statele liliputane ale lumii

Analele Universităţii ”Valahia” Târgovişte, Seria Geografie, Tomul 3, 2003

_______________________________________________________________________________________

232

STATELE LILIPUTANE ALE LUMII

TEODOR SIMION*

Cuvinte cheie: state liliputane, cadru geografic, istoric, geopolitic şi economic

Abstract: Lilliputian states of the world (33 states, s = 43.817 km2, p = 10,6 mill. inhabitants) are

spread all over the continents: 8 in Europe, 4 in Asia, 5 in Africa, 8 in America and 8 in Oceania.

Most of Lilliputian states (26) are situated on islands and arhipelagoes; other lay in mountain

regions (Andorra and Liechtenstein), plateaus (San Marino, Vatican), or they are riverside to seas or

oceans. After the demographic sizes there are only 3 states, which have more than 1 million

inhabitants (Singapore, Trinidad – Tobago, Mauritius), other states have from 500.000 till 1 million,

but the majority (27 states) tile 500.000 inhabitants. By geographic position, resources, historical

opportunities, Lilliputian states assert extremely various from the economical point of view, from

extremely performant economies (Singapore and Luxembourg), to fiscal paradises (Liechtenstein,

Monaco, Cyprus), natural resources (Brunei, Trinidad – Tobago, Bahrein – for hydrocarbours;

Nauru, Kiribati – for phosphates), fishing, perfunctory pavilions: Malta, Marshall, Cyprus,

Mauritius, Sao Tome and Principe, or tourism (Andorra, Singapore, Vatican, San Marino, Cyprus,

Monaco, Malta etc.)

Pe harta politică a lumii contemporane, o realitate indiscutabilă o constituie şi

prezenţa statelor liliputane (33 de state, având o suprafaţă totală de 43.817 km2 şi o

populaţie de 10,6 mil.loc în 1998). În categoria statelor liliputane includem cele mai mici

state, cu o suprafaţă de până la 10.000 km2. Distribuţia statelor liliputane pe continente este

următoarea: Europa -8, Asia -4, Africa-5, America Latină -8 şi Oceania -8.

Principalele date statistice privind statele liliputane sunt sintetizate în tabelul de mai

jos.

Nr.

crt.

Statul Suprafaţa(km2) Populaţia

(loc.-1998)

Capitala Forma de

guvernământ

1. 2 3 4 5 6

I. EUROPA

1. Cipru 9.251 861.000 Nicosia -republică

prezidenţială

2. Luxemburg 2.586 425.000 Luxemburg -monarhie(ducat)

3. Andorra 468 65.000 Andora la Vella -monarhie

(principat)

4. Malta 316 377.000 La Valletta -rebulică

parlamentară

5. Liechtenstein 160 31.400 Vaduz -monarhie

* Universitatea Valahia Târgovişte


_______________________________________________________________________________________

233

(principat)

6. San Marino 61 26.100 San Marino -republică

7. Monaco 1,95 32.000 Monaco -monarhie

8. Vatican 0,44 900 Vatican -stat papal

1. 2 3 4 5 6

II. ASIA

9. Brunei 5.765 315.000 Bandar Seri

Begawan

-monarhie

(sultanat)

10. bahrain 694 633.000 Manama -monarhie

11. Singapore 646 3.164.000 Singapore -republică

parlamentară

12. Maldive 298 270.000 Male -republică

prezidenţială

III. AFRICA

13. Capul Verde 4.033 400.000 Praia -republică

parlamentară

14. Mauritius 2.040 1.157.000 Port Luis -republică

parlamentară

15. Comore 1.862 546.000 Moroni -republică

federală islamică

16. Sao Tome şi

Principe

1.001 136.000 Sao Tome -republică

prezidenţială

17. Seychelles 445 79.400 Victoria -republică

prezidenţială

IV. AMERICA LATINĂ

18. Trinidad-

Tobago

5.128 1.275.000 Port of Spain -republică

prezidenţială

19. Dominica 750 76.000 Roseau -republică

prezidenţială

20. Saint Lucia 617 151.000 Castries -monarhie

21. Antigua şi

Barbuda

442 69.100 Saint John s -monarhie

22. Barbados 430 265.000 Bridgetown -monarhie

23 Saint Vincent

şi Grenandine

389 113.000 Kingstown -monarhie

24. Grenada 344 100.000 Saint Georges -monarhie

25. Saint Kitts şi

Nevis

269 42.000 Basseterre -monarhie

1 2 3 4 5 6


_______________________________________________________________________________________

234

V. OCEANIA

26. Samoa 2.831 171.000 Apia -republică

prezidenţială

27. Kiribati 811 84.000 Bairiki -republică

prezidenţială

28. Tonga 750 97.000 Nuku Alofa -monarhie

29. Micronezia 701 108.000 Palikir -republică

prezidenţială

30. Palau(Belau) 488 18.100 Koror -republică

prezidenţială

31. Marshall 181 62.800 Majuro -republică

prezidenţială

32. Turalu 25,6 10.400 Vaiaku -monarhie

33. Nauru 21,2 10.500 Yaren -republică

prezidenţială

(Sursa : T. Simion 2000)

Coordonate geografice

Majoritatea statelor liliputane (26), ocupă insule şi arhipelaguri situate în diferite regiuni

geografice ; aceste insule sunt de origine continentală în cea mai mare parte a lor (Antile,

Oceania, Oceanul Indian), alteori sunt de origine vulcanică ( Oceania -şi "Cercul de Foc al

Pacificului") sau sunt atoli (Oceania).

În Antilele Mici se află următoarele state liliputane : Antigua şi Barbuda, Barbados,

Dominica, Grenada , Saint Kitts şi Nevis, Saint Lucia, Saint Vincent şi Grenandine şi în

sfârşit Trinidad-Tobago.

În arhipelagurile Oceaniei din Pacific se află statele : Kiribati, Marshall,

Micronezia, Nauru, Palau, Samoa, Tonga şi Tuvalu; alte state liliputane se află în Oceanul

Indian: Comore, Malidive. Mauritius, Seychelles, în vestul Africii în oceanul Atlantic:

Capul Verde, Sao Tome şi Principe, în Marea Meditereană Cipru şi Malta şi în sfârşit statul

Brunei în cadrul arhipelagului indonezian.

Alte state liliputane sunt situate în zone montane (Andorra în sistemul munţilor

Pirinei, Liechtenstein în sistemul alpin); alteori se află în podişuri (San Marino şi Vatican),

sau riverane: (la Marea Mediterană), Bahrein (la Golful Persic)şi Singapore (la Mediterana

asiatică).

După suprafaţă doar 3 state liliputane au o mărime geografică cuprinsă între 5.000-

10.000km2 (Cipru , Brunei, şi Trinidad-Tobago); 6 state sunt cuprinse între 1.000-

5.000km2 (Luxemburg, Capul Verde, Mauritius, Comore, Sao Tome şi Principe, Samoa);

majoritatea însă (20) au până la 1.000km2, recordul deţinându-l statul Vatican (0,44km2).

Cadrul natural pe care-l ocupă, poziţia geografică, resursele naturale alături de

factorii istorici şi politici, determină profilul economic contemporan, perspectivele de

dezvoltare ale celor mai mici state independente de pe Glob.

După mărimea demografică, 3 state depăşesc 1 milion locuitori: Singapore

(3.164.000 locuitori în 1998, densitatea medie cea mai ridicată de pe glob: 4.898

locuitori/km2), Trinidad-Tobago (1.275.000 locuitori) şi Mauriţius (1.157.000 locuitori);


_______________________________________________________________________________________

235

alte 3 state au o populaţie cuprinsă între 500.000 locuitori şi 1 milion locuitori: Cipru

(861.000 locuitori), Bahrain (633.000 locuitori) şi Comore (546.000 locuitori).

Celelalte state liliputane se încadrează astfel: 12 state între 100.000 locuitori-

500.000 locuitori, iar restul statelor liliputane (15 state) , au o populaţie de până la 100.000

locuitori (recordul minim fiind deţinut tot de Vatican cu 900 locuitori).

Populaţia acestor state liliputane prezintă o mare diversitate etnică (mai ales cele

din Oceania şi Antilele Mici); în unele state populaţia urbană ajunge până la 100%

(Sngapore, Vatican, Monaco), dar în altele populaţia rurală este majoritară (Oceania, Antile

etc.).

Coordonate istorice şi geopolitice

Deşi fiecare stat liliputan are o istorie proprie, totuşi putem face unele generalizări.

În primul rând menţionăm prezenţa statului San Marino-cea mai veche republică din lume

(1263); a statului papal Vatican cu o istorie deosebită (situat în centrul Romei); sau a unor

monarhii europene de veche tradiţie: Luxemburg, Andora Liechtenstein sau Monaco, cu

evoluţii istorice distincte din feudalismul timpuriu.

Dar cele mai multe dintre statele liliputane au fost in timp de mai multe secole

colonii îndeosebi ale Marii Britanii (de astfel şi în prezent 12 state liliputane fac parte din

Commonowealth (Antigua şi Barbuda, Barbados, Grenada Maldive, Nauru, Saint Kittis şi

Nevis, Saint Lucia , Saint Vincent şi Grenandine, Samoa, Tonga, Trinidad-Tobago).

Obţinerea independenţei acestor colonii s-a realizat în cele mai multe cazuri după cel de-al

doilea război mondial.

Poziţia geografică a unor state liliputane a fost bine valorificată; de pildă unele

dintre acestea sunt situate pe traiectul unor căi maritime deosebite: Cipru în Mediterană, cu

acces la Canalul Suez; escală obligatorie dominând strâmtoarea omonimă şi căile maritime

între Oceanul Indian şi Oceanul Pacific; Comore pe traiectoria comercială Africa - Oceanul

Indian; identic pentru Samoa (Pacific); Sao Tome şi Principe (Atlantic) sau pentru Antilele

Mici (numeroase state liliputane au deţinut acest rol în faţa Canalului Panama).

Ca o reminiscenţă a trecutului colonial semnalăm şi acum prezenţa unor baze

militare în aceste state: baze militare britanice în Cipru şi Bahrain : baze militare americane

în unele state din Oceania sau efectuarea de experienţe nucleare de către unele puteri în

spaţiul pacific, cu efecte nocive asupra acestor insule vulcanice şi atoli.

După forma de guvernământ adoptată, menţionăm că 15 state sunt monarhii (mare

ducat, principate, sultanat); 10 state sunt republici prezidenţiale; 6 state sunt republici

parlamentare, 1 stat este republică federală islamică (Comore) şi Vatican (stat papal).

Coordonate economice

Diversitatea geografică excepţională a statelor liliputane, se reflectă şi în economia

acestora şi a perspectivelor de dezvoltare.

Din cele 33 de state liliputane, considerăm că statul Singapore merită o subliniere

specială; este unul dintre cele mai dezvoltate state de pe Glob în ciuda dimensiunilor sale

(o economie bazată pe industrii prelucrătoare şi de înaltă tehnologie, servicii , unul din

marile porturi ale lumii, un turism excepţional -7 milioane turişti anual şi venituri de 12

miliarde $). Această economie performantă se reflectă în valoarea

P.N.B.(93 miliarde $, aproape triplul P.N.B. României) şi P.I.B. de 30.550$/locuitor

(1998)-între cele mai mari de pe Glob.


_______________________________________________________________________________________

236

Menţionăm de asemenea economiile dezvoltate ale statelor liliputane europene. În

primul rând menţionăm statul Luxemburg supranumit GIBRALTARUL NORDULUI ( cu

un P.N.B. de 19 miliarde $ şi P.I.B. de 45.360 $/locuitor locul 2 pe Glob), cu o economie

complexă; Cipru care are în ciuda partajării sale în 1974 are o economie bazată pe servicii

(turism) şi cu un P.I.B. de 14.300 $/locuitor sau Liechtenstein 8 care deţine de altfel

recordul absolut al P.I.B. de 123.000 $/locuitor, datorită serviciilor, funcţiei de Paradis

Financiar) sau Monaco - cunoscut pentru turism şi servicii bancare).

Câteva state liliputane sunt importante pentru exploatările de hidrocarburi

(principale sursă de venituri). Astfel menţionăm în ordinea producţiei statele Brunei (circa

10 milioane tone ţiţei cu exporturi masive spre Japonia şi S.U.A.), Trinidad-Tobago

(7milioane tone petrol şi 9 miliarde m3 gaze naturale pe an, exporturi spre S.U.A.), Bahrain

(5 milioane tone pe an) şi Sao Tome şi Principe.

Alte state liliputane au obţinut venituri importante din exportul de fosfaţi: Nauru şi

Kiribati (astăzi în curs de epuizare) sau din pescuit ( Kiribati, Micronezia, Maldive.).

Diversificarea economică a statelor liliputane se reflectă şi în noile valenţe

economice: paradisuri fiscale: Liechtenstein (25.000 firme), Monaco, Cipru sau unele state

din Antile; altele se specializează prin acordarea de Pavilioane de complezenţă; cazul

statelor Marshall, Mauritius ( Hong-Hong -ul francofon), Cipru, Malta, Sao Tome şi

Principe ş.a.

Desigur că multe state liliputane se plasează prin economia lor în categoria statelor

în curs de dezvoltare, bazate pe o agricultură de subzistenţă, rudimentară, sistem de

monocultură; trestie de zahăr (Barbados, Mauritius, Saint Kitts şi Nevis), cocos (Tuvalu),

cacao (Sao Tome şi Principe), batate ( Tonga -locul I pe glob ca nivel de producţie),

banane (Dominica)etc.

Pentru multe dintre aceste state, turismul este o activitate economică deosebit de

profitabilă: Andorra ( cu un trafic anual de 16 milioane turişti pe an ), Singapore (6-7

milioane), Vatican (6milioane) şi Malta (1,2 milioane), San Marino (3 milioane), Cipru

(2,5 milioane), Monaco (1,3 milioane)etc. Dar subliniem potenţialul turistic natural

excepţional al unor state liliputane din Oceania (de pildă Tonga, PERLA COROANEI DIN

PACIFICUL DE SUD) din, Oceanul Indian (Mauritius) sau din Antilele Mici , dar

infrastructura specifică este total deficitară.

În ansamblu, statele liliputane de pe Glob, constituie dincolo de prezenţa lor

insolită realităţi ale lumii contemporane care încearcă fiecare în felul lor să adopte anumite

modele de dezvoltare economică şi socială pentru a face faţă exigenţelor mileniului al

treilea.

Bibliografie selectivă

Neguţ S. şi colab., (2000), Enciclopedia statelor lumii, Edit. Meronia, Bucureşti

Simion T., (2002), Geografie economică mondială, Edit. Intact, Bucureşti

Simion T., (2003), Introducere în geopolitică, Edit. Economică, Bucureşti

*** (1996), Britannica Atlas, New York

statele liliputane ale lumii

Documents