Calculaţia costurilor pe faze la

S.C BERE TIMIŞOREANA S.A

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC Masterand: Marin Cristiana

Prof.univ.dr. Mirea Mariana Moise Maria Magdalena

CUPRINS

CAPITOLUL I – Prezentarea generală a S.C. BERE TIMIŞOREANA S.A.

I.1 Prezentare generalăI.2 Fişa de identitateI.3 Principalele evenimente din evoluţia fabriciiI.4 Produse

CAPITOLULII–Calculaţia costurilor pe faze la SC BERE TIMIŞOREANA SA

II.1 Aspecte teoretice privind calculaţia costurilor pe fazeII.2 Factori de influenţă la S.C Bere Timişoreana S.AII.3 Studiu de caz - Calculaţia costurilor prin metoda pe faze la S.C Bere Timişoreana S.A

CAPITOLUL I – Prezentarea generala a S.C. BERE TIMIŞOREANA S.A.

I.1 Prezentare generală

S.C BERE TIMISOAREANA S.A este cea mai veche fabrică de bere din România, atestată printr-un act petiţionar al magistratului oraşului, care poartă data de 01 ianuarie 1718. La acea dată producerea berii a compensat apa potabilă de proastă calitate din zonă. Berea de Timişoara se bucură de mult de bune aprecieri din partea Primăriei oraşului. Ca renume, berea Timişoreana este de altfel remarcată din anii 1890, când a fost medaliată cu bronz şi cu argint, iar în anul 1908 chiar şi cu Grand Prix. Investiţiile din 1955-1962 au condus la transformări radicale, iar cele din 1975-1980 la creşterea capacităţii (640.000 hl/an).Din 1990 investiţiile au fost orientate spre creşterea calităţii berii, fabrica fiind dotată cu un sistem performant de filtrare, a fost introdusă tehnologia de filtrare sterilizantă la rece a berii, s-au înlocuit butoaiele de aluminiu cu KEG-uri şi altele. Drept dovada, la Festivalul Internaţional al Berii Braşov 1993, sortimentul principal Timişoreana Pils a obţinut locul I şi medalia de aur. Generaţiile de specialişti berari au căutat întotdeauna echilibrul dintre tradiţie şi noile tehnologii de fabricare a berii. În general se foloseşte o tehnologie clasică de obţinere a mustului de bere , fermentare la temperaturi joase şi maturare îndelungată. Degustările periodice efectuate de către specialişti asigură un gust şi o valoare amară constantă, o aromă plăcută şi specifică fiecărui sortiment în parte şi excelente proprietăţi de spumă şi perlare.

I.2 Fişa de identitate

Denumire: S.C. Bere Timişoreana S.A.Sediu social: Str. Ştefan cel Mare nr.28, 1900 TimişoaraTelefon/fax: 056/224163; 194397Nr.înregistrare O.R.C.: J35/65/1991Cod fiscal: 1825260Obiect de activitate: S.C. Bere Timişoreana S.A. funcţionează în industria alimentară, în sectorul de industrie a berii. Obiectul de activitate al societăţii îl constituie fabricarea berii.Cod CAEN 2008 - 1591 - Fabricarea bauturilor alcoolice distilate.Mod de constituire: Societate pe acţiuni, face parte din Compania de Bere România, parte a concernului South African BreweriesForma de proprietate: PrivatăObiectiv: Menţinerea cotei de piaţă

I.3 Principalele evenimente din evoluţia fabricii

Evoluţia fabricii a fost marcată de investiţii în secţiile de fierbere, depozitare şi îmbuteliere. Toate aceste investiţii făcute de-a lungul anilor au dus la creşterea productivităţii muncii, mărirea capacităţii de producţie, creşterea calităţii produselor, diversificarea producţiei, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale angajaţilor.

Generaţiile de specialişti berari au perfecţionat continuu atât procesele de producţie, cât şi sortimentele de bere. Calitatea produselor realizate la această fabrică garantează succesul de azi şi satisfacerea exigenţelor consumatorilor în viitor. Fabrica de bere din Timişoara are acum o capacitate de 640 mii hl şi 11 mii tone malţ pe an, şi livrează aproximativ 400.000 sticle şi 300 butoaie pe zi.

Astfel fabrica de bere, pe lângă faptul că îşi asigura întregul consum de materie primă, a ajuns şi o furnizoare de malţ pentru alte fabrici de bere din ţară.

I.4 ProduseBere blondă – următoarele sortimente: Timişoreana Classic Timişoreana Lux Premium Pils Timişoreana Club XXI Premium Beer Timişoreana Club XXI Diet BeerBere neagră :Timişoreana Black Caprice Bere la KEG – bere ce poate fi servită la halbă.Toate sortimentele se comercializează sub următoarele forme: doze, keg-uri, sticle şi NRW

Distribuţia: Exista două canale principale de distribuţie: magazinele şi "horeca” (hoteluri, restaurante, cafenele). Proporţiile în care berea este distribuita prin aceste doua canale diferă in funcţie de segment. Procentele de distribuţie prin cele două canale sunt aproximativ egale. O reţea proprie de distribuţie costă enorm, aşa ca berarii îşi distribuie produsele la nivel naţional prin firme specializate.

CAPITOLUL II – Calculaţia costurilor pe faze la S.C BERE TIMISOREANA S.A

 II.1 Aspecte teoretice privind calculaţia costurilor pe faze

Această metodă se aplică în întreprinderile cu producţie de masă, unde produsul finit rezultă dintr-un proces tehnologic omogen, desfăşurat în anumite stadii sau faze succesive de prelucrare. Obiectul calculaţiei îl constituie produsele şi fiecare fază de prelucrare prin care trece produsul sau grupele de produse respective, colectarea costurilor făcându-se pe articole de calculaţie în conturi deschise lunar pe fiecare fază, astfel că la finele perioadei de gestiune, prin cumularea costurilor în ultima fază de fabricaţie, rezultă costul efectiv al produsului finit.

Fiind o metodă absorbantă, metoda de calculaţie pe faze implică aceleaşi etape succesive de desfăşurare a lucrărilor de calculaţie a costurilor ca şi celelalte metode de tip absorbant, şi anume:•Colectarea costurilor directe pe faze şi a celor indirecte pe sectoare de cheltuieli;•Repartizarea costurilor indirecte delimitate pe sectoare asupra fazelor de fabricaţie;•Stabilirea costului unitar al semifabricatelor şi al produselor.

Aplicarea metodei pe faze necesită soluţionarea următoarelor probleme:•determinarea fazelor de calculaţie a costurilor;•stabilirea costului semifabricatelor pe faze;•repartizarea costurilor de producţie pe produsele obţinute în aceeaşi fază.

Numărul optim al fazelor de calculaţie se stabileşte fie prin comparaţie cu întreprinderi ce au acelaşi obiect de activitate şi proces tehnologic, fie prin observaţie directă, având în vedere următoarele: Faza de fabricaţie (tehnologică) în calitatea ei de loc de producţie în care se execută o anumită operaţie din lanţul operaţiilor succesive de prelucrare a materiei prime este în acelaşi timp şi loc generator de costuri, deci fiecare fază de fabricaţie este o fază de calculaţie. În situaţia în care în cadrul unui atelier sau secţii se desfăşoară mai multe faze de fabricaţie, care nu pot constitui în mod independent câte o fază de calculaţie a costurilor întrucât nu este eficient sau nu este posibilă delimitarea costurilor pe fiecare fază de calculaţie reuneşte mai multe faze de fabricaţie care se succed în fabricarea produsului.Secţia (atelierul) trebuie să constituie subdiviziunea de bază pentru o calculaţie pe centre de responsabilitate. În cadrul secţiilor, liniile tehnologice sau instalaţiile complexe pot constitui faze de calculaţie dacă rezultă semifabricate sau produse care se deosebesc de celelalte prin destinaţie, calitate etc.Se vor crea faze de calculaţie distincte pentru fazele tehnologice în urma cărora rezultă un semifabricat ce se prelucrează în continuare sau un produs finit. Condiţia esenţială a stabilirii fazelor de calculaţie a costurilor este ca la sfârşitul acestor faze producţia să poată fi măsurată.Costul fiecărui produs trebuie calculat printr-un număr cât mai redus de faze, pentru a se asigura eficienţa calculaţiei.

După stabilire, fazele de calculaţie se simbolizează; simbolul se trece pe toate documentele privind consumurile şi producţia obţinută.

În metoda pe faze, contul 921 „Cheltuielile activităţii de bază” se dezvoltă în analitic pe faze de calculaţie (având rolul de zone de cheltuieli), produse, grupe de produse sau semifabricate, ca purtători de cost.

Indiferent de modul de identificare a costurilor indirecte şi de aria de cuprindere a lor, ele se colectează cu ajutorul conturilor 923 „Cheltuieli indirecte de producţie” şi 924 „Cheltuieli generale de administraţie”.

Contul 923 „Cheltuieli indirecte de producţie” se desfăşoară în analitic, pe secţii şi faze de calculaţie dacă ele se suprapun sau numai pe secţii atunci când avem în secţie mai multe faze de calculaţie, iar în cadrul acestora, pe feluri de costuri.

 II.3 Studiu de caz - Calculaţia costurilor prin metoda pe faze la

S.C Bere Timişoreana S.A

Datele înregistrate în contabilitatea financiară au fost preluate şi reclasate pe baza documentelor justificative în contabilitatea de gestiune astfel:

1.Materii prime – din contul 600 ”Cheltuieli cu materiile prime”

2.Cheltuielile cu energia termică şi apă – contul 605

3.Cheltuielile cu reparaţiile aferente secţiilor productive precum şi sectoarelor auxiliare cont 611 „Cheltuieli de întreţinere şi reparaţie”

4.Cheltuielile cu mărfurile privind activitatea auxiliară de comercializare – cont 607 „Cheltuieli cu mărfurile”

5.Cheltuielile de protocol aferente sectorului administrativ – cont 623 „Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate”

6.Cheltuielile cu serviciile poştale şi telefonice – cont 626 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii

7.Cheltuielile cu serviciile bancare – cont 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”

8.Cheltuielile taxele pentru mijloacele de transport şi impozitul pe clădiri – cont 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”

9.Cheltuieli cu salariile – cont 641 „ Cheltuieli cu salariile personalului”

10.Contribuţia la asigurări sociale şi fondul de şomaj – cont 645 „Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială”

La SC Bere Timişoreana SA există producţie neterminată. Acest lucru se datorează în principiu faptului că ciclul de fabricaţie este de 40 de zile, iar perioada de gestiune este luna. Această producţie neterminată se determină ca diferenţă între soldul iniţial al producţiei neterminate, completat cu producţia începută în cursul acelei perioade, şi producţia terminată în perioada respectivă. Stocurile sunt evaluate prin metoda inventarului intermitent, la costul standard. Producţia care se începe într-o perioadă de gestiune este cea aflată în stadiul de fierbere sau fermentaţie. Producţia terminată este cea care a trecut deja prin faza de îmbuteliere. Producţia neterminată este evaluată prin metoda costului standard.  Producţia neterminată la sfârşitul lunii este deci următoarea:

În cursul lunii s-au obţinut şi s-au predat la depozit, conform bonurilor de predare, următoarele cantităţi de produse, evaluate la cost planificat:

Producţia terminată este cea care a trecut prin faza de îmbuteliere şi a fost predată în depozit.Vânzările din cursul lunii sunt:

În tabelele următoare se prezintă repartizarea cheltuieilor pe sectoare de costuri.

Inregistrarea in contabilitatea financiara a costurilor directe de productie.

• salarii

• consum materii prime

• contributia la asigurarile sociale

• contributia la fondul de somaj

Inregistrarea in contabilitatea de gestiune a costurilor directe de productie

Inregistrarea cheltuielilor pe sectoare de costuri in contabilitatea financiara

• salarii

• contributia la asigurarile sociale

• contributia unitatii la fondul de somaj

facturile furnizorilor privind reparatiile, energia si apa si serviciile postale

cheltuieli cu marfurile

cheltuieli de protocol platite prin casierie

cheltuieli privind serviciile bancare. Conform ordinului deplata

plata impozitelor

Inregistrarea cheltuielilor pe sectoare de costuri in contabilitatea de gestiune

Calculul si decontarea serviciilor reciproce

Pentru decontarea prestaţiilor reciproce s-a folosit procedeul algebric, care presupune determinarea costurilor producţiei interdependente cu ajutorul unui sistem de ecuaţii liniare. Pentru formarea sistemului de ecuaţii se apelează la următorul algoritm: Producţia evaluată pentru fiecare sector la costul său unitar, considerat necunoscut, este egală cu volumul costurilor iniţiale (proprii) sectorului respectiv la care se adaugă valoarea prestaţiilor primite, evaluate la costul lor unitar.

Pe baza tabelului s-au înregistrat în contabilitatea de gestiune prin formulă contabilă aceste decontări reciproce.

Prestaţii ale atelierului mecanic-electric (AM) către rampă ( R ), centrala frig (CF), şi parc auto (PA)

Prestaţii ale rampei ( R ) către centrala frig (CF)

Prestaţii ale centralei frig (CF) către atelierul mecanic – electric (AM) şi către rampă (R)

 Prestaţii ale parcului auto (PA) către sectorul de mărfuri (Mf)

Decontarea cheltuielilor sectoarelor auxiliare către sectoarele de bază şi funcţionale

Decontarea lucrărilor sectoarelor auxiliare pentru secţiile de bază şi alte sectoare auxiliare se face la costul efectiv al lucrărilor şi serviciilor prestate. În tabelul următor se arată decontarea producţiei secţiilor auxiliare pentru sectoarele de bază şi funcţionale.

Inregistrarea in contabilitatea de gestiune aproductiei sectiilor auxiliare

• atelier mechanic-electric (AM)

• rampa (R)

• centrala frigorifica (CF)

• parcul auto (PA)

•  sector marfuri (Mf)

Repartizarea costurilor indirecte asupra purtătorilor de costuri

Repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie asupra purtătorilor de costuri:-la secţia fierbere (Fi)

Coeficientul de repartizare a fost determinat prin împărţirea sumei costurilor indirecte de repartizat la suma bazei de repartizat.

Inregistrarea in contabilitatea de gestiune

• la sectia fermentatie (Ferm)

 Inregistrarea in contabilitatea de gestiune

• la sectia de imbuteliere (Imb.)

Inregistrarea in contabilitatea de gestiune

Repartizarea costurilor generale de administratie asupra purtatorilor de costuriCheltuielile generale de administraţie se repartizează pe fiecare produs în funcţie de costul de producţie al acestora, rezultat din etapele precedente în debitul contului 921 „Cheltuielile activităţii de bază” pe analiticele sale.

  Costuri gen. adm. Bază repartizare   Costuri ind.

Produsul 924 costul de Coef.rep. repartizate

    producţie    

A 921.1   388.286,691   168.117,490192

B 921.2   7.505,197   3.249,544505

C 921.3   68.611,124   29.706,735341

D 921.4   132.826,407   57.510,192066

E 921.5   135.075,780   58.484,108896

Total 317.068,071 732.305,199 0,433 317.068,071

 Inregistrarea in contabilitatea de gestiune a cheltuielilor activitatii de baza

Regia de distribuţieCheltuielile de desfacere, adică regia de distribuţie cumulată în contul 925 nu se repartizează asupra produselor. Ele se vor înregistra în momentul calculării costului efectiv al producţiei obţinute.