În cadrul acestui proiect de vor achiziţiona 3 maşini de transportat deşeuri , peste 7300

pubele ecologice de min 0,04 m³ şi de peste 130 containere ecologice de 1,1 m³. Vor fi angajate

persoane de deservire din zonă ( peste 15 pers ) .

În acest moment deşeurile se colectează într-o proporţie de sub 50% de către societăţi

comerciale . Acestea au contracte cu cetăţenii şi cu instituţiile sanitare şi alte instituţii din oraş şi

judeţ, în localităţi şi percep taxe direct de la ei .Consiliile Locale ale localităţilor partenere nu au

contracte încheiate cu aceste societăţi , serviciile nefiind concesionate .

Prin realizarea acestui proiect se urmăreşte creşterea gradului de colectare a deşeurilor

menajere ,la un procent ce depăşeşte 80 % şi la realizarea prin colectare selectivă de venituri de

peste 150000€ la bugetele locale care să ducă în final la moderarea creşterilor de taxe şi impozite

pe care le plătesc cetăţenii localităţilor .

Se urmăreşte de asemenea educarea populaţiei din zonă în spiritul protecţiei mediului şi

în special de conştientizare a beneficiilor pe care le aduce colectarea selectivă a deşeurilor .

Se vor reduce rampele de depozitare a deşeurilor amplasate ilegal .

Astfel se va realiza o mai bună protecţie a mediului prin îndepărtarea a măcar unui factor

poluant din zonă .

2. DATE TEHNICE A INVESTIŢIEI

Date generale (zona şi amplasamentul, date climatice)

Regiunea la care face referire proiectul se află în vestul judeţului Mureş într-o zonă cu

relief muntos şi colinar ,traversată de mai multe cursuri de apă . De aici şi dificultatea realizării

unui sistem integrat de colectare a deşeurilor . Specificul localităţilor partenere este întinderea pe

suprafeţe mari şi accesul de multe ori greoi la gospodăriile componente. Zona are un puternic

potenţial turistic existând peste 1000 de cabane şi case de vacanţă . Aceasta face ca numărul

populaţiei să crească simţitor la sfârşit de săptămână şi în perioada vacanţelor. De aici şi o

creştere a cantităţilor de gunoi rezultate.

Clima exprimă etajarea reliefului, regiunea beneficiind de un climat temperat continental

cu Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 3,8 si 10,4 oC. Răcirile excesive de iarnă, prin

inversiuni de temperatură, constituie o caracteristică pregnantă pentru zonele depresionare,

făcându-le improprii pentru culturile mai pretenţioase şi pentru amplasarea unor unitaţi

industriale poluante ale atmosferei.

Umezeala aerului variază ca medie anuală între 70-80 % în zonele de câmpie, depăşind

80 % în zona montană. Repartiţia precipitaţiilor este inegală, cu cantităţi minime de circa 550

mm în zonele joase şi maxime de 1500 mm în zona montană.

Vânturile, cu dominanţă generală vestică, sunt totuşi influenţate de poziţia principalelor

masive muntoase şi de orientarea culoarelor de văi

Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza acesteia

În acest moment există diverse firme ce realizează colectarea neselectivă a gunoiului în

proporţie sub 50 % . Se colectează în recipiente neecologice ,nestandardizate, existînd

posibilitatea golirii lor accidentale de către animale şi de amplificare a riscului de îmbolnăvire a

populatiei . Transportul se face cu utilaje nespecifice generând resturi şi mirosuri neplăcute.

Deşeurile menajere sunt transportate la groapa de gunoi. Aceasta este o groapă neecologică cu

orizont de închidere prevăzut în PRGD în anul 2012 .

Situaţia populaţiei, a spitalelor, a cantităţilor de deşeuri produse şi colectate existentă în

acest moment este prezentată mai jos . Cantitatea de deşeuri pe care o produc locuitorii din zonă

şi spitalele în special, a fost prelevată din estimările existente la fiecare primărie în parte . Având

în vedere că nici o primărie din cele enumerate mai sus nu are serviciu de salubritate propriu

estimările sunt facute de către funcţionarii primăriilor , iar spitalele nici nu mai intră în discuţie,

acolo neexistând serviciu separat pentru aşa ceva.

Cantitatea de deşeuri colectată în regiunea ţintă este q

q = q1 + q2 + q3 + q4 + q5 + q6 + q7 + q8 + q9 + q10 = 2352 + 612 + 288 + 287 + 65 +

219 + 220 + 155 + 175 + 420 = 4793 to

în general o persoana consuma în medie o cantitate de 0,48

Cantitatea medie (qm ) estimată de deşeuri menajere care poate fi colectată în regiune

este de

qm= 0,339to/an/pers.

unde q1,q2,q3,q4,q5,q6,q7,q8,q9 ,q 10-sunt cantităţile medii de deşeuri produse în fiecare

localitate , P1,P2,P3.P4P5,P6,P7,P8,P9,P10- sunt numărul de locuitori deserviţi în fiecare

localitate iar P este numărul total de locuitori din zonă .

Cantitatea medie de deşeuri colectate în prezent (qmd )

qmd = 0,164to/an/pers.

unde qo1 qo2 qo3 qo4 qo5 qo6 qo7 qo8 qo9 qo10 sunt cantităţile efectiv colectate de la

populaţie

Cantitatea medie de deşeuri colectată pe săptămână (qs )

qs= qmd / 52 = 164 kg / 52 = 3,15 kg/săpt/pers

Gradul de colectare mediu a deşeurilor ( G )

G= Tc/Tp x100=4793/9965.5 x100=48.09%

unde Tc= cantitatea totală de deşeuri colectată şi Tp= cantitate totală de deşeuri produsă

Cantitatea de deşeuri produsă în gospodării este mai mare cu aproape 50 % dar acestea

sunt reutilizate pe post de îngrăşământ natural .

Procentul de deşeuri reciclabile 47% ( în acest moment întreaga cantitate de deşeuri este

dusă la groapa de gunoi neexistând un sistem de colectare selectivă). Structura deşeurilor

rezultate în gospodăriile populatiei este arătată în graficul următor ce se bazează pe datele

statistice existente la nivelul primăriilor din zonă . Procentul cel mai mare de materiale

reciclabile în gunoiul menajer este reprezentat de materialele plastice ( ce includ şi PET-uri ) cca

16% , apoi materialele textile cu 8 % , metalul 7 % , sticla 6 % hârtia , cartonul 8% şi alte deşeuri

cum ar fi , produse petroliere şi uleiuri , polistiren , anvelope uzate ,deşeuri de materiale de

construcţii etc.

Cantitatea medie a deşeurilor de plastic produse

qmp= qm x 16% = 0,339 x 16 / 100 = 0,054 to/an /pers

Cantitatea medie a deşeurilor textile produse de o persoană într-un an

qmt= qm x 8% = 0,339 x 8 / 100 = 0,027 to/an/pers

Cantitatea medie a materialului metalic rezultat pentru o persoană într-un an

qmm= qm x 7% = 0,339 x 7 / 100 = 0,024 to/an/pers

Cantitatea medie a sticlei produse de o persoană într-un an

qms= qm x 6% = 0.339 x 6 / 100 = 0,02 to/an/pers

Cantitatea medie de alte produse rezultate ce ar putea fi recuperate pentru o persoană

qma= qm x 7% = 0,339 x 7 / 100 = 0,024 to/an/pers

Cantitatea medie de hârtie şi carton produse de o persoană într-un an

qmh= qm x 8% = 0,339 x 8 / 100 =0,027 to/an/pers

48%

16%

8%

7%

6%

8%7%

M.nereciclbile.

Plastic

Textile

Metal

Sticla

Hartie

Altele

Compoziţia deşeurilor menajere

Densitatea medie a deşeurilor este de

ρm= 0.4 to/m³

Numărul mediu de persoane într-o gospodărie

n= 4 pers/gosp

Cantitatea medie de deşeuri produsă pe gospodărie într-o săptămână ( q )

q = qs x n = 3.15 x 4 = 12.6kg/ gosp = 0,0126 to/ gosp

Volumul mediu al deşeurilor produs de o gospodărie într-o săptămână ( V )

V = q / ρm = 0,0126 / 0,4= 0.0315 m³

Preţul plătit pentru depozitarea gunoiului la groapa de lânga Huedin

Cdep= 2.14RON~0.61€/ m³

Totalul populaţiei beneficiară a proiectului

N=29360 pers

Obiectivele studiului de fezabilitate

Obiectivele studiului de fezabilitate pe care intenţionăm să-l realizăm se referă la găsirea

variantei optime de rezolvare a problemei colectării şi transportului deşeurilor menajere din zona

Mureş, a spitalelor din judeţ , iar obiectivele sunt generale şi specifice

Dintre obiectivele generale amintim :

( Sprijinirea programului naţional integrat multi-anual de iniţiere şi promovare a

activităţilor de gestionare a deşeurilor la nivel local, pentru perioada următoare. Aceasta va ajuta

autorităţile publice locale să implementeze priorităţile Planului Naţional de Dezvoltare (PND) şi

directivele UE, în vederea creşterii volumului de investiţii atrase, reabilitării mediului şi creşterii

calităţii vieţii în cadrul comunităţilor, precum şi în vederea protejării sănătăţii populaţiei;

Îmbunătăţirea capacităţii autorităţilor publice locale de a contribui la protecţia mediului;

Elaborarea de proiecte locale în sectorul gestionării deşeurilor, proiecte ce vor asigura

facilităţi menite să sprijine reabilitarea şi protejarea mediului înconjurător în zonele în care vor fi

implementate;

Reducerea impactului depozitelor de deşeuri asupra mediului;

Îmbunătăţirea colectării şi transportului deşeurilor în zone în care nu a existat până acum

un sistem public de salubrizare.

În contextul obiectivelor generale ale proiectului propus obiectivele specifice se

încadrează perfect , fiind un punct de plecare pentru strategia viitoare de gestionare a deşeurilor

menajere . Dintre obiectivele specifice ale studiului amintim:

Educarea populaţiei în spiritul colectării selective a deşeurilor şi conştientizarea de către

aceasta a beneficiilor rezultate din această activitate .

Realizarea colectării deşeurilor menajere din regiunea ţintă. Asigurarea transportului

deşeurilor menajere la groapa de gunoi cu utilaje specifice , moderne care să poată fi utilizate şi

în etapele viitoare de implementare a strategiei de gestionare a deşeurilor la nivel local.

Creşterea nivelului de trai în zonă prin angajarea de personal calificat care să deservească

utilităţile nou create . Angajarea a cel puţin 15 persoane pe perioada implementării şi exploatării

proiectului

Creşterea veniturilor bugetare la nivelul fiecărei localităţi componente prin colectarea

unei taxe pentru salubritate şi prin vănzarea deşeurilor reciclabile .

Obţinerea unor fonduri de peste 150000 € din exploatarea şi vânzarea produselor

reciclabile.

Analiza şi selecţia variantelor optime

Pentru rezolvarea problemelor enunţate prin tema de proiect se pot urma mai multe

scenarii ce vor fi analizate în continuare :

1.Scenariul de „ a nu face nimic „ ( fără investiţii )

2.Scenariul în care se colectează deşeurile de către diverşi operatori în fiecare localitate şi

transportul deşeurilor la groapa de gunoi

3.Scenariul în care se colectează deşeurile în sistem centralizat şi sunt transportate la

groapa de gunoi

4.Scenariul în care se colectează deşeurile selectiv în sistem centralizat , se compactează ,

se valorifică cele valorificabile şi se duc la groapa de gunoi celelalte .

1. În ipoteza în care nu se fac investiţii analiza scenariului din punct de vedere tehnic ,

economic , social, de mediu şi legal se prezintă astfel :

Realizare tehnică

Puncte tari Nu presupune nici o dotare

Puncte slabe Nu presupune nici o dotare

Oportunităţi Nu presupune nici o dotare

Riscuri Nu presupune nici o dotare

Economie

Puncte tari Investiţia este nulă

Costuri de exploatare nule

Puncte slabe Cheltuieli mari pentru populaţie pentru a scăpa

de deşeuri

Venituri la bugetul local mici

Lipsa valorificării deşeurilor

Imposibilitatea de atragere de fonduri acordate

de diverse organisme pentru protecţia mediului

Face neatractivă zona pentru potenţialii investitori

Scade potenţialul turistic al zonei

Oportunităţi Există posibilitatea ca diverse firme să-si dezvolte

mici afaceri de colectare a deşeurilor

Riscuri Amenzi pentru amplasarea de rampe ilegale

Amenzi pentru poluarea mediului

Mediu

Puncte tari Nu sunt

Puncte slabe Nu duce la rezolvarea problemei colectării deşeurilor

Nu se realizează o colectare selectivă a deşeurilor

Nu duce la rezolvarea problemei transportului deşeurilor

Nu duce la reducerea poluarii cu deşeuri menajere

Nu reduce numărul de rampe ilegale

Nu se încadrează în strategia pe probleme de mediu

a zonei

Nu se încadrează în legislaţia de mediu în vigoare

Oportunităţi Nu sunt

Riscuri Întârzierea în punerea în aplicare a PRGD

Poluarea cu deşeuri a zonelor verzi

Poluarea cu deşeuri a cursurilor de apă

Dispariţia unor specii de animale acvatice ca

urmare a poluării

Înmulţirea rampelor de gunoi amplasate ilegal

Deteriorarea mediului în gospodariile cetăţenilor

Apariţia de mirosuri neplăcute

Înmulţirea dăunătorilor în gospodăriile cetăţenilor

Social

Puncte tari Nu presupune eforturi din partea populaţiei

Puncte slabe Nu duce la educarea populaţiei pentru protecţia mediului

Nu duce la diminuarea şomajului în zonă

Nu duce la implicarea autorităţilor în rezolvarea problemelor

comunităţii

Oportunităţi Apariţia de cetăţeni care să adune contra cost deşeurile

Înfiinţarea de societăţi comerciale în zonă care să se

ocupe de colectarea şi transportul deşeurilor

Riscuri Creşterea nemulţumirii cetăţenilor privind standardul de viaţă

Creşterea neîncrederii în capacitatea de organizare a

autorităţilor locale

Încălcarea legislaţiei de mediu în vigoare

Încălcarea legislaţiei sanitar veterinare în vigoare

Scăderea nivelului de sănătate a populaţiei

2. Cel de-al doilea scenariu presupune că deşeurile vor fi colectate de către cetăţeni în

recipiente neecologice , după care vor fi transportate şi depozitate la groapa de gunoi. O analiză a

acestei ipoteze de lucru ar arăta astfel :

Realizare tehnică

Puncte tari Nu necesită dotări din partea cetăţenilor

Nu necesită personal calificat de exploatare

Nu necesită utilaje specializate de compactare şi transport

a deşeurilor

Puncte slabe Recipientele de colectare a deşeurilor sunt nespecifice

făcând ca manipularea lor să fie greoaie şi să poată

prezenta deversări

Colectarea se face nediferenţiat pe categorii de deşeu

Deşeurile sunt transportate cu utilaje nespecifice

Volum mare a deşeurilor deversat la groapa de gunoi

Oportunităţi Apariţia de recipiente produse in serie mică

Utilizarea de mijloace de transport existente în zonă

(tractoare cu remorcă , camioane etc.)

Riscuri Utilizarea de recipiente periculoase

Utilizarea de mijloace de transport inadecvate

Umplerea rapidă a gropii de gunoi unde se deversează deşeurile

Apariţia de accidente datorate manipulării deşeurilor

Economie

Puncte tari Investiţia populaţiei este mică

Costuri reduse ale utilajelor folosite

Costuri reduse ale recipientelor utilizate

Puncte slabe Taxe mari plătite de populaţie

Venituri mici la bugetele locale

Lipsa fondurilor rezultate din valorificarea deşeurilor

Imposibilitatea de atragere de fonduri acordate de

diverse organisme pentru protecţia mediului

Scăderea potenţialului turistic a zonei

Scăderea gradului de atractivitate pentru investitori

Oportunităţi Apariţia de agenţi economici care să colecteze şi

transporte deşeuri

Colectarea de catre autorităţi a unor taxe de salubritate

Riscuri Taxele impuse de agenti economici prea mari

Costuri de exploatare ridicate

Amenzi plătite pentru nerespectarea reglementărilor

sanitar veterinare

Mediu

Puncte tari Se realizează o colectare şi un transport al deşeurilor

Scade gradul de poluare al zonelor verzi

Scade gradul de poluare al apelor curgatoare

Puncte slabe Gradul insuficient de colectare al deşeurilor

Utilizarea de recipiente nespecifice de colectare duce

la deversări ale deşeurilor în timpul manipulării

acestora

Apariţia poluarii apei sau a zonelor verzi ca urmare a colectării

insuficiente a deşeurilor

Nu se realizează o colectare selectivă a deşeurilor

Nu se reduce cantitatea de materii prime necesare prin valorificarea

deşeurilor menajere

Nu se încadrează în strategia pe probleme de mediu a zonei

Oportunităţi Nu sunt

Riscuri Întârzierea în punerea în aplicare a PRGD

Poluarea cu deşeuri a zonelor verzi

Poluarea ce deşeuri a cursurilor de apă

Dispariţia unor specii de animale acvatice ca urmare

a poluării

Apariţia rampelor de gunoi amplasate ilegal

Deteriorarea mediului în gospodariile cetăţenilor

Apariţii de mirosuri neplăcute

Social

Puncte tari Reducerea şomajului în zonă prin angajarea de forţă de muncă

necalificată

Mărirea gradului de confort a cetăţenilor în gospodării

Puncte slabe Nu duce la creşterea gradului de educaţie a cetăţenilor

în spiritul protecţiei mediului

Nu duce la creşterea gradului de implicare a cetăţenilor

în rezolvarea problemelor de mediu

Nu duce la creşterea gradului de implicare a autorităţilor în

rezolvarea problemelor comunităţii

Încălcarea reglementărilor sanitar veterinare cu privire

la timpul de staţionare a deşeurilor în aer liber

Oportunităţi Apariţia de agenţi economici ce se ocupă de colectare

de deşeuri

Riscuri Nemulţumirea cetăţenilor privind standardul de viaţă

Creşterea neîncrederii în capacitatea de organizare şi implicare a

autorităţilor locale

Încălcarea legislaţiei de mediu în vigoare

Încălcarea legislaţiei sanitar veterinare în vigoare

3.Scenariul în care se colectează deşeurile în sistem centralizat şi sunt transportate la

groapa de gunoi este un prim pas în gestionarea integrată a problemelor legate de deşeurile

menajere . Analiza acestei ipoteze de lucru arată astfel :

Realizare tehnică

Puncte tari Realizarea colectării în pubele ecologice

Transportul cu utilaje specializate a deşeurilor

Colectarea integrală a deşeurilor

Nu necesită personal de calificat pentru exploatare

Realizarea unui sistem unic de colectare

Puncte slabe Colectarea se face nediferenţiat pe categorii de deşeu

Volum mare a deşeurilor deversat la groapa de gunoi

Număr mare de utilaje de transport

Utilajele de transport sunt foarte solicitate trebuind să

facă colectarea de la fiecare gospodărie în parte

Oportunităţi Utilizarea de pubele standardizate

Utilizarea de mijloace de transport performante

Riscuri Închiderea rapidă a gropii de gunoi

Defectarea frecventă a maşinilor de transportat deşeuri

Rata mare de înlocuire a pubelelor ca urmare a distrugerii în

exploatare

Economie

Puncte tari Cheltuieli reduse pentru populatie pentru managementul deşeurilor

Costuri de operare reduse

Venituri mai mari la bugetele locale din taxe

Creşterea gradului de atractivitate pentru diverşi

investitori

Cheltuieli cu personalul angajat reduse

Puncte slabe Investiţie mare

Taxe mari pentru populaţie pentru susţinerea economică a

proiectului

Utilizarea neeconomică a capacităţilor

Număr mare de pubele de capacităţi reduse

Cheltuieli mari cu întreţinerea şi reparaţiile

Costuri mari cu combustibilul

Neobţinerea de venituri din vânzarea deseurilor

recuperabile

Imposibilitatea de atragere de fonduri acordate de

diverse organisme pentru protecţia mediului

Oportunităţi Realizarea unei structuri economice viabile de colectare a deşeurilor

Concentrarea activităţii de colectare şi transport

Riscuri Imposibilitatea susţinerii economice a cheltuielilor

ocazionate de această activitate

Apariţia de structuri paralele private mai performante

Imposibilitatea finanţării totale a investiţiei

Deteriorarea sau dispariţia unui mare număr de pubele

ce trebuie înlocuite

Deteriorarea utilajelor de transport

Refuzul cetăţenilor de a suporta taxele impuse pentru colectare

Amenzi plătite pentru nerespectarea reglementărilor

sanitar veterinare

Mediu

Puncte tari Se realizează colectarea integrală a deşeurilor menajere

Duce la reducerea poluării solului

Duce la reducerea poluării apelor curgătoare

Duce la reducerea numărului de rampe ilegale de

depozitare a gunoiului

Puncte slabe Nu se realizează o colectare selectivă a deşeurilor

Nu se reduce cantitatea de materii prime necesare prin valorificarea

deşeurilor menajere

Nu se încadrează în strategia pe probleme de mediu a zonei

Oportunităţi Implicarea autorităţilor locale în gestionarea

problemelor de mediu

Găsirea de soluţii de implicare a cetăţenilor pe

probleme de mediu

Riscuri Întârzierea în punerea în aplicare a PRGD

Apariţia de rampe de gunoi amplasate ilegal

Închiderea rapidă a rampelor de gunoi autorizate

Nerealizarea colectării deşeurilor în zonele greu

accesibile pe perioade de timp friguros

Social

Puncte tari Implicarea autorităţilor locale în gestionarea

problemelor de mediu

Implicarea cetăţenilor în activităţi de protecţie a mediului

Educarea cetăţenilor în spiritul colectării deşeurilor

şi a beneficiilor aduse de această activitate

Reducerea şomajului în zonă prin angajarea de personal pentru

exploatarea utilităţilor

Creşterea gradului de confort a cetăţenilor

Duce la creşterea gradului de sanatate a populatiei

Puncte slabe Nu duce la educarea cetăţenilor în spiritul colectăţii

selective a deşeurilor şi a beneficiilor aduse de această activitate

Utilizarea de personal necalificat de operare

Oportunităţi Apariţia de producători locali de pubele de capacităţi reduse

Apariţia de societăţi private care să gestioneze problema

deşeurilor

Riscuri Încredere redusă a cetăţenilor în capacitatea de gestionarea

a problemelor de mediu a autorităţilor

Nemulţumirea cetăţenilor cu privire la cuantumul

taxelor impuse

Încălcarea reglementărilor sanitar veterinare cu privire

la timpul de staţionare a deşeurilor în aer liber

Reticenţa populaţiei cu privire la educaţia pentru

protecţia mediului

Nemulţumirile cetăţenilor din zonele unde colectarea

nu se poate face pe perioada sezonului rece

Migraţia populaţiei spre serviciile mai bune acordate

de firme concurente

4.Scenariul în care se colectează deşeurile selectiv în sistem centralizat , se compactează ,

se valorifică cele valorificabile şi se duc la groapa de gunoi celelalte se bazează pe faptul că

deşeurile menajere pot să stea în aer liber maximum 3 zile . În această perioadă trebuie să se

asigure o cantitate optimă de deşeuri pentru a putea fi ridicată din zonele greu accesibile . Pentru

aceasta se vor asigura pubele de capacităţi mici şi containere care sa fie golite în maşini de

compactat şi transportat deşeuri . Analiza acestei ipoteze arată astfel :

Realizare tehnică

Puncte tari Realizarea colectării în pubele ecologice

Se realizează o colectare selectivă în containere diferite

pe categorii de deşeuri

Transportul cu utilaje specializate a deşeurilor

Încărcarea la capacitate a maşinilor de transport

Colectarea integrală a deşeurilor

Nu necesită personal de calificat pentru exploatare

Realizarea unui sistem unic de colectare

Poate constitui o celulă a unui sistem integrat de

colectare a deşeurilor

Se realizează valorificarea deşeurilor reciclabile la

rampa de gunoi de firme specializate

Puncte slabe Numar mare de pubele ecologice

Amenajari multiple de platforme de amplasare a

containerelor ecologice

Eforturi din partea populaţiei pentru transportul

materialelor refolosibile la containere

Maşinile trebuie să aibă gabarit redus şi putere mare pentru

a putea avea acces în toate punctele de colectarea

Sistem complex de operare

Depozitarea deşeurilor se face în groapă de gunoi

în curs de închidere

Nu se asigură o reducere a volumului de deşeuri rezultate

Oportunităţi Achiziţionarea de utilaje de compactare şi transport performante

Obţinerea de asistenţă tehnică specializată pentru

colectarea şi transportul deşeurilor

Riscuri Supradimensionarea pubelelor şi containerelor

Utilizarea de maşini de compactat şi transportat neadecvate

Defectarea frecventă a maşinilor de transportat deşeuri

Rata mare de înlocuire a pubelelor ca urmare a distrugerii

în exploatare

Economie

Puncte tari Cheltuieli reduse pentru populatie pentru managementul

deşeurilor

Taxe mai reduse pentru serviciul de salubritate

Costuri de operare reduse

Venituri rezultate din valorificarea deşeurilorla

bugetele locale

Creşterea gradului de atractivitate pentru diverşi investitori

Cheltuieli cu personalul angajat reduse

Posibilitatea atragerii de fonduri destinate protecţiei mediului

Puncte slabe Investiţie mare

Număr mare de pubele de capacităţi reduse

Cheltuieli mari cu întreţinerea şi reparaţiile mijloacelor

de transport deşeuri

Costuri mari cu combustibilul

Costuri suplimentare pentru amenajarea platformelor

de amplasare a containerelor

Oportunităţi Posibilitatea cofinanţarii programului de gestionare a deşeurilor prin

programul PHARE 2006 CES

Riscuri Utilizarea neeconomică a utilajelor de compactat şi transportat

deşeuri

Costuri ridicate de înlocuire a pubelelor şi containerelor distruse sau

dispărute

Deteriorarea mijloacelor de compactare şi transport a deşeurilor

Supradimensionarea investiţiei

Lipsa finaţării adecvate a proiectului

Taxe ce nu pot să susţină economic proiectul după

realizarea investiţiei

Inexistenţa societăţilor ce preiau deşeurile recuperabile

sau schimbarea condiţiilor şi tarifelor practicate

Creşterea costurilor de exploatare ca urmare a umplerii rampei de

gunoi ce se exploatează în prezent

Mediu

Puncte tari Se realizează colectarea integrală a deşeurilor menajere

Duce la reducerea nevoi de materii prime prin

valorificarea deşeurilor

Reducerea impactului depozitelor de deşeuri asupra mediului

Duce la reducerea poluării solului

Duce la reducerea poluării apelor curgătoare

Duce la reducerea numărului de rampe ilegale de

depozitare a gunoiului

Se încadrează în planul de dezvoltare pe probleme de

mediu a regiunii

Este în concordanţă cu legislaţia pe probleme de mediu existentă

Puncte slabe Nu rezolvă problema depozitării deşeurilor în

gropi ecologice

Volumul de deşeuri nevalorificabile este relativ mare

Nu rezolvă problema tratării şi neutralizării deşeurilor.

Oportunităţi Aplicarea directivelor UE cu privire la politicile de mediu

Aplicarea de tehnologii şi utilaje compatibile cu cele

utilizate în tările membre UE

Implementarea directivelor cuprinse în PRGD

Se crează posibilitatea interconectării acestui sistem de colectare şi

transport a deşeurilor cu altele similare

pentru realizarea unui operator unic de gestionare integrată a

deşeurilor

Riscuri Închiderea rapidă a rampei de gunoi ce deserveşte

acest proiect

Nerezolvarea problemelor legate de depozitarea

deşeurilor în gropi ecologice

Schimbarea legislaţiei de mediu sau sanitar veterinară

Social

Puncte tari Creşterea gradului de implicare a autorităţilor locale în gestionarea

problemelor de mediu

Implicarea cetăţenilor în activităţi de protecţie a mediului

Educarea cetăţenilor în spiritul colectării selective a deşeurilor şi a

beneficiilor aduse de această activitate

Reducerea şomajului în zonă prin angajarea de personal pentru

exploatarea utilităţilor

Creşterea gradului de confort a cetăţenilor

Duce la creşterea gradului de sanatate a populatiei

Puncte slabe Nu duce la creşterea gradului de instruire a personalului angajat

Dificultatea educării şi schimbării mentalităţi cetăţenilor

în spiritul colectării diferenţiate a deşeurilor menajere

Diferenţierea greoaie a diferitelor tipuri de deşeuri

menajere

Oportunităţi Apariţia de societăţi comerciale care să preia şi să

valorifice deşeurile reciclabile

Apariţia de societăţi comerciale producătoare de pubele

şi containere ecologice

Riscuri Incapacitatea autorităţilor locale de gestionare a investiţiei

Neacceptarea de catre cetăţeni a schimbării obiceiurilor privind

gestionarea deşeurilor

Nemulţumirea cetăţenilor cu privire la cuantumul

taxelor impuse

Întârzierea în punerea în aplicare a PRGD

Ipoteze de lucru şi evaluarea variantelor optime

Dintre ipotezele de lucru prezentate mai sus varianta a patra este cea mai atractivă atât

din punct de vedere a raportului cost beneficiu , cât şi a protecţiei mediului . Răspunde cel mai

bine obiectivelor proiectului şi este cea mai bună variantă în care se va putea realiza un

management integrat al deşeurilor în întreaga regiune conform PNGD .

De aici rezultă următoarea tehnologie de urmat pentru realizarea investiţiei:

-se efectuează sortarea deşeurilor în gospodăriile cetăţenilor ( se separă deşeurile

organice care după compostare se utilizează în gospodăria proprie , materialul plastic inclusiv

PET-urile ,materialul textil şi materialul metalic restul considerându-se deşeu nerecuperabil ce

trebuie colectate şi transportate la groapa de gunoi.

Deşeuri menajere produse de populaţie

Deşeuri organice Deşeuri menajere colectabile

Compostare şi utilizare în

gospodărie

Deşeuri reciclabile

Deşeuri nereciclabileTextilePlastic Hârtie Sticlă Altele

Pubele ecologice

Container

ecologic

Container

ecologic Maşini de compactat şi transportat deşeuriMaşină de compactat şi transportat deşeuri Maşină de compactat şi transportat deşeuri

Agenţi economici ce valorifică deşeurile

selectate

Rampa de gunoi ( staţie de transfer)

Groapă ecologică

Staţii de tratare a deşeurilor

Schema de gestionare a deşeurilor

-deşeurile menajere se depoziteată în pubele ecologice ( câte una pentru fiecare

gospodărie )

-materialul plastic se depozitează în containere ecologice ( unul la mai multe gospodării )

-materialul textil se depozitează în containere ecologice ( unul la mai multe gospodării )

-materialul metalic se depozitează în gospodăriile cetăţenilor individual

-deşeurile menajere se ridică de către un utilaj specializat care le compactează şi le

transportă la groapa de gunoi de la Cristeşti .

-materialul plastic va fi trecut printr-un utilaj de reducere a volumului ( de tip moară cu

valţuri ) după care va fi preluat de către firme specializate si valorificat

-materialul textil va fi preluat şi valorificat

-materialul metalic va fi preluat şi valorificat

-hârtia şi cartonul se folosesc în gospodăria proprie

-deşeurile nerefolosibile care au ajuns la groapa de gunoi de la Cristeşti vor fi compactate

şi depozitate

-după construirea rampei ecologice şi construirea unei staţii de transfer deşeurile sortate

şi compactate vor fi transportate la aceasta

Amplasarea pubelelor şi a containerelor ecologice se va face în curţile oamenilor , iar în

spitale se vor sorta de catre personal şi vor fi instruiţi pacienţii cum sa colecteze gunoiul pe

sortimente, pentru a putea fi mai usor reciclat.

Pentru containere s-a optat pentru această soluţie datorită faptului că în zona de munte

drumurile sunt foarte înguste şi amplasarea lor pe marginea drumurilor pe platforme se beton

special amenajate ar îngreuna foarte mult accesul maşinilor . Astfel pentru a obţine acceptul

cetăţenilor de a amplasa containerele pentru deşeuri textile şi material plastic în interiorul

gospodăriilor proprii se va proceda la exonerarea de taxe de salubritate a familiilor respective .

Pentru realizarea acestei tehnologii de colectare selectivă a deşeurilor menjere este

necesară o investiţie în pubele ecologice şi maşini de compactat şi transportat deşeuri. Numărul

acestora este dat de numărul de cetăţeni deserviti şi gradul lor de încărcare .

În contextul creşterii economice preconizate pentru următorii ani odată cu creşterea

consumului se va produce şi o creştere a volumului de deşeuri şi a gradului de colectare . În

următorii ani se estimează că va creşte gradul de colectare a deşeurilor la peste 80 % (PRGD)

Volumul de deşeuri menajere rezultate în acest moment pe o gospodărie într-o săptămână

este de V = 0.0315 m³ ,rezultând un volum de deşeuri ce trebuie colectat de Vt = V + 32 x V /

100 = 0,0315 + 32 x 0,0315 / 100 = 0.04158 m³ / gospodărie / săptămână

Volumul mediu a deşeurilor de plastic produse de o gospodărie pe săptămână Vmp= Vt x

16% = 0,04158 x 16 / 100 = 0.0067 m³ /săpt /gospodărie

Volumul mediu a deşeurilor textile produse de o gospodărie pe săptămână

Vmt= Vt x 8% =0,04158 x 8 / 100 = 0,0034 m³ /săpt /gospodărie

Volumul mediu a materialului metalic rezultat produse de o gospodărie pe săptămână

Vmm= Vt x 7% = 0,04158 x 7 / 100 = 0,0029m³ /săpt /gospodărie

Volumul mediu a sticlei de produse de o gospodărie pe săptămână

Vms= Vt x 6% = 0,04158 x 6 / 100 = 0,0025 m³ /săpt /gospodărie

Volumul mediu de alte produse rezultate ce ar putea fi recuperate produse de o

gospodărie pe săptămână

Vma= Vt x 7% = 0,04158 x 7 / 100 = 0,0029 m³ /săpt /gospodărie

Volumul mediu de hârtire şi carton ce pot fi recuperate într-o săptămână pe gospodărie

Vmh= Vt x 8% =0,04158 x 8 / 100 = 0,0034 m³ /săpt /gospodărie

Volumul mediu de deşeuri menajere produse de o gospodărie pe săptămână

Vmd= Vt x 48% = 0,04158 x 48 / 100 = 0.02 m³ /săpt /gospodărie

Numărul de gospodării din zona ţintă a proiectului Ng = nt / n = 29360 / 4 = 7340

gospodării

unde nt este numărul de cetăţeni ce trebuie deserviţi de serviciu

Având în vedere că tehnologia de recuperare a deşeurilor preconizată prevede câte o

pubelă ecologică la fiecare gospodărie , numărul de pubele necesar în cadrul proiectului este Np

= Ng = 7340 pubele

Volumul necesar pubelelor este dat de suma volumelor materialelor nerecuperabile , a

celor recuperabile dar care nu se colectează selectiv şi o marjă de fluctuaţie a cantităţii de deşeuri

de ± 20 %

Vnp = (Vms + Vma + Vmd )(1 + 20/100) = (0,0025 + 0,0029 + 0,02)( 1+ +20/100)

=0.0305 m³

Pentru punerea în practică a proiectului se vor folosi pubele de capacitate de 0,04 m³

Masele plastice se vor colecta în containere de Vc= 1,1 m³ standardizate o dată la 2

săptămâni. Numărul de gospodării deservit de către un container este

nc1 = Vc / 2x Vmp = 1,1 / 2 x 0,0067 = 82,09 ~ 82 gosp/ container

Necesarul de containere pentru deşeuri de plastic ( inclusiv PET ) este

Nc1 = Ng / nc1 = 7340 / 82 = 89,51 ~ 90 containere

De asemenea materialele textile se colectează în containere de 1,1 m³ o dată la două

săptămâni . Numărul de gospodării la care este necesar amplasarea unui container este

nc2 = Vc / 2x Vmt = 1,1 / 2 x 0,0034= 161,76 ~ 162gosp/ container

Necesarul de containere pentru materiale textile este

Nc2 = Ng / nc2 = 7340 / 162 = 45,3 ~ 46 containere

Numărul total de containere ecologice de 1,1 m³ ce sunt necesare pentru colectarea

selectivă a materealelor textile şi plastice este

Nc = Nc1 + Nc2 = 90+46 = 136 containere

Cantitatea de deşeuri ce trebuie colectată săptămânal este de

Vs = Np x Vnp = 7340 x 0.0305 = 223.87 m³ / săptămână

Cantitatea de deşeuri ce trebuie transportată într-o zi ( săptămâna de lucru are 5 zile)la

groapa de gunoi este

Vz = Vs / 5 = 223.87 / 5 = 44.774 m³ / zi

Qz = Vz x ρm = 44,774 x 0.4 = 17,91 to / zi

Având în vedere capacitatea de colectare a masinilor specializate cu un grad de

compactare maxim de 3 / 1 rezultă un necesar de

Na =3 autospeciale .de capacitate 6 – 8 m³

Pentru satisfacerea nevoilor proiectului de colectare selectivă a deşeurilor în regiunea

Judeţului Mureş ce fac parte din prezentul parteneriat investiţia în echipamente va fi de :

Na = 3 autospeciale de transport deşeuri

Nc = 136 eurocontainere de 1.1 m³

Np = 7340 pubele ecologice de 0.04 m

3. DURATA DE REALIZARE ŞI ETAPE PRINCIPALE

1 Elaborarea Hotărârilor Consiliilor Locale de participare la parteneriatul ce va propune

spre finanţare “Proiect de îmbunătăţire a calităţii şi creştere a capacităţii de colectare a

deşeurilor, în regiunea Tg Mureş, jud. Mureş , prin prisma schemei de investiţii pentru proiecte

mici de gestionare a deşeurilor finanţată prin programul PHARE 2006-CES”

perioada 01.03.2007– 14.03.2007

În cadrul acestei etape menegerii spitalelor si priomarii localităţilor redactează şi propun

spre aprobare Consiilor Locale proiecte de hotărâre privind participarea la implementarea

proiectului de gestionare selectivă a deşeurilor .

2 Elaborarea şi semnarea Parteneriatului de Colaborarea între Consiliile Locale

perioada 14.03.2007– 21.03.2007

În această etapă primarii care au fost mandataţi de Consiliile Locale în a participa la

parteneriatul ce va accesa finanţarea semnează parteneriatul de colaborare ( formularul existent

în ghidul solicitantului ) stabilind totodată rolul fiecărei parţi în procesul ce va urma ( solicitant

sau parteneri )

3 Selectarea ofertanţilor pentru întocmirea Studiului de Fezabilitate , a Bugetului şi a

Cererii de Finanţare şi semnarea contractului de prestări servicii ( metoda negocierii directe pe

baza a 3 oferte de servicii ) perioada 21.03.2007– 01.04.2007

Se face o invitare la negociere pentru mai multe firme de consultanţă după care pe baza

ofertei celei mai avantajoase din minim 3 prezentate va alege contractantul serviciului de

întocmire a studiului de fezabilitate , a cererii de finanţare şi a bugetului . Această operaţiune va

fi realizată de către organizaţia solicitantului principal .

4.Întocmirea Studiului de Fezabilitate , Bugetului şi Cererii de Finanţare perioada

01.04.2007– 20.04.2007

Firma de consultanţă aleasă va strânge datele necesare de la organizaţiile partenere şi în

conformitate cu metodologia legală va întocmi documentaţia necesară

5 Aprobarea Studiului de Fezabilitate în Consiliile Locale

perioada 20.04.2007– 26.04.2007

Odată Studiul de Fezabilitate realizat este propus spre aprobare consiliului local/judetean

al solicitantului jud Mureş

După aceasta se obţin avizele de principiu de la Consiliul Judeţean Mureş şi Agenţia de

Protecţie a Mediului necesare realizării investiţiei .

6 Depunerea Cererii de Finanţare

perioada 26.04.2007– 28.04.2007

În această perioadă firma de consultanţă înpreună cu reprezentantul solicitantului va

depune la sediul ARD-6NV cererea de finanţare a proiectului împreună cu toate actele necesare .

7 Jurizarea proiectului depus şi semnarea contractului de finanţare

perioada luna1-5

Autoritatea contractantă ( MIE ) jurizează şi face verificări în dosarul propus spre

finanţare . Răspunsul final va fi aşteptat în jurul lunii a 4-a şi apoi în cursul acestei luni şi a celei

următoare va fi semnat cu reprezentantul solicitantului contractul de finanţare.

8.Elaborarea documentaţiei pentru contractare a lucrărilor de investiţii

perioada luna 5 –6

Se elaborează de către echipa de management documentele necesare achiziţiilor de utilaje

şi servicii conform cu solicitările finanţatorului şi a legislaţiei în vigoare , împreună cu

reprezentantul firmei de consultanţă .

9 Procedurile de atribuire a achiziţiilor ( metoda licitaţiei internaţionale pentru achiziţii de

peste 150000€ şi a licitaţiei deschise sub această valoare )

perioada luna 6 – 11

Se fac anunţurile în media referitoare la licitaţiile ce urmează a avea loc , şi se fac

licitaţiile pentru achiziţii . Pentru utilaje licitaţie internaţională , pentru serviciile de publicitate ,

audit şi instruire a personalului prin negociere directă pe baza a trei oferte depuse după ce în

prealabil s-a anunţat în presă campania . Această activitate va fi realizată de către echipa

implicată în managementul proiectului sub îndrumarea consultantului .

10 Licitaţia şi execuţia materialelor publicitare necesare educării populaţiei ( metode

negocierii directe cu 3 oferte )

perioada luna 6-10

După atribuirea contractului de execuţie a materialelor de publicitate de către echipa de

proiect se urmăreşte realizarea acestora conform specificaţiilor cuprinse în Manualul de

Identitate Vizuală al UE şi cuprind toate informaţiile necesare campaniilor de educare a

populaţiei în spiritul protecţiei mediului . Se vor amplasa panourile publicitare în locurile

stabilite .

11 Campanie promovare a colectării selective

perioada luna 8 – 11

Se organizează de către solicitant un seminar pe probleme de gestionare selectivă a

deşeurilor la care vor participa invitaţi ce vor prezenta problematica propusă din cadrul ARD

6NV şi ARPM . Seminarul se organizează pentru autorităţile locale implicate în proiect . Se vor

lipi afişele campaniei de sensibilizare a populaţiei de către fiecare primărie în parte .

12 Efectuarea achiziţiei maşinilor , a pubelelor şi a containerelor

perioada luna 11 – 14

Se realizează recepţionarea utilajelor şi a materialelor ce au fost contractate prin licitaţie

de către echipa de proiect .

13 Campanie de educare a populaţiei pentru colectarea selectivă a deşeurilor

perioada luna 12 – 14

Fiecare executiv al localităţilor va organiza distribuirea broşurilor editate pentru

informarea cetăţenilor şi se va ocupa de lipirea restului de afişe ale campaniei . Membrii lor care

au participat la seminarul din prima campanie vor explica populaţiei mecanismul şi rezultatele

aşteptate în cadrul proiectului .

14 Obţinerea de avize necesare funcţionării investiţiei

perioada luna 14 – 16

Echipa de management a proiectului va obţine autorizaţia de funcţionare şi acordul de

mediu pentru buna desfăşurare a activităţii de colectare şi transport a deşeurilor menajere .

15 Campania de distribuire a pubelelor şi containerelor la populaţie

perioada luna 14 - 15

Consiliile Locale partenere vor distribui si amplasa pubelele şi containerele necesare

punerii în funcţiune a mecanismului de colectare selectivă a deşeurilor

16 Audit financiar al proiectului

perioada luna 16

Firma de audit financiar care a fost selectată în urma litaţiei va inainta un raport de audit

referitor la modul în care au fost cheltuiţi banii avansaţi .

17 Campania de instruire şi angajare a personalului

perioada luna 16

Echipa de management împreună cu Primăria Solicitantului vor face publică oferta de

angajare şi va face angajările personalului de deservire . Personalul va fi instruit de către firma

care a livrat echipamentele precum şi de către un reprezentant al Inspectoratului Teritorial de

Protecţie a Muncii.