strategia de informare şi comunicare pentru integrare europeană a
TRANSCRIPT
1
PROIECT
Strategia de Informare şi Comunicare pentru Integrare Europeană a Republicii Moldova
* Strategia este un proiect al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europeane al Republicii Moldova şi a fost elaborată în cooperare cu un expert european în comunicare cu suportul PNUD Moldova şi Fundaţiei EURASIA, Reprezentanţa în Moldova
2
Strategia de Informare şi Comunicare pentru Integrare Europeană a Republicii Moldova
Cuprins:
STRATEGIA DE INFORMARE ŞI COMUNICARE PENTRU INTEGRARE EUROPEANĂ A REPUBLICII MOLDOVA
STRATEGIA DE INFORMARE ŞI COMUNICARE PENTRU INTEGRARE EUROPEANĂ A REPUBLICII MOLDOVA................................................................................................................................... 2 1. PROCESUL DE INTEGRARE A MOLDOVEI............................................................................................ 3 2. STRATEGIA DE COMUNICARE EXTERNĂ UE ...................................................................................... 7
2.1. SCOPURI ŞI OBIECTIVE ................................................................................................................................. 7 2.2. GRUPURI ŢINTĂ ............................................................................................................................................ 8 2.3. MESAJUL DE COMUNICARE........................................................................................................................... 8 2.4. METODE ŞI INSTRUMENTE DE INFORMARE.................................................................................................... 9 2.5. IDENTIFICAREA ALIAŢILOR......................................................................................................................... 10
3. STRATEGIA DE COMUNICARE INTERNĂ ............................................................................................ 11 3.1. RISCURI POTENŢIALE.................................................................................................................................. 12 3.2. OPINIA PUBLICĂ ŞI NIVELUL CUNOŞTINŢELOR DESPRE UE ......................................................................... 13 3.2.1. STUDIU SOCIOLOGIC................................................................................................................................ 13 3.3. SCOPURI ..................................................................................................................................................... 14
3.3.1. Obiectivele generale ale scopurilor de comunicare .......................................................................... 14 3.4. SCOPURI ŞI ACTIVITĂŢI OPERATIVE ............................................................................................................ 16 3.4.1. ACŢIUNI PE TERMEN SCURT (2007-2008) ................................................................................................ 16
3.5.2. Acţiuni pe termen mediu (2007 – 2009)............................................................................................. 20 3.5.3. Acţiuni pe termen lung (2007 – 2010 şi mai departe)........................................................................ 29
3.6 SITUAŢIA MEDIA ÎN MOLDOVA .................................................................................................................. 32 3.6.1. Îmbunătăţirea acoperirii de către media a tematicilor europene...................................................... 33
3.8. PLANUL DE ACŢIUNI ................................................................................................................................... 34 3.8.1. Planul de acţiuni al strategiei de comunicare europeană în Moldova .............................................. 35 2006-2010.................................................................................................................................................... 35
4. TRANSPARENŢA ÎN SELECTAREA PROIECTELOR ŞI MONITORIZAREA FLUXURILOR MIJLOACELOR FINANCIARE ...................................................................................................................... 36
4.1. COMITETUL DE SELECTARE........................................................................................................................ 37 4.2. PROCESUL DE SELECTARE .......................................................................................................................... 38
5. BUGET............................................................................................................................................................. 38 6. EVALUARE, ANALIZĂ ŞI EVALUAREA REZULTATELOR............................................................... 40
3
1. Procesul de integrare a Moldovei Geneza situaţiei existente / descrierea procesului de integrare europeană
Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC) reprezintă cadrul legal pentru cooperarea dintre
Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Acordul a fost semnat la 28 noiembrie 1994 şi a
intrat în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o durată de 10 ani. Acordul respectiv reprezintă baza
pentru colaborare cu UE în sectoarele politic, comercial, economic, juridic, cultural şi
ştiinţific şi are drept obiectiv sprijinirea Republicii Moldova întru atingerea următoarelor
obiective:
• Consolidarea democraţiei şi supremaţiei legii, garantarea protecţiei drepturilor omului
şi ale minorităţilor prin crearea unui cadru adecvat pentru dialog politic
• Dezvoltarea economiei şi finalizarea procesului de tranziţie la economia de piaţă prin
promovarea schimbului comercial, a investiţiilor şi a relaţiilor economice favorabile
Relaţiile UE-Moldova sunt instituţionalizate prin crearea a trei structuri responsabile
pentru dezvoltarea dialogului politic şi monitorizarea APC în cadrul Consiliului de
Cooperare, al Comitetului de Cooperare şi al Subcomitetelor de Cooperare.
La 30 decembrie 2004, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Protocolul Adiţional APC
dintre Comunitatea Europeană şi Statele Membre, luând în considerare aderarea la UE a zece
state noi.
Odată cu lansarea Politicii de Vecinătate Europeană, cu scopul evitării distanţării dintre UE şi
vecinătatea acesteia, şi întru promovarea beneficiilor determinate de extindere, a păcii,
stabilităţii, dezvoltării durabile în afara hotarelor UE, Uniunea Europeană intenţionează să
semneze Planuri de Acţiuni cu statele vecine.
Republica Moldova a semnat Planul de Acţiuni Moldova-UE la 22 februarie 2005, la
Bruxelles. Planul de Acţiuni Moldova-UE reprezintă un document care conţine obiectivele
strategice şi acţiuni specifice pentru atingerea acestora. Implementarea Planului de Acţiuni va
consolida considerabil procesul de armonizare legislativă şi de ajustare la standardele UE.
Implementarea eficientă a obiectivelor şi a acţiunilor din cadrul Planului de Acţiuni Moldova
- UE creează condiţii favorabile pentru extinderea relaţiilor cu UE.
4
Integrarea Europeană constituie prioritatea politicii interne şi externe a statului.
Politica de integrare europeană a Republicii Moldova se bazează pe doi piloni: (i)
implementarea Planului de Acţiuni Moldova – UE şi (ii) examinarea posibilităţilor Republicii
Moldova de participare la toate iniţiativele regionale din cadrul Pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est, al Procesului de Cooperare în cadrul Europei de Sud-Est (PCESE) şi al
Acordului CEFTA. Acestea sunt două direcţii principale ale procesului de integrare europeană
a Republicii Moldova care pot să se suprapună şi să se completeze reciproc.
La nivel instituţional a fost stabilit un mecanism de coordonare şi supraveghere a
implementării Planului de Acţiuni, prin intermediul celor patru Comisii Interministeriale, a
căror activitate este coordonată de cele patru ministere specializate. Ministerul Afacerilor
Externe şi Integrării Europene are rolul de monitorizare şi coordonare a tuturor activităţilor
care au ca scop implementarea Planului de Acţiuni.
În ciuda faptului că suntem la sfârşitul primului an de implementare a Planului de Acţiuni,
Republica Moldova a obţinut progrese semnificative în procesul de atingere a obiectivelor
Planului de Acţiuni în toate domeniile, astfel încât acţiunile planificate pentru anul 2005 au
fost realizate în mare parte.
Cele mai semnificative progrese în cadrul relaţiilor dintre Republica Moldova şi UE, de la
semnarea Planului de Acţiuni, au fost:
- Desemnarea Reprezentantului Special al UE pentru Republica Moldova
- Instituirea Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău
- Includerea UE şi a SUA cu statut de observatori în procesul de negociere a conflictului
Transnistrean
- Lansarea Misiunii Uniunii Europene de Asistenţă la frontieră în Republica Moldova şi
în Ucraina
- Includerea Republicii Moldova (din 1 ianuarie 2006) pe lista statelor care beneficiază
de sistemul generalizat de preferinţe (SGP+)
Au fost înregistrate anumite progrese în procesul de consolidare a stabilităţii şi eficienţei
instituţiilor de stat, fiind atestat, de asemenea, un nivel înalt de cooperare cu Parlamentul,
Guvernul şi Preşedinţia. Există un consens politic cu privire la realizarea a două obiective
prioritare ale statului: integrarea europeană şi reintegrarea statului.
5
La 24 martie 2005, a fost adoptată Declaraţia Parlamentară cu privire la parteneriatul politic
pentru realizarea obiectivelor integrării europene. Aceasta stipulează consensul celor patru
fracţiuni parlamentare în ceea ce priveşte promovarea treptată şi ireversibilă a cursului
strategic al Integrării Europene. Ca urmare a acestei Declaraţii, Parlamentul Republicii
Moldova a adoptat mai multe măsuri legislative importante pentru consolidarea democraţiei şi
a statului de drept în Republica Moldova, care au fost elaborate cu participarea societăţii
civile şi a opoziţiei.
La 4 mai 2006, în cadrul Summit-ului de la Tessalanoki, Republica Moldova a fost acceptată
în calitate de membru al Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (PCESE). Astfel, a
fost confirmată calitatea de membru a Republicii Moldova în cadrul regiunii Europei de Sud-
Est, atât din punct de vedere politic, cât şi geografic.
Republica Moldova întreprinde toate eforturile necesare pentru lansarea, pe parcursul anului
2006, a discuţiilor în vederea avansării statutului juridic al relaţiilor contractuale UE –
Moldova.
Republica Moldova intenţionează să semneze un Acord Similar la Acordul de
Asociere/Acordul de Stabilizare şi Asociere, care va deschide perspective europene şi acelaşi
tratament preferenţial ca şi pentru statele din Balcanii de Vest.
Unul dintre obiectivele importante ale implementării Planului de Acţiuni Moldova –UE este
contribuţia la soluţionarea conflictului transnistrean. Regiunea Transnistreană a Republicii
Moldova este regiunea de est a statului (situată pe malul stâng al râului Nistru, în cadrul
teritoriului Republicii Moldova, recunoscut pe plan internaţional) care este controlată de un
regim separatist, anti-constituţional şi nerecunoscut.
UE este implicată în procesul de negocieri privind soluţionarea politică a acestui conflict,
având statut de observator în formatul “5+2”1. UE participă, de asemenea, la consolidarea
securităţii şi a controlului adecvat la frontiera dintre Moldova şi Ucraina2, prin intermediul
Misiunii Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Republica Moldova şi în Ucraina Materialele cu privire la procesul de Integrare a Republicii Moldova au fost oferite de MAEIE – necesită lucru…. 1 Formatul 5+2 constă din – Ucraina, Rusia, OSCE în calitate de mediatori; UE şi SUA în calitate de observatori; Chişinău şi Tiraspol 2 460 km din hotar nu sunt controlaţi de Moldova, din cauză că regimul Transnistrean nu permite accesul autorităţilor moldovene pe teritoriul controlat de administraţia separatistă.
6
(EUBAM), care şi-a început activitatea în decembrie 2005. EUBAM a avut un impact pozitiv
asupra dialogului dintre Moldova şi Ucraina în ceea ce ţine de frontieră, organizând cu
regularitate şedinţe, oferind asistenţă şi monitorizând controlul de frontieră şi vamal în cadrul
punctelor de trecere.
Regimul Transnistrean controlează regiunea prin intermediul unui mecanism dezvoltat de
servicii de securitate, ce suprimă iniţiativa civică sau politică care nu sprijină politica
promovată de conducere. Aceasta a condus la încălcarea gravă a drepturilor şi libertăţilor
omului, în special, a libertăţii de exprimare şi a libertăţii de asociere. Regimul a stabilit
monopol asupra mass-media, folosind pe larg propaganda şi manipulând opinia publică3.
Există o necesitate stringentă de a acorda atenţie deosebită informării populaţiei din regiunea
Transnistreană referitor la procesul de integrare Europeană a Republicii Moldova. Aceasta
poate necesita o strategie specială şi instrumente de implementare.
Actualmente, Moldova se confruntă cu două provocări importante: de a le prezenta cetăţenilor
săi Uniunea Europeană şi valorile europene (Strategia de Comunicare Internă UE) şi de a
prezenta Moldova cetăţenilor Uniunii Europene (Strategia de Comunicare Externă UE).
Strategia de Comunicare Externă pentru Moldova aproape că se va suprapune cu
Comunicarea Internă UE. Ambele strategii vor fi implementate concomitent. Una fără alta ar
avea o eficienţă redusă şi un impact incomplet.
Din cauzele sus-menţionate cu referire la procesul continuu de integrare a Moldovei în
Uniunea Europeană, este absolut necesară iniţierea unei campanii de sensibilizare a opiniei
publice din Moldova în aspectele ce ţin de UE, stimularea unui interes mai mare şi iniţierea
unor dezbateri cu cetăţenii. Întru atingerea acestor scopuri, există un factor crucial care se
referă la cunoştinţele de bază în domeniul afacerilor UE şi oferirea accesului cât mai larg la
informaţia despre UE. Actualmente, Moldova nu are o structură de informare a
publicului în domeniul UE, iar informaţia nu este diseminată sau adresată adecvat şi
sistematic. Informaţia disponibilă cu referire la UE nu este într-o formă accesibilă
publicului larg, aceasta este tehnică, greu de înţeles şi oficială. În afară de activităţi
desfăşurate de organele mass-media şi de câteva ONG-uri (organizarea anumitor
seminare de instruire ad-hoc, deschiderea Centrelor de Informare UE în doar trei
3 A se vedea raportul OSCE cu privire la libertatea mass-media în regiunea Transnistreană a Republicii Moldova http://www.osce.org/documents/rfm/2005/03/14036_en.pdf
7
regiuni, crearea paginii web www.europa.md fără nici o contribuţie din partea Guvernului
etc.) nu există nici un flux de informaţii din partea Guvernului cu referire la UE. Informaţia
referitoare la UE este extrem de fragmentată, greu de găsit, nu este disponibilă în
regiunile cu acces redus la internet, sursele existente de informare nu sunt utilizate
eficient pentru diseminarea informaţiei cu referire la UE etc. Din aceste cauze, precum
şi luând în considerare faptul că integrarea UE reprezintă prioritatea numărul unu
pentru Guvernul Republicii Moldova, strategia sugerează metodele şi mijloacele prin
care poate fi îmbunătăţită situaţia şi le oferă cetăţenilor Republicii Moldova
posibilitatea de a participa activ în acest proces.
2. Strategia de Comunicare Externă UE
Principalul obiectiv al strategiei de comunicare externă UE va fi creşterea sensibilizării cu
referire la Moldova în general şi prezentarea Moldovei în calitate de stat European în curs de
dezvoltare cu motivaţie puternică de a îndeplini toate criteriile pentru a deveni stat candidat la
integrarea europeană.
2.1. Scopuri şi Obiective
Moldova, în calitate de stat European în curs de dezvoltare, se numără printre statele
care aspiră la:
Mai multe investiţii străine,
Mai multe posibilităţi pentru comerţ,
Mai mult sprijin extern,
Relaţii oficiale şi de afaceri mai bune,
Turism mai dezvoltat,
Mai mulţi studenţi şi schimb cultural,
Posibilităţi mai bune de călătorie şi de lucru pentru cetăţeni,
Sprijinul UE în atingerea obiectivului său politic de obţinere a statutului de stat
candidat la aderarea UE.
Pentru atingerea cel puţin a unora dintre aceste obiective, este absolut necesar să fie iniţiată
elaborarea strategiei de comunicare externă, inclusiv instruirea privind aptitudinile de
negociere şi PR ale reprezentanţilor Moldovei peste hotare. Având în vedere faptul că
8
prioritatea politică declarată a Moldovei este integrarea europeană, trebuie să existe o strategie
specifică faţă de Uniunea Europeană, instituţiile acesteia, precum şi în raport cu cetăţenii.
2.2. Grupuri ţintă
Pentru fiecare mesaj pe care Moldova vrea să-l transmită peste hotare trebuie să fie definită o
anumită audienţă. Întru atingerea obiectivului strategiei de comunicare externă, care are ca
scop prezentarea Moldovei în calitate de stat european pentru care Integrarea Europeană
reprezintă o prioritate a politicii externe şi interne, sunt stabilite următoarele grupuri ţintă:
Comisia Europeană,
Parlamentul European,
Statele Membre, inclusiv misiunile diplomatice ale acestora (Reprezentanţele
Permanente) la Bruxelles,
Alte state candidate,
Lideri de opinie de la Bruxelles,
Grupuri de interes care activează la nivel european (în calitate de camere Europene,
asociaţii europene, comitete ale regiunilor etc.),
Lobby-şti and formatorii de opinie,
Presa Internaţională,
Comunitatea europeană de afaceri,
Publicul larg şi grupurile ţintă specifice din rândurile cetăţenilor europeni.
2.3. Mesajul de comunicare
Guvernul trebuie să stabilească mesajul care va fi transmis UE la diferite etape în diverse
forme. Mesajul propus pentru prima etapă a strategiei de comunicare externă pentru UE ar
putea fi:
“Moldova intenţionează să întreprindă toţi paşii necesari pentru a deveni un partener de
încredere al Uniunii Europene”.
(Mesajul ascuns: “Şi mai devreme sau mai târziu va fi pregătită să iniţieze negocieri
privind aderarea la UE”)
9
2.4. Metode şi instrumente de informare
Din moment ce strategia de comunicare externă va fi un proiect foarte scump, un prim pas ar
putea fi întreprins de către:
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova,
Misiunea Moldovei la Bruxelles,
Alte misiuni diplomatice ale Moldovei în UE şi în statele candidate,
Moldovenii care lucrează şi locuiesc în UE,
Vizite ministeriale oficiale externe în statele membre UE, care să fie reflectate în
presa naţională şi internaţională,
Academicieni, prin cooperarea acestora cu universităţile europene,
Tinerii care studiază în ţările UE şi alţii.
Cei care vor deveni principalii actori în cadrul proiectului vor realiza următoarele:
Vor crea pentru Moldova strategia de comunicare externă, stabilind paşii concreţi,
audienţa ţintă, durata şi bugetul,
Vor organiza vizite ale jurnaliştilor străini în Moldova,
Vor asigura activităţi de lobyssm în cercul liderilor europeni de opinie,
Vor efectua o muncă excelentă pentru stabilirea contactelor în domeniul
diplomatic,
Vor realiza o activitate eficientă cu media internaţională,
Vor prezenta toţi paşii şi rezultatele concrete care duc spre integrarea europeană,
Vor evidenţia toate progresele Moldovei în domeniul dezvoltării economice,
Vor prezenta Moldova drept o ţară deplin democrată şi stabilă,
Vor alege un logo atractiv pentru prezentarea Moldovei peste hotare,
Vor organiza şi susţine diferite prezentări ale Moldovei din punct de vedere
cultural, turistic şi economic,
Vor susţine participarea Moldovei în cadrul congreselor şi expoziţiilor
internaţionale etc.
10
O parte a strategiei va fi dedicată monitorizării, la un nivel înalt, a mass-media şi sondajelor
de opinie regulate privind schimbarea imaginii Moldovei în UE, precum şi, individual, în
statele membre. Urmărind şi evaluând rezultatele, strategia trebuie să fie uşor adaptabilă.
2.5. Identificarea aliaţilor
Pentru a iniţia o comunicare externă eficientă cu UE şi Statele Membre ale acesteia este
extrem de important să fie identificaţi aliaţii internaţionali ai Moldovei. Spre exemplu,
România, Bulgaria sau fostele state din blocul Sovietic, între care Estonia, Letonia sau
Lituania pot fi considerate drept aliaţi naturali. Este esenţial să fie iniţiată strategia de
comunicare individuală şi specifică pentru toţi aliaţii identificaţi, care ulterior vor avea un rol
crucial în cadrul strategiei generale de comunicare a Moldovei, şi, eventual, în acordarea unui
sprijin în procesul de integrare în UE. Totuşi, trebuie identificaţi aliaţi şi în afara acestui
cadru, spre exemplu, SUA etc.
______________________________________________________________________ 1 Formatul 5+2 constă din – Ucraina, Rusia, OSCE în calitate de mediatori; UE şi SUA în calitate de observatori; Chişinău şi Tiraspol 2 460 km din hotar nu sunt controlaţi de Moldova, din cauză că regimul Transnistrean nu permite accesul autorităţilor moldoveneşti pe teritoriul controlat de administraţia separatistă. 3 A se vedea raportul OSCE cu privire la libertatea mass-media în regiunea Transnistreană a Republicii Moldova http://www.osce.org/documents/rfm/2005/03/14036_en.pdf
11
3. Strategia de comunicare internă
Guvernul Republicii Moldova a declarat Integrarea Europeană drept obiectiv strategic al
politicii externe a ţării. La 22 februarie 2005, la Bruxelles a fost semnat Planul de Acţiuni UE-
Moldova, un document care stabileşte agenda pentru reforme complexe economice, sociale,
politice şi de securitate, îndreptate spre a aduce ţara cât mai aproape de principiul democratic
şi de standardele Europene.
Lipsa informării adecvate a populaţiei şi a unei politici de comunicare durabile este unul din
principalele motive ale cunoaşterii insuficiente de către publicul din Moldova a problemelor
Europene.
Comunicarea trebuie să poarte un caracter deschis, transparenţă şi o perspectivă orientată spre
cetăţeni. Prin asigurarea unei strategii bine coordonate, ale cărei părţi nu trebuie privite în
calitate de proiecte separate dar ca şi componente ale unui întreg, MAEIE va putea obţine un
beneficiu substanţial ca rezultat al atenţiei acordate, care treptat va fi îndreptată asupra
lucrului Uniunii Europene şi relaţiilor de dezvoltare ale Moldovei către UE. Scopul
proiectului de comunicare este de a intensifica legătura dintre cetăţenii Republicii Moldova şi
cei ale altor State Membre ale Uniunii Europene/ţări candidate şi de a îmbunătăţi cunoştinţele
oamenilor privind cooperarea cu UE.
Strategia trebuie să aibă următoarele caractere:
• Informativ (să ofere publicului sub diferite forme textul complet al Planului de
Acţiuni UE – Moldova, să fie realizată o distribuire extensivă a materialelor
informative publicate, folosind diverse canale de distribuţie – reţeaua de transport
urban, bănci, biblioteci, calea ferată naţională, poşta naţională, şcoli, centre de
informare, pagina web a administraţiei publice, în specia, pagina web a Ministerului
Dezvoltării Informaţionale din Moldova etc.)
• Educaţional (organizarea atelierelor de lucru, şcolarizarea periodică, lecţii etc. pentru
anumite grupuri-ţintă)
12
• Explicativ (presa, programe educaţionale de Televiziune, radio şi alte mijloace de
informare, prezentări, întâlniri cu publicul etc.)
• Întrebări şi răspunsuri (discuţii, mese rotunde, conferinţe, ateliere de lucru, întâlniri
în regiuni etc.)
• Comprehensiv (furnizarea de informaţii cu privire la integrarea Moldovei în UE nu
poate fi efectuată în stare de izolare de alte subiecte Europene)
3.1. Riscuri potenţiale
Iniţiind un asemenea proiect, Guvernul ar putea întâmpina anumite riscuri create de
circumstanţe geopolitice, politice, precum şi economice. Există următoarele riscuri:
De a face promisiuni ireale,
De a determina aşteptări prea mari în rândurile moldovenilor cu privire la cadrul
temporal – la moment nu există un mesaj clar nici din partea Comisiei Europene,
nici din partea Consiliului Europei privind posibila iniţiere a discuţiilor de
accedere, şi nici despre statutul Moldovei în calitate de ţară candidată pentru
obţinerea statutului de membru al Uniunii Europene,
De a determina aşteptări prea mari cu privire la efectul imediat al integrării în
Uniunea Europeană asupra condiţiilor şi standardelor lor de viaţă – fluxul de “bani
Europeni” etc.,
De a face promisiuni ireale publicului fără a fi în stare de a stabili o dată anumită
sau cel puţin anul eventualei aderări,
De a face o presiune nedorită asupra Comisiei Europene şi a Uniunii Europene şi
de a provoca reacţii negative sau, cel puţin, prea rezervate şi dezamăgitoare,
De a stimula un val de opinii anti-NATO şi UE din partea Rusiei,
De a provoca reacţia negativă a Transnistriei,
De a determina populiştii să iniţieze campania anti-UE.
13
3.2. Opinia publică şi nivelul cunoştinţelor despre UE
Nivelul actual al cunoştinţelor publicului despre dialogul UE-Moldova, inclusiv despre Planul
de Acţiuni este mic: doar 20, 2% au auzit despre Planul de Acţiuni şi sunt familiarizaţi cu
conţinutul acestuia, 48% - au auzit, dar nu ştiu despre ce este acesta, şi aproape 25% nu ştiu
despre Planul de Acţiuni4. Astfel, ar putea fi trasă concluzia că la momentul actual opinia
publică în Moldova este informată în mod selectiv, este în mare măsură confuză şi ignorantă.
3.2.1. Studiu sociologic
Scopul prezentei lucrări este de a colecta rezultate şi date sociologice complexe, valide,
reprezentative şi analitice, care ar putea ajuta la formularea şi direcţionarea unei strategii de
comunicare adecvate şi eficiente cu privire la UE. Pentru a avea o strategie de comunicare
eficientă este necesar de a dispune de informaţie substanţială şi de bună calitate, de datele
sociologice reprezentative şi reale şi de analiza lor. În caz ideal, un asemenea studiu
sociologic / cercetare complexă ar trebui să fie compusă din:
Analiza secundară a datelor disponibile obţinute în urma studiului opiniei publice.
Studiul ar trebui să fie concentrat asupra elaborării şi conţinutului ajutorului din partea
Uniunii Europene în decursul a cel puţin ultimii 3 ani.
Studiul regulat al opiniei publice - aşa-numitul Omnibus – care se referă la
informaţia Guvernului despre priorităţile UE, incluzând o serie de întrebări orientate
asupra diverselor probleme ce ţin de Uniunea Europeană. Respondenţii ar trebui aleşi
prin metoda de selectare proporţională. Omnibus-urile s-au dovedit a fi o resursă în
furnizarea informaţiilor de bază şi evaluarea impactului activităţilor Ministerului
Afacerilor Externe în cadrul programului de informare despre integrarea europeană şi
campania de marketing al instrumentelor de informare. Omnibus-ul trebuie să fie
materializat lunar prin opinia unui grup reprezentativ din 900 de persoane cu vârste de
peste 15 ani.
4 Barometrul Opiniei Publice, IPP, CIVIS, aprilie 2006 (1506 persoane intervievate în 99 de localităţi, cu excepţia Transnistriei)
14
Interviuri detaliate cu experţi (30 de dialoguri cu politicieni de vârf, oameni de
afaceri şi personalităţi din regiuni – împreună alcătuind un minim de 100 de
interviuri). Interviurile ar trebui realizate cu 30 (cel puţin) de respondenţi din fiecare
grup-ţintă. Un alt rezultat necesar ar fi o analiză detaliată a argumentelor oferite de
respondenţi.
Studiu şi analiză detaliată a opiniei publice privind UE şi informaţii cu privire la
necesităţile grupurilor corespunzătoare. Un studiu şi o analiză detaliată şi
reprezentativă a opiniei publice cu privire la Uniunea Europeană cuprinde toate sferele
de bază în conexiune cu procesul de integrare europeană a Moldovei (avantaje,
dezavantaje, disponibilitatea informaţiei UE, încrederea în instituţiile UE etc.).
Aceasta, de asemenea, include identificarea grupurilor-ţintă corespunzătoare pentru
Strategia de comunicare a Guvernului şi descoperă necesităţile lor de informare.
Respondenţii cu vârste de peste 18 ani vor fi aleşi prin metoda de selectare
proporţională.
3.3. Scopuri
Luând în considerare cele sus-menţionate, o nouă strategie de informare şi comunicare este
necesară pentru a face faţă creşterii aşteptate a cererii de informaţie despre dialogul UE -
Moldova şi implicaţiile acestuia pentru ţară, cu următoarele scopuri specifice. Studii ale
cunoştinţelor actuale, aspiraţiilor şi necesarului de informaţii în rândurile publicului larg şi
studii ale conţinutului mijloacelor de informare ar trebui să formeze baza procesului de
planificare. În lumina obiectivelor generale propuse mai jos, ar trebui stabilite scopuri
operative, atenţia fiind concentrată asupra grupurilor ţintă pentru activităţi individuale.
Aceasta ţine de proiectul de comunicare generală, dar reprezintă şi un interes special pentru
iniţiativele îndreptate spre mijloacele media moldoveneşti şi publicul larg.
3.3.1. Obiectivele generale ale scopurilor de comunicare
Guvernul Republicii Moldova ar trebui să dispună de patru obiective generale de comunicare
pentru strategia de comunicare UE pentru anii 2007-2010.
15
• Aspiraţia primordială a Guvernului este de a realiza o implementare competentă, eficientă,
cu caracter deschis şi orientată spre rezultate a Planului de Acţiuni UE – Moldova care
promovează dezvoltarea relaţiilor UE – Moldova, precum şi problemele comune pe
agenda Uniunii Europene.
• Guvernul ar trebui, unde e posibil, să exercite influenţă asupra agendei, astfel încât
problemele sale prioritare orientate spre UE să fie promovate.
• Planul de Acţiuni UE - Moldova ar trebui transformat într-un obiectiv prioritar pentru
întreaga ţară şi de consolidare a interesului cetăţenilor moldoveni privind Uniunea
Europeană în calitate de organ consultativ şi de decizie în cazul problemelor politice
importante.
• Toate măsurile întreprinse de Guvern ar trebui să conducă spre o integrare mai bună a
Moldovei în spaţiul european – la prima etapă nu neapărat în Uniunea Europeană propriu-
zisă.
Scopurile generale de comunicare pot fi desprinse din aceste obiective:
• Conştientizarea problemelor prioritare ale Moldovei cu privire la integrarea
europeană trebuie ridicată atât în Moldova, cât şi peste hotare.
• Ridicarea nivelului de cunoştinţe şi de înţelegere de către public a Uniunii
Europene, a problemelor UE - Moldova, a Planului de Acţiuni UE - Moldova etc.
Contribuirea prin procesul educaţional la scopul de lungă durată de creştere a
nivelului de conştientizare a proiectului UE şi a valorilor europene, în special, de către
public şi autorităţile locale, profesori, elevi şi studenţi, societatea civilă, mass-media etc.
• 75% din populaţie trebuie să conştientizeze către anul 2010 că Integrarea
Europeană este o problemă prioritară pentru Moldova
• Iniţierea unui dialog eficient şi relevant cu oamenii şi stabilirea unei legături cu
aceştia, ascultându-le necesităţile
• De a asigura că informaţia de bază privind Uniunea Europeană să fie uşor
accesibilă pentru populaţie, atât pentru publicul laic, cât şi pentru cel specializat
• Stimularea interesului faţă de problemele Uniunii Europene
16
• Susţinerea procesului de implementare a Planului de Acţiuni ce este în derulare,
inclusiv prin argumentarea reformelor nepopulare, însă necesare
• Stimularea mediilor pentru a se implica în dezbateri cu referire la Europa –
rapoartele despre UE în media ar trebui să fie susţinute mult mai eficient la nivel local
• Implicarea liderilor de opinie în dezbateri cu referire la Europa
• Urmărirea evoluţiei opiniei publice, odată cu abordarea de către mijloacele de
informare a problemelor UE în Moldova
3.4. Scopuri şi activităţi operative
3.4.1. Acţiuni pe termen scurt (2007-2008)
3.4.1.1. Îmbunătăţirea Serviciului de presă al Guvernului
După investigaţiile privind mijloacele de informare din Moldova, efectuate în rândul
jurnaliştilor din Moldova cu participarea unor ziarişti de peste hotare şi a anumitor experţi în
domeniu, este clar că serviciul de presă al guvernului şi al ministerelor sale, în particular,
desfăşoară o activitate insuficientă. Mijloacele de informare se plâng de faptul că nu sunt
satisfăcute de calitatea, disponibilitatea şi promptitudinea informaţiei furnizate de instituţiile
de stat. Informaţia nu este disponibilă la timp pe pagina web a Guvernului şi foarte des este
incompletă. Pare a fi vorba de lipsă de profesionalism în cadrul serviciului de presă, inclusiv
incompetenţă a purtătorilor de cuvânt ai serviciului.
Plan pentru îmbunătăţire
Ridicarea nivelului profesional al ofiţerilor de presă şi al purtătorilor de cuvânt
(şcolarizarea organelor mass-media, instruirea cu referire la UE, dezvoltarea
abilităţilor de comunicare, o cooperare mai îndeaproape cu jurnaliştii şi identificarea
necesităţilor acestora, dezvoltarea educaţiei superioare în domeniul jurnalismului –
Facultatea de jurnalism)
Niciodată nu spune “Fără comentarii, Eu nu ştiu, întrebaţi pe altcineva” - “Fii
întotdeauna gata să răspunzi, să comentezi, caută informaţii şi găseşte expertul”
17
Monitorizarea informaţiilor din afară
Analiza media
Monitorizarea mijloacelor de informare naţionale şi a celor principale din străinătate
(Financial times, European voice etc.)
Şedinţe pentru furnizarea informaţiilor de bază
Întâlniri individuale ale purtătorilor de cuvânt cu jurnaliştii
Purtători de cuvânt în cadrul media
Comunicate de presă de înaltă calitate
Pregătirea de strategii ale relaţiilor publice care explică paşii întreprinşi sau elaborarea
legilor cu privire la ştiri, reforme etc.
Rolul special al departamentului de presă al MAEIE
Implicarea departamentelor de presă ale guvernului în strategia UE
Conferinţe de presă susţinute cu regularitate de către guvern / ministere
Schimb de experienţă în străinătate, căutarea modelului potrivit al serviciului de presă
al Guvernului
Invitarea unui expert internaţional pentru a asista reforma serviciului de presă al
Guvernului Republicii Moldova
3.4.1.2. Definirea auditoriului-ţintă
Grupuri-ţintă potenţiale şi evidente
Urmând rezultatele studiului sociologic, este necesară identificarea principalelor grupuri-ţintă.
Concentrarea asupra grupurilor-ţintă ar trebui să se întemeieze pe informaţia de bază
prezentată în datele studiului şi pe sarcina conform obiectivelor generale. Activităţile de
presă, de informare şi culturale în Moldova şi în străinătate vor fi concepute, în primul rând,
luând în considerare următoarele grupuri-ţintă:
• Distribuitorii de informaţie: organe de presă, Membri ai Guvernului, Oficiile
Guvernamentale şi reţelele de agenţii centrale, organizaţii pedagogice, profesori,
ofiţeri locali de informare, autorităţi locale, biblioteci, asociaţii studenţeşti, asociaţii ai
oamenilor de afaceri etc.
18
• Opinion-makers: Jurnalişti moldoveni şi străini, politicieni, academicieni,
reprezentativi ai ONG-urilor; grupurile-ţintă menţionate mai sus adesea dispun de
cunoştinţe bune cu privire la UE şi caută informaţii ca parte a sarcinilor de serviciu
• Publicul larg: persoanele tinere 15+, persoane (ne) interesate, consumatori ai
mijloacelor de informare, concentrare asupra informaţiilor pentru persoanele care
cunosc puţin despre lucrul ce se petrece în UE, sectorul privat, fermieri, poliţie etc.
3.4.1.3. Mecanismul de consultare
Comisia de Consultare
MAEIE trebuie să creeze o Comisie de Consultare în calitate de organ consultativ al
Departamentului pentru Integrare Europeană din cadrul ministerului. Departamentul va
consulta acest organ cu privire la scopurile şi acţiunile individuale în pregătirea şi
implementarea strategiei de informare a UE. Comisia de Consultare va include Consiliul de
Consultare ce va fi constituit din reprezentanţi ai tuturor organelor centrale de stat şi din alte
părţi relevante (părţi relevante vor fi acelea care, conform regulilor stabilite în legislaţia
Structura organelor de consultare ale MAEIE din Moldova
CCOONNSSIILLIIUULL ddee CCOONNSSUULLTTAARREE –– ccoommiitteettuull iinntteerr mmiinniisstteerriiaall ppeennttrruu ccoommuunniiccaarree
1) Grupul de Lucru al Delegaţiei Comisiei Europene şi MAE
DDeeppaarrttaammeennttuull ppeennttrruu IInntteeggrraarree EEuurrooppeeaannăă aa MMAAEEIIEE
şşii CCOOMMIISSIIAA ddee CCOONNSSUULLTTAARREE
MMAAEEIIEE
2) Grupul de lucru al experţilor
Cooperarea cu alte instituţii, societatea civilă etc.
Reprezentanţi ai CE (eventual biroul TACIS sau alţi oficiali ai UE) şi MAE.
MAE şi Biroul de Stat selectat Departamente implicate
Proiecte
Reprezentanţi selectaţi din rândurile profesioniştilor în comunicare,
jurişti, savanţi în ştiinţe sociale şi politice, academicieni, sectorul privat,
organizaţii de auto-gestiune şi autorităţi regionale, parteneri sociali, ONG-uri, jurnalişti, PNUD
şi alte părţi interesate
Grupuri de lucru ale CC
De exemplu reprezentanţi ai administraţiei de stat, Parlament, Preşedinţiei, sectorul ne-comercial, experţi în legislaţia UE, savanţi în ştiinţe sociale şi politice, reprezentanţi ai partidelor politice, reprezentanţi ai mijloacelor media, ai bisericii, experţi în comunicare, reprezentanţi ai organizaţiilor „anti-corupţie“ etc.
COMISIA NAŢIONALĂPENTRU Integrare
Europeană
19
secundară a Comisiei de Consultare şi Normelor Procesuale şi în funcţie de agenda pusă în
discuţie, vor fi invitate ad-hoc pentru cooperare) şi două Grupuri de experţi.
3.4.1.4. Consiliul de Consultare la nivel interministerial
Consiliul de Consultare
Consiliul de Consultare (în continuare "CC") va deveni un organ consultativ al MAE din
Moldova şi va fi compus din reprezentanţi ai administraţiei de stat, sectorului privat şi
necomercial. Sarcina acestuia este de a participa la pregătirea, realizarea şi coordonarea
Strategiei. Rezultatele aprobate ale Consiliului de Consultare sunt făcute publice.
3.4.1.5. Cooperarea cu ONG-uri, jurnalişti, oameni de afaceri şi alte grupuri interesate
Grupul de Experţi
Trebuie constituit un grup permanent de lucru – Grupul de experţi. Grupul de lucru al
experţilor, în principal, asigură comunicarea cu MAE în timpul implementării Strategiei,
estimează eficacitatea şi conţinutul instrumentelor de comunicare folosite şi consultă privind
propunerile concrete şi soluţiile experţilor. Membrii acestuia sunt experţi în comunicare,
jurnalişti, jurişti, sociologi, analişti politici, reprezentanţi ai ONG-urilor identificate şi
reprezentanţi ai partidelor politice sau ai Parlamentului, fac parte din sfere economice,
universităţi, municipalităţi şi regiuni, sunt parteneri ai comunităţii şi alte grupuri interesate.
3.4.1.6. Cooperarea cu Delegaţia Comisiei Europene în Moldova Grupul de Experţi ai MAE şi Delegaţiei CE
Grupul special de lucru trebuie creat cu Delegaţia Comisiei Europene la Chişinău. Scopul
organului ar trebui să constituie punerea în discuţie a conţinutului strategiei, identificarea
posibilelor mijloace financiare din diferite surse ale UE şi programe, cooperarea privind
evenimentele de comunicare reciprocă în aşa mod încât acestea să nu se dubleze –
coordonarea activităţilor, adaptarea în mod flexibil a strategiei la dezvoltarea politică din
regiune, precum şi în UE şi a politicii acesteia faţă de Moldova. Grupurile trebuie să identifice
20
rezultatele concrete ale proiectelor CE în Moldova (TACIS, Politica de vecinătate etc.) astfel
încât să le folosească ca exemple pozitive ale cooperării dintre UE şi Moldova.
3.5.2. Acţiuni pe termen mediu (2007 – 2009)
3.5.2.1 Logotipul strategiei de informare a UE
Strategia oficială de comunicare a UE ar trebui să dispună de propriul logotip. Logotipul
moldovenesc cu profil grafic ar trebui să cuprindă toate activităţile de informare, efectuate în
numele MAE sau al guvernului de a asigura ca atât contextul, cât şi originea documentelor să
fie clară. Ar trebui elaborate îndrumare speciale privind utilizarea logotipului. Documents
shall template for computers and manuals for printed matters etc. Logotipul trebuie testat în
prealabil atât din punct de vedere al funcţionalităţii, cât şi al conţinutului comunicativ. În
acest caz, logotipul trebuie să facă parte şi să însoţească pagina oficială web a UE şi toate
celelalte instrumente de informare ale statului. Sistemul informaţional trebuie să fie evident şi
remarcabil, în aşa mod ca cetăţenii să se poată uşor orienta şi să fie în stare să-l folosească. De
asemenea, logotipul trebuie să garanteze înalta calitate a informaţiei oferite de către stat.
Simbolul informaţiei UE va fi un garant al calităţii. Se sugerează ideea de a organiza un
concurs între şcolile de artă din Moldova şi studenţi, cel mai reuşit logotip fiind ales şi testat
de către organul consultativ împreună cu cetăţenii. Logotipul şi eventualul slogan ce va însoţi
implementarea strategiei trebuie prezentate publicului şi mass-media, după aprobarea planului
de acţiuni şi după identificarea clară a sursei de finanţare.
3.5.2.2. Sistemul informaţional integrat în UE
O parte importantă a strategiei de comunicare a UE în Moldova este crearea unui sistem
informaţional, care va fi în stare să comunice eficient, clar şi simplu temele şi problemele
europene atât experţilor, cât şi publicului larg.
Sistemul informaţional integrat ar trebui stabilit atât în baza experienţei autohtone, cât şi a
celei străine cu furnizarea de informaţii despre Uniunea Europeană.
21
În procesul de pregătire a sistemului informaţional al Uniunii Europene, experienţa altor state
membre ale Uniunii Europene trebuie luată în considerare, în primul rând modelul eficient
danez, care a comasat toate instrumentele informaţionale într-un singur element. Modelele
finlandeze, slovene şi altele pot servi drept inspiraţie pentru crearea conceptului liniei
telefonice.
• Modelul danez – Trei instrumente de comunicare de bază pentru informare despre
Uniunea Europeană (Centru informaţional UE, linie telefonică, pagini web în
Internet), toate funcţionând în cadrul unui centru. Ele folosesc o bază de date comună,
comunică şi fac schimb privind rolul de surse de informare menţionate mai sus. Linia
telefonică este operaţională doar trei zile pe săptămână, în celelalte două zile,
operatorii lucrează în calitate de redactori ai paginilor din Internet şi în calitate de
angajaţi ai centrului UE. Acest model integrat nu doar susţine creativitatea întregului
personal, care îşi aplică la maxim cunoştinţele în beneficiul tuturor instrumentelor
informaţionale, dar, de asemenea, exercită un impact pozitiv asupra publicului, care,
trecând pragul Centrului de informare, se regăseşte în mijlocul tuturor activităţilor
personalului.
• Modelul finlandez – O linie telefonică gratuită în Finlanda, gestionată de MAE, se
specializează pe întrebări naţionale ce ţin de Finlanda în cadrul UE. Aceasta este
conectată / suplimentată de o linie telefonică în Bruxelles, Europe Direct, la care
persoana în cauză poate adresa întrebări de ordin general cu referire la UE. Acest
sistem este în funcţiune de 11 ani. Există o legătură strânsă între sistemul finlandez
(linia telefonică, centre de informare), şi Linia telefonică liberă Europe Direct.
• Modelul sloven – O linie telefonică gratuită “Evrofon” în funcţiune din 1998,
specializându-se pe statutul Sloveniei în calitate de membru al Uniunii Europene.
Serviciile sale sunt suplimentate de linia telefonică Europe Direct. O altă posibilitate
de a obţine informaţii despre UE sunt aşa-numitele Eurocard-uri, disponibile în
reţeaua oficiilor poştale, şi prin intermediul cărora o persoană poate adresa în scris o
întrebare cu referire la Uniunea Europeană.
22
• Modelul ceh – Sistemul Informaţional Integrat a fost stabilit în Republica Cehă în
2005. Linia telefonică liberă Eurofon 800 200 200, 12 Eurocentre Regionale, inclusiv
cel din Capitală, portal Internet www.euroskop.cz şi
• Buletinul informaţional “Euromessanger”. Sistemul informaţional este completamente
interconectat prin intermediul reţelei Extranet şi funcţionează eficient în întreaga ţară.
Infrastructura informaţională
Propunerea de a crea infrastructura informaţională se bazează pe concluziile asupra faptului
că, la moment, în Moldova există numeroase surse de informaţie despre UE, care nu sunt
interconectate şi nu cooperează deloc. Obiectivul noii infrastructuri informaţionale ar trebui să
constituie crearea unui sistem integrat de furnizare de informaţii UE, ale cărui instrumente să
coopereze reciproc.
Noua infrastructură informaţională ar trebui să dispună de patru coloane de bază, create în
perspectivă pe termen scurt, mediu şi lung:
Centre informaţionale UE,
Linie telefonică liberă UE,
Pagină-web UE,
Buletin informaţional - UE şi Moldova,
Librărie şi sistem de distribuţie UE,
Bază de date a ştirilor şi a experţilor
Toate aceste instrumente de comunicare trebuie coordonate de MAE al Republicii Moldova.
Comasarea, coordonarea orientată şi suplinirea surselor existente de informaţii va face
sistemul fragmentat existent eficient, atât referitor la distribuirea informaţiei (informaţie
uniformizată şi de calitate înaltă), cât şi referitor la personal. Sistemul trebuie să fie simplu şi
pe înţelesul cetăţenilor în calitate de utilizatori.
Scopul MAE ar trebui să fie de a face un astfel de sistem informaţional UE “orientat spre
cetăţeni”, vizibil şi cunoscut pe larg. Simbolul / logotipul informaţiei de calitate înaltă despre
UE oferită de stat, care ar trebui să însoţească toate activităţile şi instrumentele
23
informaţionale, va fi un garant al calităţii. Simbolul / logotipul poate fi selectat în urma unui
concurs al studenţilor oricărei şcoli de Artă din Moldova.
3.5.2.3. Pagina oficială web a UE – Poartă spre UE
Portalul Internet cu privire la UE în limba Moldovenească şi Rusă
Portalul Internet ar trebui să fie unul din pilonii sistemului informaţional integrat privind UE
în Moldova. În ceea ce priveşte interesul sporit şi utilizarea Internet-ului, pagina web ar trebui
să servească ca primul loc de contact pentru cetăţenii ce doresc să obţină informaţii despre UE
în limba lor proprie. La crearea unui nou portal UE, ar trebui pus accentul pe oferirea
noutăţilor relevante din UE şi a ştirilor din Moldova cu privire la problemele UE. Portalul ar
putea conţine şapte secţiuni principale: Noutăţi curente, Viitorul Europei inclusiv informaţii
privind lărgirea viitoare, Teme, Uniunea Europeană, Moldova şi UE, UE şi eu - constituind
informaţii cu privire la turism, muncă, studii etc., Documente, Informaţii şi link-uri, şi
Indicator al oportunităţilor UE. Secţiunea ‘Indicator al oportunităţilor UE ar trebui oferit
publicului de către MAE cu scopul de a ajuta cetăţenii să înţeleagă situaţia lor faţă de
oportunităţile UE de participare în diferite programe şi proiecte ale Uniunii Europene. De
aceea, ei ar trebui să aibă posibilitatea de a obţine uşor şi repede informaţii importante cu
privire la posibilităţile de obţinere a banilor pentru proiectele lor din portofoliul de fonduri ale
Uniunii Europene sau de a găsi toate posibilităţile diferite de schimb studenţesc, diferite
proiecte etc.
De asemenea ar trebui să fie disponibilă o versiune engleză a portalului care să servească
drept o resursă importantă pentru cei ce caută informaţii despre relaţia Moldovei cu UE. În
particular, aceasta ar trebui să ofere referinţe şi link-uri pentru alte surse relevante. Pagina
principală şi secţiuni aparte, de asemenea, ar trebui să includă un modul despre sistemul
informaţional al UE a MAE cu privire la informarea despre afacerile UE şi ar trebui conectat
cu portalul Internet al Guvernului, dacă există. Pagina web a UE, de asemenea, ar trebui
conectată cu alte pagini web relevante ale administraţiei de stat şi ale organizaţiilor non-
guvernamentale.
MAE ar trebui să fie responsabil de partea editorială a portalului. Conţinutul poate fi
preponderent oferit de parteneri externi, şi parţial de un operator al serverului tehnic. O
24
componentă tehnică a unei asemenea pagini web ar trebui să includă module extranet, în
particular o bază de date internă a ştirilor, servind drept sursă informaţională primară pentru
personalul sistemului informaţional. Personalul informaţional va continua să îmbunătăţească
şi să extindă baza de date, în baza informaţiei culese de la public. Datorită conexiunii şi
legăturii cu portalul UE, secţiunea ‘întrebările cele mai frecvente’ va fi actualizată prin
Internet, ceea ce ar trebui să ofere posibilitatea ca alt serviciu informaţional să fie accesibil
pentru a avea de-a face cu cereri mai detaliate şi complexe.
3.5.2.4. Centre informaţionale UE – Chişinău şi regiuni
Centru informaţional UE în Chişinău
Prin crearea centrului informaţional UE, MAE pune accentul pe contactul direct cu publicul.
Sarcina Eurocentrului din Chişinău este de a îndeplini Strategia de informare despre afacerile
Europene în Moldova, aprobată de Guvern. Eurocentrul trebuie să fie bazat pe principiul de
interconexiune reciprocă a principalelor iniţiative de comunicare şi misiunea acestuia este de
a oferi informaţii despre Uniunea Europeană cetăţenilor, în principal în Chişinău şi regiunea
Chişinăului.
Sarcinile principale ale Eurocentrului din Chişinău
• De a realiza Strategia de informare despre integrarea Europeană în Moldova;
• În cadrul Eurocentrului – de a oferi o interconexiune reciprocă a principalelor instrumente
de comunicare (Eurocentru, pagina web a UE, Linia telefonică liberă a UE) şi prin
intermediul extranetului de a conecta alte Eurocentre regionale;
• De a oferi informaţii cetăţenilor – prin contact direct, linie gratuită, poştă electronică, şi
materiale informaţionale;
• De a distribui materiale informaţionale Eurocentrelor regionale şi cetăţenilor;
• De a participa prin activităţi informaţionale ale MAE;
• De a organiza alte activităţi şi seminare axate pe priorităţile de comunicare;
Seminare tematice şi şcolarizări concentrate asupra grupurilor ţintă – purtători de
informaţii
- Media
- Învăţători de educaţie civică, istorie şi geografie (în principal ai şcolilor medii)
- Purtători de cuvânt
- Regiuni
25
- Europe Direct etc.
- De a organiza seminare şi şcolarizări pentru organizaţii şi experţi externi.
• De a realiza cu regularitate dezbateri serale cu publicul pe marginea subiectelor referitoare
la UE;
• De a co-crea baza de date de ştiri şi materiale informaţionale;
• De a co-crea pagina web UE;
• De a coopera strâns cu Eurocentrele regionale, şi de a coordona activităţi comune;
• De a coopera cu şcolile medii, licee şi universităţi (de exemplu cu departamentul pentru
Studii Europene –studii ale studenţilor, proiecte comune şi schimb de informaţii);
• De a coopera cu Delegaţia Comisiei Europene în Moldova;
• De a deschide o sală de citire "Euro-bibliotecă" şi de a închiria materiale specializate;
• De a crea acces la diverse surse informaţionale pentru public (pagini web relevante, TV –
de exemplu Euronews, Europa prin Satelit)
Centre regionale de informare UE
Modelul Eurocentrului din Chişinău va fi, de asemenea, folosit în alte Eurocentre regionale,
care vor forma temelia sistemului de distribuire a informaţiei cu privire la afacerile Uniunii
Europene în alte regiuni care vor fi amplasate în oraşele regionale. Prin menţinerea planului
de a deschide Eurocentre în toate regiunile CR, MAE în cooperare cu Ministerul
Administraţiei Publice Locale ar trebui să numească partenerii strategici (instituţii ale
administraţiei publice, în calitate de oficii regionale, biblioteci publice, municipalităţi etc.),
care deja dispun de experienţă în oferirea informaţiilor publicului.
MAE ar trebui să aprecieze atent ofertele organizaţiilor şi va selecta partenerii corespunzători
pentru cooperare.
În afară de serviciul de oferire de informaţii, Eurocentrele, de asemenea, vor fi responsabile
pentru realizarea activităţilor precum şi a seminarelor şi dezbaterilor cu cetăţenii. MAE va
asigura Eurocentrele cu materiale informaţionale necesare. Eurocentrele, care vor fi conectate
prin extranet, vor lua parte în pregătirea documentelor informaţionale ce ţin de diferite
secţiuni ale agendei Europene, şi vor co-participa la crearea bazei de date de ştiri şi
actualizarea portalului Internet al UE. Eurocentrele, de asemenea, vor include săli de lectură
cu posibilitatea de împrumut a materialelor speciale. În fiecare dintre Eurocentrele regionale,
26
cetăţenii vor avea oportunitatea de a se consulta cu personalul, de a accesa Linia telefonică
liberă a UE şi de a naviga pe pagina web a UE pe calculatoare cu acces la Internet pentru
public. Eurocentrele vor coopera strâns cu şcolile pe marginea diferitor proiecte, vor stimula
dezbateri şi vor promova alte activităţi, de asemenea vor oferi studenţilor posibilitatea de
participare în programe de practică specializată.
Această reţea va ajuta la descentralizarea activităţilor informaţionale ale MAE. Eurocentrele
nu vor fi doar ghidate din Eurocentrul din Chişinău dar vor fi capabile să soluţioneze
necesităţile specifice ale regiunilor, fiind astfel mai eficiente şi mai flexibile.
3.5.2.5. Sistemul de distribuire
Sistemul de distribuire a informaţiei cu referire la UE
Organul coordonator – MAE – va crea un sistem de distribuire eficient şi funcţional. Sistemul
trebuie să fie capabil să distribuie gratis orice materiale informative, broşuri, CD Rom-uri,
DVD-uri etc. care ar conţine informaţie despre UE. Materialele trebuie să fie distribuite:
Centrelor de informare europeană
Cetăţenilor, la solicitarea acestora – cetăţenii pot expedia cererea fie prin
intermediului unei pagini internet sau prin poşta electronică, ori prin
intermediul unui apel gratuit la un număr de telefon, sau pot solicita informaţia
de la Centrele de informare europeană.
Autorităţilor locale – regulat, de exemplu lunar.
Bibliotecilor
Tuturor departamentelor UE de administrare publică şi arhivelor ministerelor
Organelor mass – media
Parlamentului şi conducătorilor partidelor politice
Şcolilor, universităţilor şi ONG-urilor alese etc.
Sistemul ca atare poate să provină fie din cadrul MAE şi să fie sprijinit de o companie
independentă sau o altă organizaţie, sau poate exista şi funcţiona în cadrul Centrului de
informare europeană din Chişinău sau din cadrul MAE. Sistemul trebuie să fie flexibil,
eficient, de încredere, şi materialele informative trebuie distribuite gratis oricui. Sistemul
27
trebuie să fie deschis pentru toţi reprezentanţii administraţiei publice (ministere şi alte oficii
de stat) şi ai ONG-urilor, universităţilor, sau instituţiilor europene producătoare de informaţia
referitoare la studiile europene pentru cetăţeni sau grupuri ţintă.
3.5.2.6. Pregătirea liniei telefonice UE gratuite
Linia telefonică Toll-free a UE
Linia telefonică Toll-free trebuie să facă parte din sistemul de informaţie europeană integrat
care în mod primar să răspundă întrebărilor referitoare la problemele specifice ale Moldovei în
cadrul relaţiilor cu Uniunea Europeană; şi să ofere informaţie specifică despre poziţia
Moldovei în cadrul unor probleme curente specifice, informaţie referitoare la schimbările în
legislaţie în conformitate cu legislaţia UE, informaţia referitoare la diferite programe şi
fonduri, tendere, posibilităţi de instruire şi educaţie în domeniul legislaţiei Europene în
Moldova. Aceasta de asemenea face referire şi la alte surse pentru public.
Pentru informaţie generală – există o linie telefonică gratuită – Europa Direct 00800 6 7 8 9 1
0 11 amplasată în Brussel, la care operatorii, după extinderea ulterioară a UE {Aderarea
României şi Bulgariei} vor comunica în limba română şi vor răspunde la întrebările legate de
instituţiile, funcţionarea UE şi alte politici etc. În afară de stimulul Comisiei Europene şi
voinţei statelor membre, un mare accent ar trebui pus pe legătura atât între liniile telefonice,
cât şi pe o strânsă cooperare. Obiectivul acestei cooperări va fi eficientizarea ambelor linii
telefonice şi promovarea marketing-ului.
3.5.2.7. Buletinul informativ / revista UE – Moldova
Punctul de presă Moldova şi UE
Buletinul informaţional Punctul de presă Moldova şi UE (Punctul de presă UE şi Moldova, cu
subtitlul "Ştiri Europene din cadrul Administraţiei Moldovei”) este considerat a fi un
instrument de comunicare adăugător la noua infrastructură informaţională. Scopul acestuia
este de a oferi informaţia despre activităţile administraţiei Moldovei în domeniul UE
publicului. În afară de nivelul central al administraţiei, buletinul informativ trebuie de
asemenea să se axeze pe regiuni.
Punctul de presă UE şi Moldova poate apărea o dată în două luni într-o versiune electronică şi
trebuie să fie accesibil pe paginile internet ale UE. Acesta poate de asemenea fi trimis prin
poşta electronică, la solicitare, şi imprimat, fiind distribuit limitat (hard copy). Angajaţii
28
Ministerului Afacerilor Externe se vor ocupa de editare, autorii acestuia fiind reprezentanţi ai
administraţiei de stat. Buletinul va fi format din articole informative şi dialoguri.
3.5.2.8. Baza de date a experţilor şi informaţiei
MAE trebuie imediat să înceapă lucrul asupra două baze de date de importanţă crucială:
1. Baza de date a experţilor trebuie să fie alcătuită din toţi experţii UE şi ai Moldovei
care sunt gata să participe în cadrul strategiei de comunicare în Moldova
2. Baza de date constând din întrebări frecvente parvenite din partea cetăţenilor, de
asemenea toate faptele şi datele despre UE şi relaţiile acesteia cu Moldova.
Ambele baze de date trebuie să formeze un pilon al sistemului de informare UE în Moldova,
trebuie în mod constant actualizate de către MAE şi consiliul de consultanţă. Centrele de
informaţie UE, paginile internet UE, de asemenea şi liniile telefonice gratuite trebuie să fie
conectate la bazele de date. Bazele de date trebuie de asemenea să fie actualizate de către alte
ministere şi organele publice selectate sau ONG-uri.
3.5.2.8. Marketing-ul sistemului de informare integrat în Moldova
Sistemul de informare referitor la activitatea MAE în domeniul relaţiilor UE trebuie să fie
susţinut de o campanie de marketing. Scopul acestei campanii este de a creşte nivelul
sensibilizării opiniei publice referitor la informaţia existentă despre sursele UE în Moldova.
Cum facem oamenii să cunoască?
Sistemul de informare despre afacerile UE trebuie să fie susţinut de o campanie de
marketing. Scopul campaniei este de a promova instrumentele de comunicare ale
MAE.
Promovarea trebuie să fie lansată sub forma materialelor imprimate, media
electronică, în transportul public (trenuri, troleibuze, autobuze etc.), în locuri special
destinate amplasate în aer liber (de ex. panouri publicitare, în incinta băncilor etc.), şi
29
de asemenea prin intermediul paginii electronice UE, liniei telefonice UE şi Centrelor
europene.
Scopul acestei campanii constă în creşterea nivelului sensibilizării opiniei publice în
domeniul surselor de informare UE existente în Moldova.
Campania de marketing trebuie să fie însoţită de un logotip ales în aşa fel încât să
unească sursele de informare UE în percepţia cetăţenilor.
Formatul campaniei trebuie să fie consultat cu grupul de experţi din cadrul MAE.
Trebuie să fie identificate principalele grupuri ţintă (studenţii, cetăţenii în etate,
angajaţii, fermierii etc.) şi situaţiile tipice (călătoria în ţările UE, lucrul în ţările UE,
proiectul UE politica de vecinătate, posibilitatea TACIS, ţările UE, condiţiile de trai
etc.)
Campania de comunicare şi publicitate trebuie să fie aleasă în scopul asistării într-un
mod profesionist MAE în crearea şi ulterior implementarea strategiei de marketing.
Reprezentantul agenţiei de comunicare trebuie să fie membru al grupului de experţi şi
să prezinte regulat consiliului de consultare etapele strategiei.
Marketing-ul surselor de informare UE nu trebuie să fie făcut de funcţionarii publici.
Acesta nu va atinge niciodată nivelul unei campanii puternice şi bine planificate şi
nivelul de informare a cetăţenilor va rămâne a fi redus.
3.5.3. Acţiuni pe termen lung (2007 – 2010 şi mai departe)
3.5.3.1. Reacţia de răspuns şi evaluarea media
Monitorizarea şi analiza contextuală curentă a media în domeniul informării referitor la
afacerile UE sunt foarte importante.
Monitorizarea paralelă şi Analiza Contextuală a Media în domeniul informării referitor la
afacerile UE oferă o imagine compactă asupra conţinutului şi structurii argumentelor
întrebuinţate în audiovizual, media imprimată sau electronică pentru Ministerul Afacerilor
Externe din Moldova. Monitorizarea serveşte drept un instrument de evaluare a eficacităţii şi
acurateţei comunicărilor făcute referitor la tematicile UE relevante şi serveşte pentru
corectarea inexactităţilor legate de strategia de comunicare, care uneori au loc în media.
Monitorizarea se va face zilnic, iar de două ori pe lună trebuie oferită şi o analiză contextuală
detaliată. Analiza contextuală trebuie să fie structurată în aşa un mod, încât să ofere
30
posibilitatea schimbării scopului activităţilor MAE al Moldovei şi accentuării priorităţilor pe
afacerile curente ale UE.
Monitorizarea şi analizele regulate trebuie să evalueze:
Imaginea Ministerului Afacerilor Externe şi oficiului acestuia în contextul european
Eficacitatea activităţilor în domeniul strategiei de comunicare UE
Acoperirea, dezvoltarea, tendinţele, perceperea UE de către media
Jurnaliştii individuali – anume cei care scriu ce, unde şi cum, în căutarea aliaţilor
media
Cantitatea şi calitatea acoperirii UE de către media
Percepţia negativă şi pozitivă a tematicilor europene de către media
Pe baza rezultatelor unei asemenea monitorizări şi analize pot fi pregătite şi implementate
continuu strategii de relaţii cu publicul. Monitorizarea şi analiza trebuie să fie efectuate pe
întreaga durată a strategiei UE.
3.5.3.2. Instruirea administraţiei publice, în special a administraţiei publice locale
UE în serviciile publice şi reprezentarea politică
Implementarea strategiei de informare şi comunicare UE nu poate avea loc fără un proces
paralel de educaţie al serviciului public şi administraţiei publice locale în domeniul afacerilor
UE. Ar trebui să existe o nouă strategie scopul căreia să fie instruirea grupurilor sus
menţionate în aşa mod încât acestea treptat să devină surse de informare UE. Instruirea trebuie
să fie organizată în cooperare cu Comisia Europeană, oficiul TAIEX, Ministerul
Administraţiei Locale şi diferite ONG-uri. Centrele regionale UE trebuie să organizeze
diferite seminare şi instruiri pentru autorităţile publice locale, serviciul public ar trebui să fie
instruit în baza eventualului program al Guvernului cu scopul ridicării nivelului sensibilizării
opiniei publice şi nivelului cunoaşterii în rândurile funcţionarilor publici. Aici trebuie să fie
incluşi reprezentanţii partidelor politice, inclusiv parlamentarii.
3.5.3.3. UE în şcoli – învăţători, elevi, părinţi Scopul
Scopul proiectului UE în şcoli este de a ridica nivelul informaţiei oferite grupului ţintă
învăţător – elev – părinte referitor la problemele curente ale UE şi de a construi o bază pe
31
cea deja existentă pentru perfecţionarea cunoştinţelor şi orientării în cadrul afacerilor
europene încă din anii şcolari.
Cooperarea şi rolul altor ministere
Activităţile în cadrul acestui proiect prioritar trebuie să fie planificate în strânsă colaborare cu
Ministerul Educaţiei al Moldovei şi trebuie să se axeze pe pregătirea unor metodologii
concrete, instrucţiuni şi acţiuni avansate ce vor oferi învăţătorilor posibilitatea de a
implementa efectiv problemele UE în cadrul programelor educaţionale existente. Acest pas
este esenţial în oferirea unei bune calităţi şi informaţii importante despre educaţia în UE atât
în şcolile primare, cât şi în cele secundare. O atenţie deosebită va fi de asemenea acordată
instruirii ulterioare a învăţătorilor şi a conducerii şcolilor, managementului şcolilor în
domeniul afacerilor europene. ONG-urile active în domeniul educaţiei ar trebui de asemenea
implicate.
Analizele şi studiile
Pentru a începe adecvat scrierea unui proiect trebuie să fie făcută analiza situaţiei curente în
învăţământ referitor la instruirea în domeniul UE şi Europa în general care va fi făcut în
şcolile primare şi secundare, inclusiv studiul despre necesităţile învăţătorilor în acest
domeniu.
Alte obiective
1. Alte obiective pozitive ale acestui proiect vor fi încurajarea cooperării dintre
instituţiile de învăţământ, fondatorii acestora, şi alte părţi implicate, susţinerea
investiţiilor în infrastructură, în domeniul tehnologiilor de comunicare şi informare,
pregătirea activă a metodelor de predare a afacerilor europene învăţătorilor de educaţie
civică, istorie, geografie şi ultima dar nu şi cea din urmă îmbunătăţirea orientării
învăţătorilor în UE prin intermediul instruirii continui.
2. De a oferi tinerei generaţii şi multiplicatorilor informaţia calitativă despre UE în
scopul prevenirii încercărilor populiste de a induce în eroare populaţia prin intermediul
argumentelor incorecte şi demagoge împotriva UE.
Grupul de lucru UE în şcoli
Grupul de lucru UE în şcoli trebuie să fie stabilit în aşa fel încât să creeze o strategie
separată care să includă perioada de activitate, bugetul, exemplul şcolilor implicate în
proiectele pilot etc. Grupul de lucru trebuie să fie compus din reprezentanţi ai MAE,
32
Ministerul Educaţiei, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, ONG-urile selectate,
asociaţiei învăţătorilor, în cazul în care există una şi reprezentanţilor aleşi din cadrul
autorităţii publice locale.
3.6 Situaţia media în Moldova Situaţia media în Moldova este încă un subiect al dezvoltării şi îmbunătăţirii profesionale, în
special ceea ce se referă la eforturile din partea autorităţilor de a asigura condiţii echitabile
pieţei de activitate media şi un mediu favorabil pentru activitatea jurnaliştilor (transparenţă şi
acces la informaţie). Independenţa media are o importanţă majoră în implementarea cu succes
a Planului de Acţiuni UE / Moldova şi mai mult decât atât – a strategiei de comunicare şi
informare. Aceasta de asemenea serveşte ca o testare a funcţionării principiilor democratice în
Moldova şi urmează să devină o prioritate pentru Parlament şi Guvern. Aceasta este de
asemenea una din acţiunile prioritare în conformitate cu Planul de Acţiuni UE / Moldova:
“Asigurarea relaţiei transparente între autorităţi şi instituţiile media în conformitate cu
recomandările Consiliului Europei; ajutor financiar din partea statului pentru mass-media
acordat în baza criteriilor stricte şi obiective aplicate egal pentru toată mass-media; Elaborarea
şi implementarea unui cadru legal adecvat ce garantează libertatea expresiei şi a mass -
mediei, în conformitate cu standardele europene şi în baza recomandărilor Consiliului
Europei.”
Pe parcursul ultimilor ani a fost remarcat un progres minim în domeniul reformei media.
Presa independentă continuă să se ciocnească de obstacole cum ar fi obţinerea accesului la
informaţie, procese de judecată inechitabile pentru defăimare cu aplicarea amenzilor
inechitabile urmărind scopul, competiţie inechitabilă susţinută direct sau indirect de
autorităţile de stat. În afară de aceste probleme generale, există câteva probleme cheie pe
agendă care trebuie să fie adresate autorităţilor:
• Transformarea cu succes a Teleradio-Moldova într-o Companie Publică de Difuzare
independentă, imparţială. În particular, imagini video redactate din Parlament, Preşedinţie
şi alte instituţii de stat continuă a fi inserate cu regularitate în buletinele de ştiri, în acest
fel subminând independenţa editorială a transmiţătorului. Dorinţa politică de a schimba
ceva trebuie încă demonstrată.
33
• Independenţa Consiliului Coordonator al Audiovizualului va fi testată în baza gradului
transparenţei deciziilor luate de către noua componenţă a Consiliului, care este subiect al
criticismului datorită lipsei de profesionalism şi obiectivism politic. Transparenţa trebuie
să fie asigurată în baza procesului distribuirii frecvenţelor şi deciziilor echitabile.
• Legislaţia audiovizualului adoptată de către Parlament trebuie să fie implementată în aşa
mod încât să consolideze independenţa şi transparenţa rolului CCA şi să consolideze
Compania Teleradio-Moldova în conformitate cu scopul său.
3.6.1. Îmbunătăţirea acoperirii de către media a tematicilor europene
Cum se face?
Pentru îmbunătăţirea acoperirii de către media a tematicilor europene câteva măsuri cruciale
sunt necesare a fi implementate:
Îmbunătăţirea serviciului de presă al guvernului, în special cel al MAEIE
Acordarea unui rol mai proeminent organelor media audio-vizuale prin intermediul
unei colaborări strânse cu operatorii şi transmiţătorii media
Acordarea Europei a unei imagini umană prin plasarea politicilor şi activităţilor într-un
cadru „de interes uman” în acest mod permiţând cetăţenilor să înţeleagă mai bine
importanţa şi relevanţa acesteia pentru sine
Discutarea afacerilor europene într-un context naţional şi local. Actualizarea cu
regularitate a fluxului de informaţie referitor la orice eveniment privind relaţiile
Moldova / UE (toate vizitele oficiale, întrunirile, participarea oficialilor moldoveni la
orice conferinţe europene, progresarea în implementarea Planului de Acţiuni UE /
Moldova etc.)
Întrunirile regulate – cel puţin o dată în două săptămâni
Susţinerea Posturilor naţionale de TV şi Radio – căutarea surselor financiare şi
proiectelor europene
Calitatea înaltă a paginilor internet pro-europene
Întruniri de bază cu tematici europene, dezbateri neoficiale cu jurnaliştii
Instruirea jurnaliştilor în domeniul materiei europene, seminare de instruire
Trimiterea jurnaliştilor la Brussel şi alte state membre
34
Implicarea directă a jurnaliştilor naţionali în procesul de integrare şi implementare a
strategiei de comunicare europeană
Buletinul informativ european – ştiri din cadrul administraţiei publice locale
Ghidarea în sursele de informare europeană în Europa şi Moldova (cu actualizarea
anuală a informaţiilor de pe pagina internet europeană)
Întrebuinţarea publicaţiilor referitor la Uniunea Europeană şi a altor surse de
informaţie europeană
Cooperarea cu Centrul Independent de Jurnalism şi cu alte asociaţii de jurnalism din
Moldova pentru pregătirea unei strategii speciale orientate spre media
3.7. Cooperarea cu alte ţări
Trebuie să fie stabilită o cooperare directă cu UE şi cu alte ţări candidate în domeniul
comunicării europene. MAEIE trebuie să înceapă colectarea strategiilor de comunicare pre-
aderare europeană şi să analizeze rezultatul acestora, să preia sugestiile relevante. Trebuie să
fie identificaţi aliaţi concreţi şi trebuie luate în consideraţie cele mai convenabile modele.
Strategia de comunicare internă europeană trebuie să aibă relaţiile proprii europene, cum ar fi,
stabilirea contactului cu Directoratul General de Comunicare al Parlamentului European.
Existenţa şi implementarea strategiei de comunicare europeană în Moldova trebuie să fie
cunoscută în Parlamentul European, Consiliul European, de asemenea de către cercurile
liderilor opiniei europene de la Brussel şi statele membre ale UE.
3.8. Planul de acţiuni
După acordul politic asupra formatului general al strategiei de comunicare europeană trebuie
să fie introdus un Plan de acţiuni detaliat. Planul va conţine perioada exactă de timp,
partenerii implicaţi, descrierea proiectelor individuale, acţiunile întreprinse, organele
responsabile, măsurile necesare etc. Versiunea detaliată a planului trebuie să fie aprobată de
toţi actorii principali implicaţi în strategie: de către organul consultativ şi donatori şi va
deveni un supliment al strategiei de comunicare europeană. Proiectul planului este prezentat
mai jos:
35
3.8.1. Planul de acţiuni al strategiei de comunicare europeană în Moldova
2007-2010
Aprilie 2007
Aprobarea Strategiei de Comunicare Europeană 2007 – 2010
Organizarea unei întruniri a Ambasadorilor europeni pentru prezentarea proiectului şi
obţinerea susţinerii Statelor Membre
Mai 2007
Constituirea unui mecanism de consultare
Deciderea procesului decizional
Deciderea şi aprobarea tipurilor proiectului – a se vedea lista propusă mai jos
Pregătirea Caietelor de Sarcini pentru proiectele individuale
Coordonarea donatorilor
Prezentarea strategiei şi a proiectelor individuale donatorilor
Iunie 2007
Nominalizarea comitetelor independente de selectare
Stabilirea regulilor şi metodologiei criteriilor de selectare
Coordonarea întrunirilor cu donatorii şi comitetele / unii donatori au metode proprii
Lansarea primei părţi a proiectelor în ordinea următoare:
1. Sondajul de opinie sociologic
2. Monitorizarea media
3. Instruirea jurnaliştilor
4. Instruirea autorităţilor publice locale
5. Instruirea ofiţerilor de presă la toate nivelurile
6. Instruirea învăţătorilor – mai întâi a celor de geografie, istorie, civilizaţie – de
la nivelul primar la cel universitar
7. Baza de date a experţilor şi informaţiei
8. UE în şcoli – competiţii, materiale informative…
În paralel:
Lansarea oficială a competiţiei LOGOTIPULUI
Pregătirea campaniei „mici” de lansare a strategiei (postere „Să vorbim despre
Europa …”)
36
Iulie 2007
Selectarea LOGOTIPULUI
Implementarea campaniei „Să vorbim despre Europa”
Lansarea părţii a doua a proiectelor în ordinea următoare:
1. Manuale despre UE la toate nivelurile de educaţie – de la cea primară la cea
universitară
2. Pagină de internet europeană – poarta spre Europa pentru orice moldovean
3. Centrele de informare europeană regionale – unde nu există nici unul
4. Linia telefonică europeană gratuită – poate fi doar adăugătoare la centrul de
telefonie existent
5. Programe televizate – filme documentare despre UE 25
6. Spoturi televizate despre valorile europene
7. Librăria europeană şi sistemul de distribuire
8. Buletinul european
Procesul de selectare a primei părţi a demarării proiectelor
Septembrie 2007
Lansarea părţii a treia a proiectelor în ordinea următoare:
1. Marketing-ul noilor surse de informaţie europeană
2. Planul media
3. Dezbateri europene în cadrul emisiunilor televizate
4. Serii de broşuri despre UE şi relaţiile UE-Moldova
Iniţierea procesului de selectare a părţii a doua a proiectelor
Octombrie 2007
Iniţierea selectării părţii a treia a proiectelor
Noiembrie 2007
1. Evaluarea strategiei
4. Transparenţa în selectarea proiectelor şi monitorizarea fluxurilor mijloacelor financiare
Proiectele vor fi selectate prin intermediul tender-urilor publice mici – Solicitarea de
Propuneri. Va fi creat un proces de selectare specific care va fi coordonat de MAEIE sau vor
37
fi organizate diferite procese de selectare organizate de donatori (din moment ce majoritatea
donatorilor au reguli proprii de selectare).
4.1. Comitetul de Selectare
Ministerul Afacerilor Externe va crea un sistem al Comitetului de Selectare care va evalua şi
aproba proiectele. Comitetul va avea 7 membri (şi 3 substituenţi) care pot fi numiţi parţial din
cadrul organelor consultative şi parţial din cadrul organizaţiilor independente. Plus la
reprezentanţii administraţiei de stat vor fi de asemenea şi reprezentanţi ai sectorului non-
profit, experţi în dreptul european, savanţi sociali şi politici, academicieni, şi reprezentanţi
media şi ai profesioniştilor în comunicare. În fiecare comitet trebuie să fie desemnat un
reprezentant media şi al ONG-urilor sau al organizaţiilor internaţionale care luptă
împotriva corupţiei.
În afară de participarea în cadrul comitetelor de selectare MAEIE va avea de asemenea şi
funcţii de secretariat şi organ coordonator. Preşedintele comitetului de selectare trebuie
întotdeauna să fie reprezentant al MAEIE.
MAEIE va întocmi procesele verbale a fiecărei întruniri a comitetelor, acestea urmând a fi
semnate de către toţi membrii comitetului relevant şi trimise tuturor părţilor ce nu au fost
excluse din procesul de selectare. Membrii Comitetului de selectare trebuie să fie făcuţi
publici doar după finisarea procesului de selectare a tuturor proiectelor (în scopul evitării
influenţării deciziilor acestora).
Proiectele din cadrul Strategiei de Comunicare pot fi selectate şi susţinute în trei modalităţi: 1)
în formă de tendere – solicitarea propunerilor şi procesul comitetelor de selectare, 2) sub
forma plăţilor directe (relaţii contractuale între MAEIE sau donator şi partea care realizează
serviciile conform contractului) 3) Solicitarea propunerilor, organizarea şi administrarea de
către finanţator a procesului de selectare.
Utilizarea transparentă şi eficientă a fondurilor donate va fi monitorizată în câteva modalităţi.
MAEIE va monitoriza cu regularitate proiectele susţinute, în conformitate cu metodologia
definită de selectare a proiectului, finanţare şi monitorizare a implementării. Va fi posibilă şi
38
monitorizarea publică, din moment ce proiectele aprobate şi rezultatele acestora vor fi
publicate pe pagina web a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova.
4.2. Procesul de Selectare
MAEIE va propune organului consultativ criteriile de selectare pentru fiecare proiect individual. Criteriile se vor referi la următoarele subiecte, care vor fi evaluate prin puncte, transformate în procente.
1. Calitate 2. Buget 3. Creativitate 4. Interferenţă regională maximă 5. Referinţele celui ce aplică 6. Audienţa ţintă 7. Timpul stabilit 8. Eficienţa totală
Beneficiarul proiectului poate fi selectat doar în prezenţa a minim 5 membri ai Comitetului.
Câştigătorul va fi cel care va obţine cel mai multe puncte (în procente). Dacă vor exista două
sau mai multe propuneri cu acelaşi număr de puncte, Comitetul va vota fiind aplicat sistemul
majorităţii voturilor.
5. Buget
Din cauza inexistenţei sondajelor sociologice ale căror rezultate ar putea identifica necesităţile
specifice ale grupurilor ţintă, este imposibil să formulăm o planificare detaliată a cheltuielilor.
Din aceste considerente este necesar ca subiectele propuse în buget să fie doar în scop
informativ. Sumele alocate subiectelor individuale vor fi stabilite în funcţie de rezultatele
studiilor de impact şi a sondajelor de conştientizare a opiniei publice, precum şi de acordul
guvernului cu referire la forma şi scopul strategiei.
Un aspect important pentru elaborarea bugetului este iniţierea cooperării cu agenţiile
profesionale de comunicare şi media, pentru a vedea costurile pentru serviciile expertului în
comunicare (preţul pentru o oră), preţul timpului de emisie la TV, radio, pentru apariţie în
ziare şi reviste. Agenţiile vor putea să indice preţurile pentru imprimări, postere şi costurile
pentru arenda sălilor sau pentru servicii de distribuire a materialelor. Propunerea ar fi să fie
pregătit caietul de sarcini în baza strategiei convenite şi să fie solicitate preţurile agenţiilor. O
39
parte din bani vor veni de la diferite proiecte ale ONG-urilor, schimburi sau donatori din
cadrul sectorului privat, care se consideră că are interes logic pentru integrarea europeană.
Materialele prezentate vor avea implicaţii bugetare directe. Folosirea fondurilor va fi
monitorizată îndeaproape şi reglementată de către organele consultative ale MAEIE, care vor
respecta cu stricteţe regulile relevante stabilite în legislaţie pentru utilizarea fondurilor publice
(în cazul în care acestea sunt folosite).
Fiecare Caiet de sarcini pentru proiectele individuale va necesita costurile aproximative
pentru implementarea fiecărui proiect. Costurile vor fi incluse în calitate de criteriu de
evaluare de către Comitetele de selectare.
Bugetul va fi constituit din câteva surse:
1. Bugetul naţional (finanţele de stat)
2. ONG-uri – finanţatori
3. Programe ale Comisiei Europene, ale PNUD şi ale altor organizaţii internaţionale
4. Alte fonduri ale UE
5. Asistenţa aliaţilor (România, Estonia şi alte state membre…)
6. Donatori şi sponsori (sectorul privat)
7. Activităţi de schimb
Din buget vor fi acoperite următoarele activităţi întreprinse şi alte proiecte descrise în
Planul de Acţiuni:
• Crearea şi funcţionarea portalului informaţional cu privire la UE / pagina web UE
• Linia telefonică gratuită pentru acordarea informaţiilor cu privire la UE
• Centrul de Informare cu referire la UE din Chişinău şi din regiuni
• Sistemul de distribuire
• Punctul de presă UE /buletinul UE
• Planul de Marketing şi coordonarea strategiei
• Sondaje (formularea statutului curent, studii de impact şi sondaje profunde)
• Conturarea activităţilor de informare existente în Moldova în ceea ce ţine de UE
(analiza activităţilor existente, efectele sinergetice, eficienţă)
• Mass – media şi relaţiile cu publicul (TV, radio, presa, postere, internet)
40
• Instruirea principalilor actori din sfera UE – jurnalişti, autorităţi locale, departamente
relaţii cu publicul, profesori
• Programe TV, clipuri şi filme documentare
• Publicitate
• Materiale tipărite
• Broşuri
• Producere (fabricarea standurilor, drept de autor, imprimarea posterelor şi a leafletelor,
elaborarea programelor educaţionale şi a spoturilor radio etc.)
• Onorarii pentru experţii străini
• Distribuirea materialelor informative, poştă directă, bibliotecă UE
• Conferinţe, ateliere de lucru, instruire etc. (co-finanţare)
• Servicii organizaţionale
• Monitorizarea şi analiza mass-media
• Prezentarea UE în şcoli la toate nivelele, inclusiv în universităţi
6. Evaluare, analiză şi evaluarea rezultatelor Implementarea strategiei şi răspunsul organelor mass-media şi al publicului vor fi evaluate cu
regularitate prin intermediul cercetărilor sus-menţionate, monitorizarea şi analiza mass-media,
prin reacţiile de răspuns ale societăţii civile, ale administraţiei publice şi ale sectorului privat.
Rezultatele unei evaluări atât de complexe vor fi discutate cu Consiliul Consultativ şi vor fi
transmise anual Guvernului. Rezultatelor vor facilita identificarea surselor financiare şi vor
ajuta să demonstreze de ce trebuie să continue strategia.