Sociologia Deviantei - Divortul

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOVFACULTATEA DE DREPT I SOCIOLOGIE

SPECIALIZAREA SOCIOLOGIELUCRARE DE CERCETARE BIBLIOGRAFIC I PRACTIC LA SOCIOLOGIA DEVIANTEI-Proiect-

Studentii: ;

Braov

2008

-CUPRINS-

D I V O R T U L

Ipotezele cercetrii.................................................................................................................pag 3

Cteva noiuni despre instituia familiei..............................................................................pag 4 Cteva noiuni despre instituia castoriei...........................................................................pag 5 Tensiunile in cuplul conjugal.pag 7

Desfacerea casatoriei............................................................................................................pag 9 Procedura divortului...pag 11

Cauza divortului...pag 13

Tipuri de divort..pag 18 Analiza divorului d.p.d.v. juridic........................................................................................pag 19 Analiza divorului d.p.d.v. demografic...............................................................................pag 23 Analiza divorului d.p.d.v. sociologic..................................................................................pag 28 Consecinele divorului.........................................................................................................pag 37 Sfaturile noastrepag 41 Sfatul Avocatului pag 43

BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................pag 45 De ai soacr i nevast, Ca s n-ajungi la spital, Trateaz-te de npast Cu divor la tribunal. Epigrama de Alexandru Truta

There is life after life and after separation too. Exista viata vesnica si / deci si viata dupa divort / despartire.

Din tot timpul familia a fost considerata ca fiind nucleul societatii, familia privita ca si legatura intre doi oameni, in primul stadiu, dar si privita sub aspectul unei legaturi juridice realizata prin institutia casatoriei, institutie care inca de timpuriu i-a preocupat pe juristi.

Insa Modestin definea casatoria ca fiind unirea barbatului cu femeia o comunitate a intregii vieti, o impartasire a dreptului divin si uman, iar in manualul imparatului Iustinian gasim casatoria definita ca unirea barbatului cu femeia, care consta intr-o comunitate de viata de nedespartit. Din aceste definitii putem deduce ca familia era considerata celula de baza a societatii trebuind in mod necesar sa aiba o tainica durabila si tocmai din aceasta cauza divortului era privit cu foarte multa retinere iar cei divortati erau sanctionati.

Vorbind de zilele noastre ar trebui sa ne intrebam daca familia mai este atat de importanta intr-o societate moderna,mereu in schimbare. Raspunsul ar fi da inca este importanta numai ca societatea fiind schimbata si conceptia asupra acestei institutii este schimbata si ea.Oricum acuma divortul este privit cu mult mai multa indulgenta, uneori reprezentand singura solutie de a iesi din impas, dar aceasta acceptiune a divortului trebuie luata in considerare doar atunci cand toate celelalte metode de a salva casatoria sunt epuizate.DivoRtul a luat amploare, intrucat majoritatea cuplurilor la cele mai mici probleme hotarasc sa divorteze, vazand in divort cea mai simpla rezolvare a problemelor. Dar aceasta viziune este cu totul eronata mai ales daca in familie exista si copii,deoarece ei sunt cei care au de suferit de pe urma acestui proces.

elul nostru este de a arata de ce am ales ca si tema divortul : pentru ca noi consideram familia chiar si in aceste zile stalpul societatii, iar divortul ar trebui privit cu mai muta retinere si responsabilitate.

Familia este universul simtirilor pure, prime, nealterate de nevoia prefacerii in fata entitatilor straine sufletului nostru.Familia este prezena esenial, acel ceva care nu te prsete niciodat, chiar dac constai c trebuie s o prseti.

Bill Buford

Familia este asocierea stabilit n mod natural pentru satisfacerea nevoilor zilnice ale omului.Aristotel Familia este o forma de relatii sociale dintre oameni legali intre ei prin casatorie sau rudenie. Apartin familiei: sotii, parintii, si copii in unele cazuri alte persoane intre care exista si relatii de rudenie. De asemenea trebuie sa mentionam ca si sotii singuri, fara copii, formeaza o familie. Insa atunci cand definim notiunea de familie trebuie sa avem in vedere atat acceptiunea sociologica cat si acceptiunea juridica. In ceea ce-i priveste pe sociologi, acestia defines familia diferit, fiecare punand accentul pe unul sau mai multe aspect privind structura familiei, functiile sau caracteristicile ei, astfel in sens sociologic, familia desemneaza grupul de personae unite princasatorie, filiatie sau rudenie care se caracterizeaza prin comunitate de viata, interese, familia implicand aspecte morale, psihologice, fiziologice si economice intre membrii sai. Relatiile care apar intre membrii unei familii prezinta un anumit grad de complexitate pe care nu-l gasim la celelalte categorii sociale.

Familia incepe prin a fi formata din soti, din uniunea dintre un barbat si o femeie, insa familia tipica este formata din soti si copii si avand in vedere aceasta afirmatie putem spune ca familia da nastere la urmatoarele raporturi: cele de casatorie, care constituie baza familiei, cele dintre soti care constituie efectele casatoriei, cele dintre parinti si copii, care sunt rezultatul raporturilor dintre soti si in final cele dintre alte persone care mai fac parte din familie. Totodata sociologii mai fac si o clasificare a familiei. Astfel exista familia simpla sau nucleara- formata din parinti si copiii celor necasatoriti; familia nucleara este considerata a fi completa in urmatoarele situatii: sotii nu au copii, exista un singur parinte si exista copiii sau un singur copil, sau exista mai multi frati fara parinti si familia extinsa sau larga formata din alte personae decat parintii si copiii. Dupa un alt criteriu exista familia de orientare, adica aceea in care persoana care se naste si creste, si familia de procreare care ia nastere prin propria casatorie a individului, dupa criteriul locuintei se distinge familia de rezidenta- care desemneaza toate persoanele care locuiesc in casa si desfasoara activitati economice si gospodaresti si familia de rudenie , care desemneaza persoanele intre care exista relatii de rudenie. In cele din urma se face distinctia intre familia normala care isi indeplineste toate functiile si fanilia anormala, in care nu toate functiile sunt indeplinite. In ceea ce priveste definirea notiunii de familie in sens juridic, aceasta desemneaza: grupul de personae intre care exista drepturi si obligatii, care izvorasc din rudenie (inclusiv), adoptie, precum si alte raporturi asimilate relatiilor de familie, familia fiind o realitate juridica prin reglementarea ei de catre lege. (Ion P. Filipescu)

Daca vom lua in considerare cele doua definitii date familiei, una de juristi, cealalta de sociologi vom observa ca exista viziuni diferite privind raporturile dintre membrii familiei, astfel, de exemplu daca fratii se casatoresc si isi formeaza familii proprii ei sunt legati prin raporturi juridice familiale, insa in sens sociologic ei apartin altor familii. Insa daca luam in considerare concubinii, acestia din punct de vedere sociologic formeaza o familie, dar nu sunt legati prin raporturi de familie juridica, deoarece concubinajul nu este reglementat de lege, statul roman protejand institutia familiei. Daca mai sus am amintit de familia normala, familia care isi indeplineste toate functiile care trebuie sa le trecem si pe acestea in revista. Prin urmare, functiile familiei sunt:

a) Perpetuarea specie umane- aici are in vedere functia biologica a familiei, aceasta functie fiind esentiala pentru existent unei societati. Dar si societatea poate influenta functia biologica a familiei. Cresterea populatiei este determinata si de nivelul de trai sau de politica unui anumit stat privind natalitatea;

b) Functa economica- aceasta functie isi gaseste expresia in faptul ca ambii soti trebuie sa contribuie la cheltuielile casei si de asemenea daca unul dintre membrii familiei nu este apt pentru a munci, ceilalti menbrii ai familiei trebuie sa-i ofare sprijin. Sociologii considera ca aceasta functie a familiei este in stransa legatura cu dezvoltarea social-economica a societatii;

c) Functia educativa- aceasta functie fiind cunoscuta din cele mai vechi timpuri. Este de stiut ca familia joaca un rol important in formarea omului. Educatia oferita copiilor de catre parinti trebuie sa fie una prin care sa-i deschida copilului perspective si in nici un caz nu trebuie sa fie unilaterala. Parintii au obligatia de a supraveghea sanatatea copilului, dezvoltarea fizica, dar si psihica si pregatirea sa profesionala.

Casatoria este definita ca fiind unuinea dintre un barbat si o femeie incheiata potrivit legii, in scopul de a intemeia o familie. (I Albu).

Ce este de mentionat este faptul ca aceasta institutie a casatoriei este atat de importanta incat este reglementata in toate sistemele de drept, casatoria fiind privita atat ca o problema individuala, dar si sociala, scopul casatoriei fiind intemeierea celei mai importante si fericite comunitati din viata, familia, perpetuarea speciei umane si formarea tinerilor, importanta institutiei casatoriei si a familiei, pentru societate, pentru soti a determinat reglementarea cerintelor legale pentru infaptuirea casatoriei. Cerintele legale la casatorie sunt de doua feluri:

a) Cerinte de fond- adica de continut

b) Cerinte de forma- adica formalitatile ce trebuie indeplinite pentru a incheia o casatorie.

Cerintele de fond sunt urmatoarele: diferenta de sex dintre soti, varsta minima la care viitorii soti se pot casatori, comunicarea reciproca de catre viitorii soti a starii sanatatii lor, consimtamantul, autorizarea casatoriei mixte, adica a casatoriei dintre un cetatean roman si unul strain. Starea de persoana necasatorita , lipsa rudeniei fie ce este ea fireasca sau rezultata din infiere intre viitorii soti in gradul oprit de lege. Lipsa starii de tutela intre viitorii soti, lipsa starii de alienatie si lipsa temporara de discernamant a persoanelor care doresc sa se casatoreasca. Cerintele de forma sunt: depunerea de catre soti a declaratiei scrise de casatorie si inregistrarea acesteia, prezentarea dovezilor cerute de lege, intocmirea dosarului de casatorie, fixarea datei incheierii casatoriei, oficierea casatoriei dupa o anumita procedura prevazuta de lege in mod public si solemn, intocmirea actului de casatorie si semnarea acestuia de catre soti si de catre ofiterul de stare civila. Casatoria inceteaza prin: moartea unuia dintre soti, declararea judecatoreasca a unuia dintre soti si recasatorire a celui ce fusese declarat mort, iar casatoria se desface prin divort. Se impune o anumita distinctive intre incetarea casatoriei si desfacerea casatoriei. Asadar incetarea casatoriei are loc de drept , iar desfacerea casatoriei poate avea loc prin hotarare judecatoreasca, insa noi vom prezenta doar desfacerea casatoriei, adica divortul.

Conceptiile divortului

Conceptia divortului prin efectul vointei sotilor. Daca luam in considerare teoria conform careia casatoria este un contract atunci aceasta conceptie este intradevar intemeiata intrucat este firesc ca atunci cand casatoria se infaptuise prin acordul de vointa sotilor, se ia sfarsit tot prin vointa acestora, fie ca aceasta este unilaterala sau mutuala.

-CAUZE SI CONSECINTE-

Fiecare cuplu conjugal, de-a lungul existentei sale se confrunta cu probleme. Intr-o cercetare efectuata in Romania (Ilut si Cordos, 1986) pe cuplurile tinere, cuplurile in care ambii parteneri aveau sub 35 de ani si cel putin 5 ani de casatorie impreuna, 98% au declarat ca au avut neintelegeri si aproape 40% neintelegeri grave. Subiectii intelegeau prin neintelegeri grave:

violente fizice

intreruperea relatiilor sexuale

amenintarea cu despartirea

Motivele declarate ale acestor neintelegeri grave sunt:

Consumul exagerat de alcool

Gelozia

Infidelitatea

modul de a cheltui venitul

Orice cuplu se confrunta cu tensiuni, de o mai mica sau o mai mare amploare, insa ambii parteneri trebuie sad ea dovada de intelepciune pentru a evita izbucnirea unui conflict, iar daca acesta s-a produs ar trebui ca acestia sa incerce sa-l aplaneze, sis a depaseasca momentele de criza. C.Rusbult si colaboratorii sai, in anul 1987 au analizat si interpretat un mare volum de date empirice, elaborand un model al reactiei la insatisfactiei, valabil pentru relatiile interumane.

Ei au identificat 4 principale modalitati de raspuns la insatisfactie maritala:

Voice

Loyalty

Neglect

Exit

DENUMIREA MODALITATII DE RASPUNSCARACTERISTICIDESCRIEREA INDIVIDULUI

VOICE (VERBALIZAREA POZITIVAPersoana isi exprima verbal problema

Cauta ajutor si solutii

Incearca sa se schimbeNu s-a confruntat cu problem majore in cuplu

Isi apreciaza viata de cuplu

Este mai des intalnita la femei

LOYALTY (LOIALITATEA)Este un mod optimist

Este un mod pasiv

Individual asteapta ca situatia sa se schimbe in bineConsidera ca mariajul nu se confrunta cu pobleme majore

Nu traieste insatisfactia la cote mari

NEGLECT (NEINGRIJIREA)Este un mod pasiv

Personal are mari dubii ca situatia se va schimba in bineIsi ignora partenerul

Refuza comunicarea

A trait insatisfactia in trecut dar o traieste si in prezent

EXIT (IESIREA FERMA)Avem de-a face cu divortul

Alte modalitati de exprimare ale divortului: parasirea domiciliului, sicanarea, agresarea parteneruluiTraieste insatisfactia la cote foarte mari

Concluzii: Iesirea ferma presupune divortul fara a mai exista mari sperante din partea partenerilor de a rezolva conflictele

Neglijarea presupune intr-un grad inalt dovortul

Loialitatea ascunde mari riscuri in ceea ce priveste rezolvarea neintelegerilordeoarece de cele mai multe ori comportamentul unui partener este perceput intr-un mod cu totul diferit de celelalt partener.

Problemele ivite intr-un cuplu conjugal, de orice natura ar fie ele, daca sunt neglijate duc inevitabil la insatisfactii cornice si la disolutia cuplului chiar daca aceasta nu inseamna neaparat o separare legala. Din anumite ratiuni, precum preocuparea partenerilor pentru copiii lor, o disruptive conjugal nu se finalizeaza intotdeauna printr-un divort, iar in aceste situatii sotii continua sa locuiasca impreuna desi in mod practice ei nu mai formeaza un cuplu in adevaratul sens al cuvantului.

Fenomenul destramarii cuplurilor a fost asimilat unei epidemii, mai ales dupa al II- lea Razboi Mondial. In Romania rata divortialitatii a crescut dupa 1948 cunoscand mari oscilatii, totusi s-a pastrat o rata semnificativ mai redusa in mediul rural (in jur de 0.80 la 1000 de locuitori) decat in cel urban (peste 2.5 la 1000 de locuitori) (Muresan, 1999).

Divortul mijloc de desfacere a casatorieiMotivele de divort . Inlaturarea termenelor de conciliere si de gandireReglementarea motivelor de gandire

Redactarea noua mentine sistemul de a nu se enumera motivele de divort si a se putea desface casatoria atunci cand , datorita unor motive temeinice , raporturile dintre soti s-au vatamat grav si numai este posibila continuarea casatoriei.

Temeinicia motivelor de divort se apreciaza de la caz la caz, de catre instanta de judecata.Acordul partilor pentru desfacerea casatoriei si cererea de divort a unui sot pe temeiuri de sanatate sunt considerate de lege motive temeinice.

In redactarea anterioara a art 613 si 613 bis din Codul de procedura civila, erau prevazute trei situatii cu consecinte si din punct de vedere rocedual, in ceea ce priveste motivele de divort:

a) Nu se acorda nici un termen de conciliere , nici termen de gandire.Primind cererea de divort , presedintele instantei fixa direct termenul de judecata, in cazurile in care divortul era cerut pentru ca sotul parat:

suferea de alienatie mintala cronica sau de debilitate mintala cronica

este declarat disparut prin hotararea judecatoreasca

s-a parasit sotul, stabilindu-se in strainatate

b) Se acorda termen de conciliere in camera de consiliu , dar nu se acorda termenul de gandire.Primind cererea de divort , presedintele instantei da reclamantului sfaturi de impacare, fixa termen de conciliere a sotilor, iara daca nu realize aceasta , fixa direct termenul de judecata, fara acordarea termenului de gandire , in cazurile in care divortul era cerut pentru ca :

sotul parat a fost condamnat pentru tentativa sau complicitate la tentative de omor impotriva sotului reclamant

sotul parat a fost condamnat pentru una sau mai multe infractiuni savarsite cu intentie, sa execute pedeapsa inchisorii de cel putin 3 ani, daca cererea de divort s-a introdus in timpul executarii pedepsei.

c) Se acorda atat termen de conciliere in camera de consiliu cat si termen de gandire dela 3 la 6 luni.

Exceptand acordul sotilor pentru divort , pentru a se putea pronunta divortul trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:

a) existenta unor motive temeinice

b) acestea sa fi vatamat grav raporturile dintre soti

c) continuarea casatoriei sa nu mai fie posibila

Acordul sotilor poate fi considerat tot un motiv temeinic.Fiind vorba de motive temeinice , insemana ca divortul se va pronunta numa in cazuri justificate, nu cand este vorba de o neintelegere trecatoare dintre soti ori cand traiul mai departe in comun al sotilor mai este posibil.

Inractica judiciara au fost considerate , de exmplu, motve temeinice de divort:

Refuzul nejustificat al unuia dintre soti de alocui impreuna cu celalalt sau parasirea nejustificata a domiciliului conjugal, ceea ce insemna separatia in fapt imputabila sotului parat.

Infidelitatea unuia dintre soti sub forma adulterului

Atitudinea necorespunzatoare a unuia dintre soti, care se exprima in acte de violenta si alte asemenea manifestari, ori care are drept consecinta neintelegeri grave intre soti care fac imposibila continuarea casatoriei

Existenta unor nepotriviri de ordin fiziologic, care afecteaza raporturile conjugale

Existenta unei boli grave incurabile de care sufera unul dintre soti si necunoscuta de celalat sot decat ulterior incheierii casatoriei

Rele purtari de ordin moral, concretizate in fapte evidente de destramare a vietii de familie

Separatia I fat a sotilor nu poate legitima admitirea actiunii de divort , decat daca se datoreaza culpei sotului parat.

Interesele copiilor minori Prin copii minori trebuie sa se inteleaga cei ai sotilor respective din casatorie , cei din afara casatoriei si cei adoptati.Se tine seama de interesele copiilor minori, nu si de durata casatoriei , dar nu pentru temeinicia siimposibilitatea casatoriei , ci numai pentru solutionarea cererilor accesorii divortului, referitoare la incredintarea copiilor minori, obligatia de intretinere si folosinta locuintei.

Sisteme sau conceptii privind divortul

Se pot concepe mai amulet sisteme privind justificarea divortului:

a) Divortul remediu Potrivit acestei conceptii, pronuntarea divortului nu este conditionata de culpa vreunuia dintre soti , ci de imposibilitatea continuarii casatoriei cel putin pentru unul dintre soti.Divortul este un remediu , o solutie pentru o situatie care nu mai poate dainui.b) Divortul sanctiune In aceatsa conceptie, divortul se pronunta ca o sanctiune pentru fapta culpabila a unuia dintre soti.Divortul nu se poate pronunta impotriva sotului inocent.c) Conceptia mixta Aceast arezulta din combinarea primelor doua conceptii.Prin urmare, divortul se pronunta daca un sot a savarasit o fapta culpabila, datorita areia continuarea casatoriei a devenit cu neputinta .Temeiul divortului consta in indeplinirea cumulativa a urmaatoarelor conditii:

Existenta unor motive temeinice, appreciate cu grija de catre instanta judecatoreasca Aceste motive sa fi vatamat grav raporturile dintre soti incat continuarea casatoriei este vadit imposibila Imposibilitatea continuarii casatoriei sa existe cel care cere desfacerea ei.

Actiunea de divort apartine numai sotilor

Actiunea de divort are un caracter stric personalsi de aceea nu poate fi introdusa decat de catre soti.

Creditorii sotului nu pot intervene prin intermediul actiunii oblice si nici nu pot continua procedura inceputa de catre unul dintre soti. Mostenitorii sotului nu pot introduce actiunea de divort sin u pot continua actiunea introdusa de autorul lor , de altfel , o asemenea actiune ar fi lipsita de obiect, deoarece casatoria a incetat prin moartea unuia dintre soti.

Sotul lipsit de capacitatea de exercitiu

Sotul alienat sau debil mintal neinterzis poate introduce actiune de divort in momentele de luciditate.

Sotul alienat sau debil mintal poate introduce actiune de divort in momentele de luciditate , deoarece altfel ar insemna ca o incapacitate de exercitiu sa se transforme intr-o incapacitate de folosinta, dat fiind ca actiunea nu poate fi introdusa de tutore caci atributiile acestuia nu privesc exercitarea actiunilor cu caracter personal.

Instanta competenta

Actiunea de divort este de competenta instantei judecatoresti in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor. Nu intereseaza daca sotii au avut facauta mutatia in evidenta politiei din localitatea respective, ci numai daca au locuit efectiv intr-o anumita localitate.

Cererea reconventionala

Sotul parat poate face cerere reconventionala cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare ins edinta publica, pentru faptele petrecute inainte de aceast adata.Asadara, sotul parat nu are facultatea de a allege intre actiunea directa si cererea reconventionala , el fiind obligat , daca vrea sa ceara desfacerea casatoriei din vina recolamantului.

Cererea de divortCererea de divort e impartita in trei parti:

a) Mentiuni

Pe langa mentiunile pe care trebuie sa le cuprinda orice cerere de chemare in judecata , cererea de divort trebuie sa cuprinda numele copiilor minori nascuti din casatorie sau a a acelora care au aceeasi situatie legala.Daca nu exista copii se va face o mentiune in acest sens.

b) Prezentarea personal a cererii de divort

Cererea de divort, impreuna cu inscrisurile doveditoare , se prezinta personal de catre reclamant presedintelui judecatoriei .

c) Sfaturi de impacare

La primirea cererii de divort, presedintele instantei va da reclamantului sfaturi de impacare.

Probele in materia divortuluiDerogarea de la dispozitia dreptului comun se prezinta sub doua aspecte:

Mijloace de proba neadmise in dreptul comun, dar admise in material divortului

Tinand seama ca in procesele de divort se discuta chestiuni de familie , care , in general, sunt cunoscute de persoanele maiapropiate, legea prevede posibilitatea audierii ca martori si a rudelor si afinilor pana in gradul trei inclusiv in afara de descendenti.

Mijloace de proba admise in dreptul comun , dar neadmise in material divortuluiInterogatoriul nu poate fi folosit pentru dovedirea motivelor de divort.Aceasta pentru a nu se ajunge , in mod indirect, la admiterea divortului prin consimtamantul mutual.

Hotararea de divortIn cazul in care sunt indeplinite cerintele art 38. din Codul familiei , instanta pronunta desfacerea casatoriei numai daca motivele temeinice , care fac imposibila continuarea casatoriei , au fost provocate de catre sotul parat, nu si atunci cand cazuza dezbinarii este imputabila exclusiv sotului reclamant.

In aceasta din urma situatie , actiunea de divort se respinge.Divortul se poate pronunta numai din vina sotului reclamant , daca paratul a introdus cerere reconventionala ori actiune de divort, si , in urma probelor administrate , cererea principala a fost respinsa , iar cererea reconventionala ori actiunea de divort a parataului a fost admisa.

In ceea ce priveste cauzele divortului putem distinge doua mari clase: cauze generale, de ordin macrosocial si cauze spacifice, de ordin microsocial, intre cele doua categorii existand o stransa legatura.

CAUZE GENERALE

1. SCHIMBAREA MENTALITATII ASUPRA DIVORTULUI

Schimbarea mentalitatii asupra divortului este determinata in mod clar de schimbarea mentalitati asupra casatoriei. In societatea contemporana oamenii isi aleg partenerii de viata in principiu tinand cont de un singur lucru: dragostea, prin dragoste intelegand sprijin emotional, afectiune, confort psihologic, iar pe cale de consecinta desi pare paradoxal, divorteaza atunci cand aceasta dispare . Vorbim despre o schimbare a mentalitatii in tipm, deoarece indivizii au deplina libertate in a-si alege partenerii, fara a tine cont de factorii externi precum: presiunile familiei, problemele economice, etc, lucru ce nu se putea intampla cu secole in urma; iar aceasta libertate conduce si la o dizolvare oficiala a cuplurilor cu probleme in proportii mult mai mari.

Divortul a devenit un fenomen raspandit si acceptat, nu mai este privit ca un esec ci ca o rezolvare la o problema existentiala. 2. EMANCIPAREA FEMEII

Intr-adevar odata cu revolutia feminismului, si statutul femeii avea sa se schimbe radical, in societate si in consecinta si in familie. Femeile puteau fi angajate, puteau obtine venituri proprii si deci o dependent economica fata de sotii lor.

3. DEMOCRATIZAREA SI LIBERATIZAREA VIETII SOCIALE

In societatea contemporana viziunea oamenilor in ceea ce priveste divortul s-a largit considerabil, in sensul ca este privit ca un lucru permis. De asemenea influenta bisericii, a religiei, a scazut considerabil, normele nu au mai exercitat aceeasi presiune asupra individului. Legat de norme juridice trebuie sa mentionam ca au reflectat situatia existent, un numar mare de divorturi, pentru ca daca nu ar fi fost asa, normele juridice ar fi cazut in desuetudine.

4. CRESTEREA SPERANTEI DE VIATA

Desi pare nefiresc poate fi considerata o cauza a divortului, indirect normal, deoarece de vreme ce individul spera ca va trai mai mult si in acelasi timp el se implica intr-un mariaj problematic, se va intreba: De ce sa mai sufar asa mult timp?. Si va decide sa divorteze.

5. VIOLENTA FAMILIALA Aceasta ne apare atat ca o cauza directa dar si ca o veritabila intermediara, ea este determinata de factori sociali si psihologici precum: incompatibilitate de status scolar, cultural, personalitate,etc. Totodata cercetarile au aratat ca violenta este de fapt un raspuns la anumite conditii: saraci, lipsa de putere pe plan social si politic, promovarea in mass-media a violentei, ea nu poate fi considerata un rezultat al tolerantei si chiar al incurajarii agresivitatii din viata sociala de ansamblu. In orice caz violenta amplifica tensiunile dintr-o familie si de asemenea aceasta se transmite prin socializare si invatare sociala.

CAUZE (FACTORI) SI VARIABILE SPECIFICE

VARIABILE DE ORDIN PREMARITAL:

1. SCOLARITATEA

Studiile au aratat ca scolaritatea afecteaza sensibil destramarea unei casnicii. S-a demonstrat ca femeile au studii superioare divorteaza intr-un procent mai mare decat celelalte. Cercetarile de la noi au aratat ca discrepantele dintre mediile sociale din care provin partenerii de cuplu conduc la instabilitate marital (Mihaiescu, 1983; Bejan si Buruiana 1989, apud P. ILUT)

2. VARSTA LA CASATORIE Esenta ar fi urmatoarea: cu cat varsta la casatorie este mai mica cu atat probabilitatea unui divort este mai mare. Explicatiile sunt urmatoarele: partenerii s-au casatorit timpuriu si au intrerupt studiile, nu si-au putut construi o cariera si drept consecinta capitalul marital adus in casnicie este foarte mic.

3. RASA SI ETNIA

Exista tendinta ca mariajele stabilite intre parteneri de etnii diferite sau mariajele rasiale sa fie mai putin stabile deoarece cu cat distanta culturala dintre parteneri este mai mare cu atat sansele de divort sunt mai ridicate. Prin distanta cultural intelegem in primul rand etnia, rasa dupa care nivelul de scolarizare si capital cultural.

4. PERSONALITATEAAici mentionam:

Tipul indivizilor: introvertiti-extrovertiti

Gradul de irascibilitate

Finetea sufleteasca

Deschiderea la nou

Toate aceste fatete ale personalitatii isi au originea in mostenirea biologica dar sunt puternic influentate si de procesul de scolarizare si de nivelul de educatie.

VARIABILE DE INVESTITIE:

1.COPII

Existenta copiilor influenteaza in mod decisiv hotararea partenerilor de a divorta sau nu, copiii contribuind la stabilitatea casatoriei. Insa, totodata, unele studii au aratat ca prezenta copiilor ar scadea calitatea vietii familial, mai ales cand sunt copii problema (Waite, 1985 apud P. Ilut).

2. CAPITALUL DOMESTICG. Becker (1991) considera ca, cu cat ai investit mai mult cu atat te desparti mai greu, el aratand de altfel ca acei parteneri care intrevad riscul de despartire nu investesc prea mult in casnicie. De asemenea este stiut ca acele cupluri care nu au divortat au o proprietate comuna mult mai valoroasa decat cuplul care a divortat.

3. INVESTITIILE PSIHOLOGICE

Investitiile psihologice in casatorie presupun: sentimente, grija fata de ceilalti membrii, atasament, toate acestea avand acelasi mecanism ca si investitiile economice pentru ca respecta aceeasi teorie: cu cat investesti, cu cat te implicit emotional mai mult, cu atat divortezi mai greu.

Se pare ca o variabila independent pentru marimea investitiilor psihologice este atitudinea fata de divort. Aceasta poate fi:

Negativa

Pozitiva

Cei cu atitudine negativa vor divorta mai greu si implicit investitiile materiale si psihologice vor fi mai mari. La aceasta atitudine participa factori precum religia sau nivelul de scolarizare. De asemenea se sustine ca exista o tendinta de transmitere intergenerationala de inclinatie spre divort.: divortul parintilor induce o atitudine pozitiva fata de divort copiilor.

FACTORII PIETII 1. SITUATIA SOTIEINe referim aici la situatia sotiei privind locul de munca. S-a demonstrat ca divortul are o mai mare incidenta in cadrul cuplurilor in care sotia lucreaza. Cauzele sunt multiple: independenta materiala a sotiei, schimbarea rolurilor traditionale, programul sotiei de lucru poate afecta gradul de satisfactie in cuplu.

2. STATUTUL SOCIO-ECONOMIC AL SOTULUICercetarile au aratat ca schimbarile bruste survenite in statutul socio-economic al sotului afecteaza divortul. Astfel s-a constatat ca acele cupluri in care sotul a fost o lunga perioada de timp somer sau a avut o perioada de timp castiguri mai mici sunt predispuse la divort. Schimbarile pozitive in situatia materiala a sotului pot avea schimbari contrarii: pe de o parte valoarea barbatului creste pe piata maritala, ceea ce incita la divort, iar pe de alta parte este mult mai apreciat de sotie, ceea ce consolideaza casnicia.

B

ahanon in anul 1970 distingea 6 etape in procesul de disolutie al cuplurilor conjugale determinat de divort: ETAPEREFERIRI

1. DIVORT EMOTIONAL

2. DIVORT LEGALSE REFERA LA PROCESUL DE DIVORT IN SINE

3. DIVORT ECONOMICIMPLICA SEPARAREA BUNURILOR

4. DIVORT PARENTALSE REFERA LA INGRIJIREA COPIILOR MINORI SI LA DREPTUL DE VIZITA

5. DIVORT SOCIALPRIVESTE CONTACTELE CU RUDELE SI PRIETENII

6. DIVORT PSIHICSE REFERA LA PROBLEMELE RESTABILIRII INDIVIDULUI INDEPENDENT DUPA DIVORT

Conceptia divortului prin efectul hotararii judecatoresti:

Potrivit acestei conceptii divortul poate fi pronuntat doar de o instanta judecatoreasca printr-o hotarare judecatoreasca si doar daca exista motive intemeiate care duc la divort. Ca atare consecinta- sotii au acum rolul de a-si exprima dorinta de a divorta printr-o cerere, insa nu pot realiza desfacerea casatoriei faptic ca in conceptia precedenta.

Aceasta conceptie a divortului corespunde teoriei institutionale asupra casatoriei si teoriei casatoriei uniune si isi gaseste justificare deoarece si acum consimtamantul sotilor nu este suficient pentru incheierea casatoriei, el nu poate fi suficient pentru desfacerea ei. De asemenea aceasta conceptie ofera mai multa importanta si stabilitate acestei institutii, in sensul ca pentru a desface o casatorie trebuie analizate foarte bine motivele si nu trebuie luat in considerare doar consimtamantul sotilor.

Conceptia mixta a divortului prin efectul vointei sotilor sau prin efectul hotararii judecatoresti:

Aceasta conceptie are doua fatete: prima ar fi aceea ca desfacerea casatoriei se face prin vointa si doar atunci cand acestia cad de acord asupra divortului, desfacerea casatoriei se face prin efectul hotararii judecatoresti si numai in anumite cazuri expres prevazute in lege, desfacerea casatoriei poate avea loc prin efectul vointei sotilor.

Conceptia divortului sanctiune:In aceasta conceptie, divortul este privit ca o sanctiune pentru culpa prin care instanta judecatoreasca o pronunta impotriva sotului vinovat pe motiv ca acesta din urma nu si-a indeplinit datoriile casatoriei, iar cand ambii soti se afla in culpa, divortul se pronunta din vina amandorura. Aceasta conceptie este una restrictiva deoarece admite divortul numai cand viata in comun a sotilor nu mai poate continua. Printre legislatiile care au adoptat conceptia divortului sanctiunea se numara si in Codul Civil Roman, insa s-a admis prin consimtamantul mutual care poate fi u remediu.

Conceptia divortului remediu:

De aceasta data avem de a face cu o conceptie larga, divortul fiind privit ca o solutie pentru a pune capat vietii de cuplu imposibil de continuat din motive imputabile sotilor sau nu. Insa fara doar si poate acestea trebuie sa fie intemeiate. In Romania, in prezent, dispozitiile de drept material privind divortul sunt stipulate in Codul Familiei- art. 37-44C.fam, iar cele de drept procesual in Codul de procedura civila- art. 607-619 C.p.c.

Potrivit dispozitiilor in vigoare, exista doua forme de desfacere a casatoriei prin divort, si anume:

Divortul amiabil, prin consimtamant mutual

divortul din motive temeinice, atunci cand raporturile dintre soti sunt grav si iremediabil vatamate, si continuarea casatoriei nu mai este posibila.

Pentru pronuntarea divortului prin consimtamant mutual, trebuie indeplinite doua conditii cumulativ:

sa fi trecut cel putin un an de la incheierea casatoriei pana la data sesizarii instantei

sa nu existe minori din casatorie

In acest caz, instanta nu va stabili nici un fel de culpa a vreunuia dintre soti la desfacerea casatoriei.

Pentru pronuntarea divortului din motive temeinice, instanta trebuie sa cosntate, cf. Art. 38 alin. 1 din C. Fam., existenta a 3 elemente:

existenta motivelor temeinice

existenta raporturilor dintre soti grav vatamate

imposibilitatea continuarii casatoriei

Prin urmare, instanta nu trebuie sa constate numai culpa sotilor ci si ca raporturile dintre soti sunt sunt grav si iremedibil vatamate iar continuarea casatoriei nu mai este posibila. Divortul nu este considerat o sanctiune pentru sotul vinovat, mai mult decat atat, culpa exclusiva a sotului reclamant la divort, a fost apreciata in practica judiciara ca neindestulatoare pentru desfacerea casatoriei.

In timpul divortului, cei hotarasc daca acela dintre ei care si-a schimbat numele de familie, si-l va pastra si dupa divort, sau va reveni la numele avut anterior. Exista insa si motive intemeiate (sotul care sotul care si-a schimbat numele este deja cunoscut cu acest nume intr-un domeniu- numele unui cantaret, numele unui avocat, numele unui notar...), numele se poate pastra chiar si in lipsa unui acord intre soti.

In ceea ce priveste competenta materiala, instanta competenta este Judecatoria.

Regula este ca instanta competenta teritoriala sa solutioneze actiunea de divort este instanta ultimului domiciliu comun al sotilor, dar cel putin unul dintre soti mai locuieste in circumscriptia acelei Judecatorii.

Divortul pe baza acordului sotilorEste de stiut ca potrivit Codului Familiei, divortul poate fi pronuntat chiar si numai pe baza simplului acord de vointa al ambilor soti, doar daca pana la data cererii de divort sa fi trecut cel putin un an de la incheierea casatoriei. Textul art. Din Codul Familiei mentionat mai sus se interpreteaza in sensul ca daca s-a incheiat acordul intre soti, inainte de trecerea termenului de un an de la data incheierii casatoriei. Sa nu existe copii minori rezultati din acea casatorie , din afara casatoriei introducerii cererii de divort. Prin copii minori se intelege copii din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati spaun avocatul Ioan Pavel.

Divortul din culpa exclusiva a unuia dintre soti

Pentru a se pronunta divortul din culpa exclusiva a unuia dintre soti, trebuie dovedita culpa exclusiva a sotului parat in proces sau a reclamantului-parat in cazul cereriireconventionale. Astfel sunt motive pentru a se pronunta divortul din culpa exclusiva a unui sot: relatiile extraconjugale, violenta conjugala, verbala, ..., ce pot fi dovedite prin marturii, certificate medico-legale, alte inscrisuri.

Toate cele dovedite trebuie sa arate ca este imposibila continuarea casatoriei si ca nu exista posibilitate de impacare intre soti.

Divortul din cauza starii de sanatate

Codul familiei permite oricaruia dintre soti, sa introduca cererea de divort atunci cand starea de sanatate a unuia dintre soti face imposibila continuarea casatoriei. Prin stare de sanatate, orice boala ale carei consecinte duc la influentarea negativa a casatoriei, aceasta devenind imposibila. Spre exemplu, intra in aceasta categorie alienatia mintala, debilitatea cronica, sa chiar si disparitia unuia dintre soti, disparitie declarata prin hotarare judecatoreasca insa.

Divortul obisnuitUna dintre cele mai spinoase probleme privind divortul o constituie prezentarea motivelor de divort. Codul Familiei nu mentioneaza nici un exemplu macar in articolele sale, lasand loc crearii unei vaste jurisprudente si practici judecatoresti in aceasta problema. Conform Codului Familiei instanta poate desface casatoria prin divort atunci cand, datorita unor motive puternice, raporturile dintre sotisunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila. Problema o reprezinta identificarea acestor motive temeinice. Apoi aceste motive temeinice trebuie sa fi vatamat grav raporturile dintre soti, astfel incat continuarea casatoriei sa fie imposibila. Exemple de motive temeinice: refuzul nejustificat al unuia dintre soti de a locui impreuna cu celalalt; parasirea nejustificata a domiciliului; adulterul; acte de violenta care au drept consecinta imposibilitatea continuarii casatoriei; nepotriviri fiziologice; rele purtari de ordin moral; concretizate in fapte evidente de destramare a familiei ,spune avocatul Pavel.

Este insa clar ca aceste motive temeinice de divort trebuie sa aiba o anumita gravitate, de exemplu- s-a decis intr-o speta ca neintelegerile dintre soti intervenind dupa mai mult timp ( dupa 24 de ani de casnicie in care sotii s-au inteles bine), nu sunt atat de grave , copiii fiind majori si sotii avand posibilitatea de a indrepta starea de lucruri, nu sunt de natura de a duce la desfacerea casatoriei. De asemenea s-a mai aratat in practica judiciara ca refuzul unui sot de a contribui material la sustinerea casatoriei, nu poate construi motiv de divort, pentru aceasta existand sanctiuni. Nici deosebirea de nivel cultural nu poate constitui motiv de divort.

Rolul avocatului

Uneia dintre parti in procesul de divort, in cazul in care partea are resedinta in Romania, este acela de:

Consiliere juridica, de formare a dosarului de divort, de redactare a actiunii de divort

Comunicare cu partea adversa, unde este cazul , si de stabilire a divortului de comun acord, unde acest lucru este posibil

Asistenta juridica, fiind prezent alaturi de client in proces, fapt ce nu exclude, insa, obligativitatea prezentei parti la termen

Legalizare a hotararii de divort.Hotararea de divort, trimisa de Judecatorie , primita prin posta nu are semnaturasi stampila Judecatorului si nu poarte timbrul juridiciar.Pentru a obtine un caracter oficial si pentru a fi recunoscuta de catre autoritati(Primarie, Oficiul deStare Civila, s amd), hotararea trebuie legalizata de Judecatorie

Consiliere post-divort

Pentru cetatenii cu resedinta in strainatate, care divorteaza in romania , pe langa ele descrise mai sus, Avocatul are si drept de reprezentare, prezenta fizica a clientului la termenele procesului nemaifiind necesara

In cazul in care doar unul dintre soti doreste divortul, pentru ca divortul sa se pronunte , acesta trebuie sa dovedeasca culpa partii adeverse sau culpa comuna, in acest caz rolul Avocatului devenind si mai important pe perioada divortului.

In cazul in care cei doi soti doresc si partajarea bunilor comune , Avocatul poate avea atat un rol de asistenta si consiliere in cauza privind partajul dar si de reprezentare , in cazul in care intre soti nu exista acordul iar partajul se judeca separat.

Ancheta socialaIn cazul in care casatoria a carei desfacere prin divort se cere au rezultat copii minori

Uan dintre probele administrate in cauza este ancheta sociala.

Avocatul, la momentul redactarii actiunii de divort solicita in aceste cazuri si citarea Autoritatii tutelare competente in cauza respectiva.

La momentul redactarii actiunii de divort solicita in aceste cazuri si citarea Autoritatii tutelare competente in cauza respectiva.

La momentul propunerii probelor, el va solicita si ancheta sociala, efectuala la domiciliu la care se afla copilul sau/si la domiciliile fiecaruia dintre parinti in cazul in care ambii solicita incredintarea.

Raportul de ancheta sociala retine date priviind conditiile in care este crescut minorul, cine si cu ce contribuie la ingrijirea, cresterea educarea lui, de care dintre acesti parinti este mai mult atasat.

Judecatorul va aprecia la aceasta proba in raport cu celalte , el nefiind obligat sa urmeze indicatiile privind incredintarea minorului catre un parinte sau altul.

La ce solutii va puteti astepta intr-un proces de divort?In primul rand, instanta se va pronunta cu privire la desfacerea casatorii prin divort sau nu, deci va admite sau nu actiunea.

Daca admite actiunea , se va pronunta si cu privire la culpa procesuala , daca este vorba despre un alt tip de divort decat cel numir de lege prin acordul partilor.In acest sens, casatoria poate fi desfacuta din vina comuna a sotilor, din vina exclusiva a sotului parat sau din vina exclusiva a sotului reclamant-parat(daca s-a facut o cerere reconventionala).

Un alt aspect asupra caruia se pronunta instanta este acela a numelui.Daca celalalt sot este de acord, sotul ce aluat numele acestuia prin casatorie, il poate mentine si dupa desfacerea casatoriei .Daca celalalt sot nu este deacord , numele va putea fi mentinut doar pentru motive temeinice.

Incredintarea minorului rezultat din casatorie se face tinand cont de interesul copilului , catre mama , catre tata sau catre o alta persoana .Daca copilul are 10 ani impliniti se tine cont si de opinia sa. Parintele caruia nu i-a fost incredintat minorul poate solicita un program de vizitare a acestuia, anumite zile pe saptamana sau/ si in timpul vacantelor.Sotul caruia nu i-a fost incredintat minorul este obligat a plata unei pensii de intretinere raportat la veniturile sale.

Un sot poate fi obligat sa plateasca pensie de intretinere catre celalalt sot numai in conditiile unei incapacitati de munca survenite anterior incheierii casatoriei sau in timpul casatoriei.

Prezenta fizica a partilor in procesul de divort este necesara , ceruta de Art 614. C.p c:In fata instantelor de fond , partile se vor infatisa in persoana , afar numai daca unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este impiedicat de o boala grava, este pussub interdictie sau are resedinta in strainatate; in aceste cazuri, partile se vor putea infatisa prin mandatar.

Consecintele divortului

Dupa cum am mentionat societatea s-a confruntat cu profunde schimbari de-a lungul timpului, si ca atare consecinta si conceptia despre divort s-a schimabt considerabil.In societatea contemporana divortul este privit ca o solutie si prin urmare ne sunt expuse doar consecintele pozitive insa realitatea ni le arata in special pe cele negative.Noi le vom expune mai jos aratanad acele persoane care sunt cele mai afectate in urma divortului:

PARTENERII

Divortialitatea afecteaza diferentiat barbatul si femeia.Consecintele , mai ales cela pe plan psihologic depind foarte mult de :daca au existat sau nu copii, de investitiile facute in casatorie , atat afective cat si economice, de cine a intentat divortul, de densitatea retel de rude si prieteni.Daca exista copii in casatorie si acestia raman la mame, atunci costurile psihologice sunt mai mari pentru barbati, daca nu se recasatoresc.In din punct de vedere material mama cu copilul au o situatie materiala mult inferioara familiilor unite.

Mamele care raman cu copii in intretinere pleaca dintr-o pozitie defavorizata, dezechilibrata, in cursa pentru viitor.Mai intai pentru ca, pentru cutumele traditionaliste existente, un copil reprezinta pentru o femeie divortata , un inconvenient major.Atat pentru tenattivele ei de a-si reconstrui viitorul(cine mai ia in intretinere astazi copilul altcuiva?) cat si in proiectia despre starea de bine pe care si-o doreste orice posibil candidat la mana sa.Copiii dintr-o casatorie anterioara sufera de un handicap potential de efectivitate din partea noului parinte.Care va dori, evetual, mai intai sa iubeasca si sa ocroteasca mama si doar mai apoi, daca vor mai exista resurse, sa accepte si sa-l adopte si sa pe copilul acesteia.Mama copilului nu va evita sa foloseasca comparatii in care noua prezenta alaturi de ea si copilul sau poate sa fie diferita de precedenta.Ceea ce cere un imens potential de adaptare.Si prin efect, va incerca sa educe emotional partenerul atat in ceea ce priveste pe sine si in ce prieveste pe copil.Jocurile acestea vor face interectiunea din familia reconstruita extrem de dificila.Putine sunt femeile care au reusit sa restabileasca un afectiv constructiv prin intemeierea unei noi familii.

COPII

Consecintele divortului asupra copiilor sunt multiple.In societatile traditionaliste exista tendinta de respingere a copilului a caror parinti erau divortati insa desi am depasit aceasta etapa exista o serie de efecte psihologice i legatura cu identificarea de rol, de sex , formarea unor aptitudini fata de familei si de munca. De exemplu daca copilul este baiat si ramane cu mama singur, ea il va creste supraprotejandu-l, revarsandus-i toata dragostea si afectivitatea asupra lui.Acest fenomen de supraprotectie poate avea efecte negative pe viitor,mai ales cu privire la statutul marital, la distribuirea sarcinilor in gospodarestiin familia pe care o va intemeia.

Investigarea efectelor divortului asupra copilului a nuantat imaginea populara asupra divortului.S-au constatat urmatoarele:

In cazul in care copilul dupa divort continua sa relationeze cu ambii parinti si nu se produce o ruptura la nivelul comunicarii, atunci deferentele in profilul psiho-comportamental sunt nesmnificative in comparatie cu familiile biparentale.

Respectul de sine al copilului este puernic afectat

Comportamentul social si performantee scolare ale copilului nu sunt puernic afectate in lipsa unui parinte, in special a tatalui, in cazul in care controlam variabilavenituri.Facand o comparatie intre copii bipareali si cei monoparentali vom constanta ca ultimii au performante scolare mai slabe si sunt predispusi la comportamente deviante, dar daca inlaturam problemele finainciare aparute intr-o familie monoparentalaatunci diferentele aproape dispar.

Impactul divortului asupra copilului depinde de gradul de conflictualitate al familiei destramate, sanatatea mintala a parintilor, varsata pe care a avut-o copilul cand a avut loc divortul.

Trauma divortului parintilor este ampla si se poate dezvolta impredictibil.Nici unul din parinti nuisi recunoaste culpa, fapt care repercuteaza asupra inteligibilitatii pentru copil a propriei situatii.

Situatia devinde ceva mi dramatica atunci cand copilul este pus sa aleaa :mama sau tata.Copilul nu este o fiinta rationala , pentru ca nici parintii nu sunt.El va lua, pro forma , partea celui care ii ofera mai mult ssau mai concret.Iar in instanta de judecata este obligata , prin lege, sa consemneze partajul afectiv al copilului.

PARINTII CELOR CARE DIVORTEAZA

Motive:

Relatiile bunici-nepoti se pertuba Daca femeia ramane singura cu copilul atunci ea are nevoie de sprijin material di partea parintilor ei Parintii sufera si din cauza presiunilor psihologice pe care le resimt din partea rudelor si prietenilorViata dupa divortIn cazul unui divort, de obicei unul dintre parinti se muta si traieste altundeva.Unii copii vor petrece o parte din timp cu un parinte si alta parte cu celalat arinte numai in vizite.

Cateodata copiii a caror parinti au divortat trebuie sa se mute intr-o noua locuinta sau intr-o noua zona, ceea ce poate fi destul de greu.Sunt si cazuri in care majoritatea celorlalte lucruri (in afara de divort, care reprezinta schimbarea cea mai mare)scoala, prietenbii , vecinii vor ramanene neschimbate

Cand esti la mijloc...

Problemele pot aparea atunci candcopilul isi viziteaza un arinte si apoi merge acasa la celalat parinte.De exemplu, un parinte ar putea pune o gramada de intrebari despre ceea ce face celalat parinte.Uneori unul dintre parinti doreste in persoana copilului un mesager intre el si celalat parinte.Copiii, nu se simt bine cand se intampla astfel de lucruri.ei ar dori ca arintii lor sa discute in mod direct , nu prin intermediullui.

Viitorul

Ce se va intampla in viitor?Pentru copilul unei familii divortate, viitorul poate insemna parinti vitregi.

Divortul mai este , dincolo de negarea trecutului cuplului un fel de declarate de razboi la adresa propriei memorii.Oamenii uita inceputurile , dragostea si tandretea, proiectele , realizarile.Fara acestea le este mai usor sa se agate de atitudinea de respingere a celuilalt.

Barbatul atunci cand este initiatorul procedurilor de divort , alearga de regula dupa un miraj, o alta femeie care i se pare mai buna, mai potrivita pentru el.Si ignora total ceea ce i-a oferit femeia cu valorile prezentului si adopta de regula o atitudine defensiva.Din aceasta perspectiva femeile par candidate mai probabil la depresie.Femeile agresive gandesc neasemanator celor resmnate,Ele pun capcane, obstacole, emit revendicari in calea barbatilor care pleaca.Ele vor sa distribuie in mod egal efectele tensiunii sau daca se poate sa le transfere in totalitate acestora, evitand in acest fel depresia.

I . Notiunea de divortialitate

Divortul reprezinta o forma de desfacere a unei casatorii incheiate legal printr-o hotarare definitive a organelor judecatoresti. Casatoriile pot inceta si prin decesul unuia dintre soti, prin vaduvie.

Divortialitatea este deci un fenomen demografic , aparut in ciclul de viata familiala care intrerupe legal o casatorie cu implicatii importante asupra fertilitatii legitime si caracterizeaza multimea divorturilor care s-au produs intr-o populatie in decursul unei anumite perioade de timp, de obicei un an calendaristic.Informatiile necesare analizei divortialitatii se obtin din recensaminte, din statistica starii civile sistematizate si prezentate sub forma Buletinului statistic de divort ,completat de catre specialistii organelor judecatoresti care au pronuntat divortul . O alta sursa de informatii o reprezinta anchetele prin sondaj asupra divorturilor. Analiza divorturilor se poate efectua pe total populatie, pe sexe, pe mediile urban si rural, pe unitati teritoriale , dupa nivelul de educatie, pe nationalitati, pe religii, pe varste si dupa durata casatoriei.

Populatia supusa riscului de divort este numai cea casatorita.

Divortialitatea poate fi analizata din punct de vedere al populatiei caatorite sau din cel al promotiilor de casatorii, urmarindu-se a se masura frecventa divorturilor in randul populatiei casatorite pe varste si frecventa divorturilor in functie de durata casatoriei.

In demografie pentru masurarea intensitatii divorturilor se pot calcula doua categorii de rate , unele in raport cu intrega populatie, iar altele care iau in considerare numai populatia expusa riscului de divort.

Cunoasterea stiintifica a fenomenului de divortialitate are importanta deosebita nu numai din punct de vedere demografic, dar si din cel social si economic. Divorturile influenteaza in mod direct stabilitatea familieisi nivelul fertilitatii conjugale. Se pare ca exista, de asemenea, o corelatie stransa intre precocitatea casatoriilor sic ea a divorturilor.Tabelul 1 . Romania. Ratele de divortialitate in perioada 1930-1995

AniiDivortati %AniiDivortati %

AniiDivortati %

1930

1931

1932

1933

1934

1935

1936

1937

1938

1939

1940

1946

1947

1948

1949

1950

1951

1952

1953

19540.45

0.46

0.46

0.47

0.52

0.56

0.63

0.70

0.73

0.59

0.50

..

1.36

1.23

1.12

1.33

1.47

1.23

1.41

1.30

1.681955

1956

1957

1958

1959

1960

1961

1962

1963

1964

1965

1966

1967

1968

1969

1970

1971

1972

1973

1974

1975

1.801.66

1.86

1.96

1.69

2.01

1.80

2.04

1.92

1.86

1.94

1.35

.

0.20

0.35

0.39

0.47

0.54

0.69

0.85

1.621976

1977

19781979

1980

1981

1982

1983

1984

1985

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

19951.681.19

1.52

1.63

1.54

1.50

1.48

1.53

1.45

1.43

1.51

1.49

1.60

1.56

1.42

1.60

1.29

1.37

1.74

1.54

Sursa : Anuarul Demografic al Romaniei 1996 , C.N.S. , Bucuresti, p.359-360Potrivit Anuarului Demografic al Romaniei 1996, in anul 1995 s-au inregistrat 34 906 divorturi, iar numarul populatiei a fost de 22 684 269 persoane.

In Romania ultimelor 6 decenii si jumatate rata bruta de divortialitate inregistreaza valori cuprinse 0.45 % in anul 1930 si 2.04 in anul 1962 , mai ridicate in mediul urban ( proportional cu marimea oraselor) si mai reduse in mediul rural, observandu-se o tendinta de crestere aproape continua incepand din anul 1967 si pana in prezent.

Tabelul 2 - Divorturi dupa grupa de varsta a sotilor in anul 1994Grupe de varsta

Efectivul populatiei

Efectivul casatoriltilor

Rate de divortialitate %

Barbati FemeiSotiSotiiBarbati Femei

15-19

20-24

25-29

30-34

35-39

40-44

45-49

50-54

55-59

60-1 018 744

917886

875520

686792

853447

806483633658

578792

643751

1589547970556893857

846948

671306

850076

810341

646355

6131697088212211810373496

9749

7502

7108

5087

2708

1681

1115

1180

11738041

10041

6079

5866

3880

1921

1171

747

7440.003.81

11.14

10.92

8.33

6.31

4.27

2.90

1.73

0.741.218.99

11.86

9.06

6.90

4.79

2.97

1.91

1.05

0.34

Total8704620922323939663396634.564.30

Sursa : Anuarul statistic al Romaniei , 1995, Bucuresti , p. 84-87; 126-127.Ca si alte fenomene demografice, divortialitatea poate fi privita in functie de ratele specifice de divortialitate pe varste si de structura populatiei pe varste.

Ratele de divortialitate se pot calcula si dupa durata casatoriei in cazul existentei unor informatii statistice adecvate.

Alaturi de ratele de divortialitate in analiza demografica se utilizeaza si alti indicatori statistici cum ar fi: varsta medie, cea modala sic ea mediana la divort, durata medie de vaduvie, intervalul mediu intre divort si recasatorire.Analiza transversala a divortialitatii se completeaza in mod necesar cu analiza longitudinala perspectiva sau , mai ales, retrospectiva pe promotii de casatoriti, care permite elaborarea tabelelor de divortialitate pe total populatie si pe fiecare sex.

Ca si alte tabele demografice, elaborate pentru analiza altor fenomene demografice , tabelele de divortialitate pot fi : - tabele brute de divortialitate , care nu iau in considerare riscul de deces;

-tabele nete de divortialitate, care iau in calcul riscul de deces.

In functie de modul de calculare a riscului de divort tabelele de divortialitate :

dupa varsta persoanelor casatorite ( supuse riscului de divort)

dupa durata casatoriei ( riscul de divort se calculeaza pt promotiile de casatorii)

De o larga aplicabilitate se bucura tabelele de divortialitate de moment , care au la baza convertirea ratelor specifice de divortialitate , calculate pe baza analizei transversale, in probabilitati de divortialitate, aplicate unor cohorte fictive de 1000, 10 000 sau 1 000 000 de persoane casatorite la varsta legala minima de casatorie specifica celor doua sexe.

Tabel 3 -Nr de casatorii in mediul urban si rural in anii 1990-1992Luna

Nr. casatoriilor in mediul urban un anul Nr mediu de casatoriiIndici de sezonalitate %Nr. casatoriilor din mediul rural in anulNr mediu de casatoriiIndici de sezonalitate %

1990

19911992199019911992

Ianuarie522952764602503659.4409354394866479970.3

Februarie810769647264744587.9606052476606597187.5

Martie569852295423545064.3314132863741338949.7

Aprilie8610109103971783092.4694686763340632192.7

Mai797386828591841599.36944767297278114118.9

Iunie10740839282539128107.7669258395891614190.0

Iulie111809094978910021118.3717161146324653695.8

August12079118251050111468135.37681773576747697112.8

Septembrie11528956785519882116.68972773976818131119.2

Octombrie1195911009120721680137.811559112751349812111177.5

Noiembrie10351995686789662114.08778905988668901130.5

Decembrie692850894968566266.8423333143716375455.0

Total110382101993926638473-------8227081395819306822-----

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 1993, p 130.Tabel 4 Grupele de varsta a sotiei si a sotului la casatorieGrupa de varsta a sotuluiTOTAL Grupa de varsta a sotiei

sub 20 ani 20-24ani25-29ani30-34ani35-39ani40-44ani45 ani si peste

Total174 59354 10983 77415 9236 9484 6203 1766 043

sub 20 ani5 871 4 3141 454791373 1

20-2498 80539 523 54 7004 08738380239

25-2935 9158 59020 2655 7879982253614

30-3413 9601 3895 4393 7252 26281422552

35-397 4092281 4071 6111 9841 496526157

40-444 09326393264599001 123896350

45ani si peste8 540261291754088751 4675 460

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 1993,p 126Datele din tabel indica prezenta sezonalitatii in cazul nuptialitatii populatiei. Pentru ambele medii , atat urban cat si rural, casatoriile se incheie cu predilectie in perioada august-noiembrie. De asemenea, in cazul ambelor medii, cele mai multe casatorii se celebreaza in luna octombrie, cu varf de sezonalitate mai moderat pentru mediul urban ( 137.8%) si relativ accentuat pt mediul rural (177.5%).

Apar si doua diferente , dar de mica amploare: indice de sezonalitate supraunitar pt mediul rural in luna mai si subunitar pentru lunile iunie si iulie , situatia inversandu-se in cazul mediului urban. Amploarea sezonalitatii, asa cum , de fapt, ne putem astepta, este mai mare in cazul mediului rural.

Sezonalitatea nuptialitatii isi gaseste explicatia in traditile poporului nostrum, rezultate din experiente religioase ( varf de sezonalitate in luna sarbatorilor de paste, in cazul mediului rural) sau legate de sezonalitatea activitatilor in agricultura ( recoltarea culturilor de toamna).Sezonalitatea nuptialitatii se va regasi ca efect in sezonalitatea natalitatii, fenomen cu varfuri de sezonalitate luna mai iunie.II. Divortialitatea populatieiPrin definitie, fenomenul de divortialitate caracterizeaza masa divorturilor intr-o perioada de timp delimitata. De cele mai multe ori, analiza divortialitatii, incadreaza numarul divorturilor in limitele unui an calendaristic.Intensitatea fenomenului (d) se stabileste ca marime relativa, comparand numarul persoanelor care au divortat , in anul calendaristic respectiv(D) sau masa evenimentelor de divort, cu efectivul mediu annual al populatiei :

d = D / P * 1000

Rata generala a divorturilor asigura un prim contact cu specificul fenomenului si se determina nu numai pt populatia intregii tari,ci si pe medii, in profil territorial, la nivelul localitatilor etc.Mai evident decat in cazul altor fenomene ale miscarii naturale, utilizarea intregii populatii pentru exprimarea intensitatii divortialitatii nu se justifica sufficient, deoarece nu intreaga populatie poate participa, potential, la constituirea masei divorturilor. Ca urmare ,este recomandabil ca numarul divorturilor sa se coreleze cu efectivul populatiei casatorite , exprimand mai corect intesitatea fenomenului : d= D/ Pc * 1000

Analiza fenomenului de divortialitate prezinta o mare importanta sociala si demografica, mai ales prin implicatiile ulterioare a evenimentului. O atentie deosebita se acorda in acest sens grupari divorturilor dupa numarul copiilor minori rezultati din casatoria care se desface , precum si studiul divorturilor din punct de vedere al cauzelor de divort . Acest ultim aspect se analizeaza in special prin intermediul anchetelor demografice. De asemenea, se urmareste analiza divortialitatii in functie de durata casatoriei.

Deoarece divorturile anuleaza partial aportul nuptialitatii la constituirea conditiilor necesare desfasurarii normale a procesului de reproducere a populatiei, se obisnuieste sa se determine , in limitele aceleiasi perioade de timp, rata nuptialitatii nete , ca diferenta intre rata generala de nuptialitate si rata generala de divortialitate :C net= c-d = C D /P *1000

OBSERVATIA SOCIOLOGICA Pentru a ne intregi imaginea a ceea ce inseamna cu adevarat un divort, am asisitat la cateva procese de divort ce au avut loc la tribunalul din Brasov.

PRIMUL CAZ Dosar : 4548/197/31.03.2008 Reclamant: Mavrodin Stefan

Parat: Mavrodin Luminita MarianaPartile au cerut : - desfacerea casatoriei din culpa comuna fara motivare -parata a cerut custodia copilului

- parata nu a solicitat pastrarea numelui pe car l-a avut in timpul casatoriei.

Reclamanta nu a fost prezenta la proces intrucat era stabilita de 4 ani in Italia. Initial , membrii familiei ( tatal si fiul) stabilisera sa plece in Italia pt ca familia sa se reintrageasca , dar au aparut probleme ( discutate de altfel in cadrul procesului) care au stanjenit planul initial. Avocatii partilor au invocat faptul ca cei doi parteneri au pierdut orice fel de legatura psihoemotionala si astfel doresc desfacerea casatoriei. In prezent copilul minor este cu mama sa si este intretinut de aceasta.

Comentariu : Familia nu poate supravietui in conditiile in care sotii se afla la o distanta considerabila de locatie unul fata de celalalt, iar comunicarea dintre acestia este nula. Fenomenul este extrem de ingrijorator, mai laes in Romania, unde multe familii se confrunta cu aceasta situatie: partenerii traiesc separat din cauza migratiei unui partener in strainatate pt a muncideci o situatie financiara precara la care se adauga lipsa de incredere in mariajul actual duce la destramarea nucleului familial.AL DOILEA CAZ

Dosar : 2931/197/02.03.2007Reclamant: Stefanescu Tiberiu

Parat: Stefanescu Nuti Liliana Partile au cerut: - desfacerea casatoriei din culpa comuna fara motivare

- reclamant doreste pastrarea numelui din casatorie

- reclamant doreste sa-I fie incredintat copilul minor

Motivele invocate de reclamant au fost : lipsa de comunicare si violenta administrate sotiei de catre satul acesta. Martorii nu au fost audiati deoarece s-a prezentat doar mama paratei, iar partea adversara a respins aceasta audiere conform legii in vigoare privind dradul de rudenie a martorilor. De asemenea paratul nu s-a prezentat la proces.

Comentariu : violenta apare ca un motiv des invocat in procesele de divort, in special de sotii. Din punctul nostru de vedere violenta reprezinta un motiv temeinic pt destramarea casatoriei deoarece este un abuz care lasa urme psihice atat mamei cat si copilului.

AL TREILEA CAZ

Dosar: 155/197/08.01.2008Reclamant : Stan Clara

Parat : Stan GheorghePrezentare : - relatia dureaza de 5 ani

sotul este dispus sa reanalizeze ideea de impacare si este capabil de orice compromis in cederea reintregirii familiei

sotia exclude impacarea.

Motivul invocat de reclamanta a fost parasirea domiciliului de catre sot o perioada indelungata de timp.

Comentariu : motivul este intemeiat deoarece casatoria presupune impartirea sarcinilor si atributiilor cotidiene. Casatoria reprezinta un angajament colateral, deci nu poate fi transferat unuia din soti, parasirea domiciliului conjugal pe o perioada lunga de timp, fara motive temeinice produce ruptura emotionala, neincrederea si dezamagire. CHESTIONAR

In urma aplicarii chestionarului pe un esantion nealeator ( voluntar -50 de persoane), iata ce rezultate ne-au dat:

EFECTELE DIVORTULUI CU PRIVIRE LA RELATIILE PERSONALE DINTRE SOTI

Divortul produce efecte numai pentru viitor , nu si pentru trecut.In privinta acestor efecte, deosebim dupa cum este vorba de relatiile dintre soti sau de cele dintre parintii (soti) si copii. In ambele cazuri, efectele sunt cu privire la relatiile personale , capacitatea de exercitiu si cele patrimoaniale.

Calitatea de sot

Aceasta calitate inceteaza pentru viitor .Fiecare sot divortat se poate recasatori.De asemenea , sotii divortati se pot recasatori intre ei.

Obligatia de sprijin moral

Ca urmare a incetarii calitatii de sot, inceteaza aceasta obligatie.Tot astfel, nu mai exista obligatia de fidelitate si nu se mai poate savarsi , sub acest aspect, adulterul.Numele

In urma divortului fiecare dintre fostii soti redobandeste numele avut inainte de incheierea casatoriei.Desigur se impune numai daca sotul respectiv nu si-a schimbat numele in timpul casatoriei , pe cale administrativa. Daca , mai inainte de incheierea casatoriei desfacuta prin divort, un sot a purtat numele de familie al fostului sot dintr-o casatorie anterioara incetata prin deces sau desfacuta prin divort, el va lua acel nume , sin u pe cel anterior primei casatorii.In acest sens s-a decis ca sotia care a mai fost casatorita , prin divort recapata de drept numele primului sot, daca prima casatorie a incetat prin decesul sotului.

Criteriul stabilirii prin hotarare judecatoreasca a cotei fiecarui sot cu privire la bunurile comune.

Sotul care a contribuit mai mult la dobandirea bunurilor comune nu poate fi tratat la fel cu celalatt , ceea ce ar duce la slabirea simtului de raspundere fata de sarcinile casatoriei.

De aceea , cotele-parti ale sotilor pot fi neegale daca aportul acestora la dobandirea bunurilor comune este diferit. Aceasta inegalitate poate merge pana la inexistenta oricarui drept al unuia dintre soti, asupra bunurilor comune, daca se dovedeste ca acesta nua avut nici o contributie la dobandirea bunurilor si al sutinerea sarcinilor casatoriei.

Cand nu s epoate determina contributia fiecarui sot in dobandirea bunurilor comune , atunci instanta oate imparti bunurile comune in parti egale intre soti .In stabilirea aprotului fecarui sot la dobandirea bunurilor comune se va lua in considerare si munca femeiii depusa in gospodarie si pentru cresterea copiilor.

Consideram ca regimul matrimonial al comunitatiide bunuri inceteaza odata cu desfacerea casatoriei si ca atare , regulile ce-l carmuiesc nu-si mai gasesc aplicarea .In consecinta:

a) Bunurile dobandite dupa desfacerea casatoriei de oricare dintre fostii soti , chiar de amandoi, numai sunt bunuri comune;

b) Prezumtia legala de mandate tacit reciproc nu mai poate functiona dupa desfacerea casatoriei , deoarece nu mai exista relatii specifice dintre soti care sa o justifice

c) Obligatiile asumate de fostii soti nu mai pot fi considerate comune, ins ensul dispozitiilor Codului familiei.

EFECTELE DIVORTULUI CU PRIVIRE LA LOCUINTA COMUNA A SOTILORSituatia sotilor chiriasi

In acest caz, fara a deosebi pe numele carui sot este incheiat contractul de inchiriere si daca inchirierea acestuia s-a facut la o data anterioara ori ulterioara casatoriei se procedeaza astfel:

1. Locuinta comuna se imparte intre soti , daca acest lucru este posibil. Impartirea locuintei nu se poate face luandu-se in considerare o eventuala restructurare a apartamentului.Impartirea trebuie sa asigure norma sotului care are dreptul la atribuirea locuintei si a copiilor ce i s-au incredinat.De asemenea, nu trebuie sa se refuse dreptul altor personae la locuinta;

2. Daca locuinta nus e poate imparti, se urmaeaza potrivit prevederilor art 22 Legea nr 5 din 1973.

3. In lipsa de invoiala a sotilor sic and nu exista copii, locuinta se atribuie sotului care a obtinut divortul.

4. In toate celalate situatii, va decide instanta.

Situatia sotului proprietar sau titular al altui drept real

In caz de nevoie , se va putea dispune , in mod provizoriu , evacuarea din apartament a sotului proprietar pana cand el va asigura o alata locuinta .Pe de alta parte , s-a decis ca daca sotii au ocupat o locuinta proprietate a unuia intre ei, sotul ne proprietar-la desfacerea casatoriei nu I se poate recunoaste dreptul de a fi reintegrate in acea locuinta , deoarece prin divort , a disparut temeiul legal in baza caruia el a ocupat aceea locuinta.

Situatia sotilor coproprietari ori proprietari in davalmasie

Daca locuinta apartine sotilor in coproprietate ori in devalmasie, iar in cadrul aciunii de divort nu s-a cerut impartirea sau atribuirea locuintei dupa aceleasi criterii , urmand ca rezolvarea definitive a raporturilor patrimoniale dintre soti sa aiba loc ulterior, in cadrul actiunii separate de partaj.

EFECTELE DIVORTULUI CU PRIVIRE LA RELATIILE PERSONALE DINTRE PARINTI SI COPII MINORI

Incredintarea copiilor minori In cazul in care exista copii minori , se pune problema incredintarii acestora .Instanta judecatoareasca este obligate , chiar daca nu exista o cerere a sotilor in acest sens sa se pronunte, prin hotarare de divort, si asupra incredintariicopiilor minori, pentru a se evita itroducerea ulterioara a unei noia ctiuni , ceea ce nu ar fi in interesul copiilor minori, care nu pot fi lasati deloc fara ingrijire si intretinere.

Deoarece la incredintarea copiilor se tine seama exclusive de interesul acestora , inseamna ca , pe deo parte , instanta trebuie sa decida pentru fiaecare dintre copii , sip e de alta parte , copilul poate fi incredintat chiar parintelui vinovat de divort.

Pentru a decide cuprivire la incredintarea copiilor minori, instanta de judecata este obligate sa asculte pe parintii , autoritatea tutelara sip e copii care au implinit varsta de 10 ani.

Parintii se pot invoi cu privire la incredintarea copiilor minori, dar aceasta invoiala nu produce efecte daca nu este incuviintata de instanta judecatoreasca , pentru a se verifica daca invoiala corespunde itereselor copiilor. Invoiala parintiilor cu privire la incredintarea copiilor nu este obligatorie pentru instanta judecatoreasca .

In cazul existentei unor motive temeinice, datorate de cele mai multe ori imaoralitatii ori comportarii parintilor, copii minori pot fi incredintati unor rude sau altor persoane dar numai cu consimtamantul acestora, ori unor institutii de ocrotire. Astfel chiar daca unul dintre parinti traieste , copilul poate fi incredintat spre crestere si educare bunicilor in cazul in care din imprejurarile cauzei ar rezulta ca este in interesul acestuia.In speta, copilul a fost incredintat , dupa divort , mamei, fiind ingrijit de bunici iar in urma decesului mamei a fost lasat in continuare la ei, considerandu-se ca este in interesul sau.

Exercitarea drepturilor parintesti cu privire la persoana copilului

In cazul in care copilul a fost incredintat unui parinte , acesta exercita dreptuirle si indatoririle parintesti cu privire la persoana copulului.Celalat parinte pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu copilul, precum si de a veghea la cresterea , educarea, invatatura si pregatirea lui profesionala.Modalitatile de exercitare a acestui drept sunt maia les urmatoarele:vizitarea copilului la locuinta parintelui caruia acesta i-a fost incredintat; lasarea copilului in vizita la locuinta parintelui caruia nu I s-a incredintat , vizitarea copilului la scoala, petrecerea vacantelor scolare la ambii parinti.

EFECTELE DIVORTULUI CU PRIVIRE LA RELATIILE PATRIMONIALE DINTRE PARINTI SI COPIII MINORI

Contribuirea parintilor la cheltuielile de crestre , educare, invatatura si ppregatire profesionala a copilului

Aceasta contributie se stabileste prin hotararea de divort, chiar daca partile nau facut cerere in acest sens . Faptul incredintarii copilului unuia dintre parinti, chiar adaca acesta are mijloace suficiente de trai nu scuteste pe celalat parinte de a contribui l cheltuielile de crestere educare ,invatatura si regatire profesionala a copilui.Solutia se impune , deoarece ambii parinti au aceleasi drepturi si obligatii fata de copii lor.

Parintii se pot invoi cu privire la contributia lor la cheltuielile entru cresterea , educarea , invatatur si pregatirea profesionaa a copiilor.Invoiala nu produce efecte daca nu este incuviintata de instanta judecatoreasca .Instiintarea insaei este necesara pentru a nu se nesocoti drepturile copiilor minori.

Renuntarea la pensia deintretine care constituie un drept al copiilor, nu poate fi ratifiatadecata daca s-ar constata a posibilitatile materiale ale parintelui care a renuntat sunt temeinice pentru a asigura copilului cele mai bune conditii de trai.Schimabrea situatie materiale a parintilor sau a nevoilor copulului justifica modificarea contributiei parintilor stabilita prin hotarare judecatoreasca sau prin invoiala sotilor.

Exercitarea drepturilor si indatoririlor parintesti cu privire la bunurile copilului

In cazul in care copilul este incredintat unuia dintre parinti , drepturile I indatoririle parintesti mentionate se exercita de catre acesta .In cazul in care copilul est eincredintat unei alte persoane decat parintele sau unei institutii de ocrotire , instanta va trebui sa decida care dintre parinti va exercita dreptul de a-I administra bunirile si de a-l reprezenta sau de ai incuiinta acetele.

Daca se schimba imprejurarile avute la luareaacestei masuri, atunci se pot modifica insasi masurile luate.

Beneficiul contractuui cu privire la locuinta

Incredintarea copiilr unuia dintre parinti are influenta asupra atribuirii beneficiului contractului de inchiriere, caci acesta foloseste sotului caruia I s-au incredintat copiii, indifirent daca acestia au rezultat din casatoria respective sau dintr-o alta casatorie anterioara.

Primirea alocatiei de stat pentru copii

In situatia in care ambii copii ingrijeau copilul, alocatia de stat se acorda sotului, daca ambii indeplineau conditiile legale pentru a primi, ori sotului care indeplinea aceste conditii.

In cazul parintilor divortati, primirea alocatiei de stat pentru copii se facea in felul urmator:

Daca ambii parinti indeplineau conditiile cerute, beneficiar era parintele caruia I s-a incredintat copilul

Daca parintele caruia i s-a incredintat copilul nu indeplinea conditiile cerute, ori nu seincadra in celelalte situatii, beneficiar era cealalt parinte daca intrunea conditiile legale

Solutia in cazul parintilor divortati , se aplica si pentru copilul din afara casatoriei , in privinta alocatiei de stat.

Daca minorul era adoptat , alocatia de stat se primea in raport de noua situatie.

Dupa varsta ade 14 ani ttularul isi poate ridica alocatia de stat cu incuviintarea ocrotitorului legal.

tabel: variatia divorturilor de-a lungul anilor

Vechile structuri ale famililor parintilor nostri faceau ca divorturile sa reprezinte o exceptie. Tatal hranea familia, mama o ingrijea. Sarcinile erau bine impartite in cas i conflictele apreau mai greu. Astzi , femeile ntrein i ele familia, aduc bani. Cnd ctigi la fel sau chiar mai bine dect soul i-e greu sa-i mai accepi nedrepttile. Pretinzi mai mult recunotint,mai mult afectiune i atenie. Un factor periculos este i stresul. Marea majoritate a divorturilor pornesc de la nedreptatea acuzata de sotiile care se plang de prea mult munc, care se simt pe bun dreptate nedrepttite de faptul ca odata ajunse acas, in loc s se aseza confortabil in fata televizorului, trec direct la bucatarie, in timp ce sotul..Ce se intampl defapt? O acumulare excesiv de oboseal care blocheaz comunicarea si provoaca conflictele si pentru asta se ajunge la tribunal? Se pornesc razboaie incrancenate pentru impartirea de bunuri si de ce nu si pentru impartirea de copii? Discutiile la masa verde, tratativele de pace nu pot opri dezastrul familial? Se pare ca nu din moment ce odata ajunsi la procesul de divort nu numai ca soii nu mai incearca gsirea unei soluii dar in sala de judecat se d o adevarata lupta de orgolii, in care fiecare lupta cu armele care i sunt la indeman : defaimarea soului ce acum a devenit rival, punerea lui intr-o lumina ct mai proast, acuzaii chiar daca sunt de joasa spet i binenteles toate acestea condimentate cu un limbaj impropriu i realmente rusinos pentru ca este folosit de doi oameni care odata au locuit impreuna, si-au promis unul altuia dragoste si sprijin si de cele mai multe ori au si un copil impreuna. Ins odata ajunsi la divort, parca nimic nu mai conteaza pentru cei doi , ci dn contra singurul scop al fiecaruia este ca impartirea sa-l avantajeze, prin urmare singurele intrebari care penduleaza in mintea sotilor sunt : Oare ce parte din patrimoniu imi revine? Copilul la cine ramane? Va trebui sa platesc pensie alimentara i cat?, cand in realitate singurele ntrebri pe care ar trebui sa si le puna parintii ar trebui sa fie : Oare fac ceea ce tebuie? Ce conseinte va avea divortul asupra copilului meu?. Dar nu copilul devine la divort o minge de ping-pong care este pasata de la un parinte la altul fara mila.Si s nu mai vorbim de alte cauze mult mai grave din urma carora se ajunge la acest proces lung si totodata dureros, cauze precum: violenta fizica , violenta verbala, inselaciune etc

DE CE NU TREBUIE SA DIVORTATI ?

1.Ati spus DA si v-ati promis unul altuia sa va fiti alaturi la bine si la rau. Oare in zilele grele, atunci cand raul s-a intamplat, ati facut tot ce se putea pentru a salva casnicia?

2. De multe ori o nou casnicie este mult mai extenuata ca si incercarea de a salva casnicia existenta. Din punct de vedere statistic, sansele primei casnicii sunt mai bune.

3. Daca despartindu-va vreti sa dati mai multa culoare vietii de zi cu zi, ar fi bine sa tineti seama de un lucru : viata cea noua nu este pe departe mai captivanta. Este mai complicata pentru ca trebuie sa facti fata singuri, sa o infruntati.

4.Odata cu casnicia va pierdeti si o parte din propria identitate pentru ca personalitatea se contureaza in mare masura in timpulo casatoriei.5.Daca aveti copii, ar trebui sa va luptati pentru casnicie, atata vreme cat mai exista o raza de sperant. Faceti-o de dragul lor. Copii care au parinti divortati sunt marcati pe viata.

6.Este adevarat nu va puteti schimba sotul/sotia daca nu vrea dar puteti invata sa-l tolerati si sa-l aceptati asa cum este.

7.Va cunoasteti punctele litigoase si puteti incerca sa gasiti posibilitatile de stopare a crizelor, inainte ca acesta sa izbucneasca.

CUM SA MA COMPORT NORMAL ATUNCI CAND TOATA LUMEA MEA S-A NARUTI?Ei bine, probabil ca nu poti. In cazul in care familia ta trece printr-un divort sau daca iti ajuti un prieten in aceasta situarie, exista cateva lucruri referitoare la sentimente de care trebuie sa iti amintesti. Mai intai, este perfect normal sa experimentezi o multime de sentimente diferite, inclusiv furie, frica sau tristete. In al doilea rand, desi pare ca intreaga ta lume s-a naruit, cu timpul, lucrurile se vor indrepta din nou. Viata ta s-ar putea sa fie un pic diferita, insa piesele se vor asambla din nou- poate chiar mai devreme decat crezi.

Pe parcurs, poti incerca mai multe metode prin care te poti descarca de sentimentele pe care le ai. Daca esti suparat, loveste perna sau niste cutii goale, joaca fotbal sau alearga pana nu mai poti. Insa niciodata nu-ti descarca sentimentele pe o alta persoana.

Poate te ajuta daca vorbesti cu cineva despre sentimentele tale. Daca esti suparat, spune-o. Sa discuti este mult mai bine decat sa ti sentimentele numai pt tine sau sa fii tot timpul imbufnat si iritabil.

Cateodata o simpla discutie iti poate fi de amre ajutor. Vorbeste cu unul dintre parintii tai, sau daca ai impresia ca nu este posibil, gaseste pe cineva cu care iti face placare sa discuti, fratele sau sora ta, un prieten, un profesor, un vecin de mare ajutor.

CE TREBUIE FACUT PENTRU EVITAREA DEPRESIEI?

In primul rand sa acorde importanta reala separarii provocate de divort. Numesc importanta reala convingerea ca, intr-adevar, separarea este inevitabila atata vreme cat cel de langa tine nu te mai vrea drept partener. O frana importanta in aparitia acestei convingeri este mentalitatea comuna, a celor in mijlocul carora traiesti. Atitudinea fata de omul divortat este inca una de oprobiu disimulat si,daca se poate, anonim. Fata de femei domina convingerea ca ele au gresit, ca ele au pacate , ca ele nu s-au ridicat la inaltimea asteptarilor unei casnicii. Barbatul are dreptul , tacit recunoscut, de a si pedepsi prin divort jumatatea ( inegala, desigur) pentru lipsa de performante sau pentru orice alt motiv, real sau imaginar. Iar gura lumii va prelua si va amplifica acuzele barbatului. Nicidecum apararea femeii. Am spus inca, pentru ca mai subzista atitudinea treaditionalista conform careia femeia trebuie sa fie supusa barbatului, indiferent de toanele acestuia. Cand femeia este parasita de barbat, statisticile arata frecvente net superioare ale acestei altenative, devine atat tinta barfelor cat si ale hartuielilor cu tenta sexuala. O femeie singura, in timpul sau dupa un divort, nu poate fi decat disponibila pt o aventura. Aceasta este tot o atitudine traditionalista, fixata adanc in menatalul colectiv, nereprimata si necenzurata de nicio instanta morala. Chiar luand in considerare numai cele doua ipostaze ale mentalului colectiv, depresia se poate instala discret si temeinic.

Inainte d a lua decizia initierii unui divort, analizati cu mare atentie si calm situatia in care ca aflati. Decizia asupra unui divort nu trebuie luata nicioadata in graba, la suparare. Nu uitati faptul ca, conform Codului Familiei, familia are la baza casatoria liber consimtita intre soti, in relatiile dintre soti, precum si in exercitiul drepturilor fata de copii, barbatul si femeia avand drepturi egale.

Priviti divotul mai ales ca pe o cale de a rezolva probleme majore in viata dvs, generate de casatoria in care va aflati.

Daca , dupa o analiza suficienta a situatiei dvs considerati ca divortul este singura cale de a obtine o stare de normalitate, si una de a obtine o razbunare, un avantaj material, atunci puteti incepe demersurile privind obtinerea divortului.

Odata luata decizia inceperii divortului, cautati intotdeauna sa ajungeti la un acord cu sotul/sotia dvs in ceea ce priveste cat mai multe aspecte : realizarea divortului, custodia copilului/lor- incredintarea minorilor, impartirea bunurilor comune, alte aspecte. Obtinerea acestui acord duce la evitarea cresterii efectelor traumatizante inerente divortului precum si a multor discutii in contradictoriu purtate in sedinta publica.Daca acordul nu poate fi obtinut, este extrem de indicat sa fiti asistat/a de un avocat, incredintarea copiilor precum si partajarea aduncad in timpul procesului o serie de elemente complexe, in conditiile in care patile nu se inteleg.

BIBLIOGRAFIE

ALEXANDRU BACACI : Raporturile juridice patrimoniale in Dreptul Familiei , Ed. DACIA , Cluj-Napoca, 1986;

ION ALBU : Casatoria in dreptul roman , Ed. DACIA ,Cluj-Napoca, 1988;

IOLANDA MITROFAN, NICOLAE MITREFAN : Familia de la A.la Z, Ed. Stiintifica si Pedagogica , Bucuresti

ION FILIPESCU : Dreptul Familiei , Ed. ALL, Bucuresti, 1995;PETRU ILUT : Iluzia localismului si localizarea iluziei , Ed. Polirom, Bucuresti ,2000 ;

JEAN BAECHLER : Grupurile si sociabilitatea, Ed.Humanitas , Bucuresti, 1997 ;

TRAIAN ROTARIU : Demografia si sociologia populatiei Fenomene demografice , Ed .Polirom , Iasi, 2003;MIHAI TARCA : Demografie , Ed. Ecomonic, Bucuresti , 1997; V. SORA , I. HRISTACHE, C. MIHAIESCU : Demografie si statistica sociala , Ed. Economic, Bucuresti , 1996.

PAGE - 1 -