stiinta si tehnologia in egiptul faraonilor
TRANSCRIPT
Istoria Tehnicii – Ştiinţa şi tehnologia în Egiptul faraonilor
Aprilie 2011
Ştiinţa şi tehnologia în Egiptul faraonilor
Istoria Tehnicii
Ştiinţa şi tehnologia în Egiptul faraonilor
Introducere:
1
Imaginea 1. Atelier egiptean
Istoria Tehnicii - Ştiinţa şi tehnologia în Egiptul faraonilor
„Ştiinţa modernă subliniază mereu faptul că, în Antichitate, nu exista nici un fel de
tehnică – în sensul actual – care ar fi putut influenţa progresul omenirii.”1
Aşa începe Erdogan Ercivan lucrarea sa, Secretele Fraonilor, lucrare luată ca sistem de
referinţă al întregului proiect. Punctul de vedere al autorului acestei lucrări este
controversat, asemenea scrierilor lui Dan Brown (Îngeri şi demoni sau Codul lui DaVinci).
În opinia mea, această lucrare este veridică, şi că un subiect controversat este un
subiect ce prezintă un interes deosebit oamenilor de ştiinţă şi nu numai.
Egiptul a fost întotdeauna un subiect important de dezbătut, nu doar de către istorici si
arheologi, ci şi de oamenii de ştiinţă. Aceştia au încercat să explice şi să demonstreze
fenomene şi tehnici aplicate de către egiptenii din timpul marilor dinastii, însa nu
întotdeauna cu succes. Din punctul meu de vedere, lucrurile care nu au putut fi explicate de
către istorici şi oameni de ştiinţă au fost ţinute în umbră, urmând să fie publicate odată cu
explicaţiile şi analizele descoperite.
Lumea antică egipteană avea cunoştiinţe exacte în domeniul astronomiei, biologiei,
chimiei, geografiei şi matematicii, acestea transformând epoca faraonilor, graţie totodată
artei avansate a meşteşugurilor.
Când ne gândim la Egipt şi faraoni, prima imagine este cea a piramidelor din platoul
Gizeh. În Egipt există multe alte obiective demne de studiat, unele cu o încărcătură
ştiinţifică de o mai mare amploare. Studiile arată faptul că egiptenii construiau temple si
clădiri de mari dimensiuni, cu scopul de a controla populaţia şi de a se impune în faţa
acesteia.
Prima întrebare, şi cea mai importantă a oamenilor care vizitează şi se documentează
despre această civilizaţie, este :
„Cum o civilizaţie atât de veche şi nu mult dezvoltată din punct de vedere tehnic a putut
ridica acele ziduri impunatoare, care în zilele noastre ar necesita o perioadă lungă de calcule
de rezistenţă şi utilaje grele de prelucrare, şi pe lângă aceasta cladirile să reziste mii de ani?”
1 Citat din cartea „Secretele faraonilor”, Erdogan Ercivan, editura ProEditura
2
Raspunsul l-am aflat foarte simplu, chiar dacă îmi este greu de imaginat amploarea
proiectelor si santierelor existente in acele timpuri. Aceasta este tema principală a lucrării.
Pe langa această temă, voi aborda si alte subiecte, puţin discutate în mass-media sau carti.
Multe lucruri pot fi aflate doar vorbind cu localnicii marilor oraşe precum Cairo, în cazul
meu un ghid turistic, care m-a însoţit pe parcursul vizitei în Egipt. Este adevărat faptul că
majoritatea informaţiilor sunt de natură istorică, dar extrăgând esenţa şi analizând
informaţiile mai amănunţit, putem să ne dăm seama de tehnicile aplicate, cunoştinţele şi
tehnologia de care dispuneau faraonii.
Începuturile cercetărilor din Egipt
Pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea, tara
faraonilor fusese cunoscuta doar multumita
autorilor din Antichitate. Amanuntele geografice
oferite de autorul grec Strabon, informatiile oferite
de Diodorus Siculus, si nu in ultimul rand, renumitul
Herodot relateaza despre obiceiurile si tehnicile
interesante din vremea faraonilor,
conturand o imagine fidela a vechiului Egipt.
Imaginea 2. Savantul englez Howard Carter a descoperit
3
Istoria Tehnicii - Ştiinţa şi tehnologia în Egiptul faraonilor
mormântul faraonului egiptean Tutankhamon2
Si totusi, cat de avansate erau cunostintele in epoca faraonilor in domeniul tehnicii?
Citind legendele egiptene precum cea a „Lânii de aur” şi nu numai, ce dateaza de peste
2800 de ani, nu putem decat sa credem ca tin de domeniul SF. Însă părerea mea este că ne-ar
putea duce la concluzia că şi in timpurile stravechi existau ingineri foarte priceputi. Ultimele
cercetări arată că automatele i-au fascinat si pe marii inventatori din Alexandria, în special pe
Filon si pe Heron. În limba egipteană străveche, cuvantul „automaton” definea un aparat
mecanic ce se mişca de la sine, spre deosebire de „robot” care era o maşină ce imita fiinţa
umană.
Poate că nu chiar roboţii, însă jucăriile mecanice simple erau la ordinea zilei in timpul
faraonilor. La sapaturile din orasul Kahun în anul 1887, a fost descoperită o fabrică de păpuşi
veche de peste 3000 de ani. De asemenea în mai multe case au fost descoperite resturi ale unor
papuşi din lemn, pictate, cu mâini si cu picioare mobile si
articulate, asemenea fiinţei umane. Aceste cunoştiinţe i-
au servit magicianului Merire, 600 de ani mai târziu, când
a construit o făptură artificială, pentru a se răzbuna pe
faraon. Probabil acesta a perfecţionat un mecanism
foarte simplu, care însă a avut efectul de a-i înfricoşa pe
contemporanii săi.
Lui Heron din Alexandria îi datorăm existenţa
lucrării în trei volume Metrica , despre calculul
geometric al diferitelor suprafeţe si corpuri, carte ce a fost pastrata pana in ziua de astazi,
informatiile fiind si acum valabile. Voi vorbi pe scurt despre continutul acestei carti, deoarece
consider ca este o adevarata realizare din acea vreme straveche. In prima parte a cartii, Heron
scrie despre ariile triunghiurilor si ale altor poligoane, precum si despre ariile piramidelor, 2 Imagine din timpul studierii sarcofagului de catre Howard Carter, care a murit ulterior din cauze suspecte. Unii istorici spun că moartea sa se datorează blestemului faraonului
4
Imaginea 3. AUTOMATON, figurină acţionată de sfori, Egipt, 2000 i.e.n.
cilindrilor, prismelor si sferelor. In partea a doua, este descris modul de calcul al volumelor
corpurilor din prima parte a lucrarii si printre aceste lucruri, prezinta un instrument de
masurare asemanator teodolitului din zilele noastre, si alte instrumente precum apometrele.
Partea a treia a cartii are ca subiect repartizarea suprafetelor si volumului conform anumitor
proportii. Pe langa aceste informatii, sunt descrise si o serie de constructii pentru determinarea
de la departare a distantelor si masuratorilor, care se pare, au fost folosite chiar si la constructia
Marilor Piramide.
In timpul marilor dinastii, exista nu doar o formula matematica pentru a crea un tunel
pe sub munte, ci si un instrument de care egiptenii antici se puteau folosi: dioptrul, echivalentul
binoclului. Aceasta cunoastere a stat la baza tunelului lui Samos descoperit in 1882. Acest
tunel a fost realizat de inginerul Eupalinos (530-460 i.e.n.).
Primul motor cu aburi
Primul motor cu aburi a fost inventat de Heron
din Alexandria. Autorul antic ne-a lasat o descriere
detaliata a acestui motor pe care il denumise
„aeolopile” în traducere, minge de vant. Si aceasta
constructie este de fapt foarte simpla. Un rezervor
ermetic umplut cu apa, care trebuia sa fie incalzit la
flacara. Imediat ce apa incepea sa fiarba, aburul urca
prin doua tevi speciale de cupru, care se deschideau
intr-o sfera goala, mobila. Din aceasta sfera porneau
doua tuburi curbate prin care aerul era circulat, punand
in miscare sfera goala. Inginerul antic se baza pe principiul mecanic ce sta la baza propulsiei cu
reactie de astazi. In anii 80 s-a incercat o reconstructie a acestui mecanism, descoperindu-se ca
ajungea la 1500 de rotatii pe minut.
5
Imaginea 4. Schiţa maşinii cu aburi
Istoria Tehnicii - Ştiinţa şi tehnologia în Egiptul faraonilor
In cartea lui John Gray Landels „Technics in ancient world” 3 este descrisa si utilitatea
acestei descoperiri. Lui Heron i-a placut intotdeauna sa creeze opere tehnice exceptionale. Un
obiect de atractie deosebit pentru preotii faraonilor erau usile automate pe care Heron le
crease pentru temple. Acestia foloseau de secole intregi formule magice pentru a-si spori
autoritatea si prestanta in fata credinciosilor. Desigur, si aceasta inventie a lui Heron se baza pe
principii tehnice extrem de simple.
Usile templelor se deschideau ca prin minune
cand preotul aprindea o flacara dintr-un altar situat in
afara templului. In acel moment, focul incingea o sfera
metalica ascunsa sub altar, umpluta cu apa si aer.
Presiunea aerului impingea apa, printr-un sifon, catre un
recipient urias. Acest recipient era legat la un sistem cu
funii, scripeti si greutati, conectat la randul lui la usile
templului, deschizandu-le imediat ce recipientul atingea o
anumita greutate. Odata stins focul, usile se inchideau la
fel de miraculos cum se deschisesera: prin racirea brusca
a bilei metalice, aerul rece se retragea , astfel incat apa
era din nou absorbita prin sifon. Recipientul gol era propulsat in sus, sistemul punandu-se in
miscare inversa si inchizand usile intr-un mod aparent magic.
Temple si piramide
Faraonii erau in posesia unor informatii inaccesibile
pentru straini, datand din vremurile cand pamantul era inca
stapanit de zei. Romanii, grecii, chiar si egiptenii credeau
acest lucru, asemenea cum populatia contemporana crede
despre Vatican ca detine documente si lucruri care daca ar fi
facute publice ar schimba tot trecutul omeniri. La un moment
3 “Tehnica în lumea antica”, John Gray Landels (1926-1999)
6
Imaginea 5. Schiţa sistemului de deschidere a uşilor templelor
Imaginea 6. Platoul Gizeh- imagine de ansamblu -
dat, faraonii au inceput sa ridice diferite constructii din pietre ce cantareau multe tone,
vazandu-se obligati sa deschida adevarate cariere de piatra pentru a-si procura aceste materiale
de constructii. Piatra de calcar fina, cu care au fost acoperite piramidele, provine din „Rauyti” 4,
in apropiere de Heluan. Piatra de calcar exista si in muntii Tebei, si in regiunea Gebel Tuch. Pe
platoul de calcar de la Gizeh, la nord-vest de Memfis, se gasesc marile piramide ale celor trei
regi egipteni, din dinastia a patra (2505-2348 i.e.n.), rezultatul unei munci colosale si, totodata,
culmea arhitecturilor piramidale. Proportiile piramidelor faraonilor nu au mai fost egalate de
nimeni.
De ce pentru stiinta, piramidele sunt un subiect atat de dificil?
Poate pentru ca cea mai mare piramida de la Gizeh era numita in literatura timpurie
„Biblia de piatra”, deoarece continea informatii, care, printr-o interpretare corecta, deveneau o
adevarata „Carte de piatra”. Printre altii, renumitul matematician si astronom Isaac Newton
(1643-1727) era de parere ca aceasta piramida se ridica pana la inaltimea de 147,80 metri (in
realitate 146,59) pe un patrat perfect. Newton spunea ca era asa, deoarece ascundea secretele
faraonilor. Dupa parerea acestuia, circumferinta acestui patrat de la baza ar fi egala cu
circumferinta unui cerc de raza egala cu inaltimea piramidei:
sau
5
Forma geniala a piramidei se bazeaza pe mormintele
subterane sau „Mastaba”. De asemenea John Taylor (1790-
1876), sustinea in anul 1859, pe baza unor coincidente
matematice, la fel ca Isaac Newton, ca Marea Piramidă ar fi
fost construită doar pentru a reface proporţiile Pământului.
4 Numit în prezent Tura, zona pietroasă în deşert, în apropiere de Cairo5? Formula matematica, cu care Isaac Newton îşi întărea punctul de vedere
7
Imaginea 7. Vedere din satelit a platoului Gizeh
Istoria Tehnicii - Ştiinţa şi tehnologia în Egiptul faraonilor
Aşa cum arată imaginea secţionată, amplasamentul culoarelor si camerelor, construcţia pare să
ne ofereîntreaga istorie a omenirii.
Ca şi Newton, Taylor susţinea că în epoca faraonilor se cunoştea valoarea numărului π şi
că s-ar fi folosit, pentru un cot de 25 de ţoli, o măsură asemănătoare celei britanice. Taylor a
fost primul care susţinea că „Marea Piramidă conţine prea multe indicii încât să fie o simplă
coincidenţă.”
Prelucrarea pietrei
Mai interesante decat mistica piramidelor, care pentru un om de stiinta penduleaza
intre fantastic si nebunesc, sunt realizarile tehnice ale prelucrarii pietrei, pe care le atinsese
Egiptul faraonic. Vechii egipteni foloseau diverse unelte de prelucrare a pietrei ,teodolitul
amintit mai sus, si sfredelul cu varf de argint, care rezista inaintea calcarului si rocilor dure.
Numeroasele pietre imense folosite la construirea piramidelor au fost prelucrate folosind forta
bruta a oamenilor. Datorita imensitatii santierului, faraonii au adus un numar mare de sclavi, si
foloseau chiar si animale, pentru a transporta pietrele.
Dupa cum am mentionat in introducere, cel mai interesant lucru referitor la temple si
constructii impunatoare, este modul de ridicare a acestora, deoarece egiptenii nu cunosteau
conceptul de schela din perioada contemporana noua. Ca si la mecanismele lui Heron, metoda
este extrem de simpla. Sclavii asezau la indrumarea inginerilor acelor vremuri pietrele gata
slefuite pe pozitia calculata. Pietrele veneau in forma finita, acestea fiind prelucrate undeva in
apropierea santierului. In cazul piramidelor,
erau construite rampe de urcare si un
numar extrem de mare de sclavi trageau
pietrele pe acea rampa. In urma
8
Imaginea 8. Unelte folosite de egipteni
cercetarilor, s-a dovedit ca, cu cat inaltimea creste, cu atat pietrele scad in greutate, probabil
pentru a usura munca sclavilor.
Cel mai ineresant este modul de construire a zidurilor drepte, si ele foarte inalte. Este de
mentionat faptul ca aceste temple s-au construit pe o perioada foarte lunga de timp, cateodata
depasind 1500 de ani. Fiecare faraon continua munca lasata de cel precedent, uneori facand si
modificari. Astfel, la constructia templului Karnak, ultimul faraon, cel care a terminat templul,
nu a fost multumit de marimea acestuia, si a dorit sa il inalte mai mult. Calculele insa nu ii
permiteau, templul rezistand doar la inaltimea proiectata. Astfel au luat nastere
contraforturile. In templul Karnak putem gasi de jur imprejur contraforturi ce intaresc structura
si asigura o rezistenta mult mai mare zidurilor verticale. Ca sa poata inalta zidurile, acestea fiind
foarte inalte, sclavii construiau din argila trepte pe care urcau pietrele si le asezau pe zid.
Procedeul dura foarte mult, deoarece la fiecare strat nou de pietre trebuia construit inca un
strat de argila, peste cel existent. Acest munte de argila, de langa zidul in constructie, era de
forma piramidala. Cu ajutorul funiilor si sistemelor de scripeti, trageau pietrele foarte grele, pe
planul inclinat oferit de argila modelata. In urma finalizarii zidului, piramida „ajutatoare” din
jurul acestuia era inlaturata, lucru care dura pana la 5 ani, cu un numar la fel de mare de sclavi
ca la constructia zidului. Astfel au fost ridicate templele din intreg Egiptul. Dovada acestui
procedeu este la templul mentionat mai sus, Karnak, unul din cele mai impunatoare din Egipt,
pe langa Abu-Simbel si Hatchepsut. La templul Karnak nu au fost inlaturate in totalitate toate
partile de argila, si de aceea templul a fost dezgropat la propriu de catre arheologi.
Egiptul faraonic si fabricarea sticlei
In ziua de astazi, nu ne-am putea imagina viata fara sticla: in industria automobilelor, in
constructia vapoarelor, in industria aviatica si a navelor spatiale; de secole la rand sticla este
utilizata cu nenumarate scopuri. Si totusi, cand a fost descoperita si cui ii apartine acest brevet
ramane un mister greu de elucidat.
9
Istoria Tehnicii - Ştiinţa şi tehnologia în Egiptul faraonilor
Arheologii considera chiar si astazi ca Egiptul faraonic nu cunostea tehnica suflatului
sticlei, si nici sticla slefuita, desi in unele temple exista basoreliefuri care ilustreaza clar
fabricarea sticlei: egipteni care suflau printr-un tub sticla deasupra unui foc. Dupa parerea
anumitor savanti, singurul material fabricat artificial cunoscut atunci era alcatuit din cuarţ,
cenuşă şi sodă. Acestea erau amestecate si apoi topite la foc, insa produsul care rezulta nu era
sticla. Cu acest material, numit in mod fals de catre arheologi „pasta de sticla”, faraonii imitau
printre altele, pietrele semipretioase, atat de apreciate, precum malahitul. Pentru fabricarea
acestora, obisnuiau chiar sa coloreze amestecul, asa cum ilustreaza si alte obiecte gasite,
precum figurine reprezentand oameni sau animale, capete, vase, e.t.c., de o varietate foarte
mare. Arheologii au gasit intr-adevar perle si betisoare de sticla datand de dinaintea dinastiilor
egiptene, ceea ce inseamna ca trebuie sa fi fost fabricate cu cel putin 6000 de ani in urma.
Cu 2000 de ani in urma, locuitorii vechiului egipt foloseau chiar si fier meteoritic,
pe care il incalzeau si apoi il prelucrau. Dar cat de avansati erau, oare, in ceea ce priveste
fabricarea sticlei? Pe baza cioburilor de ceramica, cercetatorii au aratat in revista „Science”,
volumul 308, ca vasele din ceramica erau fabricate din caramida de sticla groasa de zece
centimetri. Iar procesul tehnologic avea doua etape. Amestecand oxizi de metal, rezulta sticla
de diferite culori. Probabil ca, apoi, muncitorii duceau sticla la diferite manufacturi, unde era
reincalzita, si unde luau nastere diferite obiecte.
Papirus – plantă utilă egiptenilorPapirusul a fost o planta folositoare egiptenilor în timpul
dinastiilor. Cercetatorii au observat ca planta este alcatuita din
fibra groasa si rezistenta, si nu dupa mult timp i-au gasit
numeroase intrebuintari. Principala intrebare la care am incercat sa
gasesc raspuns a fost in legatura cu cresterea si cultivarea acestei
plante, avand in vedere faptul ca Egiptul este in mare parte
acoperit de desert. Raspunsul este simplu: fluviul Nil. Putem
observa ca majoritatea templelor si localitatilor egiptene antice
sunt situate de-a lungul Nilului. Motivul este acela al cultivarii cu
10
Imaginea 9. Plantaţie de Papiruis pe malul Nilului
cereale, al malurilor marelui fluviu. Pe malul fluviului se puteau construi sisteme de irigatii si
solul era foarte bogat datorita aluviunilor aduse de Nil.
Planta a ajutat la dezvoltarea poporului egiptean in mai multe moduri. Principala
intrebuintare a acestei plante este cea a transmiterii de informatii, in urma dezvoltarii
hieroglifelor. Piatra a devenit un mijloc mult prea greu pentru a imortaliza evenimente si de a le
transmite mai departe. Prima data papirusul a fost utilizat aproximativ in anul 4000 î.e.n. si
tehnica de prelucrare a acestuia nu s-a schimbat pana in zilele noastre. Conceperea unei foi de
papirus presupune urmatoarele etape: dupa recoltarea plantei, partea exterioara se inlatura,
urmand ca miezul să fie taiat in fâşii subtiri sis a se inmoaie in apă timp de trei zile pana devine
pliabil fara a se rupe. Dupa aceea, fâşiile se aranjează in straturi, vertical si orizontale si se
preseaza intre doua cârpe de bumbac, pana toata umezeala este inlaturata. Apoi se pune la
uscat timp de două saptamani. In ciuda faptului ca metoda de prelucrare dureaza relative mult,
papirusul este foarte rezistent, dovada fiind faptul ca au fost descoperite papirusuri vechi de
peste 6000 de ani, care au putut fi descifrate. Majoritatea datelor istorice ale poporului
egiptean provin din papirusuri descoperite in mormintele faraonilor din Valea Regilor.
Cyperus papyrus 6 a fost folosita si la confectionarea de franghii si barci, datorita rezistentei la
rupere.
Valea Regilor – imense construcţii subterane
In timpul Noului Regat, cu aproape 3500
de ani in urma, faraonii au decis sa-si protejeze
mormintele de hoti. Au construit un oras intr-un
loc pustiu, cunoscut astazi drept Valea Regilor.
Temple si monumente se ridicau pe un mal al
Nilului, iar pe cealalta parte se afla un sat
imprejmuit cu ziduri, pentru muncitorii ce sapau
morminte roiale adanc in dunele de nisip. Sute de 6 Denumirea latină a plantei de papirus
11
Imaginea 10. Valea Regilor- vedere de ansamblu-
Istoria Tehnicii - Ştiinţa şi tehnologia în Egiptul faraonilor
muncitori lucrau in Valea Regilor. Cand nu erau la munca, barbatii traiau cu familiile lor in satul
special ridicat pentru muncitori, sat numit astazi Deir al Medina. In sat, casele erau mici, facute
din noroi de pe malul Nilului, uscat la soare.
Astazi, se mai vad doar pietrele de temelie ale satului Deir al Medina. Satul a inflorit timp
de 500 de ani, timp in care au fost ingropati in vale, regii. Oamenii inca traiesc aproape de Valea
Regilor si multi dintre ei isi castiga existenta ghidandu-i pe strainii interesati de vechile mistere
ale Vaii.
La creearea imenselor morminte au contribuit important ingineri ai vremii si se crede ca
amploarea santierului a fost mult mai mare ca aceea a constructiei vestitei cladiri Empire State
Building din Statele Unite. Interesant este ca la creearea mormantului lui Ramses al II-lea,
săpând în munte, muncitorii au ajuns la un alt mormânt mult mai vechi. Lucrarile au fost oprite
si directia culoarului de acces la camera mortuara a fost schimbata. Astazi se poate observa in
mormant locul unde a fost incetata lucrarea, si noua directie a culoarului, perpendiculara pe
cea existenta.
Mumii – tehnici de conservare
Ce este o mumie? Este de fapt doar un trup conservat. Oamenii de stiinta au gasit mumii in
ghetari sau ingropate adanc in mlastini. Dar cele mai faimoase mumii vin din Egipt, unde imbalsamatorii
conservau cu mare grija cadavrele. Si-au facut treaba bine: astazi, multe mumii egiptene au mai mult de
3000 de ani. Daca le-am taia bandajele, am descoperi chipurile oamenilor care, cu mii de ani in urma au
creat o civilizatie de exceptie. Sarcofagele pentru mumii erau incrustate cu bijuterii si pictate in culori vii.
De obicei facute din lemn, sarcofagele trebuiau sa conserve si sa apere trupul de hoti si animale.
Chipurile pictate pe sarcofag ajutau spiritul sa isi gaseasca trupul, si simbolurile magice ajutau la
ghidarea spiritului catre viata de apoi. In timpul mumificarii, erau adaugate substante, multe inca
necunoscute de cercetatori, printre care si esenta de Lotus7, care oferea un miros placut. In
7 Planta asemanatoare Nufărului, care creşte pe teritoriul Egiptului
12
mormintele faraonilor, pe langa bijuterii si obiecte apartinand acestora, au fost descoperite
vase care contineau esenta de Lotus.
13
Istoria Tehnicii - Ştiinţa şi tehnologia în Egiptul faraonilor
CuprinsIntroducere............................................................................................................................................. - 1 -
Începuturile cercetărilor din Egipt...........................................................................................................- 3 -
Primul motor cu aburi.............................................................................................................................- 5 -
Temple si piramide..................................................................................................................................- 6 -
Prelucrarea pietrei...................................................................................................................................- 7 -
Egiptul faraonic si fabricarea sticlei.........................................................................................................- 7 -
Papirus – plantă utilă egiptenilor............................................................................................................- 7 -
Valea Regilor – imense construcţii subterane..........................................................................................- 7 -
Mumii – tehnici de conservare.................................................................................................................- 7 -
14
Bibliografie:“Secretele Faraonilor”, Erdogan Ercivan
„Tehnica în lumea antica”, John Gray Landels (carte în format electronic)
„The treasures of Ancient Egypt”, Yahi Hawass; Araldo De Luca; Alessandro Bogioanni
“Enciclopedia civilizatiilor” (format electronic tip PDF)
Internet: www.wikipedia.ro
www.sagecraft.com
www.discoverthetruth.wordpress.com
Imaginile au fost preluate de pe urmatoarele site-uri:
www.sagecraft.com
www.destinatiieuropene.ro
www.wikipedia.ro\ancientegypt
www.alternatehistory.com
www.gutenberg.org
15