sociologie - intrebari + rezolvare

7/21/2019 Sociologie - Intrebari + Rezolvare

http://slidepdf.com/reader/full/sociologie-intrebari-rezolvare 1/15

Întrebări pregătitoare pentru examen

1. Sociologia este...- Sociologia studiază relaţiile din societate (=ansamblul de instituţii care interacţionează).= „studiul vieţii sociale umane, a grupurilor şi societăţilor (!. "iddens) = e#pune, e#plică, critică, ameliorează, aplică ceva $n cadrul societăţii.

(relaţii, determinări, con%licte, procese).

&. Socializarea $nseamnă= proces de %ormare a personalităţii $n acord cu normele şi valorile societăţii $n care individul se naşte şitrăieşte.

'. amilia este= n grup social cu o bază biologică (relaţii de s*nge), cu finalitatea de a prelua, a păstra, a spori şi atransmite un patrimoniu genetic, ecumenic (avere mobilă şi bunuri imobile), spiritual (ritualuri şi credinţe),moral (norme şi valori), cultural (tradiţii şi cutume) şi cu o identitate socială (patrimoniul ca semn al uneiidentităţi sociale legitime).= n grup social ce are ca origine căsătoria constituită din soţ, soţie şi copii reuniţi prin drepturi şi obligaţii.

= „ familia este un grup social ce îşi are originea în căsătorie, constând din soţ, soţie şi copii sau alte rude, grup reunit prin drepturi şi obligaţii morale, juridice, economice, religioase şi sociale (+. luţ).

. Sociologia %amiliei se ocupă= ramură a ştiinţei care se ocupă cu studiul %amilie din perspectivă sociologică.= ramură a sociologiei care studiază %amilia ca grup, instituţie, a%lat $n raport şi in%luenţă reciprocă cusocietatea.

. /i%erenţa dintre %amilia tradiţională şi cea modernăFamilia tradiţională ($n societăţi agrare tradiţionale)

- capacitate sporită de a %urniza servicii sociale membrilor ($ngri0irea %amiliei, bolnavilor, v*rstnicilor)

- posibilitatea de a acumula mai multe resurse- activitatea %amiliei $n interiorul %amiliei- asigura totalitatea nevoilor individului- rolurile sunt distribuite con%orm ierar2iei- in%luenţa pe care o e#ercită $n %aţa comunităţii

Familia modernă- „ spiritul calculativ (3. 4eber)- activitatea economică $n a%ara %amiliei- insitituţiile preiau din %uncţiile tradiţionale ale %amiliei- %emeile $şi construiesc autonomia, se implică pro%esional

- diviziunea muncii $ntre soţi- autoritata patriar2ala este $n scădere- mobilitate spaţială- număr redus al copiilor, copilul are o valoare $n sine..., socializarea copiilor,- %amilia răm*ne instituţie %undamentală $n societate

amilia modernă este caracterizată de un individuaism puternic.

5. uncţiile %amiliei- reproducere,- socializarea copiilor (educaţie, cultură)- îngrijire, protecţie, spri0in emoţional.

- con%erirea unui status (prin intermediul relaţiilor de rudenie)- reglementarea comportamentului sexual ./e %apt, avem de-a %ace cu două categorii de %uncţii %amiliale6 sociale şi psi2ologice.

Sunt sociale %uncţiile de6- reproducere.

1



- $ntreţinere (a copiilor minori).- plasament.- socializare (7ingsle8).uncţiile psihologice sunt6- satis%acerea necesităţilor se#uale ale partenerilor maritali9- satis%acerea necesităţilor a%ective9- satis%acerea necesităţilor de securitate, at*t pentru părinţi, c*t şi pentru copii.

Parsons6- funcţie expresivă ($ndeplinirea nevoilor de dezvoltare şi emoţionale)- funcţie intrumentală (asigură cerinţe economice şi distribuirea resurselor)

Murdock:- se#uală- reproductivă- economică- educaţională

H. ta!l:- %uncţii interne (securitatea şi a%ecţiunea membrilor săi)- %uncţii e#terne (integrarea membrilor $n societate)

:. +erspectiva interacţionist simbolică asupra %amiliei- ;ste dată de semni%icaţia pe care o dă soţul soţiei şi invers (sensul pe care $l are unul pentru altul).- Simbolul apare $n urma unei interacţiuni.

- modul de %ormare a semni%icaţiilor prin intermediul interacţiunii, prin relaţionarea cu ceilalţi.- căsătoria implică un proces de rede%inire, de restructurare simbolică permamentă. (rede%inireareprezentărilor despre ei $nşişi, despre viaţa lor cotidiană, despre e#perienţa lor trecută, despre viitor).

Familia = o unitate de personalităţi a%late $n interacţiune.- "ndivi#ii acţionează $n funcţie de semnificaţiile atribuite lucrurilor $ncon0urătoare. +entru a

$nţelege indivizii trebuie, prin urmare, $nţelese semni%icaţiile respective.- imbolurile sunt atribuite $n urma interacţiunii.- %olurile sunt negociate $n interiorul %amiliei.- ndividul trebuie să interprete#e un rol $n raport cu ceilalţi.- Problemele apar datorită6

- aşteptărilor nerealiste $ntre membrii- definiţiilor inadecvate- idealuri romantice... etc

- &inamică 'i modelare continuă a %amiliilor. (e#6 odată cu căsătoria, soţii $şi rede%inescreprezentările despre ei $nşişi)

<. amilia rom*nească $n perioada postsocialistă se caracterizează prin6- amilia cu un părinte (datorită migraţiei...).- /ivorţ.- Separate.- nsecuritate economică.- nstabilitatea locuinţei.- !m*narea căsătoriei.- atalitatea este $n scădere.- +oliticile sociale sunt $n %avoarea %amiliei.- 3otive socio-psi2ologice duc la %ormarea %amiliei.

Perioada postsocialistă va relaxa această tensiune iar %amilia va $ncerca să-şi rec*ştige rolul săureal, $ncercare care continuă şi $n prezent.

2



ormele %amiliei, at*t de %luide $n decursul istoriei umanităţii au %ost $ntotdeauna moduri ale adaptăriisociale la condiţiile e#istenţei, dar $n po%ida acestor coordonate $n care s-a a%lat, %amilia a reuşit să se păstrezeşi să a0ungă astăzi $n %ormula sa nucleară.

/upă 1>>?, $n societatea rom*nească, problema căsătoriei şi a %amiliei continuă să se prezintecaracterizată de limitele tradiţionale speci%ice modelului cultural naţional6

1. „universalitatea căsătoriei,

&. ritm rapid de încheiere a căsătoriei,

'. o relativă stabilitate a cuplurilor,. o rată moderată a divorţurilor (@. Alidariu).

Se resimte $nsă lipsa factorului spiritual şi, prin urmare, $l prezintă acum ca necesitate, resursă şisoluţie $n %aţa problemelor politico-economice şi sociale. !ceste probleme iau amploare, %amilia estecondiţionată de conte#tul creat, iar panorama vieţii de %amilie din societatea rom*nească devine din nou

problematică, caracterizată %iind de61) sentimentul insecurităţii economico-sociale, din care decurg anxietatea $n relaţie( suspiciune(

conflicte( violuri( abu#uri, etc9&) fenomenul )copiii străzii , care este consecinţa dezorganizării %amiliei şi a abandonului copiilor9') rezistenţele psi2ologice ale %amiliilor de peste '? de ani, %apt care re%lectă carenţe educaţionale9

) ne$nţelegeri familiale şi optarea pentru %orme de convieţuire nelegi%erată9) abandonul bătr*nilor $n instituţii sociale9 etc.5) 'oma+ul in%luenţează diminuarea numărului de căsătorii $nc2eiate, pentru că datorită situaţiei, tinerii

nu dispun de resurse necesare căsătoriei.:) +rin urmare, scade natalitatea, iar societatea se găseşte $ntr-un de#ec!ilibru demografic.<) se mai păstrează o stare de insecuritate, „rămăşiţă a politicii comuniste de dinainte, pentru că şi

după aceşti ani care s-au scurs, $ncă se mai poate spune că %amilia rom*nească se a%lă sub in%luenţa„ şocului creat de dificultăţile tranziţiei.

, cre'terea coabitării, $n genereal premaritale/ na'teri $n afara căsătoriei

>. Situaţia actuală a %amiliei $n societatea rom*neascăSe constată o $ncercare din partea societăţii de a revalori#a familia, c2iar dacă tendinţele mondiale

denotă o intenţie de dezintegrare a acesteia. Bn acest conte#t, ceea ce ar determina reorgani#area familieisunt( $n mod paradoxal( c!iar dificultăţile care au stat şi la baza pre0udicierii sale. /ar acestea suntreanalizate alt%el de către societatea actuală, care propune alte soluţii.

"ntervenţiile acesteia sunt de dublă natură61) economico-socială (pentru că tocmai criza economică a determinat o revalutare a calităţilor

%amiliei, care poate %i susţinere $n sistemul economic $nc2is) şi&) socio- psihologică (pentru că această concentraţie a incertitudinii conduce individul spre căutarea şi

identi%icarea unui punct %i# $n e#istenţa sa, spre %amilie).

Se pare că societatea rom*nească de după anii 1>>? a dezvoltat $n r*ndul populaţiei )un complex al incertitudinii 0. !cesta constituie şi motivul pentru care t*nărul contemporan $ncă alege %amilia6 caposibilitate de spri+in 'i suport afectiv 'i material.

!st%el, dintr-un anumit punct de vedere, familia se situea#ă $n opo#iţie cu societatea pentru că, spredeosebire de aceasta, $naintea cetăţeanului ea o%eră6

. un mediu ordonat $n %aţa celui „2aotic social9. un mediu moral autentic %aţă de „vidul moral coe#istent.. „o valoare centrală, integrată organic spiritului poporului român. (@. Alidariu)

+entru acest motiv, at*t societatea şi c*t şi puterea politică doresc să $ncerce e%ortul de a valoriza%amilia, de a-i menţine caracteristicile pozitive, iar prin aceasta să vină $n $nt*mpinarea di%icultăţilor cu propuneri de soluţionare e%icace. +oliticile sociale sunt un instrument valabil şi esenţial pe care puterea politică $l poate %olosi spre binele %amiliei şi al societăţii.

3



- Căsătoria6 - & ani9 A- &< ani9- Delaţia de căstorie se crează $n vecinătate.- Dural E urban (educaţie şi condiţii).- ertilitatea6 1, copiiF%emeie $n ;uropa9 1,' copiiF%emeie $n Dom*nia.- G*rsta medie pentru naşterea copiilor6 '1 ani $n ;uropa9 &5 ani $n Dom*nia.- umărul copiilor $n %amilie6 ?H din %amilii au 1 copil9 'H - & copii9 1'H- ' copii şi mai mulţi.

1?. ;lemente care susţin căsătoria sunt............................................................................

11. poteza %actorului ideologic6- individualism („eu vreau să %iu %ericit).- „sindromul dragostei romantice.- „pragmatică.

"pote#a factoruilui ideologic (4. "oode)- datorită in%luenţei individualismului, individul se contrează e#agerat asupra porpriei persoane, dorind să $şiasigure şi un con%ort emoţional, psi2ic. +rin urmare, criteriul de alegere al partenerului este cel emoţional,

sentimental, egoist.- !specte6 - „ sindromul dragostei romantice (idealizarea celuilalt, oribire, puterea dragostei, pasiuni,

accentuarea emoţiilor personale)- se $nt*lneşte $n special $n cultura euroamericană - $n societatea românească este destul de rară această opţiune, deşi o anumită cantitate de romantism

este prezentă.- analiză6 ;ste un bun predictor pentru căsătorieI (cei care se $ndrăgostesc, se căsătorescI)

- dragostea romantică la <<H din populaţia mondială, $nsă căsătoria apela la alte motive.- la multe culturi6 căsătoria o motivaţie pragmatică. (nu a%ectiv), se doreşte mau degrabă o

rezolvare a nevoilor economice prin căsătorie,

1&. Similiaritate şi complementaritate $n alegerea partenerului marital se re%eră la- a#iologic-similar6 la nivelul valorilor at*t A, c*t şi sunt pentru pace (nu A e violent şi paci%istă9 ambiicaută pacea).- Complementaritate $n nevoi. (;#istă o teorie care spune că are mai multe nevoi dec*t A sau $n altă %amilieA are mai multe nevoi dec*t ).

a) similaritate la nivelul valoriccultural şi psihologic

- similaritate a#iologică (aceleaşi valori) corelează cu $ntemeierea de cupluri- similaritate psi2ologică, con%. altor teorii, conduce spre compluri maritale

b) complementaritate! psihologică6- este con%irmată de unele investigaţii, mai ales atunci c*nd complementaritatea este la nivelul

nevoilor9

1'. /eterminanţii sociodemogra%ici $n alegerea partenerului marital sunt6a) „ "omogamie6 partenerii au aceeaşi etnie, clasă socială, v*rstă apropriată (cea mai răsp*ndită)

b) „ "eterogamie6 parteneri cu statute osciodemogra%ice di%erite (mai reuse)

1. 1*rsta6- $n S! 1H - %emei mai mari dec*t ale bărbatului- media6 bărbaţi mai mari cu &, ani dec*t %emei

- $m Dom*nia, de observat anii 1>5:-1>5<6 decretul antiavort a generat un număr mare de naşteri, careulterior a decalat corespondenţa $ntre numărul bărbaţilor şi al %emeilor $n %aţa căsătoriei, mai ales ca tendinţagenerală era ca di%erenţa de vărstă la căsătorie era de &-.' ani.&. tatutul socio-profesional- tendinţa generală de a se unii socio-pro%esional.

4



- studii $n Dom*nia arată că6- dintre bărbaţii intelectuali6 <?H sunt căsătoriţi cu %emei intelectuale- dintre %uncţionari, :?H sunt cu %emei %uncţionare- dintre muncitori, :?H cu %emei muncitoare- mediul rural 1??H cu mediul rural

2. %asă( etnie( religie- rasă6 $n S! &H maria0 intrarasial (mi#t) din care %emeia albă, bărbat negru, $n rest, ast%el de căsătorii sunt

rare.- etnie6 $n Dom*nia, di%erite cercetări6a) germani- 1H din bărbaţii germani s-au căsătorit cu rom*nce- &H din bărbaţii germani s-au căsătroit cu mag2iare- &'H din bărbaţii germani cu germance

b) mag2iari6- :H din bărbaţi mag2iari s-au căsătorit cu mag2iarec) rom*ni6- >5H din bărbaţi rom*ni s-au căsătorit cu rom*nce

- religie: $n S!, ::H dintre căsătorii sunt $n aceeaşi religie

- evrei sunt mai intoleranţi, totuşi6 ?H cu nonevrei- catolicii sunt mai intoleranţi- protestanţii mai toleranţi %aţă de căsătorii mi#te.

3. spaţiul geografic:- proximitatea este cea mai importantă6 aceasta susţine şi alte criterii6 rasă. etnie, religie

4 #ste dificil de a împlini concomitent toate aceste criterii! vârsta, statut profesional, etnie, religie,

spaţiu proxim... $tunci cum%

%: ;#istă şi alte criterii care vin $n a0utor6a& analiza costuribeneficii

b& teoria alegerii raţionale

c& teoria trans%erului de e#itabilitate nervoasă ($ndrăgostire). (vezi e#perimentul cu & poduri,solid, %ragil, bărbat, %emeie, tele%on)

- v*rstă6 3 E . /i%erenţa de v*rstă este de &, ani (1H cazuri EA).- statutul socio-pro%esional6 mediu pro#imităţii (<?H-<?H intelectuali9 :?H-:?H clasa muncitoare9 1??H-1??H $n mediul rural).- rasa6 &H S! albe9 A-negri.- etnii6 :5H rom*ni-germani (?HA J &5H)9 :H mag2iari J A mag2iari9 >?H rom*nce J A rom*ni.- religie6 :?H aceeaşi religie.- pro#imitate ca şi ambient mediu.

- A solicită6 a%ecţiune (>H), %rumuseţe (>H), %eminitate, inteligenţă, senzualitate.- solicită6 situaţie %inanciară (5>H), tandreţe, inteligenţă, masculinitate, seriozitate.

1. ;tapele alegerii maritale. centrarea partenreilor pe stimulii care $i prezintă %iecare (atractivitate %izică, reputaţie, statut, social). sistemul valorico- atitudinal (compară interese, atitudini, crezuri, nevoile pentru a vedeacompatibilitatea). nevoile 'i a'tepările de rol, (nevoia şi aspiraţia de a avea unul $n celălalt un prietren, iubit, tată, mamă,etc)

1. Galorile se caracterizează prin= realităţi latente, interioare indivizilor, dar puternic dterminate sociale.- influenţea#ă individul6

- $n relaţiile cu natura,- $n relaţiile cu ceilalţi

5



- $n comportamentul său- au o stabilitate $n timp - se sc!imbă lent.

15. Galorile societăţii contemporane1

- mobilitate, noutate, %le#ibilitate, individualism, sinteză, secularism.

- raţionare, simpli%icare, autoe#primare, satis%acerea nevoilor superioare- desc2idere la sc2imvare, curiozitate, concentrare asupra sinelui, 2edonism, autorealizare, armonie(Sc2Kartz)- reflexivitate instituţională (reevaluare, reconsiderare a instituţiilor sociale)- instabilitate6 regulile 0ocului se sc2imbă permanent- dimensiuni61. distanţă socială (acceprarea inegalităţii)

&. individualismul (autonomia)'. masculinitatea (ocuparea poziţiilor superioare de către bărbaţi). evitarea incertitudinii (evitarea noului, obişnuinţa). orientarea către viitor (plani%icare, perseverenţă) (@o%stede)

1:. Concepţia actuală asupra %ormării %amiliei se descrie prin6- nevoia de stabilitate- nevoia de $mplinire emoţională- sentimentul datoriei sociale- nevoia nu de sc2imb pragmatic ci de sc!imb emoţional

- ast%el6a) oamenii vor să se căsătorească

b) pentru a se căsătorii este nevoie de un anumit nivel de maturitatec) căsătoria este monogamăd) căsătoria este 2eterose#uală

e) soţul este capul %amiliei%) $n cadrul cuplului, rolurile de gen sunt distincteg) a avea copii este o componentă a %amiliei (Steven ocL)

1<. Moleranţa pentru divorţ $n Dom*nia este caracterizată de6- $n 5uropa toleranţa este mare

- $n %om$nia toleranţa pentru divorţ este scăzută, (apoi şi mai scăzută este toleranţa pentru avort, relaţiise#uale $nt*mplătoare, prostituţie, etc). Dom$nia se stituează $n r*ndul celor mai intolerante ţări. !cest lucrueste in%luenţat de6

- nivel $nalt de religio#itate9- nivel scă#ut de educaţieNI- mediul rural răsp*ndit9- $ncredere scă#ută $n oameni9

- e#istă di%erenţe $ntre ţările %ost socialiste şi cele nonsocialiste (primele tolerează mai mult divorţul, dar mai puţin tolerante la prostituţie şi adulter)

1>. Satusul...= o poziţie de bază a persoanei $n structura socială (ceea ce o persoană aşteaptă de la ceilalţi din 0ur). ;#istă61) statute prescrise (v*rstă, gen) şi&) statute câştigate (lider, director)

&?. Dolul...= ansamblul comportamentelor pe care cei din 0ur le aşteaptă de la o persoană. ;#isă

1 ! nu se con%unda cu valorile tradiţionale6 stabilitate, nesc2imbare, conservatorism (rigiditate), relaţie, analiză,sacralitate, supravieţuire.

6



1) rol ideal (ceea ce ar trebui la nivelul ideal) şi&) rol emergent (ceea ce este de %apt $n realitate)

Prescripţiile de status-rol = set de norme şi reguli aplicate comportamentelor pecare le presupune un anume status sau rol.

Procesele de rol = perceperea, $nţelegerea, acceptarea, interpretarea rolului.

$n %amilie6 status6 soţ, soţie, mamă, tată, %iu... cu rolurile respective

&1. Stereotipurile de rol ale bărbatului şi ale %emeii6- A6 vestimentaţie, raţional, nonemotiv, conduce, e%ort %izic, competitiv, privilegii, securitate, spre rezolvare.- 6 vestimentaţie, a%ectivitate, supusă, atenţie e#ternă, a%ort, mena0, copii, gospodărie.

tereotipurile cu privire la rolurile de bărbat şi de %emeie, sau adult, copil, matur, imatur...diferenţia#ă cultural, de la o societate la alta, $nsă ma0oritatea se conturează $n favoarea bărbatului.- bărbatul6 mai independent, competitiv, stăp*n emoţional, raţional, cu mai puţine sentiimente9 - interesat de ştiinţă, citit, cunoaştere, televizor, - servici mai bine plătit9

- femeia6 mai pasibilă, dependentă, acultătoare, mai emoţională- un mai mare control asupra %actorilor e#terni dec*t asupra celor interni- a%ectuoasă, gri0ulie,, $nţelegătoare, se ocupă de copil9- serviciul mai slab plătit dec*t bărbatul9

- supusă, emoţională, preocupată de cum arată, mai puţin obiectivă, mai puţin interesată de ştiinţă, pasivă,ascultătoare, interesată mai mult de ceea ce simt alţii, centrată pe casă şi %amilie.A independet, competitiv, control emoţional, raţional, mai puţin interesat de sentimentele altora.

- Capacitatea intelectuală6 A inclinat spre calcul matematic şi reprezentare spaţială9 abilităţi lingvistice. u s-a $nregistrat di%erenţe $ntre se#e legate de coe%icientul de inteligenţă şi creativitate.

- A agresivitatea şi dominaţia F tendinţa de a%iliere (contact).- Oocul de control6 A controlul %actorilor interni asupra vieţii lor9 controlul %actorilor e#terni.

&&. amiliile integrative se di%erenţiază de cele centri%uge- %amilii integrative6 orientate spre interior, intimitate, unitatea %amiliei.- %amilii centri%uge6 orientate spre desc2idere, vizite, contacte.

a familii integrative:- legături emoţionale %oarte puternice $ntre membrii- contact cu lumea e#terioară este redus- atenţie şi pasiune asupra copiilor - interes pentru a păstra armonia şi intimitatea %amiliei9b familii centrifuge- disperise $n a%ară a acţiunilor şi comportamentelor membrilor %amiliei- mama atribuie insatis%acţia proprie către %iu, trimiţ*ndu-l $n a%ara %amiliei

&'. /ubla carireră $n %amilie determină6- doreşte să $mpace e#igenţele c*mpului pro%esional cu cel domestic- din perspectiva pierderi-c*ştiguri

1. dublă carieră = supra$ncărcare de rol = renunţare la unele activităţi&. dublă carieră = sc!imbarea ideologiei = probleme, dispute

'. dublă carieră = menţinerea identităţii personale $n cri#ă . dublă carieră = dileme cu privire la menţinerea $ntr-o reţea sau alta. dublă carieră = cedarea unei părţi din %iecare dintre roluri.

7



&. Meoria ec2ităţii constă $n6&. - căsătoria este o afacere, un contract&5. - căsnicia este o continuă negociere de roluri&:. - principiul atribuirii rolurilor este după principiul ec2ităţii&<. - ec2itatea se calculează $n termenii6 „ce primesc eu 'i ce dau $n viaţa de familie $n raport cu „ce

prime'te 'i ec dă celălalt&>. - c*nd apar de#ec!ilibre, soluţiile sunt comportamentale (modi%icarea acţiunilor) sau psi2ologice

(modi%icarea motivaţiei)'?. - c*nd dezec2ilibrul dintre soţi nu mai poate %i recti%icat prin negociere, atunci soluţia estedespărţirea9

'1.'&. 3işcarea %eministă''. - anii ,6/ a avut loc o intrare masivă a %emeilor $n c*mpul muncii9'. - mişcarea %eministă nu cuprinde doar femei( ci 'i bărbaţi (ma0oritatea specialiştilor socio-umani sunt pro%eminişti.'. - mişcarea %eministă milita pentru statusul politic, pro%esional, cultural al %emeii dar şi pentru statusul

'i rolul femeii $n familie9'5. - mişcarea %eministă insistă pe o egalitate şi ec2itate a implicării femeii $n di%erite aspecte

concrete din viaţa de %amilie, asemenea soţului9':. - dacă ar răm*ne numai soţul, cel care să aducă evint $n %amilie, ceilalţi şi-ar $nsuşi doar oatitudine mercantilă %aţă de el. ar el ar trebui mereu să demonstreze e%icienţă, capacitate, etc.'<. - apar reacţii 'i din partea bărbatului, ca o dorinţă de a reconsidera rolul acestora $n viaţamaritală9'>. - de observat că6 mişcarea %eministă $nsă poate periclita $mplinirea rolului bărbatului, acesta %iind

a0utat $n acest rol de c2iar rolul pe care $l $mplinea soţia sa. Oipsa unuia dintre soţi care să garantezeadministrarea treburilor casnice, de gospodărie, conduce la un dezec2ilibru $n rolurilor %iecărui soţ.

?. - se pune din ce $n ce mai mult problema de „gender, sau „gen social... pe bazamasculinităţii şi %eminităţii pe care le poate deţine un individ. nsă e#istă o lipsă de obiectivutate $n ceeace priveşte atributele sociale ale masculinităţii comparativ cu cele ale %eminităţii. +roblema se vrea

revăzută.1. - apare un nou model social6 „androginul care să conţină at*t elemente masculite, c*t şielemente %eminine. !ceasta se $nt*mplă datorită %aptului că modelele masculine şi %eminine au %ost maimult teoretizate, implementat şi cultivate socio-ocultural. !cest model androgin a %ost $nsă criticat6&. a) nu poate cuprinde comple#itatea dimensiunilor masculine şi %eminine la un loc'. b) nu este important c*tă masculinitate şi c*te %eminitate se a%lă $n comportamentulindividului, ci care este valoarea acestui comportament... Augetul %amilial65. - Augetul %amiliei este in%luenţat de6:. - statutul sociopro%esional al soţilor9<. - implicarea sau nu a femeii pe piaţa muncii9>. - e#istenţa unui anumit număr al copiilor $n %amilie9?. - tipul instituţiei, %irmei unde lucrează soţul sau soţia91. - valorile tradiţionale sau moderne9&. - 3odalitate de administrare a bugetului6'. a) $n societăţi industriale, soţul $i dădea soţiei salariul, din care el $şi păstra doar o parte mică

pentru c2eltuieli personale, caci soţia cunoştea mai bine c2eltuielile domestice6. b) $n societăţi rurale, soţul domină $n administrarea c2eltuielilor domestice sau mai mari9. c) treptat, după anii ,6/, ambii soţi sunt implicaţi $n administrarea bugetului %amiliei95.

:. +lani%icarea %amilială este in%luenţată de6<. - de obieci decizia de a avea un copil se %ace din prisma costuri-beneficii (c2eltuieli, timp, carierp pro%esională, a0utor la boală, bătr*neţe)

>. - parado#6 cu c*t ţările sunt mai de#voltate( cu at*t natalitatea este mai scă#ută 9

8



5?. - alt parado#6 cu c*t nivelul intelectual al părinţilor este mai ridicat( cu at$t numărul de copii estemai mic7

51. - politicile sociale nu %avorizează natalitatea, %apt de care ţine cont şi %amilia95&. - „ factorul calităţii copilului condiţionează opţiunea pentru unul sau mai mulţi copii. Bn acest sens,

cei mai mulţi pre%eră un copil, dar căruia să i se o%ere o educaţie $naltă pentru a %ace %aţă e#igenţelor sociale9

5'. - planificarea protogenetică 'i intergenetică se realizează pe aspecte practice şi pro%esionale9

5. - e#istă in%luenţe de mentalitate68. - e#istă di%erenţe dintre mediul urban 'i mediul rural55.5:. Mipuri de divorţ5<. - Puridică.5>. - eo%icială.:?. - /espărţiţi $n %apt , dar cu o locuinţă comună.:1. - /espărţire totală d.p.d.v. al locuinţei.:&. - /ivorţul 0uridic care se $mparte $n6 sancţiune, constatare, consimţăm*nt reciproc.:'.:. - e#istă ' tipuri de divorţ6

:. divorţ sancţiune6 prin care unul, sau ambii parteneri sunt culpabilizaţi9:5. divorţ constatare6 unde snetinţa este dată $n urma %aptului că cei doi nu mai convenţuiescde multă vreme9

::. divorţ prin consimţăm*nt reciproc6 care presupune declaraţia ambilor soţi că nu vor sămai %ie $mpreună9 (unoeri soţia este $n dezavanta0 dacă a %ost casnică, vcontribuţia ei econoimicăne%iind vizibilă)

:<.:>. Cauzele sociologice ale divorţului<?. 1. căsătoria pe motive imature (dragoste romantică) nu ava dura dec*t $n măsura $n care se

păstrează e%ectele emoţinale (se satis%ac nevoile e#presive). C*nd acestea $ncetează, atunci căsătorianu mai este motivată.

<1. &. emanciparea economică a femeii %emeia este din ce $n ce mai mult implicată $n piaţa muncii,lucru care $i dă independenţă economiică, %apt care nu o mai determină pe aceasta să %ie dependentăde soţul ei. C*nd apare un moment de criză, despărţirea este %acilitată.

<&. '. distanţarea dintre casă 'i locul de muncă la locul de muncă, soţul sau soţia pot găsi alteoportunităţi de a-şi satis%ace nevoile emoţionale, alte legături de a%ecţiune. Q soluţie ar %i rezolvarea

problemei locuinţei<'. . democrati#area 'i liberali#area vieţii sociale de ansamblu permesivitate culturală $n ceea ce

priveşte divorţul. Oegile şi procedurile s-au $nlesnit, tradiţia nu mai e#ercită presiune. Cu c*t divorţuleste mai răsp*ndit, cu at*t el devine mai acceptat.

<. . mărirea speranţei la viaţă $ncura0ează divorţul tinerilor, dar şi al celorlalţi.<.<5. 3otive de divorţ6

<:. 1. violenţa9 (motiv de divorţ mai mult pentru %emei)<<. &. alcoolismul9 (motiv ridicat de %emei)<>. '. in%idelitata9 (invodat de catre tineri)>?. . nepotrivire de caracter9 (motiv invocat mai mult in mediul urban, cu educaţie superioară)>1. . di%icultăţi materiale.>&. 5. absenţa iubirii (motiv invocat mai mult $n mediul urban, cu educaţie superioară).>'. :. nepotrivire se#uală (motiv invocat mai mult $n mediul urban, cu educaţie superioară).>.>. actori care in%luenţează divorţul

>5. - +remaritali6 cunoaşterea9 şcolarizarea gradul de educaţie9 v*rstă9 etnie9 rasă9 religie.>:. - nvestiţii6 copii9 pe plan economic9 a%ectiv9 vicii.><. - /e viaţă6 anga0area %emeii9 şoma0ul bărbatului.>>.1??. !lţi %actori6

9



1'1. a& variabile premaritale:1?&. - cunoaşterea bine a partenerului la căsătorie susţine viaţa de cuplu

1?'. - şcolaritate apro#imativ egală susţine cuplul1?. - statusul contează6 $n %amilii sărace, rata divorţului este mai mare1?. - cu c*t v*rsta la căsătorie este mai mică, cu at*t posibilitatea divorţului este mai mare1?5. - etnia şi rasa6 maria0ele interetnice sunt mai stabile1?:. - religia6 $n S!6 cea mai mare rată a divorţurilor o au6 1. protestanţii. &. catolicii, '.

evreii91'(. b& variabile de investiţie:1?>. - prezenţa copiilor de%avorizează divorţul911?. - consumul e#agerat de alcool, c2eltuiala e#agerată a banilor, violenţă, etc contribuie

categoric la divorţ9111. - investiţiile materiale din cadrul %amiliei denotă o unitate mai str*nsă dintre membrii

şi o posibilitate mai mică de divorţ.11&. - deziluzie şi dezamăgire cu privire la viaţa concretă de %amilie.11'. c& factori de piaţă:

11. - anga0area soţiei *n muncă,11. - şoma0ul soţului contribuie mai mult la momentul divorţului9

115.11:. ;tape ale divorţului11<. . divorţ emoţional soţii au pierdut a%ecţiunea reciprocă e#istă şansa de a reveni la normal11>. 9. divorţ legal actul 0uridic1&?. 2. divorţ economic c*nd $ncetează datoriile de părinte (contribuţii la creşterea copiilor,

pensie alimentară)1&1. 3. divorţ coparental se produc modi%icări ale relaţiilor cu ceilalţi membrii ai %amiliei, cu

vecinii.1&&. 8. divorţ psi!ic - c*nd %ostul partener devine irelevant pentru con%ortul psi2ic al celuilalt1&'.1&. Consecinţe ale divorţului

1&. !vanta0e6 libertate, iresponsabilitate, linişte, pace.1&5. /ezavanta0e6- +ărinţii (soţii)6 A lipsa de serviciu, mena09 privarea de copii.

1&:. statutul social se sc2imbă9 di%icultate economică9 educarea copiilor.- Copii6 lipsa unui model parental9 lipsa unui model de %amilie9 stigmatizarea relaţiilor sociale9 şcoala9

risc de comportament deviant9 a%ecte psi2ologice.- Aunicii6 a0utor economic9 stigmatizare socială9 a%ectarea relaţiilor cu nepoţii.1&<.9,. onsecinţe ale divorţului1'?. /epind de prezenţa copiilor, a inviestiţiei a%ective, etc.1'1. 6 pentru unii este o soluţie61'&. - viaţă mai bună, re%acerea vieţii1''. - lipsa presiunii psi2ologice, a obligaţiilor, etc.1'. 9. pentru alţii afectea#ă viaţa personală şi socială61'. a) bărbatul - dacă copiii răm*n la mamă, bărbatul este a%ectat psi2ic1'5. b) %emeia- dacă păstrează copii, va %i preocupată de nevoiele materiale ale acestora9 va

decade economic91':. 1) capacitate de căştig mică (nu are timp, nici slu0bă bună)1'<. &) lipsa suportului din partea %ostului soţ1'>. ') a0utor insu%icient din partea statului1?. c) copilul6

11. - stigmatizarea socială a copilului $n societăţi tradiţionale.1&. - di%icultăţi psi2ologice $n legătură cu identi%icarea de rol de gen..1'. - di%icultăţi $n %ormarea unor atitudini %aţă de %amilie.1. - risică să apară %enomenul de supraprotecţie maternă.1. - riscă să $i %ie a%ectată stima de sine.

10



15. - scăderea per%ormanţelor şcolare.1:. - posibilitatea comportamentului deviant.1<. - sentimente de vinovăţie pentru despărţirea părinţilor 1>. !specte ncesare6 copilul să aibă contacte regulate şi pozitive cu părintele lipsă

1?. d) bunicii11. - a%ectaţi din cauza presiunii psi2ologice a rudelor 1&. - a%ectată relaţia cu nepoţii lor

1'. - costuri prin implicarea materială sau umană $n a0utorul %iului (%iicei) lor divorţat1.1. !vanta0e şi dezavanta0e $n recăsătorie15. - avantaje6 bene%icii materiale, con%ort, se#uale, emoţionale, procreare9 bene%icii copiilor,

acumulare de capital, lărgirea relaţiilor sociale, identi%icare de rol. Aene%iicii mai ales pentru copii.1:. - dezavantaje6 - posibilitate de divorţ mai mare (tensiuni datorate copiilor din casătorii

anterioare, aşteptări ne$mplinite, lipsa regulilor părintelui vitreg %aţă de copiii celuilalt, supărt a%ectivdiminuat, etc...)&.

1<.1>. Stadii $n evoluţia %amiliilor vitrege15?. +erspectiva lui +. +apernoK6

1. Stadiul proiectelor şi al fanteziilor (se speră ca noul partener să %ie mai bun, $ntimp ce copiii speră că se va re%ace %amilia iniţială)&. Stadiul imersiunii (con%runtarea cu realitatea, uneori cu şoc şi con%uzie)'. Conştientizarea situaţiei (conştientizarea situaţiei, o reanalizare, o

reacomodare reciprocă). Stadiul mobilizării (copiii şi părinţii, recunosc*nd toate bene%iciile, se

mobilizează cu toate resursele). cţiunea propriuzisă (apar norme şi reguli, negocieri, etc...)5. Stadiul contactului (se trăiesc relaţii intime, sincere $ntre membrii...):. Stadiul rezolţional (%amilia se consolidează, problemele di%icile sunt rezolvate)

151.

15&. 3odelele de coabitare sunt615'. ;#istă modele de coabitare care au la bază categorii di%erite de motivaţii615. - siguranţă alternativă la singurătate9 e#plicaţii mai mult psi2ologice dec*t raţiuni sociale

sau economice9 răsp*ndită la persoane vulnerabile şi dependente emoţional, social, economic9răsp*ndită mai mult la al căror statut e mai vulnerabil dec*t cel al A.

15. - emancipare corespunde tinerilor care $ncă mai studiază sau care se a%lă la $nceput pe piaţamuncii9 dorinţa de a%irmare liberă a identităţii9 reacţie de protest din partea celor care au crescut $n%amilii conservatoare şi caută $n acest %el a%irmarea propriei identităţi9 tinerii doresc să arate că pot%ace singuri alegeri şi că nu sunt supuşi constr*ngerilor sociale9 sunt de scurtă durată.

155. - convenienţă model de relaţie pragmatică, covenabilă, bazată pe sc2imb, $n care, deşimotivaţiile pentru care intră $n relaţie pot %i di%erite, %iecare partener primeşte ceea ce vrea. (;#. A areinteres de ordin se#ual şi asigurarea treburilor casnice9 asigurarea securităţii economice şi asolidarităţii.)

15:. - testare perioadă de probă pentru căsătorie, etapă a cunoaşterii reciporce şi a compatibizării$ntre cei doi9 un e#periment, o simulare a căsătoriei.

15<. 15>. /i%erenţele dintre coabitare şi căsătorie se re%lectă prin6;/. "ntimitatea 'i reglementarea sexualităţii:1:1. - %recvenţa relaţiilor se#uale6 Coabitate E Căsătorie (deoarece persoanele care coabitează sunt

tinere).1:&. opii6

1:'. - $n cuplurile consensuale se nasc mai puţini copii.1:. - $n ;stonia, slanda, Suedia >?H din naşterile $n a%ara căsătoriei au loc $n cuplurileconsensuale.

2 Alt dezavantaj - şi contractul prenupţial.

11



1:. 5conomic61:5. - pe termen lung (Căsătorie) E $mpărţirea bunurilor (Coabitare).1::. <egocierea muncilor casnice61:<. - nu e#istă multe e#plicaţii la6 care lucrează mult (cu normă $ntreagă sau care c*ştigă mai

mulţi bani) lucrează $n gospodărie mai mult dec*t soţii lor9 A dependenţi %inanciar de soţiile lor %acmai puţină muncă $n gospodărie (e#plicaţie6 dorinţa de a compensa „eşecul de gen).

1:>. - A cu atitudini egalitariste petrec mai mult timp $n gospodărie comparativ cu A tradiţionalişti.

1<?. - diviziunea muncii casnice este mai ec2itabilă6 Coabitare E Căsătorie.1<1. - aşteptări de rol precise6 Căsătorie E Coabitare.1<&.1<'. 3otivele coabitării1<. Bn ordine6

1. /i%icultăţi %inanciare.&. Comoditate F ne e bine aşa.'. Oipsa unei locuinţe proprii.. u suntem pregătiţi F nu a venit momentul.. u credem $n o%icializarea relaţiei ($n 2*rtii).5. Grem să ne cunoaştem mai bine.

:. u vrem să impunem constr*ngeri relaţiei.<. Suntem prea tineri F prea bătr*ni.>. !lte priorităţi studii, carieră, vacanţe, călătorii.1?. u credem $n valorile pe care le presupune o căsătorie.11. amilia (e#tinsă) nu este de acord cu relaţia.1&. +rietenii nu sunt căsătoriţi (au relaţii consensuale).1'. e displace ritualul nunţii.1. nul dintre parteneri nu este divorţat o%icial.

1<.1<5. amiliile monoparentale1<:. - cauze6 divorţul sau separarea, moartea unui dintre soţi, naşterile neprogramate $n a%ara

căsătoriei, decizia de a avea copii %ără a te căsători.1<<. - e#plicaţie6 le este mai greu să se căsătorească la nivelul unei ţări poate %i la un moment

dat o criză de bărbaţi (datorită6 DSS - război, alcool, accidente9 S! $nc2isoare, lipsa locului demuncă).

1<>. - statutul de %amilie monoparentală este $ncura0at de a0utorul substanţial dat de stat (Suedia).1>?. - unii aleg statulul de %amilie monoparentală (deşi nu sunt despărţiţi de soţ) ca o srategie de a

obţine a0utorul de la stat ($n societăţile moderne, bazate pe economie de piaţă, slu0be bine plătite).1>1. - %amiliile monoparentale se $nt*lnesc %recvent $n societatea dezvoltată. Consecinţe6 abandon

şcolar al copiilor, adolescente $nsărcinate, băieţi care comit in%racţiuni şi a0ung la $nc2isoare şiFsauşomeri.

1>&. - sărăcia statutul socio-economic6 naşterea neintenţionată9 despărţirea de soţ %actorul%inanciar9 dependenţa de a0utor din partea %amilei e#tinse9 sărăcia este un %actor care %ace recăsătoriamai greu de $mplinit.

1>'.1>. +oliticile sociale61>. +oliticile sociale61>5. - abordează %amilia ca o unitate socială relativ autonomă, cu propria dinamică, coerenţă a

relaţiilor interne şi propriul mecanism de reglare.1>:. - măsurile sunt ast%el cocepute $nc*t să creeze spaţiul realizării obiectivelor de viaţă ale

indivizilor, o%erind un cadru general legal, economic şi instituţional $n care %iecare %amilie să-şie#ercite propria responsabilitate.

1><. - reuneşte un ansamblu de măsuri şi programe, un cadru legislativ adecvat şi are ca obiectmodul $n care acestea structurează condiţiile de e#istenţă ale %amiliilor.1>>.&??. +oltica %amilială6

12



&?1. - constituie o colecţie de opţiuni politice separate pe di%erite domenii, dar interrelaţionate, carese adresează problemelor %amiliei cu impact asupra societăţii $n ansamblu. (Rimmermmann).

&?&. - are un caracter integrator ("2ebrea), interrelaţion*nd cu alte politici sociale sectoriale6 ceademogra%ică, a locuirii, ecologică, sanitară, culturală, de protecţie socială a categoriilor de%avorizate,a ocupării etc., realiz*nd o sinteză a in%luenţelor acestora la nivelul grupului %amilial.

&?'.&?. Qbiective6

&?. - susţinerea constituirii şi stabilităţii %amiliei.&?5. - susţinerea calităţii vieţii %amiliale şi a relaţiilor parentale.&?:. - asigurarea unui nivel minim de trai pentru toate %amiliile.&?<. - susţinerea %amiliei $n realizarea e%ectivă a %uncţiilor ce o privesc.&?>. - obiectivele generale6 redistribuirea pe orizontală sau pe verticală a resurselor, compensarea

veniturilor mici9 cele legate de educaţie, sănătate, locuire.&1?. - pot ţine şi de o anumită viziune a vieţii de %amilie sau a rolului %emeii pe piaţa muncii,

viz*nd ec2ilibrarea obligaţiilor pro%esionale cu cel %amiliale.&11. - obiective demogra%ice9 orientare pronatalistă.&1&.&1'. - sunt orientate spre consum.

&1. - re%ugiu a%ectiv emoţional %aţă de agresiune.&1. - 3i0loace6 alocaţii, concedii (maternitateFpaternitate), a0utor pentru %amilia monoparentală,alte mi0loace.

&15.&1:. Clasi%icarea statelor europene din punct de vedere al politicilor sociale&1<. a state universaliste (ordul ;uropei) caracterizate prin politici sociale care vizează

independenţa şi egalitatea socială a indivizilor (nu a %amiliilor)6 pentru menţinerea unui standarddecent de viaţă.

&1>. b state conservatoare (Centrul ;uropei) politici $n %avoarea %ormelor tradiţionale ale%amiliei, pentru că $n creşterea economică se bazează pe %amilie.

&&?. c stare liberale (!nglo-Sa#one) $ncura0ează individualismul bazat pe piaţa muncii

&&1. d state sud-europene (3editeraneene) valorizează cultural %amilia $nsă implicaţiile statuluisunt scăzute.

&&&.&&'. nstrumente ale politicii sociale&&. "nstrumentele pe care, $n general, statul le %oloseşte $n politica sa socială sunt6&&. a) veniturile şi repartiţia lor,&&5. b) sistemul de prestaţii (bene%icii) %amiliale $n bani şi $n natură,&&:. c) sistemul %iscal,&&<. d) asistenţa socială,&&>. e) serviciile sociale $n %avoarea %amiliei&'?. %) politica %inanciară (credit, subvenţii).&'1.&'&. !specte ale politicii sociale $n Dom*nia $ntre 1>>?-&???&''. Între ,,/-9/// au e#istat şi unele de%icienţe, despre care analiştii sociali şi politici a%irmă că&'. tatul a făcut prea puţin, pentru că6&'. - a reuşit să diminueze interesul %aţă de maternitate&'5. - a reuşit să mărească consecinţele tranziţiei suportate de copii şi de %amiliile acestora.92;. 9 5fecte&'<. - deteriorarea nivelului economic al %amiliilor cu copii,&'>. - de%icienţe $n starea de sănătate şi de nutriţie a multor persoane cu v*rstă t*nără,&?. - scăderea utilizării serviciilor sociale

&1. -creşterea numărului anumitor orientări şi comportamente de devianţă socială.&&. 2 Propuneri6&'. - o restructurare bugetară,&. - o strategie instituţională (crearea unui organism unic de coordonare a protecţiei copilului şi a

%amiliei $n di%erite domenii),

13



&. - eliminarea birocraţiei $n %uncţionarea instituţiilor implicate $n protecţia %amiliei,&5. - măsuri contra violenţei şi eliminarea altor con%uzii de natură legislativă.&:.&<. !utoritatea aţională pentru +rotecţia amiliei şia /repturilor Copiilor are atribiţii de6

&>. n organism important creat pentru prevenirea şi rezolvarea problemelor de natură agresivă $n%amilie este utoritatea !aţională pentru Protecţia "amiliei şi a #repturilor Copilului şi are mai multeatribuţii cu privire la %amilie6

&?. - elaborarea, %undamentarea şi aplicarea strategiei şi a programelor $n domeniul %enomenuluiviolenţei $n %amilie9&1. - controlul aplicării reglementărilor din domeniul său de activitate şi $ndrumarea metodologică

a activităţilor unităţilor destinate prevenirii şi combaterii violenţei $n %amilie9&&. - %inanţarea sau, după caz, co%inanţarea programelor speci%ice $n domeniul apărării şi

consolidării %amiliei, precum şi al $ngri0irii şi protecţiei victimelor violenţei $n %amilie9&'. - avizarea $n%iinţării centrelor pentru adăpostirea victimelor violenţei $n %amilie, a centrelor de

recuperare pentru victimele violenţei $n %amilie şi a centrelor de asistenţă destinate agresorilor.&.&. mplicaţiile politicii sociale asupra %ertilităţii

&5. Bn ţările nordice6

&:. - strategii de trans%ormare şi reorganizare a pieţei muncii, ast%el $nc*t, at*t bărbaţii, c*t şi%emeile să %ie capabili să participe c2iar dacă au $n $ngri0ire copii (mici).&<. - e#tinderea largă a serviciilor publice de $ngri0ire a reprezentat un %actor ma0or al participării

egale a părinţilor pe piaţa muncii şi a egalizării rolurilor domestice.&>. - N măsurile corelate pe mai multe sectoare, de la cele de promovare a participării %emeii pe

piaţa muncii p*nă la bene%iciile de maternitate sau de %acilitare a $ngri0irii copiilor, au e%ect ma0or asupra nivelului %eritilităţii.&5?. Bn ţările %oste socialiste, incusiv Dom*nia6

&51. - după 1>556 politică pronatalistă agresivă6 avortul interzis, iar accesul la mi0loacele de plani%icare %amilială e#term de limitat.

&5&. - măsuri stimulatoare pozitive6 programe de $mbunătăţire a sănătăţii mamei şi copilului,

alocaţii substanţiale $n %uncţie de numărul copiilor.&5'. - $n 1?:?6 indemnizaţii generoase $n %uncţie de rangul naşterii, alocaţii pentru copii, pensii

pentru mamele cu mulţi copii9 ta#ă pentru cei %ără copii sau pentru celibat.&5. - sistemul de protecţie socială6 educaţie univrsală gratuită, servicii de sănătate gratuite,

accesibile tuturor, ocuparea deplină pe piaţa muncii, accesul universal la locuinţă.&5. N Qbiectiv6 stimularea natalităţii şi a creşterii populaţiei.&55. - 1>:?-1><?6 declinul %ertilităţii, răsp*ndirea modelului %amiliei cu 1-& copii.&5:. - din 1><> politicile sociale6 induc o dependenţă a %amiliei cu mulţi copii9&5<. - conte#t a %avorizat maria0ul timpuriu, v*rste scăzute la prima naştere şi un comportament

reprodctiv mai degrabă omogen, patern comun cu celelalte state %oste socialiste din regiune.&5>. /upă 1><>6 politica %amilială a %ost liberalizată6 legalizarea avortului, acesul la mi0loace

contraceptive, sc2imbarea politicii $n conte#tul socioeconomic duc la declinul %ertilităţii, modeluldominant %amilia cu un copil.

&:?.&:1. I

&:&. forme directe de suport pentru copii (alocaţiile pentru copii, bunuri şi servicii speci%ice)&:'. forme indirecte, de susţinere a %amiliei $n general (a0utorul social, servicii %amiliale), totuşiintenţia actualei politici sociale trebuie să aibă $n vedere spri0inul.

&:.&:. Prestaţiile familiale constau $n6&:5. - alocaţii pentru copii,

&::. - bene%icii de maternitate (concediu, etc)&:<. - compensarea unui eveniment %amilial (căsătorie, deces, $nceputul şcolii),&:>. - bene%icii pentru adopţie, plasament %amilial, $ncredinţare,&<?. - bene%icii pentru %amilii monoparentale şi %emei văduve, divorţate sau separate,&<1. - bene%icii pentru %amilii sărace,

14



&<&. - a0utoare pentru %amilii cu mai mulţi copii.&<'.&<. Mipurile de politici %amiliale europene&<. - tipul scandinav6&<5. ' scopuri6a. %acilitarea participării mamelor pe piaţa muncii.

b. ameliorarea responsabilităţilor de $ngri0ire a copiilor.

c. egalizarea relaţiilor de gen responsabilităţile domestice şi pe piaţa muncii.&<:. Serviciile de $ngri0ire pentru copii sunt larg accesibile la costuri scăzute.&<<. Suportul acordat %amiliei constă mai mult $n servicii dec*t $n bene%icii %inanciare.&<>.&>?. - tipul mediteranean6&>1. +oliticile sociale legate de creşterea copiilor nu sunt dezvoltate.&>&. Aene%iciile si serviciile cu privire la copii se %ac contracost.&>'. Concediul parental nu este plătit.&>. !locaţiile pentru copii nu sunt universale şi sunt e#trem de scăzute comparativ cu nivelul

european.&>.

&>5. - alte tipuri6297. politicile %amiliale din ţările continentale variază $ntre sc2emele scandinave şi cele

mediteraneene (sud-europene.)

sociologie - intrebari + rezolvare

Documents