Regiunile i dezvoltarea regional n SUA

Universitatea Babe Bolyai

Facultatea de Studii Europene Administraie European

STATELE UNITE ALE AMERICII

Regiuni 1.Borbly Sonja-Noemi - Middle Atlantic2.Cojan Bianca-Ionela - South Pacific3.Gliga Vlad-Raul - East-NorthCenter4.Le Roxana-Gabriela - Texas5.Morar Cristian-Vasile - New EnglandCoordonator : Radu-Cristian Barna

STATELE UNITE ALE AMERICII (S.U.A)Statele Unite ale Americii sunt organizate n 50 de state, fiecare stat fiind compus din colectiviti locale, care pot fi municipaliti, cantoane sau regiuni, i districte speciale, care sunt entiti responsabile cu anumite activiti publice, cum ar fi spitalele, colile, pompierii, canalizare etc. n total, colectivitile locale i districtele speciale reprezint un numr de 89.476 de guverne locale, dotate cu fiscalitate proprie, competene i resurse bine definite. Redistribuia fiscal se bazeaz pe colectarea impozitelor la nivel federal i distribuia vertical, de la statul federal nspre statele federate i celelalte niveluri de guvernare local.Datorit condiiilor naturale propice i a sporului demografic (iniial mai ales prin imigraie din Europa - ntre 1800 i 1913 sosind n total cca. 50 milioane de oameni), industria s-a dezvoltat ntr-un ritm rapid, ceea ce a permis SUA s ocupe o poziie de frunte pe arena internaional. Totodat, statul este considerat simbolul economiei libere de pia. Datorit abundenei bogiilor naturale (crbune, petrol, gaze naturale, hidroenergie), el este mai puin dependent de importul de energie dect majoritatea celorlaltor state industrializate. Un alt avantaj al su l constituie culturile agricole: America este privit drept grnarul globului, iar o parte important a produciei agricole este exportat n lumea ntreag.

Politica regional american a nceput practic sub preedinia Kennedy, ca rezultat a dou evoluii majore: prima se datoreaz subdezvoltrii economice a unor regiuni i a degradrii mediului i a doua, deplasrii unor arii de competen local nspre guvernul central. Politica regional a fost implementat de un guvern mai bogat i mai puternic, care ns a realizat faptul c problemele statelor aveau deseori aceleai cauze cu cele care creau probleme i la nivel federal, i anume globalizarea. Pentru aceasta a fost constituit Area Redevelopment Administration (ARA).ncepnd cu anii 1990, att guvernul federal ct i Ageniile regionale de dezvoltare economic au privilegiat ca instrument al politicii regionale ncurajarea formrii de clustere (sau ciorchine de ntreprinderi), care odat cu venirea la putere a administraiei Obama este implementat prin diverse mecanisme de susinere a regruprilor de ntreprinderi, numite emblematic Regional Innovation Cluster (RIC), pentru creterea competitivitii i a inovaiilor, datorit colaborrii dintre actorii locali. Astfel de mecanisme sunt :RIC framework, promovat de EDA pentru ncurajarea industriilor de viitor, n cadrul programului operaional i6challenge;iniiativele EDA pentru formare profesional, mentorat i transfer de tehnologie n IMM-uri;Workforce Innovation Found, orientat tot nspre modernizarea forei de munc, finanat de Department of Labour, programele regionale Rural Innovative Initiative finanate de US Development Agency;,niiativa Partnership for Innovation prin care bugetul federal susine Universitile n scopul tranferului de tehnologie i formare de start-up.

SUA este o naiune de regiuni, de forme i mrimi diferite. Unele sunt mari i chiar foarte mari, precum cele din bazinul rurilor importante, formnd aa-numitele centuri: centura porumbului, centura soarelui, centura frigului sau megapolisurile nordice.Altele sunt mici, precum cele 300 regiuni metropolitane sau numeroasele regiuni rurale stabilite i sprijinite de Guvernul federal. Unele se ntind pe suprafee mai mari sau mai mici, din dou sau chiar mai multe state (ex. Appalachian Regional Comission, Tennessee Valley Authority etc.), n timp ce altele cuprind suprafee diverse, ca mrime, n cadrul aceluiai stat. Chiar printre regiunile de mici dimensiuni, exist trei duzini de

regiuni metropolitane interstatale. n cele mai multe cazuri, regiunile nu funcioneaz sub jurisdicia unei singure autoriti locale, ci a mai multora. Evident c fiecare regiune are problemele i oportunitile sale pe care administraiile locale, mpreun cu cetenii, trebuie s le soluioneze. Cele mai comune mijloace prin care aceste regiuni au fcut fa

diverselor probleme au fost Comisiile de planificare regional.Acestea sunt agenii neguvernamentale cu caracter consultativ, ce au rolul de a studia problemele specifice cu care se confrunt regiunea respectiv i de a recomanda soluii ageniilor federale, de stat sau locale.Cteva din cele mai semnificative, exemple de organisme regionale sunt: Tennessee Valley Authority; Susquehanna and Delaware River Basin Commissions; Metropolitan Service District in Portland (Oregon);Twin Cities Metropolitan Council in Minnesota; Metropolitan Transportation Commission in San Francisco (Oakland); Appalachian Regional Commission; Bluegrass Area (Development district) - Kentucky. Ele sunt recunoscute ca modele reprezentative, fr s se considere necesar multiplicarea lor oriunde. Istoria acestor regiuni de dezvoltare este veche, nc de la nceput secolului trecut, cnd s-a creat o larg audien pentru soluiile de tip regional. n perioada 1920-1960, n SUA a existat un larg interes pentru experimentarea comisiilor de planificare regional sau a comisiilor de planificare la nivelul statelor.n perioada anilor 1960-1970, America a fost aproape n ntregime acoperit de comisii de dezvoltare economic, precum i de consilii regionale metropolitane sau nemetropolitane dominate de reprezentanii administraiilor locale.Pn la sfritul anilor '70, 99 la sut din inuturile Americii participau la un consiliu regional. Aceast explozie de consilii regionale i regiuni de dezvoltare s-a produs cu sprijinul ferm i evident financiar al Guvernului federal, n cadrul unor programe federale, cu implicaii la nivelul statelor i al administraiilor locale. Concret, colaborarea dintre consiliile regionale i Guvernul federal s-a realizat n cadrul a 39 programe federale concepute pentru a stimula dezvoltarea regional.Recensmntul anului 1977 a consemnat existena a 675 Consilii regionale i 1275 organizaii regionale i specializate. n medie, n perioada menionat, consiliile regionale beneficiaz de sprijinul financiar a 3,73 programe federale multiscop i a unui program federal special. Pn la nceputul anilor 1980, perioad considerat vrsta de aur a organizaiilor regionale din America, guvernele federale au susinut puternic ideea c "planningul regional" poate s soluioneze multe din problemele urbane sau rurale, de dezvoltare economic, mediu etc. n aceast perioad, bugetul federal a pompat miliarde de dolari n bugetele organizaiilor de planificare regional, adeseori acoperind pna la 75 la sut din valoarea proiectelor. n anii '80 venirea preedintelui Reagan la Casa Alb a produs schimbri majore n politica economic federal, care s-au repercutat asupra programelor regionale, din cele 39 programe federale, ramnnd unul singur (programul privind transportul metropolitan). Singurele programe care au reuit s supravieuiasc au fost cele finanate prin legi federale. Pn la sfritul anilor '80, 80% din consiliile regionale au continuat s existe, dar situaia lor se schimb dramatic, ele fiind restructurate, n forma unor organizaii ce asigurau n principal servicii regionale, servicii mixte, informaii etc., fr s se mai implice ns n problemele regionale majore precum: infrastructura, mediu, dispariti economice i sociale etc.

Pe de alt parte, dei sprijinul federal s-a redus considerabil, sprijinul statelor pentru diverse proiecte regionale s-a pstrat, dei difer mult de la un stat la altul.

n prezent nu exist indicii c regiunile de dezvoltare i consiliile regionale vor reveni la ceea ce au fost nainte de 1980. Mai mult de att, exist propuneri de a se renuna chiar la acele programe regionale ce au funcionat cu succes mult timp, gen Comisia Regional Appalachia. Singura sanciune major n acest sens este propunerea fcut n Congresul S.U.A. de a reintegra Departamentul pentru Dezvoltare Economic n Departamentul Comerului, n scopul susinerii a opt comisii regionale, modelate dup Comisia Regional Appalachia. Dar nu exist certitudine c va fi acceptat. Dincolo de toate aceste evoluii, un lucru este sigur, i anume, problemele dezvoltrii regionale exist i vor continua s existe, necesitnd soluii.

Guvernul federal american, numit Administraie, este condus de Preedintele Statelor Unite. Preedintele este ales o dat la 4 ani, aceeai persoan putnd deine maximum 2 mandate. Deciziile executive sunt luate de preedinte, iar membrii Cabinetului sunt oficial considerai consilieri ai preedintelui pe domeniile legate de responsabilitile oficiilor lor. Cabinetul include vicepreedintele i 15 efi ai departamentelor executive. Acetia sunt secretarii pentru Agricultur, Comer, Aprare, Educaie, Energie, Sntate i Servicii Umane, Securitatea Patriei, Locuine i Dezvoltare Urban, Interne, Munc, de Stat, Transport, Finane, Afacerile Veteranilor, i Justiie.Departamentele pot fi create doar prin legi organice, astfel nct preedintele nu poate schimba numrul lor fr a trece printr-un proces legislativ intens. Ultima dat aceasta s-a ntmplat ca urmare a atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001, cnd a fost creat Departamentul pentru Securitatea Patriei (Homeland Security). Precedentul departament (al Energiei) a fost creat cu 50 de ani n urm. Secretarul pentru Justiie este numit n englez Attorney General (literal Avocatul General), el fiind responsabil de numirea i suspendarea procurorilor federali, precum i de reprezentarea legal a Statelor Unite. Departamentul de Stat are aceeai funcie ca i Ministerele de Externe n alte ri. Departamentul Securitii Patriei are unele prerogative similare celor ale Ministerelor de Interne din alte ri. De exemplu, FBI (poliia federal) este formal parte din acesta. Departamentul de Interne i cel al Educaiei au prerogative destul de diferite i mai mici dect ministerele cu aceleai nume din alte ri. Spre deosebire de alte ri, n SUA nu se folosete cuvntul minister.eful de Cabinet al Preedintelui (White House Chief of Staff, adic eful angajailor Casei Albe) are, de asemenea, rang de membru al Cabinetului (Administraiei). Sub preedintele George W. Bush, ali patru oficiali au primit rang de membri ai Cabinetului. Acetia sunt Administratorul Ageniei de Protecie a Mediului, Directorul Oficiului pentru Organizare i Buget, Directorul Oficiului Naional de Control al Medicamentelor i Negociatorul-ef pentru Comer al Statelor Unite (U.S. Trade Representative).Actualul preedinte american este Barack Obama.

Statele Unite ale Americii sunt un stat federal. Fiecare stat deine suveranitate legal, are propriul parlament (n general numit adunare - assembly), adesea bicameral, guvernator ales prin vot direct de populaia statului, guvern condus de acesta i sistem juridic propriu, inclusiv curte suprem de justiie.Foarte multe responsabiliti (de exemplu, poliia, justiia civil i criminal, educaia), care, n alte ri, sunt prerogativa autoritilor centrale, n SUA sunt de prerogativa statelor. Fiecare stat are i sistem fiscal propriu. Impozitul pe venit pltit de fiecare american este de dou tipuri, federal i de stat. Unele state aleg s nu perceap impozit pe venit, prefernd s aduc la buget bani din impozitul pe vnzri (sales tax). n SUA nu exist TVA. Totui, veniturile bugetelor statelor sunt adesea insuficiente i autoritile federale aloc statelor sume pentru anumite destinaii. Alocarea acestora este adesea condiionat de ndeplinirea anumitor condiii, n acest fel autoritile federale asigurndu-se, indirect, c statele urmeaz n acele domenii politica pe care o vrea guvernul federal. Sunt i cazuri cnd unele state refuz aceste alocri i i menin o politic economico-social independent. Statele adesea penduleaz ntre a duce o politic proprie i a primi suplimentar fonduri federale.

SUA e mprit n 50 state i un district federal, Districtul Columbia coninnd capitala Statelor Unite Washington, D.C.. Statele Unite ale Americii au cinci teritorii insulare dependente. Patru dintre ele (Kentucky, Massachusetts, Pennsylvania i Virginia) folosesc numele oficial de Commonwealth of . Insulele Minore ndeprtate ale Statelor Unite sunt nite insule aparinnd Statelor Unite fr populaie permanent n Caraibe i Oceanul Pacific. Nou regiuni n Oceanul Pacific i Marea Caraibelor fac parte din Insulele Minore ndeprtate ale Statelor Unite. Insulele nu au rezideni permaneni i nu sunt administrate n mod colectiv. Statele Federate ale Microneziei, Insulele Marshall i Palau sunt state suvernae n Oceanul Pacific n asociere liber cu Statele Unite ale Americii.

Statele Statelor Unite ale Americii sunt la rndul lor mprite n counties (comitate), cu excepia statelor Alaska, care folosete cuvintele borough sau census area i Louisiana care folosete termenul de parish (parohie). Boroughurile i parohii sunt aproximativ echivalente a unui comitat. Acele zone n Alaska care nu aparin unui borough organizat se numesc unorganized borough (borough neorganizat). Acest borough neorganizat este mprit n 11 census areas de Biroul Recensmntului SUA. Census areas sunt subdiviziuni statale neorganizate cu populaie extrem de redus. Exist 42 de orae independente (Baltimore, Maryland, Carson City, Nevada, St. Louis, Missouri i 39 orae n Virginia care nu fac parte de nici un comitat) i Districtul de Columbia (Washington, D.C.) sunt considerai ca un echivalent a unui comitat. Actualmente exist un total de 3.143 de comitate i echivalente acestora n Statele Unite.

Statele Unite ale Americii sunt un stat federal. Fiecare stat deine suveranitate legal, are propriul parlament (n general numit adunare - assembly), adesea bicameral, guvernator ales prin vot direct de populaia statului, guvern condus de acesta i sistem juridic propriu, inclusiv curte suprem de justiie. Foarte multe responsabiliti (de exemplu, poliia, justiia civil i criminal, educaia), care, n alte ri, sunt prerogativa autoritilor centrale, n SUA sunt de prerogativa statelor. Fiecare stat are i sistem fiscal propriu. Impozitul pe venit pltit de fiecare american este de dou tipuri, federal i de stat. Unele state aleg s nu perceap impozit pe venit, prefernd s aduc la buget bani din impozitul pe vnzri (sales tax). n SUA nu exist TVA.

Guvernul federal al Statelor Unite ale Americii, format la sfritul secolului al 18-lea, const (conform Constituiei Uniunii) din trei ramuri principale, ramura legislativ (un parlament bicameral numit Congres compus din Senat i Camera Reprezentanilor), ramura judiciar (constnd din Curtea Suprem de Justiie i ntregul sistem de tribunale federale, statale, de comitat i ale oraelor i trgurilor) i ramura administrativ sau executiv ori administraie (format din preedinte, vicepreedinte i consiliul de minitri al administraiei numit n englez Cabinet i al crui membri se numesc secretari, conform termenului din engleza american secretaries).

Ramura executiv a guvernului federal american, numit pe scurt executiv sau administraie, este condus de Preedintele Statelor Unite ale Americii. Preedintele Statelor Unite, care cumuleaz puterile de reprezentare a rii (instituia preidiniei) cu cele de conducere efectiv (instituia de prim-ministru) este ales o dat la 4 ani, aceeai persoan putnd servi maximum 2 mandate (sau termene) consecutive sau nu.

Deciziile executive sunt luate de preedinte, iar membrii cabinetului (corespunznd funciilor de minitri din alte ri) sunt oficial considerai consilieri ai preedintelui pe domeniile legate de responsabilitile oficiilor lor. Cabinetul (echivalentul unui consiliu de minitri) include vicepreedintele i 15 efi ai departamentelor executive. Acetia sunt numii secretarii pentru agricultur, comer, aprare, educaie, energie, sntate i servicii umane, securitatea patriei, locuine i dezvoltare urban, interne, munc, de stat, transport, finane, afacerile veteranilor, i justiie.

Curtea Suprem a Statelor Unite ale Americii (englez The Supreme Court of the United States) este instana suprem a puterii judectoreti a Statelor Unite ale Americii (curte federal care ia decizii fr apel). Este totodat una din cele trei ramuri ale guvernului federal american, tribunal de ultim resort i unica curte de justiie instituit prin Constituie (curile inferioare sunt instituite de puterea legislativ). Aria jurisdicional a celei mai nalte curi federale este limitat la chestiunile constituionale n apel, sau alte cteva subiecte de drept care implic legislaia federal sau state ale federaiei i strini (care pot fi state sau persoane) n prim instan (care prin statut, este ns i ultima). n cea mai mare parte a timpului munca SCOTUS se reduce la validarea sau invalidarea constituionalitii legilor deja adoptate dar contestate n chestiunea constituionalitii lor. Curtea Suprem este deci interpretul permanent al Constituiei americane.

Congresul Statelor Unite ale Americii este adunarea bianual a ramurii legislative a guvernului federal al Statelor Unite ale Americii.Congresul este o entitate legislativ bicameral, constnd din House of Representatives sau Camera Reprezentanilor, camera inferioar, i din Senat, camera sa superioar. Membrii camerelor inferioar i superioar se ntrunesc n sesiuni reunite, formnd Congresul SUA. Constituia Statelor Unite ale Americii desemneaz explicit c toate puterile legislative ale guvernului federal sunt doar ale Congresului. Puterile Congresului sunt limitate la cele enumerate de Constituie; toate celelalte puteri fiind rezervate statelor federaiei i poporului. Prin intermediul "Actelor Congresului", Congresul poate reglementa comerul interstatal i internaional, taxarea, poate organiza funcionarea curilor de justiie, menine forele militare ale rii, declara rzboi, precum are i alte puteri necesare i corecte.Regiunea Middle Atlantic (Central-atlantica)Intinzindu-se de la tarmul Oceanului Atlantic, cu estuarele sale largi (Hudson, Delaware, Chesapeake), pina la Muntii Appalachi si tarmurile sudice ale lacurilor Ontario si Erie, regiunea Central atlantica ocupa 4% din suprafata tarii, detinind 20% din populatie, 40% din activul bancilor, 33% din volumul comertului interior si peste 25% din valoarea industriei prelucratoare a tarii. Fluviile : Hudson, cu afluentul sau Mohawk, Delaware, Potomac, St. Lawrence, in nord, iar in extremitatea vestica, riul Ohio, au inlesnit mult stabilirea legaturilor intre partea de est si cea de vest a regiunii. Appalachii centrali, care ocupa cea mai mare parte a teritoriului, continua spre est cu Piemontul preappalachian si cu Cimpia litorala atlantica. In extremitatea de nord se afla Muntii Adirondacks, iar spre nord-vest se intinde Platoul Marilor Lacuri. Varietatea reliefului si a structurii geologice asigura existenta unor importante resurse de subsol (carbune, petrol) a caror. valorificare este avantajata si de apropierea de tarmul Oceanului Atlantic.

In secolele al XVIII-lea si .al XIX-lea, dupa ce au fost descoperite, marile zacaminte de carbuni din partea de sud a statului Pennsylvania, au inceput sa se dezvolte industria siderurgica si constructoare de masini. In acelasi timp, in marile orase-porturi au fost create industrii legate de importul de materii prime si de mina de lucru ieftina datorata afluxului de imigranti din Europa. Prin construirea canalului care leaga Lacul Ontario cu fluviul Hudson a fost creata o artera directa de navigatie intre New York si Marile Lacuri, in lungul acestuia si al fluviului conturindu-se astazi o importanta regiune industriala. Toate aceste elemente au favorizat o crestere deosebita a populatiei, o aglomerare a acesteia in orase care alcatuiesc cea mai mare aglomerare urbana din lume denumita megalopolis-ul american' 1. In aceste conditii, procentul populatiei urbane este foarte ridicat (peste 80%), iar numeroase orase mici graviteaza catre marile centre polarizatoare: New York, Philadelphia, Baltimore, Pittsburgh etc.

In structura productiei industriale predomina constructiile de masini (masini unelte, electrotehnica, utilaje si instalatii industriale, constructii navale), bine dezvoltate fiind si siderurgia, chimia si prelucrarea petrolului, industria textila si a confectiilor si industria alimentara.

O retea extrem de deasa de cai ferate si autostrazi inlesneste legaturile intre marile orase-porturi si centrele industriale din vestul regiunii precum si cu zonele, care furnizeaza materiile prime, unele produse industriale si agricole. Regiunea economico-geografica Central-atlantica este asadar una dintre cele mai dezvoltate din S.U.A., atit pe plan economic, cit si in privinta gradului de urbanizare, dezvoltarii serviciilor etc.

Principalul centru catre care graviteaza intreaga activitate economica a regiunii este New York, cel mai mare oras si cel mai important centru al vietii economice si culturale din S.U.A. Orasul propriu-zis este situat la tarmul Oceanului Atlantic, in zona de varsare a fluviului Hudson, pe insulele Manhattan, Long si Staten, iar suburbiile se afla pe continent, in mare parte in statul New Jersey: Paterson, impreuna cu: Clifton, Passaic, Fair Lawn, Hackensack, East Paterson, Lodi, Garfield, Glen Rock ; Newark impreuna cu: Elizabeth, Linden, Orange, Belleville, Irvington, Hillside, Roselle, Maplewood, South Orange, East Orange, West Orange, Bloomfield ; Jersey City cu: Bayonne, Wechawken, Hoboken, Union City, North Bergen etc.

Zonele industriale cele mai mari se afla in Brooklyn, in apropierea portului, cu intreprinderi specializate in constructii navale, prelucrarea petrolului, productia chimica, de pielarie si incaltaminte. Alte zone industriale se contureaza in cartierul Queens, cu intreprinderi electrotehnice, chimice, poligrafice si alimentare, in cartierele Bronx si Staten Island cu mari uzine siderurgice, constructoare de masini si chimice. O mare insemnatate o are si zona, preoraseneasca, detinatoare a 50% din valoarea industriei New York-ului.

New York este si un mare nod de comunicatii, fiind primul nod maritim, portul, cu numeroasele sale avanporturi (Bayonne, Newark, Jersey City, Gulfport, Perth Amboy etc.), avind cheiuri in lungime de peste 1500 km si un trafic anual de 149 milioane tone, detinind primul loc intre porturile tarii. Traficul de cabotaj este foarte insemnat, fiind reprezentat prin petrol (peste 40 milioane tone), peste, produse lemnoase si agricole. Pentru comertul international, portul New York se distinge prin traficul de produse industriale si importul de produse agricole tropicale, metale neferoase etc.

Ca nod feroviar are o deosebita importanta pentru legaturile cu zona Marilor Lacuri, din New York pornind 11 magistrale, intre care magistrala New York Central, cu patru linii, inregistreaza cel mai intens trafic de marfuri si calatori din tara. Dintre numeroasele gari, cea mai mare este Pennsylvania Station, situata intr-o cladire noua, care are un trafic zilnic de 800 trenuri cu peste 500 000 de calatori.

Al doilea mare centru al regiunii Central-atlantice este Philadelphia, asezat pe fluviul Delaware, la confluenta acestuia cu riul Schwylkill si in apropierea varsarii fluviului in estuarul Delaware. Incluzind suburbiile Camden, Trenton, Abington, Chester, Wihnington etc. Philadelphia formeaza o mare conurbatie, a patra in cadrul S.U.A., cu 4,9 milioane locuitori. Philadelphia a fost fondat de Arthur Penn in anul 1682, iar apropierea de resursele energetice (carbunii din Appalachi, petrolul din Pennsylvania, hidroenergia de pe riul Delaware) au influentat dezvoltarea timpurie a industriei. Acest oras in care s-a semnat, la 4 iulie 1776, Declaratia de independenta, a cunoscut, intre anii 1790-1800, si functia de capitala a S.U.A. Legaturile pe mare, inlesnite de adincimea fluviului si a estuarului, au permis o intensa activitate portuara, chiar daca orasul se afla la 150 km departare de ocean. Vechimea dezvoltarii industriale a dus la o inalta specializare a productiei si a fortei de munca, in prezent Philadelphia fiind printre marile centre industriale ale tarii, specializat in industria siderurgica, constructii navale, locomotive si vagoane, masini-unelte, prelucrarea petrolului, industria petrochimica. textila, confectii, incaltaminte, poligrafica, zahar, tigarete, conserve, alimente concentrate etc. Zonele industriale se afla in partea de sud a orasului, in lungul fluviului Delaware si in partea de vest, unde se gaseste, printre altele, si o centrala electronucleara.

Activitatea de transport este legata, in primul rind, de functia portuara. Cu un trafic anual de 58;9 milioane tone, portul este specializat in importul de petrol, minereu de fier, metale neferoase, produse alimentare, material lemnos etc. si in exportul de produse petroliere, siderurgie, carbuni etc. In apropiere se afla si porturile petroliere Marcus Hook (22 milioane tone) si Yaulsboro (25,5 milioane tone). De asemenea, este un mare nod feroviar si rutier, iar aeroportul sau international amplasat in Elmwood are un trafic anual de 3,8 milioane pasageri.

La sud de Philadelphia, pe tarmul estuarului Chesapeake, se afla orasul Battirnoye, care poarta numele lordului Baltimore, primul proprietar din Maryland. Intemeiat in anul 1729, orasul are astazi o populatie de 2,1 milioane de locuitori, impreuna cu suburbiile, fiind unul dintre marile centre industriale, comerciale si financiare ale S.U.A. Activitatea portuara intensa a usurat mult procesul dezvoltarii sale industriale. Instalatiile portului se intind pe o lungime de 64 km si desfasoara un trafic anual de 46,6 milioane tone ; datorita unor legaturi feroviare foarte bune, hinterlandul sau ajunge pina in statul Ohio. Prin port se exporta mari cantitati de cereale, carbuni, produse animaliere si industriale. Importul este predominat de minereurile de fier, concentratele de metale neferoase, produsele agricole etc. Orasul este deservit si de citeva aeroporturi, mai important fiind Friendship.

Industria existenta prelucreaza diverse materii prime aduse din regiunea Marilor Lacuri, Appalachi, din regiunile sudice sau din import. Se remarca, in special, ramurile industriei grele: siderurgice, constructii navale, avioane, metalurgie neferoasa, prelucrarea petrolului, chimica. Sint bine dezvoltate si industria conservelor, textila si a confectiilor, a tutunului etc.

Activitatea culturala este bine reprezentata (Universitatea John Hopkins-Mary-land, Academia de stiinte-Maryland etc.).

Pittsburgh este situat in centrul marelui bazin carbonifer al Pennsylvaniei, fiind o veche asezare de indieni, apoi fort francez din secolul al XVIII-lea, iar din anul 1816 devine oras. Populatia sa este de 604 300 locuitori, dar atinge circa 2,4 milioane locuitori impreuna cu suburbiile si orasele-satelit : Penn Hills, Wilkinsburg, McKeesport, Mount Lebanon, Baldwin etc.

Pozitia deosebit de favorabila, la confluenta riurilor Allegheny si Monongahela, care formeaza riul Ohio, i-a usurat stabilirea legaturilor cu Marile Lacuri si tarmul Oceanului Atlantic. Numeroase cai ferate si sosele converg spre Pittsburgh, conferindu-i rolul de mare nod de comunicatii. Activitatea portuara este intensa, cu un trafic de peste 14,5 milioane tone marfuri anual, in mare parte carbuni si minereuri de fier.

Activitatea economica de baza este insa cea industriala, ramura principala, metalurgia feroasa, fiind reprezentata prin mari uzine, iar orasul trecind drept primul centru siderurgic al tarii (circa 30 milioane tone otel anual), unde o pondere deosebita o au uzinele firmei U. S. Steel Corporation. Sint bine dezvoltate si alte ramuri industriale: cocso chimia, constructia de masini grele, utilaje industriale, material feroviar, chimica, electrotehnica, sticlarie si ceramica. In apropiere, la Shippingport, a fost construita una dintre primele centrale atomoelectrice ale S.U.A.

Buffalo (1,4 milioane locuitori) este un port activ, la tarmul Lacului Erie, in punctul din care porneste New York State Barge Canal care face legatura intre Marile Lacuri si Oceanul Atlantic. Cunoscut din secolul al XVIII-lea, orasul devine in secolul nostru un mare port si centru industrial. Apropierea de cascada Niagara si deci de amenajarile hidroelectrice de aici a fost un alt factor care a influentat dezvoltarea industriei, bine reprezentata prin cea siderurgica (in suburbia Lackawanna), industria electrotehnica, de utilaje industriale, chimica, alimentara.

Nod de comunicatii navale (traficul portului atinge 11,7 milioane tone anual), feroviare, rutiere si aeriene (2,7milioane pasageri), Buffalo este si un important centru comercial. In oras se afla un muzeu de istorie, altul de stiinte, galeria de arta Allbright-Knox, a gradina zoologica si alte obiective turistice.

In lungul lui New York State Barge Canal se intilnesc trei importante centre industriale: Rochester (970 000 locuitori, in cadrul SMSA), Syracuse (643 000 locuitori tot in cadrul SMSA) si UticaRome (343 000 locuitori). O aglomeratie urbana deosebita o formeaza Albany, situat pe fluviul Hudson, capitala. statului New York, cu 420 000 locuitori, in care se afla cea mai mare universitate din S.U.A., New York State University. Centre industriale mari se intilnesc si in statul Pennsylvania: Allentown-Bet hlehem-Easton (608 000 locuitori), Harrisburg (422 000 locuitori), care este si capitala statului etc.

NYC este casa la unul din fiecare 16 locuitori din SUA si este cel mai mare ora din ar, i unul dintre cele mai mari 10 orae de pe planet.

Zeci de Fortune 500 de companii au sediul n New York, un centru global de servicii financiare, tiinele vieii, divertisment, mass-media, moda, i arte. Conglomerate media, inclusiv patru mari companii naionale de difuzare, Time Warner, Viacom, i Newscorp sunt cu sediul n New York, precum i trei dintre casele de discuri Big Four (Sony Music Entertainment, Universal Music Group i Warner Music Group).

Aceast regiune produce, de asemenea, mai mult de absolveni de facultate decat orice alt oras din SUA de cercetare i dezvoltare cheltuielilor din New York total de aproximativ 2 miliarde dolari in fiecare an; comunitatea de cercetare face descoperiri vitale n fiecare zi.

Articol

NYC atrage milioane de vizitatori anual, care vin pentru gama de neegalat de locuri culturale: muzee, galerii, teatre, magazine, sali de concert, i istoric citeaz i repere.

http://regionalcouncils.ny.gov/content/new-york-city

Regiunea South Pacific (Sud-pacifica)Regiunea South Pacific cuprinde statul California.Concentrarea industriei in regiunea industriala Los Angeles si in marele centru San Francisco este o caracteristica importanta a Californiei, fapt care explica si impresionanta crestere a populatiei acesteia. Partea centrala a statului (vaile San Joaquin si Sacramento) a devenit, pe baza irigatiilor, regiunea cu agricultura cea mai intensiva din S.U.A.

Los-Angeles s-a dezvoltat in mai multe etape: prima, dupa anul 1890, cnd au fost descoperite zacamintele de petrol si a inceput dezvoltarea industriala, a doua, dupa anul 1920, odata cu fondarea Hollywood-ului, care a permis extinderea functiunii cultural artistice, si a treia, in timpul si dupa cel de-al doilea razboi mondial; cind s-a dezvoltat industria aeronautica cu ramurile ei anexe. Los Angeles este al doilea centru al S.U.A. pentru productia de automobile (cu o mare uzina a firmei Chrysler), iar santierele navale din Los Angeles si San Pedro sint dintre cele mai cunoscute de pe coasta Pacificului. Industria mai produce utilaje petroliere, material feroviar, aparatura electrotehnica, masini agricole etc. La Fontana functioneaza o mare uzina siderurgica, care aprovizioneaza cu otel si laminate intreaga regiune. Pentru productia de avioane s-a dezvoltat industria aluminiului, ramura care lucreaza pe baza importului de bauxita. Dintre alte ramuri sint de mentionat : confectii, textila, incaltaminte, conserve de fructe si legume etc. Dispersarea uzinelor a necesitat crearea unei retele dezvoltate de cai de comunicatie.

Un exemplu deja clasic de expansiune regional puternic este Santa Clara County din SUA, regiune cunoscut sub numele de Silicon Valley. Aceast regiune a Californiei era n anii 1940 cunoscut ca predominant agricol i de aceea, cu viitor n industria agroalimentar. n anii 1970, regiunea a devenit locul de investiii pentru industriile de viitor, cu concentraia cea mai mare din lume de firme productoare de semiconductori, electronice i alte instrumente i utilaje avansate. Firme de calculatoare care foloseau semiconductorii s-au mutat n apropiere, fiind urmate de firme de software. Spaiile industriale erau numeroase i piaa locuinelor relativ ieftin. Creerea economic a fost facilitat i de apariia i dezvoltarea firmelor de capitalul de risc cele mai multe dintre ele situate pe Sand Hill Road. Kleiner Perkins, una dintre firmele faimoase de capital de risc, a fost deschis aici n 1972. Oferta de capital de risc a explodat o dat cu succesul emisiunii de aciuni a companiei Apple Computer (numit azi Apple) din decembrie 1980 n valoare de 1,3 miliarde$.Silicon Valley a devenit cea mai inovant i mai dinamic regiune din lume. G. Maier, F. Tdtling i M. Trippl explic aceast evoluie prin creterea populaiei (de la 175.000 de locuitori n 1940 la 1,25 milioane n 1980) i prin creterea populaiei active din regiune (cu 156% ntre aceeai ani). Aceasta s-a ntmplat ns n condiiile n care guvernul local a ncurajat investiiile n noile tehnologii i a susinut dezvoltarea infrastructurii i a educaiei. Au fost ncurajai investitorii din domeniile serviciilor pentru ntreprinderi, iar formarea unor puternice cluster n aceste domenii au diminuat costurile ntreprinderilor.. Din acest exemplu putem trage concluzia c oamenii, prin voina lor, pot induce schimbri radicale regiunii n care triesc, ei putnd s i modifice total cadrul i stilul de via. Odat cu schimbarea structurii regiunii Silicon Valley, condiiile de via ale populaiei dar i condiiile economice s-au schimbat. Concurena a devenit mai acerb, nevoia de educaie a crescut, totul a devenit mai internaional, preul pmntului i al chiriilor a crescut, imigraia a devenit o problem, infrastructura a trebuit adaptat etc. Silicon Valley a devenit n treizeci de ani cea mai bogat regiune din SUA i din lume, o regiune deschis, flexibil i orientat nspre viitor. Aceste caracteristici nu au ferit-o ns de consecinele crack-ului bursier al anilor 1990, cnd numeroase firme din regiune au dat faliment. Specializarea puternic i aglomerarea firmelor s-au transformat atunci, pe o perioad scurt ce-i drept, n dezavantaj.

In ceea ce privete locurile de munc, cele mai mari cinci sectoare din California sunt comerul, transportul, si utilitati; guvern; servicii profesionale i de afaceri; educaie i servicii de sntate; i de petrecere a timpului liber i de ospitalitate. n ceea ce privete producia, cele mai mari cinci sectoare sunt serviciile financiare, urmate de comer, transport i utiliti; educaie i servicii de sntate; guvern; i de fabricaie.Ca din noiembrie 2013, California a 6-a cea mai mare rat a omajului din ar, la 8,5%.

California este organizata n trei ramuri ale guvernului - ramura executiva formata din guvernatorul i ceilali ofieri constituionali alei n mod independent; ramura legislativ care const n Adunare i Senat; i ramura judiciar constnd din Curtea Suprem din California i instanele inferioare.

California este mprit n 58 de judee, care sunt subdiviziuni legale ale statului.In plus, exist 482 de orae in California,aproximativ 3.400 de districte speciale si 1102 districte colare, independent de orae i judee, care se ocupa cu educatia publica.In afar de aceste entiti, cartierele speciale -. definite ca "orice agenie de stat pentru ndeplinirea locala de funcii guvernamentale sau de proprietate n cadrul granielor limitate", - ofera programe publice specifice i faciliti publice pentru elementele constitutive. n ceea ce privete moravurile socio-culturale i politice naionale, californienii sunt perceputi ca fiind mai liberal dect alti americani, mai ales cei care triesc n statele interioare.

Sistemul juridic din California se bazeaz explicit pe dreptul comun englezesc(aa cum este cazul cu toate celelalte state cu excepia Louisiana) dar poart cteva caracteristici de drept civil spaniol, cum ar fi proprietatea comunitii. Populaia din nchisoari a crescut de la 25.000 n 1980 la peste 170.000 n anul 2007. Pedeapsa capital este o form juridic de pedeaps.Judiciar California este cel mai mare din Statele Unite ale Americii (cu un total de 1.600 de judectori, n timp ce sistemul federal are doar aproximativ 840). Acesta este supravegheat de ctre cele apte judectori de la Curtea Suprem din California. Judectorii de la Curtea Suprem de Justiie i a curilor de apel sunt numii de ctre guvernator, dar sunt supuse la reinere de ctre electorat la fiecare 12 ani.

Statul California trimite 53 de membri n Camera Reprezentanilor.Prin urmare California are, de asemenea, cel mai mare numr de voturi electorale n alegerile prezideniale naionale, respectiv 55.

Bibliografie : - Radu Cristian Barna ,,Regiuni in state federale http://www.referatele.com/referate/economie/online15/Industria-in-SUA---pe-regiuni-referatele-com.phpRegiunea East North Center (Central-nord-estic)

Situat n sudul lacurilor Superior, Michigan, Huron si Erie, motiv pentru care mai este denumita si regiunea Marilor Lacuri, ocupa 9% din suprafaa tarii, iar in cuprinsul ei triete circa 25% din populaia S.U.A. In acelai timp concentreaz peste 40% din valoarea produciei industriale a tarii si aproximativ 25% din cea agricola. Cadrul natural al regiunii este format dintr-un relief nu prea nalt, brzdat de ape, in care glaciaiunea a incrustat adncile cuvete ale Marilor Lacuri nord americane. Spre sud altitudinea scade, trecndu-se la un relief de cmpie.

Existenta Marilor Lacuri si a rurilor Ohio si Mississippi, intre care se ntinde regiunea, ofer condiii naturale deosebit de favorabile dezvoltrii transporturilor. Formarea curenilor de transport al minereului de fier din Minnesota si al crbunelui din Pennsylvania pe Marile Lacuri si pe Ohio a stat la baza apariiei unor puternice centre industriale, mai ales in porturile situate la rmul lacurilor. Regiunea deine ns si resurse proprii de subsol: crbuni (Indiana, Illinois), petrol (Illinois, Ohio, Michigan), minereuri de fier (Wisconsin, Michigan), cupru (Michigan), care sunt in prezent intens valorificate.

In legtura cu reeaua foarte intensa a cailor de comunicaie au aprut numeroase centre care produc mijloace de transport, ndeosebi automobile, ramura care si-a gsit cea mai avantajoasa dezvoltare in statul Michigan. Bogatele resurse agricole au favorizat o puternica concentrare a industriei alimentare, a ngrmintelor chimice si mainilor agricole.

Porturile de la Marile Lacuri au un trafic deosebit de intens. In afara marilor porturi Chicago, Toledo, Detroit, Cleveland se ntlnesc si alte numeroase porturi cu trafic anual ridicat Milwaukee (circa 8,5 milioane tone), Sandusky (circa 6 milioane tone), Lorain (circa 7 milioane tone), ConneautOhio (peste 7 milioane tone), Kewaunee (circa 3,5 milioane tone), Calcite-Michigan (peste 13 milioane tone), Port Inland-Michigan (peste 9 milioane tone), Ashtabula (peste 10 milioane tone) etc.

Metropola economica a regiunii este oraul Chicago, situat pe rmul sudic al Lacului Michigan si traversat de rurile Chicago si Calumet, fiind al doilea ora al S.U.A. dup numrul de locuitori. mpreuna cu numeroasele sale suburbii si oraesatelit (Evanston, Skokie, Calumet, Chicago Haights, Blue Island, Whiting, Hammond, East Chicago, Gary etc.) situate pe teritoriile statelor Illinois si Indiana, formeaz o conurbaie de 7 milioane locuitori ,a doua din S.U.A. In cadrul economiei S.U.A. este primul port interior si centru feroviar si al doilea ora, dup volumul produciei industriale, importanta financiara si comerciala.

Oraul Chicago este situat la captul sudic al marelui sistem de navigaie interioara reprezentat de cele cinci lacuri nord-americane si de fluviul St. Lawrence. Se construiesc cile ferate si canalul navigabil dintre Lacul Michigan si rul Illinois, care fac ca oraul sa devina un mare nod de circulaie. Aceasta a favorizat amplasarea unor industrii de prelucrare a produselor agricole (conserve de carne, uleiuri etc.), a industriei metalurgiei feroase si a construciilor de maini.

Ramurile industriei grele sunt preponderente: metalurgia feroasa, construcii de material feroviar, automobile, electrotehnica, maini agricole, utilaj electronic si de telefonie, apoi prelucrarea petrolului, cu marile rafinrii Whiting, East Chicago, Gary, Calumet. In total, capacitatea rafinriilor din zona oraului Chicago este de SS,4 milioane tone. In preajma lor s-au dezvoltat puternice complexe petrochimice. Intre alte ramuri se remarca si industria crnii (marile abatoare . din sudul oraului), a prelucrrii lemnului, morritului, confeciilor, nclmintei, tipriturilorDetroit, al doilea mare ora al regiunii, este situat pe rul Detroit si la rmul Lacului St. Clair, prin care trec cile navigabile dintre lacurile Huron si Erie. Poziia sa geografica favorabila a nlesnit o rapida dezvoltare a cailor de comunicaie si comerului. Dup construirea primei uzine de automobile Ford, Detroit s-a extins mult. Populaia sa atinge aproape milioane locuitori, iar mpreuna cu o serie de ora-satelit. Formeaz o conurbaie de 4,9 milioane locuitori, a cincea din S.U.A.

Pentru industria oraului rolul hotrtor 1-a avut construirea uzinelor de automobile. Astzi, Detroit este capitala automobilului american, cel mai mare centru al produciei de automobile din ntreaga lume. In ora, dar mai ales in suburbiile sale, funcioneaz uzine ale celor trei mari firme din industria construciilor auto ale S.U.A.: General Motors, Ford Motor si Chrysler. Cea mai mare este uzina River Rouge din Dearborn, a firmei Ford Motor, care executa toate procesele de producie, inclusiv producerea accesoriilor, ntr-un complex de fabrici cu circa 80 000 de salariai.

In statul Ohio se afla oraul Cleveland, situat pe rmul sudic al Lacului Erie. Fondat in anul 1796 si declarat ora in 1836, Cleveland este un mare centru industrial si financiar al S.U.A., cu o populaie de 2,05 milioane locuitori (mpreuna cu suburbiile. Dezvoltarea deosebita a oraului s-a datorat construciei canalului care li leag de rul Ohio, oraul devenind un mare nod de comunicaii navale, terestre si aeriene. Funcia industriala este reprezentata prin mari uzine siderurgice, de mainiunelte (locul al doilea in S.U.A.), electrotehnice, automobile, antiere navale, prelucrarea petrolului si petrochimia, textila , si confecii, hrtiei etc.

Cincinnati (1,4 milioane locuitori, cu suburbiile) este un mare centru industrial situat pe rul Ohio, fiind specializat in producia de maini-unelte, mecanica de precizie, siderurgie, electrotehnica, avioane, alimentara, chimica, instrumente muzicale; este nod feroviar, port fluvial activ si are un aeroport cu un trafic anual de 2,7 milioane pasageri.

In statul Indiana se distinge oraul Indianapolis, capitala statului, mare nod feroviar, rutier si aerian si important centru al industriei alimentare, de maini agricole si mijloace de transport. Oraul poseda un circuit de curse de automobilism, pe care se desfoar anual Marele premiu de automobilism al S.U.A.

In statul Wisconsin se afla oraul Milwaukee, mare centru industrial pe rmul Lacului Michigan, situat ntr-o zona de puternica concentrare a industriei siderurgice, a construciilor de maini (nave, produse electrotehnice, maini agricole etc.). Este bine cunoscut prin fabricile sale de nclminte, produse lactate, tricotaje si mai ales ca mare centru mondial al produciei de bere.

Pe lng politicile tarifare, legile americane au progresat ntr-o direcie n care productorii erau favorizai n detrimentul consumatorilor. Regulamentul bancar era deosebit de lejer, oricine i putea nfiina o banc i de asemenea oricine i putea nfiina o societate cu responsabilitate limitat. Legea a ajutat la accelerarea creterii economice ns nu a luat n considerare efectele negative ale unei creteri necontrolate. Orae ca i Chicago sau Pittsburgh au devenit extrem de poluate i de murdare, muncitorii avnd la rndul lor o via deosebit de grea.

n timpul primei revoluii industriale cele mai multe afaceri au fost personale i doar cteva bnci i uzine erau organizate sub form de societi pe aciuni. Bank of New York, Insurance Company of North America sau companii ca i cea farmaceutic Du Pont sau Baltimore & Ohio Railroad sunt n activitate i astzi.

NCRCRD (North Central Regional Center for Rural Development) lucreaza cu profesionisti, cercettori, i partenerii lor pentru a mbunti rezultatele de dezvoltare rural n 12 state regiune Nord-Centru.

Centrul NCRCRD lucreaza cu profesionisti de prelungire, cercettori, i partenerii lor pentru a mbunti rezultatele de dezvoltare rural n dousprezece state din regiunea de nord central. NCRCRD este finanat n comun de ctre USDA i Land. NCRCRD face parte dintr-un grup de patru centre care mpreun acoper ntreaga ar. Cele patru centre lucreaz n colaborare cu privire la aspectele care traverseaz graniele regionale. Celelalte trei centre sunt:

Centrul de Dezvoltare Rural Regional Nord-Est

Centrul de Dezvoltare Rural Sud

Centrul de Vest de Dezvoltare Rural

NCRCRD este regizat de ctre un membru al facultatii Universitatea de Stat din Michigan. NCRCRD lucreaz pentru a stabili relaii de lucru de colaborare n ntreaga regiune pentru a aborda n curs de dezvoltare i s continue probleme de interes pentru comunitile rurale.Tipuri de proiecte de dezvoltare regionale ale NCRCRD dup cum sunt descrise de ctre instituie:

Funding and Sustaining Local Food Systems in Eight Midwest Communities

Naeve, L. (Iowa State University)

Around the country, farmers, entrepreneurs, parents, students, community organizers, and activists are developing unique programs to develop food systems that are economically, environmentally, and socially sustainable. These programs are funded, supported and sustained in a variety of modes. According to The National Sustainable Agriculture Coalitions Guide to USDA Funding for Local and Regional Food Systems (2010), successful local and regional food initiatives offer models that can be replicated and lead to large-scale systems change. The goal of this project is to increase awareness of various funding opportunities for sustainable local food systems in rural Midwest communities.

The Opportunities and Challenges of Sustaining Community Food Systems

Rice, T. (Kansas State University)

Interest in community based food systems is at an all-time high! In communities across the north central region community groups and individuals are using this language and or approach to address critical issues such as entrepreneurship, land use, environmental sustainability, health and wellness. It is important to approach this issue using a combination of research, teaching, and community practices.

Alternative Funding for Food Systems Development

Francis, C. (University of Nebraska-Lincoln)

Nebraskans spend $4.4 billion on food each year. Yet only 10 percent stays in our state. This project is a portion of an extensive project that attempts to answer the question: How do we keep more of our food dollars in our own state and local economy?

The Soo Locks, Mining and Impacts on Rural Communities

Kakela, P. (Michigan State University)

The Soo Locks are a critical link in the U.S. Mid-West commerce. They connect rural communities, where these commodities are located, to national and global markets. This proposal seeks to identify the regions in the NC area where mining is underway and look at routes of distribution for national and global sale, examine the impact on rural communities, including economics, demographics and commodity ownership trends. We will also look at state and local policies and how they are changing and impacting rural outcomes.

Articol

http://www.chicagobusiness.com/article/20131009/OPINION/131009780/tri-state-cooperation-pigs-may-not-be-flying-yet-but-theyre-trying?r=9553D7919034H4T

Statele Wisconsin, Illinois i Indiana poart discuii n legtur cu viitorul lor comun. Scopul final este de a crea un singur stat, de mare putere, de 21 judee economice regionale care s-ar ntinde de la Milwaukee , prin Chicago, n nord-vestul statului Indiana. Chiar acum, regiunea este incredibil de balcanizat, cu aproape nici o cooperare peste liniile de stat. Raportul a avut n vedere multe domenii poteniale de cooperare - transport (regiune feroviar i spaiu aerian al naiunii), economie verde, fora de munc i mai ales potenialul economic imens de bun comun al regiunii, Lacul Michigan. Raportul a dus la formarea Alianei pentru Dezvoltare Regional. Bazat n Camera de Comer a zonei Chicago,mandatul alianei este de a ocoli acea ostilitate de a promova serios cooperarea de dezvoltare economic ntre oraele i judeele care se afl la sudul lacului Michigan. Banca Federal de Rezerve Chicago a aprobabat c aceast cooperare este posibil i necesar. S-a menionat c o parte din industriile majore reginale - fabricaie, agricultura, prelucrarea produselor alimentare, tehnologii de ap i energie curat - ajunge la pieele globale, dar, prin natura lor, deschid liniile lor de stat.

Surse:

http://www.referatele.com/referate/economie/online15/Industria-in-SUA---pe-regiuni-referatele-com.php

Radu Cristian Barna - ,,Regiuni in state federale

https://www.facebook.com/NCRCRD/info

http://ncrcrd.msu.edu/ncrcrd/policy_projects TexasStatul Texas este cunoscut ca fiind cel de-al doilea stat ca marime dar si ca densitate a populatiei dintre cele 50 de state a Statelor Unite. Situat in zona central-sudica a continentului American, acesta se invecineaza cu statele Mexicane : Chihuahua, Coahuila, Nuevo Len, i Tamaulipas la sud i se nvecineaz cu state din SUA din New Mexico la vest, Oklahoma la nord, Arkansas la nord-est, i Louisiana la est. De asemenea, statul prezinta o suprafata de 268,820 kilometri ptrai i o populaie n cretere de peste 26.4 milioane de locuitori ( conform statisticilor din iulie 2013).

Statul Texas detine zonele metropolitane Dallas-Fort Worth i Greater Houston, fiind pe locul al patrulea, respectiv al cincilea din topul celor mai active zone din SUA. Dat fiind acestea, putem observa un avantaj spre dezvoltarea urbana si atragerea de investitii in aceste zone.

Texas este cunoscut si sub numele de Lone Star reamintindu-ne faptul ca statul a fost o republica independenta, iar insemnul Lone Star se regaseste astazi pe drapelul statul dar si in sigiliul acestuia.

Din punct de vedere geografic, statul are toate formele de relief, incepand de la zona desertului la mlastini sau paduri pana la munti ( Big Bend).

Termenul "Six Flags over Texas", aa cum poate fi vzut n Grand Prairie, baza celui mai mare parc de distractii naional i internaional Six Flags, a venit de la mai multe naiuni care au domnit asupra teritoriului. Spania a fost prima ar european care a revendicat zona de Texas. Chiar si Frana a avut o colonie care a ocupat pe o scurt durat statul. Mexic a controlat teritoriul pana in 1836, atunci cnd Texas a ctigat independena, devenind o republic independent. n 1845 sa alturat Statelor Unite n calitate de statul cu numarul 28. Anexarea statului a pornit un lant de evenimente care au dus la Rzboiul mexican-american n 1846. Fiind un stat sclav, Texas, a declarat secesiunea de la Statele Unite ale Americii la nceputul anului 1861, i s-a alturat oficial "Statelor Confederate ale Americii", pe 2 martie in acelasi an. Dup Rzboiul Civil i restaurarea reprezentrii sale n guvernul federal, Texas a intrat ntr-o lung perioad de stagnare economic.

O industrie in Texas, care a prosperat dup Rzboiul Civil a fost de vite. Datorit istoriei sale ca fiind un centru al industriei, Texas este asociat cu imaginea de cowboy. Averi economice ale statului s-au schimbat n secolul al 20-lea, cnd descoperirile de petrol au iniiat un boom economic n stat. Cu investiii puternice n universiti, Texas, a dezvoltat o economie diversificat i in industria de nalt tehnologie, n mijlocul secolului 20. Cu o baza de cretere a industriei, statul conduce n multe industrii, inclusiv agricultura, petrochimie, energie, calculatoare i electronic, industria aerospaial , si stiinte biomedicale. Texas a condus naiunea n venituri de export din anul 2002 i este a doua cea mai mare zona contribuitoare la intern produsul brut de stat.

Din punct de vedere economic, inca din 2010, statul a avut un produs intern brut de cca. 1207 miliarde de dolari, clasandu-se astfel pe locul doi in SUA. GSP-ul este comparabil cu PIB-ul Indiei sau Canadei, aceste doua fiind clasate pe locul 12, respectiv 11 in topul economiilor mondiale. Venitul pe cap de locuitor in anul 2009 a fost de 36.484 de dolari, clasandu-se in topul national pe locul 29, iar in 2013 rata somajului era de 6,4 %.

In 2010, Texas a fost identificat ca fiind cel mai favorabil stat pentru investitii. Impreuna cu California, cele doua state gazduiesc peste 500 de companii ceea ce prezinta astfel prosperitatea statului, dat, bineinteles si din cantitatea de resurse pe care o detine.

Din punct de vedere al taxelor, putem mentiona ca Texasul este cunoscut ca avand taxe mici, de unde rezulta si preturile ca fiind la fel de mici.

Acesta este cunoscut si din punct de vedere agricultural, aici aflandu-se cele mai multe ferme din intreg teritoriul Statelor Unite. Cunoscut ca fiind un mare crescator si intretinator de animale, Texasul are ca putere cresterea bovinelor. De asemenea cresterea ovinelor este prezenta si ea. Productia de bumbac este prezenta in stat. Nu in ultimul rand resursele minerale sunt si ele valorificate in productia de ciment, piatra sparta, var, sare , nisip etc.

Din punct de vedere comercial, statul se bucura de o prosperitate constanta. Cel mai mare partener comercial fiind Mexicul, care importa o treime din exporturile acestuia.

Dezvoltarea regionala este promovata de diferite organizatii precum SETRPC ( South East Texas Regional Planning Commission , care are ca scop principal dezvoltarea economica si oferirea unor locuri de munca in zona sud-estica a statului.

Articol

http://www.setrpc.org/ter/index.php?option=com_content&view=article&id=4&Itemid=10Asadar constatam ca Texasul este o putere economica puternica, care se afirma prin industriile sale, astfel reusind sa atraga investitori atat nationali cat si internationali, promovand asadar dezvoltarea regionala. Economia acestuia reprezentand dovada existentei unor planuri regionale bine puse in practica.

Surse:

http://en.wikipedia.org/wiki/Texas

Regiunea New England

Situat ntre rmul Oceanului Atlantic, fluviul Hudson i grania cu Canada, regiunea New England cuprinde ase dintre cele mai mici state ale federaiei, ei revenindu-i 2,2% din teritoriul S.U.A, dar concentrnd 6% din populaia rii i participnd cu peste 8% la crearea venitului naional. Dezvoltarea timpurie a industriei (prima fabric textil dateaz din anul 1790) a fost legat de existena unor resurse locale (lemn, resurse hidroenergetice, ln, piei etc.) i de masa emigranilor din Anglia, specializat n manufactura textil. Din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, pe baza calificrii forei de munc i a existenei unor ci de comunicaii i porturi, prin care a fost posibil importul de materii prime necesare, s-au dezvoltat i ramurile industriei grele, mai ales cea a constructiilor de maini. Astzi, alturi de ramurile i subramurile tradiionale, au o deosebit importan i industria de maini unelte, industria de utilaj energetic, electrotehnic i electronic, de motoare de avioane, industria alimentar (lactate, pete, tutun), chimic i industria prelucrrii lemnului.

O reea deas de ci ferate i osele, ca i numeroase porturi, asigur acestei regiuni legturi facile cu restul rii. Centrul care polarizeaz ntreaga activitate economica i social-cultural a regiunii este oraul Boston, care mpreun cu o serie de orae-satelit : Cambridge, Somerville, Lynn, Everett, Brookline, Watertown, Arlington, Medford, Winchester, Malden etc. formnd a opta conurbaie, ca mrime, din cadrul S.U.A. Capital a statului Massachusetts, BOSTON este unul dintre marile centre comercial-financiare ale rii i principalul centru vechi, industrial al regiunii New England. Ora vechi, fundat de John Whinthrop in anul 1630, Boston a fost, pn n a doua jumtate a secolului al XVIII-lea, cel mai mare ora din America de Nord, dup care a fost depait de alte orae ca: New York, Philadelphia etc. n prezent este un ora cu activiti multiple, funcia principal fiind cea industriala. n Boston sunt concentrate 1/6 din numarul muncitorilor regiunii New England i jumtate din uzinele statului Massachusetts. Cele mai importante ntreprinderi aparin industriei pielriei i nclmintei, electrotehnice, textile, confeciilor, chimice, poligrafice, acestea fiind situate n zona portuar i n suburbii.

Al doilea centru economic al regiunii New England este Providence-Warwick (911.000 locuitori cu suburbiile). Oraul este situat pe rmul Oceanului Atlantic, n interiorul Golfului Narragansett ; a fost fondat n anul 1636 i este capitala statului Rhode Island, ndeplinind i importante funcii industrial-portuare. Dintre ramurile industriale se remarc industria constructoare de maini, electrotehnic, textil i chimic. Portul, avnd o serie de avanporturi situate pe rmurile golfului, are un trafic de 9,3 milioane tone anual i este specializat n exportul produselor agricole i n cabotaj.

n statul Connecticut se afl cteva orae mai mici, importante ns prin specializarea industriei lor ca i prin activitile comerciale i culturale. Oraul Hartford este capitala statului i unul dintre cele mai apreciate centre ale S.U.A pentru industria de maini-unelte i motoare de avioane, renumit, de asemenea, prin cele mai mari societi de asigurare din S.U.A. Pe rmul Oceanului Atlantic sunt situate porturile: New Haven (761.000 locuitori), puternic centru industrial i cultural, aici aflndu-se Universitatea Yale (1701), Bridgeport (794.000 locuitori) i New London-Groton (157 000 locuitori), cu industrii constructoare de nave, fabrici textile i alimentare.

n partea de nord a regiunii New England oraele sunt puin numeroase, n general mici, cel mai important fiind Portland (162.000 locuitori) n statul Maine, cunoscut port pentru importul petrolului destinat marilor rafinrii din Montreal (Canada). Statele din nordul regiunii au o industrie mai puin dezvoltat, dar sunt cunoscute prin marile resurse forestiere i dezvoltarea agriculturii (cartoful i cresterea psrilor). Un loc important l deine turismul, mai ales n statul Maine, n care se ntlnesc peste 2500 de lacuri n preajma crora s-au dezvoltat numeroase staiuni, centre sportive i de vntoare.

Fr a ocupa o suprafa prea mare, situat n marginea de nord-est a rii, New England este, n mod cert, o regiune deosebit, att ca peisaj geografic, ct i n privina tradiiei i a specializrii industriale. Ea constituie nucleul din care s-a format marele stat federal de astzi.

ArticolRegiunea se nfrunt cu un pre majorat al energiei

Dac credei c factura de curent a fost mare iarna trecut, ateaptati: nu s-a terminat.

Datorit unui set complex de factori, regiunea New England este confruntat cu o reducere n aprovizionarea cu gaze naturale, care nseamn a primi preuri la energie exorbitante i necesit ca regiunea s se bazeze pe mai multe surse poluante precum cele de carbon sau petrol i crbune.

De exemplu, n timpul uneia din cele mai reci zile ale iernii trecute, bazate pe transimisia regionala organizata de ISO-New England, preul gazelor naturale care de obicei se tranzaiona la 3 dolari pana la 5/millioane BTU s-a tranzacionat n regiune pentru 79 de dolari/milioane de BTU.

,,Aceasta este o problem serioas i crete n termeni de severitate a spus Gordon van Welie, preedinte si director executiv al ISO-New England. ,,Este o situaie precar i suntem n ea pentru urmatorii 3 sau 4 ani.

ntre timp, organizaiile de mediu i-au unit forele pentru a mpinge dialogul departe de la o soluie pentru gazelle natural i spre eficiena energiei, reforma pieei energetic i creterea folosirii resurselor regenerabile.

Surse:http://www.seacoastonline.com/articles/20140706-NEWS-407060344 Bibliografie: Regiuni in state federale,Radu Cristian Barna

http://www.sorinchirita.ro/wpcontent/themes/SGA/documente/ANALIZA%20DEZVOLTARII%20REGIONALE%20IN%20UE%20SI%20SUA.pdf http://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americii http://ro.wikipedia.org/wiki/Subdiviziunile_Statelor_Unite_ale_Americii http://ro.wikipedia.org/wiki/Guvernul_Statelor_Unite_ale_Americii INSTITUTUL PENTRU DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE www.idru.ro ; www.info-resurseumane.ro ; coordonator studiu: Sorin Chirita

http://www.sorinchirita.ro/wp-content/themes/SGA/documente/ANALIZA%20DEZVOLTARII%20REGIONALE%20IN%20UE%20SI%20SUA.pdfCompetene ale statelor federate:

Dup cel de-al zecelea amendament al Constituiei, statele federate dispun de toate puterile care nu au fost atribuite de ctre Constituie guvernului federal. Cu toate c enumerarea lor este practic infinit, principalele competene sunt legate de:

organizarea comerului ntre state;

organizarea alegerilor;

organizarea sntii publice i a securitii;

organizarea puterii locale;

ratificarea amendamentelor la Constituie;

organizarea Grzii Naionale din statul respectiv;

puterea general de poliie, legi n ce privete crima, contractele, cstoriile, educaia, planificarea teritorial etc.

19