1

MOMENTUL BACOVIA

S-a spus ca Bacavia reprezinta 0 bisericlI(11 literarl1 (Eugen Lovinescu) un caz aparte la granila dintre palOlogie ~i aUlomatismele psihologice Supraevaluat din motive eteronomice sau dirnpotriva subestimat din acelea~i motive poetu loamflef $i al marasmelor provillciale - dupa cum a fast etichetat de crit ica ocazionala - a trecut prin framanHlr ile ~i luptele literare din ultimii douazeci de ani aproape neobservat strain de ce se petrece injurullui ~i retras in monotonia unci singuraH11i echivalate ell un destin

Cu toate aeestea Bacavia eSle unul dintre cei mai autentici reprezentanli ai Iiteraturii ncastre mademe Vom ineerea in paginile ce urmeaza sa arl1Uim ca atat formalia sa literara cat ~ i constituia intima a psihologiei sale sunt mai aproape de sbuciumu l ~i de tragi cui modern (pustiul sufletesc senzatia de gol lipsa lirnitelor asaltul certitudinilor ultime) decat cei lTIai mu11i dintre poetii no~1ri actuali Retragerea lui Bacovia din luptele de fiecare zi insingurarea lui intr-o via1a cenu~ie ~ i periferica ou inseamna 0 Jipsa de participare la destinul veacului ci dimpotriva consecinla unei participari organice mutuale Bacovia aparline epocii modeme prin viziunea sa d~cadenta

13

as~pra lumii ~i prin drama sa ce se cons~ma in senzalii prm nevroza sa

Raportat la perioada formaliei sale spirituale dintre 1910 - 1916 (in 191 6 a apAmt primul ~i eel mai de seama volum allui Bacovia Plumb) el nu ne mai apare un caz singular Sunt cunoscute peripel iile ~i obiective le grupari i literare care inca de pc 1a 1880 se po larizasc in jurul lui Macedonski Tendinlcle conservatoare ale aces tei grupari dupa modelul cele i din Franta au evoluat pana la mi~carea simboli sHi de la Via(a noul1 NOlla Revisll1 Romiinll Versuri $ pro=lJ Smbolul in afara de Via(a RomiilleasclJ Lliceaarul SlJmlJlltttorul eu traditia lor ~tiuta Numele lui Bacovia este intalnit in paginile acestor reviste 1a inceput Cll

pseudonimul George Andoni alaturi de Emil Isac Adrian Maniu P Aderca N Davidescu lM Ra$cu D lacobescu Claudia Millian Canst Stoika S Samyro CR Ghiulea Ion Minulescu putin mai tarziu eezar Petrescu cu un fe l de poeme in proza fo care creeaza 0 atmosfera macabra ~i poesca Ion Pavlov ~ i din cand in dind dupa ce se lasa anuntat pompos cu cat eva nu mere inainte AI Macedon ski Era 0

atmosfera compacta amintind cand de Baudelaire (revendicat atat de s j mboli~ti cat ~i de parnasieni de altfel chiar poeli i romani ce se considerau cu atata convingere simboIiSli cei mai multi nu au depa~it un anum it parnasianism didactic exemplu N Davidescu) cand de Laforgue Rodenbach sau Verlaine Baudelaire mai ales este tradus bucata cu bucata ~i publicat aproape in fiecare numar de revista Traducatori D lacobescu Victor Eftimiu Const Beldie Joachim Botez A t T Stamatiad leronim Laurian I M Ra~cu- adica numele cele mai curentc in presa literara de atunci Poezia plictisului provinshy

cial a ploii de toamna ~i a spleenului duminica l a lui Rodenbach obsesia ora~elor rentaculare a lui Vcrhaeren melancolia densa a lui Verlaine ~ i a lui Edgar Poe pot fi deopotriva urmarite in paginile acestor reviste tncA inainte de 1900 un Mircea Demetriad din ~coala lui Macedonski semna astfel de ecouri verlai niene

Susp ine line De violine

Cum curg Ciind voletul Rupt din buchetttl

Amurg

Pe aurar cade S pe cascade

De vis Pe facul care Sub Iresti pare

Veis

Pe lac fn mine Ani de suspine

Se strang Ani de inranger De lupte pllingeri

$i piling

Versurile acestea amintesc de celebra Chanson dallfamne a lui Verlaine precum ~i de intreaga poezie a ploii ~i a melancoliei de toamna din opera sa 2

Mircea Demctriad nu apartine propriu-zis epocii de formaie a lui Bacovia a murit in 191 4 dedit prin

15 14

as~pra lumii ~i prin drama sa ce se cons~ma in senzalii prm nevroza sa

Raportat la perioada formaliei sale spirituale dintre 1910 - 1916 (in 191 6 a apAmt primul ~i eel mai de seama volum allui Bacovia Plumb) el nu ne mai apare un caz singular Sunt cunoscute peripel iile ~i obiective le grupari i literare care inca de pc 1a 1880 se po larizasc in jurul lui Macedonski Tendinlcle conservatoare ale aces tei grupari dupa modelul cele i din Franta au evoluat pana la mi~carea simboli sHi de la Via(a noul1 NOlla Revisll1 Romiinll Versuri $ pro=lJ Smbolul in afara de Via(a RomiilleasclJ Lliceaarul SlJmlJlltttorul eu traditia lor ~tiuta Numele lui Bacovia este intalnit in paginile acestor reviste 1a inceput Cll

pseudonimul George Andoni alaturi de Emil Isac Adrian Maniu P Aderca N Davidescu lM Ra$cu D lacobescu Claudia Millian Canst Stoika S Samyro CR Ghiulea Ion Minulescu putin mai tarziu eezar Petrescu cu un fe l de poeme in proza fo care creeaza 0 atmosfera macabra ~i poesca Ion Pavlov ~ i din cand in dind dupa ce se lasa anuntat pompos cu cat eva nu mere inainte AI Macedon ski Era 0

atmosfera compacta amintind cand de Baudelaire (revendicat atat de s j mboli~ti cat ~i de parnasieni de altfel chiar poeli i romani ce se considerau cu atata convingere simboIiSli cei mai multi nu au depa~it un anum it parnasianism didactic exemplu N Davidescu) cand de Laforgue Rodenbach sau Verlaine Baudelaire mai ales este tradus bucata cu bucata ~i publicat aproape in fiecare numar de revista Traducatori D lacobescu Victor Eftimiu Const Beldie Joachim Botez A t T Stamatiad leronim Laurian I M Ra~cu- adica numele cele mai curentc in presa literara de atunci Poezia plictisului provinshy

cial a ploii de toamna ~i a spleenului duminica l a lui Rodenbach obsesia ora~elor rentaculare a lui Vcrhaeren melancolia densa a lui Verlaine ~ i a lui Edgar Poe pot fi deopotriva urmarite in paginile acestor reviste tncA inainte de 1900 un Mircea Demetriad din ~coala lui Macedonski semna astfel de ecouri verlai niene

Susp ine line De violine

Cum curg Ciind voletul Rupt din buchetttl

Amurg

Pe aurar cade S pe cascade

De vis Pe facul care Sub Iresti pare

Veis

Pe lac fn mine Ani de suspine

Se strang Ani de inranger De lupte pllingeri

$i piling

Versurile acestea amintesc de celebra Chanson dallfamne a lui Verlaine precum ~i de intreaga poezie a ploii ~i a melancoliei de toamna din opera sa 2

Mircea Demctriad nu apartine propriu-zis epocii de formaie a lui Bacovia a murit in 191 4 dedit prin

15 14

consecinlele activiHllii sale de la Allalee literare ~i de la Literaoru prin lupta sa irnpotriva eminescianismului ~i prin convingerea eu care s-a ata~at simbolismului cu deosebitele lui falcte de la instrumentalismul lui Rene Ghil - until din capii teori ilor corespoodenlei diotre culoare - ~ i sunet i i pan~ la rnuzicalitatca structuraHI a unui Verlaine de la clasicismul racinian al lui Baudelaire ~i pana la poemele de dantela ale lui Henri de Regnier de la mis ticismul unui Maeterlink ~i pan a la frenezia dionisiaca a unui Rimbaud sau poezia de conceplie a lui Verhaeren) Dar activitatea sa bogata alaturi de Macedonski de luliu eezar Savescu de Bonifaciu Florescu ~i de all ii (D Karnabatt Mihail Munteanu Mihail Cruceanu) a creat 0 psihoza generaUl care a cucerit in special tineretul ajungand dupa 1910 la a abundentali terara la 0 efervescenla de avangarda pe cih de semnificativA pe atat de omogena

Baeovia apare in mijlocul acestei atmosfere nu ea un caz singular de psihologie diferenlialA ci dimpotri va ea 0 forma de expres ie a unei sUiri generale Ceea ce la unii poeli mai pulin dOlai decal dinsul se transforma iotr-un fel de retorism decadent intr-o obsesie de motive Imprumutate i i de termeni la moda fllra un ecou interior autentic devine in poezia lui Bacovia un prilej pentru a exprima 0 viziune personal a a lumii Materialul cornun se transfo rml1 intr-o experienta interioara proprie

sa ne oprim la un exemplu

Ora~-cavolI cu strade-ngllstpound ell asalturi de infern in atmosfera eu surasul rigid al donllui etern

J6

lnconjurat de dealuri lriste sau de nostagice campii Ora~ cu cll1diri patriarhale sub ale citroI bolti umbrite Privesc figuri de castelane CII ziimbete nejericite eu muzici vagi prin piefe albe $I seara-n pareur eu fanare M-a obseda a ttita vreme parumul tau de-nmormantare 4

Poezia aparline lui I M Racu Orasectul in spela Ofasectul de provincie esle un cadru

al descompunerii sufl eteiti ~i al unei vieti ce se stinge reptat inutil Gradinile pustii fanfarele militare pielele albe sunt tot atatea elemente pe care Ie gasirn In toatll poezia tirnpului Unnarind efecte de atmosfe ra ii de muzicA inte rioar expresia poeticA se con funda adeseori cu 0 notalie naruralista a unei realitali brutale ~ i dezolante Ce mare deosebire insa intre versurile artificiale de mai sus in care se si rot atat de neplacut manierele unei poezi i la modA secti iotre bucalile bine cunoscute pe aceea~ i tema ale lui Bacovia Poezia peri feriei secti a provinciei lOaUl acea gama de motive comune de la spleenul baudelairian pana la salmi in golul sufletesc a lui Laforgue devin in lirica bacovianli expresia unei implacabile realitali interioare Primatul acestei poezii este sinceritatea Bacovia este singuml poet care a ridieat aceasta atmosfera general a in buna parte de import la nivelul unei opere durabile Sa compararn versurile de mai sus ale lui IM Rasectcu cu un mic secti necunoscut poem in prozA al lui BacQvia intitulat larmaroc j

( ~

J7

(~ ~

1 lIa orlI$elul e pUn de prof de iarmaroc de oamen $ de animae

Carlile des jugate stau In drum drumu e pli de paie (llran- cinstesc rachiu lin cold bere caldlI braga $i Umonada coloratll prin cra$me sodalii strang in braIe de trosnesc oasele (tlrall ce $ servitoare grl1suJle$1 pline de slldoare

1 110 0 caterilcll plange co 0 baba beata fabrieile w-Il1 clopotele SIlIll1 si fm~ae (iglJne$f lasunl1 automobile$i lrl1Sllri aleargl1 profitl inllmecl1 orl1$eu $ nl1vllie$te fn gura eelor care beau care mlJnancl1 care casclJ Ciungi orb ologi ~rec~io$i Cll cl1rnwi putrejacre 1lIltt cel$ind un copit s-a speriat $1 phinge Morite duduiesc $ ill ogrl1zile lor stall mUIII de grall ~i de popu$oi pe malul giirlei aleargl1 o pllsderie de oamenifemei $i copii in pieleo goall1

I 110 La panorami flJrani se civilizeazl1 $1 orlJ$e1I1 e pUll de prof de iarmaroc de oameni de animale

Caterinca veclle Verlaine ce plil11ge in iarmaroc in tiirgul meu natal piato care simte cllnshyo ascllll1 nmelli $i isbuclliri bengoe caralige jluerlJfllri 0 baeliSll1 ce pozeazlJ InJumuri colorafe ah vasfache disperar

Hodorogile copole alarmate caferinca veche Veraine eu nora ceo mai fasa din caterinca hodorogill1 slJraca nOlll ce dispune sou indisplille pe vislJtolii amGllii afectali Stall singuf OnglJ vagonl ambulant in care doarme tnlimilll1 a aletlJ comediallUl oslenill1 Lume dupli lume ill noaptea inuirziatlJ umbreLe cejoaclJ pe drilu de 0 circwmiddoti ori panorame licl1rinde de oglin=i $i de mlJrgele ochene ingrozitoare eevi tremurl1fori In cabinefshy

secret caferinca veche tipsi asurzitoare $I lipete stridente se duce tn zarea indepllrtatlJ in satele inocente acolo unde dormJecioare naive poe pure 0 noaptea tarziu slJ planglJ discordat 0 caterinclJ Intr-un clJWn Eu nota ceo maifaLslJ din calerinca hodorogitl1 slJraca nollJ se bate indignatl1 in geamu vagonului nomad dar IIU e auzitl1

Pelilia a pornit 10 fllcercarea pUlerii am clJil1torit p ierdut In goana circuarl1 un arml1sar de lemn Ver aine ca lerinca veche ce plange noslim 0 tempora omenesc

1 ha orl1$eLu e pUn de prof de iarmaroc de oamellisi de animae

Sprc deosebirc de versur ile lui I M Ra~cu poemu l lu i Bacovia se impune prin ca ldura lui interioara printr-o con fund are a poetului ell pcisaj ul desc ris Notele realiste naturaliste au aici un rol inshydirect Accenru l cade nu pe descriere ci pe motivul interior care a detenninat-o Ora~u l de provincie nu serve~te dedit ca un decor al unei profunde dezolari suflete~ti Baeovia in trebuineaz un motiv curent al pocziei simboliste decadente EI transform insa aeest mOl iv iotr-o emolie personala Ecourile verlainiene baudelairiene marturisite chiar in text nu mic~oreaza eu nimie valonrea poemului In locul unui spirit de imit8lie Bacovia ne ofera 0 identitate de simire Simbolismul reprezihta una dintre fetele unui veac in agonie un refugiu in zonele obscure - dar fecu ndeshyale subcon~ticnrului Bacovia este singurul nostru mare poet care a ~tiu( sa creeze din acest material comun 0 opera proprie

Istori ile noastre literare nu in sis ta indeajuns asuprn luptei pentru instaurarea simboli sll1ului in

18 19

lit eratu ra romana E le vo rbesc mai m ult de Saml1nl1torul de Via(a romalleasct1 de Luceafllrul Spiritul public se gasea mai u~or prin tradil ie in paginile acestor reviste De aceea faima lor era mai mare Daca urmarim insa mai atent presa literarl a vremii frecveD1a colaborarilor luptele di scutiil e cronicile polemicile6 observam ca adevlirala mi~careJ

literara adevarata viatnl iteraralaquo se consuma aici in revistele de avangarda chiar daca mai tarziu dupa razboi cei mai mul ti dintre luptlltori au treeut in alte tabere iar eei care au rnmas in afara de Bacovia de Minulescu ~i de altii cali va nu S-8U impus in atenlia posterita~i ia Era 0 luptn aspra pe baricade ell atat mai irnpresi onanta eu cat nu avea giru opin ie i publico

Bacovia nu participll)a aeeasta luptll Numele sllu apare in paginile revistelor iotr-o cadenta moderaHl Publica poezii ~i poe me in proza pe cAt de puterni ce ea viziune personala pe atat de iDdepartate de aspeetul efemer al certurilor zilnice Baeovia este prezent insli cu atat mai mult in ceea ce constituie fondul adanc al aeestei mi~cari Daea nu-l intalnim in polcmi eiie de actualitate j urnalistiea il intalnim in sehirnb in produc~iil e poet ice ale unor autori ca S Samyro D Iaeobescu Jon Pavlov CR Ghiulea - nume mrll rezonantll astllz i dar care justificau prin produq iunile lor trecAtoare 0 mi~eare ~ i 0 atmosferll generalll

Cand Bacovia serie

Dar vai ace invinsi pe veci pierdu(i Or in taverne ori In mansarde $ acei nebuni rlJttJcitori tl1Cllff Gesticuliindpe bulevarde

el rezuma oarecum aeeasta atmosfer1 literara in care mo tivu l taverne lor a t in vi n~i l o r vietii ~ i al vagabonzilor este foane freevent Adrian Maniu insu~ i (pc vremea acea avea 0 ael ivitatc prodigioasn oseiHind tntre poelllul in proza poezie ~i eronict plnstiea) semneazt adeseori lcinga Peisaje cu corbi ~i Nocturne as tfe l de poeme baeo vienc

ill pivni(a unui han Lampa ell gaz susurl1 in subsolul adanc $f lung co baerile Llnei reptile aruncand 0 patlJ ro tunda neagrl1 ce se catinl1 monoton

Fundurie se pierd in umbrl1 De-a lungul celor doi pere(i co doua lerase sunt

bl1rute scanduri Ilstruile de slIerna celor ce vor odihnt1- paturile

ln tre ee dnmwl stramf ca unjghiab e murdar si unecos $ umed

o gurl1 ct1scarlJ ca de (ipat horcl1e o carje impiediclJ drumul spre un pat in care Wl

piepl desvelit pare un camp in care boli ciudate au brlJzdat rO$II Telldoane gabene inoadl1 vine negre imbracl1 prost oase oribile de schelet Miros de rachiu Duhoare de hoir

Vorbe i somn din care rn(e egE cll viseaztJ fericirea - iilldcl1 se eeartlJ in vis -Si esti revoltat cl1 si-o pot fnchzjm i Calcule misterioase ea bolboroseala undllrilor de modrll1 trl1deazl1 din via(a lor bt1lt1tll de leprl1 Si raie $I de nedreplate - 0 lIlCl1pl1fanare 0

tenacitate desgustlJroare scarboaslJ Scoborimd treplele dOllaernei mergeau din om

in om sf sgdlfdind deeptau pe cei cari ar fi putut sa Ie cumpere un lac de odihnlJ - in noaptea aceea

Dar eei mai l1lu(i fnfilllduri sl1rlltate de um~rlJ

21 20

se desllJceau singuri de dragostea pe care de mutt flU

o mai pweau illfeege Sciindurile pallirilor aveau scrc$lIetul flUeilor

COli tractate de agonie 10

Aeeastl1 agonie generaHI era 0 caractcristicn a anilar dinaintea rl1zbaiului rrecut jar in literatura 0

earaeteristica indeosebi a SilllbolislTIului Ceva greu ~ i cenu~iu apasa con~tiina veacului in aer plutea presimlirea unci mani iremediabi le certitudinea unei inutili t111i ~i a unei plictiseli cosmicc Corbii lui Edgar Poe ~i refrenul tragic niciodarlJ - niciodarll pl1trund adanc in inspira(ia poetilor injurnalele inlime in taate manifesl11rile spiritului Ploile de toamnli nervii moina obsesia descompunerii materiale ~i a maqii shytoate motivele poeziei bacoviene fonneazl1 un mateshyrial comun pentru Iiteratura tuturor neamurilor

Apl1rand in mijlocul acestei inflalii de poezie a mortii ~i a peisajelor negre cu 0 structurl1 sufleteasca perfect adecvata Bacovia exempli fica prin versurile sale toate acele (eorii a le corespondenle lor dintre sunete ~ i euIori ale sinesteziilor ~i ale audit iei colorate at at de mu lt disculate atunei Astfel el se situeaza de la inceput in mij locul mi~Cl1rii simboliste de~i numele sau trecea oarecum neobservat ~i era intalnit destu l de rar prin reviste De aeeea putem rczuma il1lreaga perioada de limp de la Macedonski piina la razboiul mondial trecut Intr-un moment Baeovia Forta ~i valoarea unui poet nu se masoarl1 dupa suecesul imediat ~i dupa graba de a aparea in public ci dupa co n sistenta interioara ~i dupl1 densilatea de sensibili fate pe care Ie contine Pe acestea Bacovia Ie avea eu prisosintli Astfel se explica de ce el a fost singurul poet care a influentat generatiile tinere de

22

versificatori nu numa i din timpul apogeu lui sau ei chiar de mailarziu lata-lpeCRGhiulea vers ificand in plina obses ie ~ i atmosfera bacoviana

Slli monul in racla culcat Solemn co n rl1spanJii stotuia Sill mortttl in raelll sculplal Sf popii $optese Aleillia

E mhOS de cearli rijlori Si popii ing6na prohodul in toinlJ de seenil - comoh shyDe pare ca j oaclJ Irodu

Si rudee urll1 macabru Ell rad cople$it de mahnire Si palpiiie trist ealldelabru in ve$nica lui pomenire n

in acela~i mod Ghiulea are obsesia eorbilor ~i a culorii negre in st il bacovian de~i versurile sale nu se ridi ca pes te nivelul de mediocritate a l strofelor de mal sus

Un dar melalleoic ml1-nvinge Fatidie $i negru $i greu Sf ampa de noapte se stinge Se stinge in sufletul meu

Si poaia-nferestre im sunlJ eu-n sgomot metalic $i orb lar mimea-mi e-o neagrl1 genunlJ in care valseazlJ un corh1l

23

se desllJceau singuri de dragostea pe care de mutt flU

o mai pweau illfeege Sciindurile pallirilor aveau scrc$lIetul flUeilor

COli tractate de agonie 10

Aeeastl1 agonie generaHI era 0 caractcristicn a anilar dinaintea rl1zbaiului rrecut jar in literatura 0

earaeteristica indeosebi a SilllbolislTIului Ceva greu ~ i cenu~iu apasa con~tiina veacului in aer plutea presimlirea unci mani iremediabi le certitudinea unei inutili t111i ~i a unei plictiseli cosmicc Corbii lui Edgar Poe ~i refrenul tragic niciodarlJ - niciodarll pl1trund adanc in inspira(ia poetilor injurnalele inlime in taate manifesl11rile spiritului Ploile de toamnli nervii moina obsesia descompunerii materiale ~i a maqii shytoate motivele poeziei bacoviene fonneazl1 un mateshyrial comun pentru Iiteratura tuturor neamurilor

Apl1rand in mijlocul acestei inflalii de poezie a mortii ~i a peisajelor negre cu 0 structurl1 sufleteasca perfect adecvata Bacovia exempli fica prin versurile sale toate acele (eorii a le corespondenle lor dintre sunete ~ i euIori ale sinesteziilor ~i ale audit iei colorate at at de mu lt disculate atunei Astfel el se situeaza de la inceput in mij locul mi~Cl1rii simboliste de~i numele sau trecea oarecum neobservat ~i era intalnit destu l de rar prin reviste De aeeea putem rczuma il1lreaga perioada de limp de la Macedonski piina la razboiul mondial trecut Intr-un moment Baeovia Forta ~i valoarea unui poet nu se masoarl1 dupa suecesul imediat ~i dupa graba de a aparea in public ci dupa co n sistenta interioara ~i dupl1 densilatea de sensibili fate pe care Ie contine Pe acestea Bacovia Ie avea eu prisosintli Astfel se explica de ce el a fost singurul poet care a influentat generatiile tinere de

22

versificatori nu numa i din timpul apogeu lui sau ei chiar de mailarziu lata-lpeCRGhiulea vers ificand in plina obses ie ~ i atmosfera bacoviana

Slli monul in racla culcat Solemn co n rl1spanJii stotuia Sill mortttl in raelll sculplal Sf popii $optese Aleillia

E mhOS de cearli rijlori Si popii ing6na prohodul in toinlJ de seenil - comoh shyDe pare ca j oaclJ Irodu

Si rudee urll1 macabru Ell rad cople$it de mahnire Si palpiiie trist ealldelabru in ve$nica lui pomenire n

in acela~i mod Ghiulea are obsesia eorbilor ~i a culorii negre in st il bacovian de~i versurile sale nu se ridi ca pes te nivelul de mediocritate a l strofelor de mal sus

Un dar melalleoic ml1-nvinge Fatidie $i negru $i greu Sf ampa de noapte se stinge Se stinge in sufletul meu

Si poaia-nferestre im sunlJ eu-n sgomot metalic $i orb lar mimea-mi e-o neagrl1 genunlJ in care valseazlJ un corh1l

23

2 Gri poezia lui Bacovia nu smiddota bucurat de 0 circulatie dupa merit Ea a ramas apanaj ul catorva admiratori singurat ic i poeli ~i arfisectti ei in~i ~i sau al catorva prieteni apropiati Critica de asemenea nu smiddota acupal prea mult de opera lui Baeovia desecti a fast totdeauna de aeord in privinla valorii ei

Randurile de fata au isvorat din dorinta si neer1 de 3 umple cat de modest acest gal

o FAMILIE POETICA

Se secttie ct Verlaine este autorul unlli volum de critiet intitliJat Les poeres maudirs coninand sect3se part rete literare Corbiere Rimballd Desbordesmiddot Valmore Villiers de llsle-Adam Mallann Ii Verlaine insll~i carnuflat sub pseudonimul Pauvre Lelian Referindumiddotse la aeest volum Gustave Kahn serie raime presquautant Verlaine eritique que Verlaine poete

Ne oprim la expresia poete maudit pc care Verlaine 0 leag~ de numele in~irate transformand 0

fonnula etic~ intrmiddoto viziune eritie~ a unei epoci intregi Prin ea sc inte1ege 0 atitudine ncgativn de singurttate secti de obosealS 0 scnsibilitate bolnavicioasa l11orbida In rtlsptlr ell civilizG(ia ($erban Cioculcscu Bacovia) ~i eu idealurile umanitatii domice de progreso de lini~te sufleteasca secti de impacare in conveniente Viaa aeestor pocti este plina de zbucium secti de suferinte eauzate mai ales de 0 constitutie sufleteasca inadaptabila neconformist~ ineapabilll sa se supuna sensu lui cornun ~i mediocru al societa1ii

Expresia aceasta va capata a mare notorietate 0

data eu pracesul de imoralitate al lui Baudelaire ~i eu poezia libcra ~i decadenta a lui Lafargue despre

27

care s-a spus ca a fost influenlat in volumul sau Compaillles de atmosfera din Les Amours jaunes cartea de capaHii a lui Tristan Corbiere NOliunea de poete maudit se transformA la ace~ti doi poeti intr-o nevroz3 moderna ~i citadinl1 intr-o enorma pJictiscala de viata ~i de lume ~ j intr-o alunecare con~t iellUI in artificiu

Un poet mai pUlin cunoscut anumc Maurice Rollinat din mo~tcn i rea lui Baudelaire ~i a lui Edgar Poe autoru unui bogat volum de versuri intitulat Les Nevroses aparut in 1883 se numara secti el printre ace~ti poetes maudits de~i a fost Hlsat la 0 parte in mod sisternatic de istoricii literari Viziunea lui descompusa ~i spectraJa lS

obsesia mortii secti a agoniei ultime intr-o cadenta de marsect funebru i-ar fi dat dreptul sa figureze in volumullui Verlaine

Bacovia face parte din accasta familie poetica Am vazut in capitolul precedent cat de stranse

erau relaliile poeziei noastre simboliste cu misectcarea literara franceza Traducerile din Baudelaire din Laforgue din Rodenbach pubJicate in Noua RevistlJ Romana in Versuri $iprozl1 ~i in toate celelalte reviste ale tim pului precum ~ i eompozitiile proprii ale poetilor romani 8mintesc in mod vadit de idealurile literare franeeze l9

Bacovia nu este strai n de aces Ie influcnte rntrucat s-a afirmar insa de cll1re unii c1 poezia sa flU este alteeva deCal un ecou direct al celei fraoceze transformand 0 vecinatate de simtire ~ i 0

atmosfera generala imr-o dependentn minorn daca nu iolr-un simplu plagiat ne vom opri in acest capitolla comparalia dintre Bacovia Baudelaire ~i Rollinat la care vom adauga ~i pe germanul Traki

In cazul Baudelaire s-a pornit de la versuri de acest fel

Pluviose irrite contre la vie entiere De SOil urne agrands flots verse un froid tenebreux

Aux pales habitanls du voisincimeliere Et la moralite sur les faubou rgs brumellX

Mon chat sur Ie carreau cherchant une litiere Agile sans repos son corps maigre et galeux L time dun vieu poete erre dans la gOllttjere Avec la triste voix dunfalllomefrileux

Le bourbon se lamente el la btiche elljumee Accompagne e ll ausset la pendule ellrhumee Cependal1l qu ell un jeu plein de sales parums

HeritagealGI dulle vielle hydropique Le beau valet de coeur et la dame de pique Causent sinistrement de leurs amours defuns

Obsesia ploii comunn la Baudelaire ~ i Bacovia ea un instrument cosmic at descompunerii ~i al marasmului universal nu este sufieienta insa pentru a suprapune cele doua sensibilitali Baudelaire se f ixeaza intr-un cadru izolat de in t imitate deznadajduita secti plictisitoare Ploaia ii aecentueaza deznadejdea ~i plictiseala in acest eadru singuratatea lui se confundl1 eu nesociabilitatea eu spleen-ul

28 29

Baudelaire este singur in camera lui in destinul lui de poet Bacovia dimpotriva este singur in uni vers ~ i in fa talitatea intregi i lumi Acel sentiment de angoisse pe care Baudelai re it proiecteaza ca un veritabil fiu al secolului sau peste toate aCliuni le ~i valon le vielii devine la Bacovia 0 senzatie primara de inghet cosmic La Baudelaire ungoisse are un in~eles de sarura~ie de viata de nonapetit de srar~it de spectacol Este a oboseala de dupa fes tin Golul sau sufletese se confunda adeseori eu un prea pUn sufletesc cu 0 plictiseala de toate dupa ce le-a gustat pe toate Golullui Bacovia este anterior el inseamna o neputinta de a gusta viata Nu este 0 viata obos ita de ea insa~i ci 0 ipsa de vial1 un minus de substanta vie 0 criza de energie vitala

Ploaia baudelairiana este vazuHl prin fereastdi stand in halat ~ i papuci Ploaia lui Bacovia cade di shyrect peste trup ~i peste suflet destramand fibrele vietH ~ i ale lumii Poerul nu este numai un subiect care inregistreaza un fenomen di n afara masurandu-i conseciDleie inauntru ci el se confimdll cu insa~i lumea iovadata de aceasta umiditate sirnbolica degradatoare a substanei universului Baudelai re este mai urn an mai aproape de Doi Bacovia este rece disshytant

Ace asta es te 0 deosebire [undarnentala 20

Baudelaire este 0 personalita te proeminenta Cll 0

structura interioara puternicll la care putem raporta fi ecare gest fi ecare expresie Poezia lui reprezinta 0

atitudine un raport de la subiect la obiect Bacovia nu ex ista ca personali tate in acest sens viril opozitionist de aceea poezia lui nu e dedit notalie adica recuno~terea unei stllri de [apt a unei on1nduieli mai presus de puterile sale care-l include ~i pe el

30

deopotrlvll Cll intreaga lume Fa a de aceastl1 stare de fapt el nu ia nici 0 poziie Face parte ~ i el din ea Este mult mai nimerit deci sa vorbim de 0 acmosferll bacovianll sau de 0 viziulle bacQviana decat de 0

atirudine Ceea cc it deosebete pe Bacovia de (Qi poetii no~tri este tocmai acest anonimGr at at de insushylar de personal (paradox earactcristic unic) Bacovia nu ne prezinH1 un mod nOu de a vedea lumea ci pur ~i simplu 0 lume din care face parte ~i el Aceasta lume este pntrunsl1 de fiOTUI rnor1ii ~i al inghetului total putrezind incel ~ i pustiu ca un cadavru uria~ De aceea Baeovia nu e cinic ea Baudelaire ~i ca Edgar Poe ci timid ~i retras supus fllrn murmur unui destin care-I depa~e~te Ceea ce la unul inseamnll tensiune dramatiel1 pozitie fennn in fala problemelor vietii ~ i ale universului Ia eeHlIalt nu e deciH 0 subordonare resemnatl intr-o drama cosmicl1 ~i a identifieare eu un proces general Drama baudelairiana eu tot suportu l ei senzitiv se consuml1 in intelect ea 0

infruntarc de principii opuse 0 luptl1 intre moarte ~ j viata Moartea este principilll care invinge La Bacovia am putea spune cele dOli a principii se confundl1 Lupta se transforml1 intr-o procesiune neagrl1 a mortii Viaa nu e dedit 0 moarte anticipata un prilej al putrefacici universale

De aceea pOC7ia sa e monotona ~i cenuampie lips ita de elementele de contrast ~ i de antiteza Notiunea rfirnane la semnificalia ei directa descriptivll suprapusa unei realitati psihologice ~i senzitive identiee Dfiramarea umii din afara este egala cu dfirarnarea celei dinauntru Poate tocmai aici sta secrenl1 rezistenei acestei poezii atat de simple ~i de lipsite de arHi poetica preeum ~i motivul integrlirii ei in mi~carea simbolistl1 Ceilalti poeti ai epocii au

31

ramas la suprafala simbolismului adopHind efectele sale de sonori tate exterioara (lon Minulescu) sau de fronda revolutionara (Erni I Isac) Poclii franeezi sunt prezenti in opera lor nu numai ca atmosfera ~i ca motive de inspiralie ci ~i ea solulii de arta Pomind de la Baudelaire ei rl1man 1a Baudelaire ca ni ~te elevi mediocri Bacovia ajunge la el insu~i la 0 viziune personala asupra lumii

In volumul Plumb gasim unnl1toarele indieatii referitoare la leeturile lui Baeovia ~i la preferinlele sale in materie de poezie

Departe fn eetate viara lropola O sim(urile-mi toale se enervaufanshytasie Dar i lugubrul saUi pufneau ill ras sarcastic Si Poe $i Baudelaire $ Rollinal

Numele lui Baudelaire Edgar Poe ~ i Rolli nat reprezinHi aiei mai muh deCal 0 simpla referin1 literara Bacovia se integreaza in fami lia aeestor poeti eu neces itatea unci eonvingeri interioare in Rollinat mai ales el pare a se regas i cu preferintA Sensibilitatea bolnavicioasa a acesru ia timiditatea ~i rezerva sa temperamentala influenlele din Baudelaire ~i din Edgar Poe iI apropie de Bacavia ca stil de viata ~i ea destin de mediocritate nemeritata Referintele lui Rollinat nu lipsesc nici din producliunile literare ale celorla1ti reprezentanti ai mi~ellrii noastre simboliste lata- I pe LM Ra~eu semnand in Versur $ prozlJlI un astfel de peisaj bacavian

Ah (iplJwl dorior in dimineile tlromalice de April

Ah srrgl1le evoca toare de vremuri ve~ted colorate

Ciori Ciori Le vad cum sboarl1 in cardurilmebre in spirale

de doliu cu aripile deslinse (aeroplane lilipli tiene) planeaza in spa(iu desp icGnd aerul Cli ciocliri bronzate se sue se coboara ~i (iplJ

Ah (ipatu d oyior in dimillelile aromaice de April

Am gl1sil 0 colibll neagrll pe un deal Natura pare un peisaj evoca de Rollinat Coliba are 0 fereasl ra flira geam Si ciiroind sl1lbalec ciorile illra una duplJ alta

ca gloan(e trimise de 0 carabinl1 nevl1zura pe gaura deschisl1 $i neagra neagrlJ

Rollinat era bine cunoscu t poe1i1or no ~ t ri d in preajrna rasboiului trecut Peisajeie eu corbi inspiratia sa decadenta cadavrele parfumurile exotice speetrele ~i ploile tomnaticc noptile sale negre ~ i gre te - toat~ acea atmosfera ap~satoare ~i descompusa de origine baudelairiana nu se putea sa nu-i atraga pe un D lacobescll pe un I M Ra~ell pe lI ll Emil Isae ~i ell atat mai mult pe Bacov ia M ulte din l110 t ivele bacoviene Ie gasim in volumu l Les Nevroses (t itl ul insu~i este bacovian) Yntr-o poezie intitulatli Marches fimebres Rollinat evoca pe Beethoven j i pe Chopi n in astfel de cdenle

Joue encore une fois ces deux marches funebres

32 33

care s-a spus ca a fost influenlat in volumul sau Compaillles de atmosfera din Les Amours jaunes cartea de capaHii a lui Tristan Corbiere NOliunea de poete maudit se transformA la ace~ti doi poeti intr-o nevroz3 moderna ~i citadinl1 intr-o enorma pJictiscala de viata ~i de lume ~ j intr-o alunecare con~t iellUI in artificiu

Un poet mai pUlin cunoscut anumc Maurice Rollinat din mo~tcn i rea lui Baudelaire ~i a lui Edgar Poe autoru unui bogat volum de versuri intitulat Les Nevroses aparut in 1883 se numara secti el printre ace~ti poetes maudits de~i a fost Hlsat la 0 parte in mod sisternatic de istoricii literari Viziunea lui descompusa ~i spectraJa lS

obsesia mortii secti a agoniei ultime intr-o cadenta de marsect funebru i-ar fi dat dreptul sa figureze in volumullui Verlaine

Bacovia face parte din accasta familie poetica Am vazut in capitolul precedent cat de stranse

erau relaliile poeziei noastre simboliste cu misectcarea literara franceza Traducerile din Baudelaire din Laforgue din Rodenbach pubJicate in Noua RevistlJ Romana in Versuri $iprozl1 ~i in toate celelalte reviste ale tim pului precum ~ i eompozitiile proprii ale poetilor romani 8mintesc in mod vadit de idealurile literare franeeze l9

Bacovia nu este strai n de aces Ie influcnte rntrucat s-a afirmar insa de cll1re unii c1 poezia sa flU este alteeva deCal un ecou direct al celei fraoceze transformand 0 vecinatate de simtire ~ i 0

atmosfera generala imr-o dependentn minorn daca nu iolr-un simplu plagiat ne vom opri in acest capitolla comparalia dintre Bacovia Baudelaire ~i Rollinat la care vom adauga ~i pe germanul Traki

In cazul Baudelaire s-a pornit de la versuri de acest fel

Pluviose irrite contre la vie entiere De SOil urne agrands flots verse un froid tenebreux

Aux pales habitanls du voisincimeliere Et la moralite sur les faubou rgs brumellX

Mon chat sur Ie carreau cherchant une litiere Agile sans repos son corps maigre et galeux L time dun vieu poete erre dans la gOllttjere Avec la triste voix dunfalllomefrileux

Le bourbon se lamente el la btiche elljumee Accompagne e ll ausset la pendule ellrhumee Cependal1l qu ell un jeu plein de sales parums

HeritagealGI dulle vielle hydropique Le beau valet de coeur et la dame de pique Causent sinistrement de leurs amours defuns

Obsesia ploii comunn la Baudelaire ~ i Bacovia ea un instrument cosmic at descompunerii ~i al marasmului universal nu este sufieienta insa pentru a suprapune cele doua sensibilitali Baudelaire se f ixeaza intr-un cadru izolat de in t imitate deznadajduita secti plictisitoare Ploaia ii aecentueaza deznadejdea ~i plictiseala in acest eadru singuratatea lui se confundl1 eu nesociabilitatea eu spleen-ul

28 29

Baudelaire este singur in camera lui in destinul lui de poet Bacovia dimpotriva este singur in uni vers ~ i in fa talitatea intregi i lumi Acel sentiment de angoisse pe care Baudelai re it proiecteaza ca un veritabil fiu al secolului sau peste toate aCliuni le ~i valon le vielii devine la Bacovia 0 senzatie primara de inghet cosmic La Baudelaire ungoisse are un in~eles de sarura~ie de viata de nonapetit de srar~it de spectacol Este a oboseala de dupa fes tin Golul sau sufletese se confunda adeseori eu un prea pUn sufletesc cu 0 plictiseala de toate dupa ce le-a gustat pe toate Golullui Bacovia este anterior el inseamna o neputinta de a gusta viata Nu este 0 viata obos ita de ea insa~i ci 0 ipsa de vial1 un minus de substanta vie 0 criza de energie vitala

Ploaia baudelairiana este vazuHl prin fereastdi stand in halat ~ i papuci Ploaia lui Bacovia cade di shyrect peste trup ~i peste suflet destramand fibrele vietH ~ i ale lumii Poerul nu este numai un subiect care inregistreaza un fenomen di n afara masurandu-i conseciDleie inauntru ci el se confimdll cu insa~i lumea iovadata de aceasta umiditate sirnbolica degradatoare a substanei universului Baudelai re este mai urn an mai aproape de Doi Bacovia este rece disshytant

Ace asta es te 0 deosebire [undarnentala 20

Baudelaire este 0 personalita te proeminenta Cll 0

structura interioara puternicll la care putem raporta fi ecare gest fi ecare expresie Poezia lui reprezinta 0

atitudine un raport de la subiect la obiect Bacovia nu ex ista ca personali tate in acest sens viril opozitionist de aceea poezia lui nu e dedit notalie adica recuno~terea unei stllri de [apt a unei on1nduieli mai presus de puterile sale care-l include ~i pe el

30

deopotrlvll Cll intreaga lume Fa a de aceastl1 stare de fapt el nu ia nici 0 poziie Face parte ~ i el din ea Este mult mai nimerit deci sa vorbim de 0 acmosferll bacovianll sau de 0 viziulle bacQviana decat de 0

atirudine Ceea cc it deosebete pe Bacovia de (Qi poetii no~tri este tocmai acest anonimGr at at de insushylar de personal (paradox earactcristic unic) Bacovia nu ne prezinH1 un mod nOu de a vedea lumea ci pur ~i simplu 0 lume din care face parte ~i el Aceasta lume este pntrunsl1 de fiOTUI rnor1ii ~i al inghetului total putrezind incel ~ i pustiu ca un cadavru uria~ De aceea Baeovia nu e cinic ea Baudelaire ~i ca Edgar Poe ci timid ~i retras supus fllrn murmur unui destin care-I depa~e~te Ceea ce la unul inseamnll tensiune dramatiel1 pozitie fennn in fala problemelor vietii ~ i ale universului Ia eeHlIalt nu e deciH 0 subordonare resemnatl intr-o drama cosmicl1 ~i a identifieare eu un proces general Drama baudelairiana eu tot suportu l ei senzitiv se consuml1 in intelect ea 0

infruntarc de principii opuse 0 luptl1 intre moarte ~ j viata Moartea este principilll care invinge La Bacovia am putea spune cele dOli a principii se confundl1 Lupta se transforml1 intr-o procesiune neagrl1 a mortii Viaa nu e dedit 0 moarte anticipata un prilej al putrefacici universale

De aceea pOC7ia sa e monotona ~i cenuampie lips ita de elementele de contrast ~ i de antiteza Notiunea rfirnane la semnificalia ei directa descriptivll suprapusa unei realitati psihologice ~i senzitive identiee Dfiramarea umii din afara este egala cu dfirarnarea celei dinauntru Poate tocmai aici sta secrenl1 rezistenei acestei poezii atat de simple ~i de lipsite de arHi poetica preeum ~i motivul integrlirii ei in mi~carea simbolistl1 Ceilalti poeti ai epocii au

31

ramas la suprafala simbolismului adopHind efectele sale de sonori tate exterioara (lon Minulescu) sau de fronda revolutionara (Erni I Isac) Poclii franeezi sunt prezenti in opera lor nu numai ca atmosfera ~i ca motive de inspiralie ci ~i ea solulii de arta Pomind de la Baudelaire ei rl1man 1a Baudelaire ca ni ~te elevi mediocri Bacovia ajunge la el insu~i la 0 viziune personala asupra lumii

In volumul Plumb gasim unnl1toarele indieatii referitoare la leeturile lui Baeovia ~i la preferinlele sale in materie de poezie

Departe fn eetate viara lropola O sim(urile-mi toale se enervaufanshytasie Dar i lugubrul saUi pufneau ill ras sarcastic Si Poe $i Baudelaire $ Rollinal

Numele lui Baudelaire Edgar Poe ~ i Rolli nat reprezinHi aiei mai muh deCal 0 simpla referin1 literara Bacovia se integreaza in fami lia aeestor poeti eu neces itatea unci eonvingeri interioare in Rollinat mai ales el pare a se regas i cu preferintA Sensibilitatea bolnavicioasa a acesru ia timiditatea ~i rezerva sa temperamentala influenlele din Baudelaire ~i din Edgar Poe iI apropie de Bacavia ca stil de viata ~i ea destin de mediocritate nemeritata Referintele lui Rollinat nu lipsesc nici din producliunile literare ale celorla1ti reprezentanti ai mi~ellrii noastre simboliste lata- I pe LM Ra~eu semnand in Versur $ prozlJlI un astfel de peisaj bacavian

Ah (iplJwl dorior in dimineile tlromalice de April

Ah srrgl1le evoca toare de vremuri ve~ted colorate

Ciori Ciori Le vad cum sboarl1 in cardurilmebre in spirale

de doliu cu aripile deslinse (aeroplane lilipli tiene) planeaza in spa(iu desp icGnd aerul Cli ciocliri bronzate se sue se coboara ~i (iplJ

Ah (ipatu d oyior in dimillelile aromaice de April

Am gl1sil 0 colibll neagrll pe un deal Natura pare un peisaj evoca de Rollinat Coliba are 0 fereasl ra flira geam Si ciiroind sl1lbalec ciorile illra una duplJ alta

ca gloan(e trimise de 0 carabinl1 nevl1zura pe gaura deschisl1 $i neagra neagrlJ

Rollinat era bine cunoscu t poe1i1or no ~ t ri d in preajrna rasboiului trecut Peisajeie eu corbi inspiratia sa decadenta cadavrele parfumurile exotice speetrele ~i ploile tomnaticc noptile sale negre ~ i gre te - toat~ acea atmosfera ap~satoare ~i descompusa de origine baudelairiana nu se putea sa nu-i atraga pe un D lacobescll pe un I M Ra~ell pe lI ll Emil Isae ~i ell atat mai mult pe Bacov ia M ulte din l110 t ivele bacoviene Ie gasim in volumu l Les Nevroses (t itl ul insu~i este bacovian) Yntr-o poezie intitulatli Marches fimebres Rollinat evoca pe Beethoven j i pe Chopi n in astfel de cdenle

Joue encore une fois ces deux marches funebres

32 33

Baudelaire este singur in camera lui in destinul lui de poet Bacovia dimpotriva este singur in uni vers ~ i in fa talitatea intregi i lumi Acel sentiment de angoisse pe care Baudelai re it proiecteaza ca un veritabil fiu al secolului sau peste toate aCliuni le ~i valon le vielii devine la Bacovia 0 senzatie primara de inghet cosmic La Baudelaire ungoisse are un in~eles de sarura~ie de viata de nonapetit de srar~it de spectacol Este a oboseala de dupa fes tin Golul sau sufletese se confunda adeseori eu un prea pUn sufletesc cu 0 plictiseala de toate dupa ce le-a gustat pe toate Golullui Bacovia este anterior el inseamna o neputinta de a gusta viata Nu este 0 viata obos ita de ea insa~i ci 0 ipsa de vial1 un minus de substanta vie 0 criza de energie vitala

Ploaia baudelairiana este vazuHl prin fereastdi stand in halat ~ i papuci Ploaia lui Bacovia cade di shyrect peste trup ~i peste suflet destramand fibrele vietH ~ i ale lumii Poerul nu este numai un subiect care inregistreaza un fenomen di n afara masurandu-i conseciDleie inauntru ci el se confimdll cu insa~i lumea iovadata de aceasta umiditate sirnbolica degradatoare a substanei universului Baudelai re este mai urn an mai aproape de Doi Bacovia este rece disshytant

Ace asta es te 0 deosebire [undarnentala 20

Baudelaire este 0 personalita te proeminenta Cll 0

structura interioara puternicll la care putem raporta fi ecare gest fi ecare expresie Poezia lui reprezinta 0

atitudine un raport de la subiect la obiect Bacovia nu ex ista ca personali tate in acest sens viril opozitionist de aceea poezia lui nu e dedit notalie adica recuno~terea unei stllri de [apt a unei on1nduieli mai presus de puterile sale care-l include ~i pe el

30

deopotrlvll Cll intreaga lume Fa a de aceastl1 stare de fapt el nu ia nici 0 poziie Face parte ~ i el din ea Este mult mai nimerit deci sa vorbim de 0 acmosferll bacovianll sau de 0 viziulle bacQviana decat de 0

atirudine Ceea cc it deosebete pe Bacovia de (Qi poetii no~tri este tocmai acest anonimGr at at de insushylar de personal (paradox earactcristic unic) Bacovia nu ne prezinH1 un mod nOu de a vedea lumea ci pur ~i simplu 0 lume din care face parte ~i el Aceasta lume este pntrunsl1 de fiOTUI rnor1ii ~i al inghetului total putrezind incel ~ i pustiu ca un cadavru uria~ De aceea Baeovia nu e cinic ea Baudelaire ~i ca Edgar Poe ci timid ~i retras supus fllrn murmur unui destin care-I depa~e~te Ceea ce la unul inseamnll tensiune dramatiel1 pozitie fennn in fala problemelor vietii ~ i ale universului Ia eeHlIalt nu e deciH 0 subordonare resemnatl intr-o drama cosmicl1 ~i a identifieare eu un proces general Drama baudelairiana eu tot suportu l ei senzitiv se consuml1 in intelect ea 0

infruntarc de principii opuse 0 luptl1 intre moarte ~ j viata Moartea este principilll care invinge La Bacovia am putea spune cele dOli a principii se confundl1 Lupta se transforml1 intr-o procesiune neagrl1 a mortii Viaa nu e dedit 0 moarte anticipata un prilej al putrefacici universale

De aceea pOC7ia sa e monotona ~i cenuampie lips ita de elementele de contrast ~ i de antiteza Notiunea rfirnane la semnificalia ei directa descriptivll suprapusa unei realitati psihologice ~i senzitive identiee Dfiramarea umii din afara este egala cu dfirarnarea celei dinauntru Poate tocmai aici sta secrenl1 rezistenei acestei poezii atat de simple ~i de lipsite de arHi poetica preeum ~i motivul integrlirii ei in mi~carea simbolistl1 Ceilalti poeti ai epocii au

31

ramas la suprafala simbolismului adopHind efectele sale de sonori tate exterioara (lon Minulescu) sau de fronda revolutionara (Erni I Isac) Poclii franeezi sunt prezenti in opera lor nu numai ca atmosfera ~i ca motive de inspiralie ci ~i ea solulii de arta Pomind de la Baudelaire ei rl1man 1a Baudelaire ca ni ~te elevi mediocri Bacovia ajunge la el insu~i la 0 viziune personala asupra lumii

In volumul Plumb gasim unnl1toarele indieatii referitoare la leeturile lui Baeovia ~i la preferinlele sale in materie de poezie

Departe fn eetate viara lropola O sim(urile-mi toale se enervaufanshytasie Dar i lugubrul saUi pufneau ill ras sarcastic Si Poe $i Baudelaire $ Rollinal

Numele lui Baudelaire Edgar Poe ~ i Rolli nat reprezinHi aiei mai muh deCal 0 simpla referin1 literara Bacovia se integreaza in fami lia aeestor poeti eu neces itatea unci eonvingeri interioare in Rollinat mai ales el pare a se regas i cu preferintA Sensibilitatea bolnavicioasa a acesru ia timiditatea ~i rezerva sa temperamentala influenlele din Baudelaire ~i din Edgar Poe iI apropie de Bacavia ca stil de viata ~i ea destin de mediocritate nemeritata Referintele lui Rollinat nu lipsesc nici din producliunile literare ale celorla1ti reprezentanti ai mi~ellrii noastre simboliste lata- I pe LM Ra~eu semnand in Versur $ prozlJlI un astfel de peisaj bacavian

Ah (iplJwl dorior in dimineile tlromalice de April

Ah srrgl1le evoca toare de vremuri ve~ted colorate

Ciori Ciori Le vad cum sboarl1 in cardurilmebre in spirale

de doliu cu aripile deslinse (aeroplane lilipli tiene) planeaza in spa(iu desp icGnd aerul Cli ciocliri bronzate se sue se coboara ~i (iplJ

Ah (ipatu d oyior in dimillelile aromaice de April

Am gl1sil 0 colibll neagrll pe un deal Natura pare un peisaj evoca de Rollinat Coliba are 0 fereasl ra flira geam Si ciiroind sl1lbalec ciorile illra una duplJ alta

ca gloan(e trimise de 0 carabinl1 nevl1zura pe gaura deschisl1 $i neagra neagrlJ

Rollinat era bine cunoscu t poe1i1or no ~ t ri d in preajrna rasboiului trecut Peisajeie eu corbi inspiratia sa decadenta cadavrele parfumurile exotice speetrele ~i ploile tomnaticc noptile sale negre ~ i gre te - toat~ acea atmosfera ap~satoare ~i descompusa de origine baudelairiana nu se putea sa nu-i atraga pe un D lacobescll pe un I M Ra~ell pe lI ll Emil Isae ~i ell atat mai mult pe Bacov ia M ulte din l110 t ivele bacoviene Ie gasim in volumu l Les Nevroses (t itl ul insu~i este bacovian) Yntr-o poezie intitulatli Marches fimebres Rollinat evoca pe Beethoven j i pe Chopi n in astfel de cdenle

Joue encore une fois ces deux marches funebres

32 33

ramas la suprafala simbolismului adopHind efectele sale de sonori tate exterioara (lon Minulescu) sau de fronda revolutionara (Erni I Isac) Poclii franeezi sunt prezenti in opera lor nu numai ca atmosfera ~i ca motive de inspiralie ci ~i ea solulii de arta Pomind de la Baudelaire ei rl1man 1a Baudelaire ca ni ~te elevi mediocri Bacovia ajunge la el insu~i la 0 viziune personala asupra lumii

In volumul Plumb gasim unnl1toarele indieatii referitoare la leeturile lui Baeovia ~i la preferinlele sale in materie de poezie

Departe fn eetate viara lropola O sim(urile-mi toale se enervaufanshytasie Dar i lugubrul saUi pufneau ill ras sarcastic Si Poe $i Baudelaire $ Rollinal

Numele lui Baudelaire Edgar Poe ~ i Rolli nat reprezinHi aiei mai muh deCal 0 simpla referin1 literara Bacovia se integreaza in fami lia aeestor poeti eu neces itatea unci eonvingeri interioare in Rollinat mai ales el pare a se regas i cu preferintA Sensibilitatea bolnavicioasa a acesru ia timiditatea ~i rezerva sa temperamentala influenlele din Baudelaire ~i din Edgar Poe iI apropie de Bacavia ca stil de viata ~i ea destin de mediocritate nemeritata Referintele lui Rollinat nu lipsesc nici din producliunile literare ale celorla1ti reprezentanti ai mi~ellrii noastre simboliste lata- I pe LM Ra~eu semnand in Versur $ prozlJlI un astfel de peisaj bacavian

Ah (iplJwl dorior in dimineile tlromalice de April

Ah srrgl1le evoca toare de vremuri ve~ted colorate

Ciori Ciori Le vad cum sboarl1 in cardurilmebre in spirale

de doliu cu aripile deslinse (aeroplane lilipli tiene) planeaza in spa(iu desp icGnd aerul Cli ciocliri bronzate se sue se coboara ~i (iplJ

Ah (ipatu d oyior in dimillelile aromaice de April

Am gl1sil 0 colibll neagrll pe un deal Natura pare un peisaj evoca de Rollinat Coliba are 0 fereasl ra flira geam Si ciiroind sl1lbalec ciorile illra una duplJ alta

ca gloan(e trimise de 0 carabinl1 nevl1zura pe gaura deschisl1 $i neagra neagrlJ

Rollinat era bine cunoscu t poe1i1or no ~ t ri d in preajrna rasboiului trecut Peisajeie eu corbi inspiratia sa decadenta cadavrele parfumurile exotice speetrele ~i ploile tomnaticc noptile sale negre ~ i gre te - toat~ acea atmosfera ap~satoare ~i descompusa de origine baudelairiana nu se putea sa nu-i atraga pe un D lacobescll pe un I M Ra~ell pe lI ll Emil Isae ~i ell atat mai mult pe Bacov ia M ulte din l110 t ivele bacoviene Ie gasim in volumu l Les Nevroses (t itl ul insu~i este bacovian) Yntr-o poezie intitulatli Marches fimebres Rollinat evoca pe Beethoven j i pe Chopi n in astfel de cdenle

Joue encore une fois ces deux marches funebres

32 33

Cumiddotal meu aspect FlJcea sa mor Caci ILIturor PlJream sllspect

Din toate aeesle Illotive smiddota spus de catre unii din critieii no~tri eu graba lor caracteristicn de-a descoperi influene ~j re laliuni iotre poetii romani ~i cei strnini (nu e v~rba numaidecat de literatura comparata) ea Bacovia nu este altceva decat un reshyfl ex intarziat al lui Rollinat Faptul ca insu~i poerul ne indica preferinte le sa le pentru Edgar Poe Baudelaire secti Rollinat precum ~ i identitalea nu numai de motive ci cbiarde solulii poetice (obsesia mar~ului funebru al lui Chopin a muzicii mor(uare secti a procesiunilor funebre ca modalitai de expresie a sentimenrului mOI1ii atat de putemic la cei doi poei) cons ti tuiau a davada definitiva a acestei dependen~e

Daca ar fi asecta Bacavia nu ar fi infruntat vitregiile secti canfruntarile vremii Smiddotar fi risipit in uirare a data cu eeilali reprezentan~i ai mi~carii revolutionare de la s Iarsectirul razboiului treeut Nu ar constitui inca secti astazi un moment de sensibi litate la care sa apclcze gcneratiile tinerc Roll inat nu mal este ded it un nume ingropat in biblioteci alaruri de atalia alti poeli minori ai Iiteraturii franceze Poezia sa nu smiddota putut ridiea panala 0 expresic organizata a unci viziuni persona Ie ca la Bacovia Motivele de inspiratie obsesiile verbaIe asocierile dintre culoare secti sunet erau coroune tuturor poetilor vremiL Rollinat nu este decat un produs prin derivaie al lu i Baudelaire Cu toata atmosfera putemicA secti deasA pe care 0 creeazA cu toata influenta pe care au exercitat-o asupra poetilor din generatiile urmAtoare ca Verhaeren Lafargue

Rodenbach Ghil versud le sale nu dep~esc un anumit nivel de mediocritate retoricA secti de pou imprumutata

Bacovia se impunc insa in primul rand tocrnai prin marea lui autent icitate prin foqa interioara puternicA ~ i sincera care hrlJne$le substantial panA ~i versur ilc sale cele mai S 11ple cele mai neinsemnate ea valoare de arta Dup~ a expresie ferici la a lu i Vladimi r Streinu Bacovia este 0 sinteza personaa dintre cele mai bogate di n toata poezia noastrA in care se imbinA ~i se jllslljicl1 notele caracteristi ee a le sensibilitalii moderne Fala de Rollina t el are avantajul substantei Motivele comune d in poezia amandurora la Bacovia se top esc intrmiddoto pastA nouA personala valabilll poetic pc cant propriu Numai diseu~ia materialului in aClul de valorificare critica nu este suficienta Materialul nu este acta prin el insu~i orics t ar fi el de inedit ~i de putemic ci prin expresia lui fortA interioar care-l asimi leazA eu atat mai mult cand este yorba de un material COrnun unei epoci intregi ea in cazul de fatA Din aceasta perspectiva crit ica Bacovia De apare un poet aproape un ic in literatura noastrA Poezia sa nu tra ie$te decal prin valoarea ei personala prin autent ici tatea ~i omogeneitatea e i Dintrmiddoto nA vaH- obos itaare de marasme ~ i de nevroze decadente de peisaje provincia Ie citadine tomnatice dintr-un morman de cadavre de cimitire ~i de corpuri putrefacte pc care Ie-am vazut prezente in toaHlliteratura timpului el a reusectit sa se adune ~i sA organizeze intrmiddotun tot unitar secti sintetic valabil in adancime ~i nu in suprafaA in substanta ~i nu in sonoritatea exterioara

Aici nu po ate fi vorba de influente ci de un sincronism at sensibiliU1tii universale de 0 circulatie

38 39

de motive poet ice tot atal de puternice ea ~i eele ale romantismului (daca nu cbiar 0 fonna decadenta a acestuia) Bacovia constituie la Doi singurul monushyment artistic al aceslei sensibilitli universale singura expresie vaabi(J a lui

Pentru a cpuiza acest capitol inca introduetiv inaime de a intra in analiza propriu-zisa a un iversului poetic bacovian sa ne oprim Ia un poet german simi- lar pe care Bacovia n-avea de unde sa-I eunoascl atunei E v~rba de aeel Georg Trakl pc care poc~i i no~tri mai tineri I-au deseoperit ~j I-au tradus cu 0

frenezie semnificativa in special Mircea Streinul ~i ~tefan Baciu Acesla din urma a publicat ~ i un volum 25 de poeme dill Georg Trakl 1938 cu 0 prefaa de Octav ~ulutiu din care citez

Georg Trakl a fost in literatura germana un simbolist un corespondent original ~i pUlernic _ nicidecum 0 copie - al poeziei simboliste franceze

Georg Trakl a murh lanaL la varsta de 27 de ani in chiar primelc luni ale razboiului mondial in OClOmvrie 1914 S-a sinucis ori s-a intoxicat cu stupefiante de care fitcea abuz nu se ~tie prca bine Cert e ca lanarul ofiter farmacist era a fire c iudata retrasa ~i I11cditativa ~ i ipoteza sinuciderii nu c prea exclusa Mort lanar TrakJ nu ~i-a putut da toata masura unui talent care era in plina ascensiune ~i care daea ar fi avul lungimea vieti i unuj Rilke eel putin ar fi reu~it poate sa ajunga un geniu ca ~i acela Toata opera sa c cuprinsS insa intr-un volum unde pe langa poeziile care abia depa~esc cifra de 0 sura mai sunt ~i cateva foarte put me pagini de proza Dar chiar ~i atara personalitatea noua ~i profunda a poetuiui a avut posibilitatea sa se contureze pe deplin

Poczia lui Trakl c produsul unci sensibilitati asculitc ~i bolnavicioasc pc care orice contact cu lumea 0 rane~te ~ i care sc rctrage in singuratate ~i in Ulcere sa-~i consume tristetea sa originara adanca inexp licabila E 0 poezie adane traita a earci confundare totala Cll viata poetului se citc~te la fiecarc pas in atmosfera ei Toata poezia lui Trakl e invaluita in aureola unei melancolii cople~itoare patologice organice Trakl apare ca un exemplar uman creat de natura pentru a distila in el 0 triste~e universala ~i pentru a 0 exprima ~i nici un raspuns nu e posibil la acel de ce opus acestei tristet i decat ca ea era un element innaseut in firea lui Cele mai caracteristice versuri in aceasUl privinta sunt

Schaudernd unter herbstlichen Sterllen neigl siciljahrlichtJejJer das Haupt

Acest cap care an de an se incovoaie ma i tare sub lumina stele lor de toamna e eapul lui Trakl e fruntea lui lata sub care se invartea 0 covar~itoare ucigatoare durere aceea care I-a ~i dus poate la sinucidere Durerea lui Trakl e jnsa~i durerca omulu i de-a ti durerea existcn1ei ca atare ~i care nu-~i mai pune intrebarea de ce exista a zadamiciei sale pentru en con~tii na acesteia e plamadiUl in insa~i con~tiinta inutiliUl~ii sale Poezia lui Trakl cste expresia vietii ca 0 chinuitoare experienla asemeni unei Vindstille~ stemlose Nachf12

Georg TrakJ este prin unnare un reprczentant german al sensibilitatii simboliste pc linia lui Baudelaire Rollinat Bacovia Poez ia lu i este patrunsa de aceea~i obsesie a 1nortii ~i a

40 41

3 coloratura a unui moment istorie iotr-un sincronism al unei vizi uni asupra lumii secti a l unei atmosfere universale pc care fiecare poet din orice tara secti din orice cultura af face parte il expriml1 pe masura talenrului sau personal Trakl cste la Gemlani ceea ce este Bacovia la noi Din aceeasecti familie face parte ~i belgianul Rodenbach cand sc~ie

Oh la pluiel ah la pluie oh les lentes trainees De fils d eau qu 011 devide aux Juseaux nairs du temps El qui semblen mOllities aux lormes des annees Oh la pluie ah I aulamne et les soirs allrislancs Ohl 10 pluie oM la pluie ah les femes trainees

In alte poezii Rodenbach vorbqte de cadavre de amurguri tomnaliee amintind eand de Baudelaire cand de Rollinat

Aeeasta identitate de material Bacavia a transfonna Intr-o viziune proprie EI ramane eel mai de seam1 reprezentant din poezia romana a veacului ce moare - asect3 cum Eminescu reprezinta un triumf al poeziei noastre romantice ~i Arghezi al celei modernistc

Cu aceasta convingere putem intra in studiu l amanunli t al pocziei sale

SIMBOLISMUL CULORILOR

Am observat pana ~UCI ea poezia lui Bacovia apat1ine simbolismului prin acordurile sale grave ce organizeaza 0 atmosfera interioara puternica Ea se aseamanA ell 0 muzica joasll ~i monotona izvorata din strAfunduri le cele mai negre ale sufletului uman Este interesant de urmarit prin ce mijloace se realizeazA aceastA atmosfera Luand ca termen de cornparalie pe Verlaine care a redus definilia poeziei simboliste la versul

De 10 musique avant route chose

putem ajunge la cateva concluzii foarte interesante Verlaine zice

De La l1Iusique avant 10ute chose Et pour cela preere I Impair Plus vague et plus soluble dans I air Sans rien en lui qui pese all qui pose

IIJaw aussi que til ailles point Choisirtes mots sans quelque meprise Rien de plus cher que 10 chanson grise Ou lIndecis au Precis sejoIII

45

Cest des beaux yeux derriere des voiles C est Ie grandjour tremblant de mid Ces par un ciel dautomne atlied Le bleufouillis des claires etoiles

Car lOllS voulolls la Nuance enc01 Pas la Couleur rien que la Nuance Oil la nuanceseulefiance Le reve au reve et lafltite au cor

Prin aceste versuri Verlaine define~te poezia simbolisHl ca a ana a nedefinitului ~i a vagului adiea o arta care nu face apel la consistenla matcriala Retinem mai ales versul al doilea din ultima strofll

Pas la Couleur rien que la Nuance

pe care il opunem preferin tci pentru eulori a lui Bacovia Acest poet intrebuinteaza mijloaee eontrare Arta sa este lipsita de rafinamente stilistice de toate ace Ie fi ne ~i sub1iri broderii de nuanle de c1arshyobscururi ab ia indicate prin care poclii simboli~t i organizau atmosfera intenoara a poemului Bacavia cste simplist sarae monoton Arta sa nu aduee nic i a tehnica noua Expresii le sale sunt bannle direete de mult inveehite

AceasHl poezie este totu~i putemica unitara ~i shyceea ce constitui e 0 adevaraUI surpriza - foarte persona la Pe drept eUV3Dt spune Adrian Maniu ca paezia lui Bacavia ou are me~te~ug Dar toemai prin aceastalipsa de me~te~ug toemai prin aceasta saracie de arta poetica poemul sau capata 0 consistena de atmosfera neobi~nuita

Bacovia eontrazice definitia lui Verlaine prin frecvenla unor culori care formeaza insa~i parghia de rezistenla a poeziei sale

Copacii albi copacii negri Stau goi ill pmcul soli tar Decor de doliu imerar Copacii abi copacii negri

In pare regretele pliing jar

Cu pene albe pene negre o paslJre ell glas arnar StrlJbate parcul solirar ell pene albe pene negre

In parcamomele apar

$irunle abe fl1mze negre Copacii albi copacii negri $ pelle albe pene negre Decor de doli u fimerm

In parc ninsoarea cade ral

Alternallta dintrc alb ~i negru ~i modalitatea sumara de a organiza intregul poem pe aceasta alternanta ca iotr-un desen grabit al carui subiect este tratat doar in cateva linii fugare de creion constituie un procedeu daca nu eu totul nou in tot cazul mult diferit de intrcgul patrimoniu simbolist FaimosuL sonet Correspolldances allui Baudelaire nivelase de mull obstacolcl e dintre eategorii le diferitc iar Rimbaud in Voyelles realizeaza astfel de acorduri

46 47

4 iii verde-lui ~i mai putin a gal benului ~i a altor culori (galbcnul arc 0 semnifica(ie de anemie ~i de viziune patologica subinteleasa de aceea nu credem ca mai c necesar sa ne ocupm de eJ - de asemenea ~i

celelalte cu lori cu 0 frecventa din ce in ce mai redusa) nu constituie un procedeu con~tient ei numai a intui~ie poetica primara Din aeeasta cauza val oarea aeestor cuiori nu se masaara dedit pc un plan interior poetul Interesand in primul rand prin coninutul sau sufletesc Repetitia unOr culori in poezia citata Amurg violet nu reprezinta 0 temica ei 0 obsesie

Spunand a~adar la ineeputul aeestui capitol ea Bacavia pleaca de 1a culoaTe spee sunet nu inelegem prin aceasta 0 tchnica poetica oarecare consecttienta ci mai mult 0 structura dcosebita Simboli~tii francezi au ajuns la teoria eorespondenlelor ~i la obsesia lIlcfabilului de nuanta muziea la prin rafinament pri n nccesitatea de a reinnoi 0 ana poetica ~i 0 sensibilitate obositc Simbolismullui Bacovia se datoreaza invers unei forte inrerioare obscure de nevropat ~i de eitadin lOeon~tient EI plcaca de la culoare spre sunet ca un primltiv care incepe sa ia contact despre existenta lumii prin senzatiile vizuale De aceea consideram acesl capitol ea proba cea mai puternica a talentului lui Bacovia

POEZIA PERIFERIEI ~I A PROVINCIEI

In prefaa ediiei de Poezii ~d 1II din 1934 publicata de Editura FundaIiilor Regale Adrian Maniu scrie urmatoarele Bacovia e bland timid tacut plapand - Jipsit de ambilii sau vaniHlli - invins inainte de a intra in viaa ~ i pentru lOate acestea flturilorul unor mari frumusei a caror nemurire 0 cred boala fllra leac izbanda prea tarzic Nu iI cuno~ti fiindca fugc de lume dar numai astfel a fost in stare sa-~i descante suflerul ~i sa imbine cu neintrecula vraja cuvintele E sincer E sobru Din monotonia unui cuvan rcpeta ingana inventeaza a eadeola ca a stropilor de ploaie $tim ea Bacavia desena- nimeni nu i-a vazut dcsenele - ~tim ca Bacovia i~i dnta poeziile nimeni nu I-a auzil canland

Reinem din aceasUl caracterizare imprcsia de insingurare de refugiu din lume pe care Baeo via a produs-o asupra prietenilor ~i a eontemporanilor prin viala sa retrasa ~i prin dezinteresul aproape nein(eies pe care I-a pus in gospodarirea propriei sale opere Voluma~ele pc care le-a publicat au aparut in condiliuni grafice neinchipuit de minore N-au fost raspandite in librarii ~i n-au avul succes critic Au luat cuno~tinla de ele doar cii1iva prieteni apropiali ~i cine

63

~tie ee provineiali obseuri Lipsa aeeasta de interes fa~a de sine tradeaza 0 struetura sufleteasea aparte ineapabila de a partieipa la viala real a In luptele ~i patimile ei de tieeare zi Baeovia a ramas toata viata un provincial eel mai mare provincial din literatura noastra Singuratatea lui e fi reaseA natural a Neparticiparea lui la realitatea ineonjuratoare aeea izolare at at de inumana intr-un destin de infrant ~i de nevroza ultima fac parte integranta din firea ~i din fiinta sa Bacovia este un eonda mnat un iovins predestinat Moartea ~i singuratatea eonstituie pentru el un blestem al unei eonstitulii bolnave ~i supra sensibile

Din cauza aeeasta Baeovia cste in mod normal un poet al periferiei ~i a1 provineiei Lumea sa este depopulata ~i pustie IipsiHl de podoabele naturale ale vietii Toamna ~i iaroa sunt anoti mpurile sale preferate

larna de-o vreme rna duee regreul Prin eranguri pe margin de liniiferaeshyTree singur spre searll pe ape-ngherae Cand jalfoie pe lume violellll

Paloarea mutismul mineazli-al meu piept Pe satele ninse erai-nou cdnd apare Trec singur pe poduri de lemn solitare Si-afjept fn zapadll dar ee mai afjtepl

Hau hall deplJrtat sub slele-ngheae In noapea grozavlJ la cine VOl bale O vis 0 fiberate Hau hau depllrlat sub stele-Ilgh eate

Aecste margini de calc feraUl poduri de lemn solitarc secti ape-nghetate periferii umane de 0 erunta ~i desnadaj d uitoare trislet e sunt motive ca re intereseaz1 in primul rand prelungirea lor interioara Peisajul baeovian nu are valoare dedit prin adev1rul sufletese care-l deterrnina Golu sufletesc al lumi i reprezinti1 0 imensa pustietate moral~ in care propri ile euvinte rasun~ ea intr-o camera para-sila Poerul reda arat de precis aceasta senzalie de intindere pustie de I x I H I h i d lDe1pere TIe aCUlla pnn ace au au III

strofa ultima Intrcbarea Yn noaptea grozava 1a cine voiu bate completeaza desnadejdea erunta a aeestei pustictal i

Sc simte insi en nesoeiabilitatea poetu lu ~i fuga lui dintrc oameni nu se datoreaza unui mOliv din afara Bacovia nu urasectte omenirea niei 0-0 i ube~te Pentru el omen irea ea rea litate soeiaUl- ~ i chiar istonca- pur secti simplu nu exista Exista numai indivizi singuri departc unul de ahul fieeare purtandu-~i in spate aeela~i destin al marth Yn fond poetu este un citadin un decadent pe tinia lui Baudelaire ~ i a lui Edgar Poe De aceea nu vorn intaln i nicaieri in poezi a lu i sentimentul naturii aeea reverie romantiea a mar ilo r si nguratiei Singuratatea lui Baeovia se confunda eu peri feria eu peisajul depopulat pu s tiu amorf Caztlnnile patrate mari galbene ~i inestetiee podurile de eale ferata eorbii abatoml lupii llamanzi geru1 ~j noaptea - iata in ee eonsta aeeasta singuratate Cetatea umana este aproape ea insa~ i pus tie - adi ca invinsa de moarte - ea un semn al bleslemului a l insingurilrii ve~niee Poctul se simte in lume ~ i totu~i departe de ea Sentimentul de nepartic ipare it face uneori sa tresara

65 64

Fug rlJtlJcind in noaptea cetlJrii in turn miezul nopii se bate rar E ora clind cade glindul amar TlJcere e ora a~itlJ(ii

Te pierzi in goul singurlJtlJ(ii 0 suflet al meu de lume fugar E ora clind Petru pllillge amar AscultlJ e ora la~iUlrii

1n aeeste versuri peri feria capMn un sens moral de mustrare de eon~tiinlA de autocri ti ca PoelUi pare a-~i da seam a ea fuga lui din viala ea singuratatea lui e un pacat 0 tradare fata de cei multi fat a de sine lnsu~i Aici peri feria inseamna remu~eare ~i desnadejde amestec de blestem secti de l a~itate umana Peisajul lOClum (bucata este intirulata NoelurnlJ) ceasul din tum care bate miezul nopii mnresc accas1 senz8tie de Juri$are de Juga de sustragere de Ja datoria de-a trai ~ i de-a accepta viata Am putea spune chiar ca drama cea mai mare a lui Bacovia nu este con~ tiinta continu a a mortii ci con~tiinta neputintei de a participa 1a viata a insingurarii sale intr-un destin atat de lipsit de sens Suntem pe linia ace lei curentc poezii a secolului AceasHl oboseala de srar~ it de lume aceasta nevrozlJ (titluri de poezii Nervi de loamnlJ NevrozlJ Crize) de om blazat modern plictisit (~e rban Ci oculescu Bacovia e in raspAr Cll civi lizal ia 0 intoareere La vegetati v secti mai departc in raspar eu sensul ideal secti spiritual al poeziei care e ascensiune spre eonsecttiinla secti azur un regres spre originile obscure ale vietii) fomleazt 0 buna parte din motivele poetice ale contemporani lor de la Baudela ire lncoace Este poezia marilor nevropati ai

veacului dintecul intunecat al marilor ci tadini carora via ta nu Ie mai ofera nici 0 senzalie ajun~i la 0

saturatie neagra grea (de plumb) morna de pei-ierie tn poezia lui Bacovia acest material nu se refera

ins a at3t la stadiul actual al culturii eu ropene (5-a vorbit mereu de imbttranirea de sleirea rezervelor spirituale ale acestei culturi mai ales de la Spengler incoace Dupa ca latoria sa prin Eu ropa Tagore mArturisea ca a trecut printr-ull continent in agonie etc etc) cat la 0 drama intima de mare tensiune care cuprinde un complex de mult mai multe elemente Am putea aduce in diseutie poate atat problema consecttiinei modeme ale carei certitudi ni u ltime de zadarnicie ~i de disprel [ala de viala (Baudelaire cauta paradise artificiale) au navalit in toate cartile veacului dit ~i 0

problema mai limitata de filozofic personala care sa defineasca acest uni vers liric

Se pare insa en nu aici trebuie cllll tatl1 drama bacoviana Am gre~i atribuind lui Bacovia nu secttiu ce speculali i dialeetice de natura metafizicn al caror rezultat ar fi aceasta convingere ultima a sliveranitaii mortii Faarte bine obscrvl1 ~erban Ci oculescu Trebuie preeizat ea Baeovia e un poet elementar dar Cll menlionarea puteri i sale primitive de sugestie ell

totul cxcep~ionaH Din demonstrarea mecani smulu i reaciunilor sale reiese Iimpede un lucru De~ i nimic nu e de liberat logic in poezia sa sen timentcle au 0

impresionantl1 logica fireasca interna implicita Spre deosebire de fili era clasicl1 a pesil1li~tilor nosecttri Grigore Alexandrescu Eminescu secti epigonii lor care ~i-au des~secturat un mosor con~tie ~t de sentirnen te ~ i idei Bacovia e poetul subcon~tientulu i al impresii lor organice formulate printr-o foI1a obscurn Asecta se

67 66

explicB influenta sa insemnatB asupra general ic i postbelice care a recunoscut intr-insul nu un ~ef de ~coal~ un teoretician ci un precursor prestigios prin divina1ie pri n instinct Bacavia nu propune un ideal de art~ sau un ideal elic el este cel ce eSle identic cu sine ~i neasem~nAtor cu nimeni ~ i fltrA a chema pe c in eva dupc1 sine a modificat sensibili ta tea contemporanA prin simplul fapt al existentei sale

Neexis tolld in inteleCl drama bacovianl1 se cOllsumll ill sellzarii in sensibilitale De aceea ea nu se rezolvA ci numai exisll1 Yom cAula zadarnic s~ deslu~im 0 inchegare sistematica a acestei lumi - ca Ia Eminescu bunAoarB - degradatA pana in adanc de prineipiul mortii Nu vom gasi decat conglomerate amorfe de sensibilitate liricA rnodelate SUlllar ~i aproape invariabil dupa un caJapod simplu 1n fond di n punclul de vedere al continutului toate poeziile lui Bacovia se aseamana se supra pun Fiecare it exprimA in intregime il define~te

S-a spus mereu ell Bacovia este un poet provinshycial Yntr-adevar el semneaza de multe ori asemenea versuri

Ploull Pe-1m tdrg mizerabil De glad ~ i coeeni Pe-un torgjidovil Si plin de dugheni $i-aici slli iuhiia Si ulira-i plinl1 Deftin $ coceni Si tree cotigare eu saci de flinl1 Si plaua mai tare

Pe crQ)me murdare Pe-un llirg sl1rl1cil Si-aici Sla iubita Plou~ Pe-un torgjidovit

Acest targ este Bacl1ul Se ~tie cc1 numcle adevllrat allu i Bacovia este G Vasil iu Alegerea pseudonimului il leagl1 ~i mai mult de acesl ora~el Aicl a trBit Bacovia mui ta vreme Monotonia ~i atmosfera posomoriitl1 a ora~ului au patruns adanc in versurile sale In tr-adevar cine a stat rnai mult in Bacau i~i poate da seama cu u~urinta ca poezia lui Bacovia este insa~i expresia sufleteascl1 a acestu i ora~

Aspectu l sau de cetate mra via~a ploile sa le marunte secti lungi cu in fl1ti~area lor de toamna continua ecru I intunecat ~i noroiul de pe rifer ie - totul corespunde exact cu poezia lui Bacovia Bacaul este imbatranit pustiu plictisitor Oamenii rrl1iesc parca aici mai retrasecti mai singurateci ascun~i in caseIe lo r seunde secti fl1r~ lumin~) neurasteniza li de ploaia con ti nua ~ i de vantul ce bate rara rAgaz Este 0

localita te de depresiunc adicl1 de peri fer ie situata intre dimpie ~ i munte avand ceva din fiecare ~ i ramanand totu~i la margine pc dinaara MurdAria secti mizeria completeazl1 acest peisaj (1n uitimji ani Bac~ul a primit 0 infl1ti~arc rna lumi noasa ~i mai modernll prin lucrl1rile Doi de asfa ltare ~ i de edilirate publica - in special gara - dar atmosfera sa a rlimas tot bacoviana) Denumirea de targ mizerabil estc foarte potrivitl1

Tn aceastl1 atmosfera intunecata ~ i trista ~i-a purtat Bacovia enonna sa dezolare sufleteascl1 Obsedat de gandul monii ~i al descompunerii ~j neurasteni zat in

69 68

propria sa constitu(ie interioar3 ea ii va servi ca deshycor at aceslei drame intime Desigur nu putem reshyduce poezia sa la un simplu ecou al experienci provinciale Avem siguranta c3 ea ar fi ram as - in semnificalia ei - aceea~i ori unde ar fi trait poetu Atribuim provinciei acela~i sens de singuratate ~ i de izolmmiddote inlr-un desti n ireversibil (al mortii) pe care I-am atribu it pcriferiei Poetul se simte adica mereu aartJ din via a la rnarginea ei neputand participa la ea in sens direct tnlind efectiv Repet aceasta este ell adevarat marea dramA bacovian3 Moartea este 0 consecintlt Ea insemneaza neputinta de a trAi nevrozA spleen adic3 neant Pentru acest substrat interior provincia - in speta Bacaul (coincidenla) - constituie un decor potrivit

Cu acest corectiv preliminar unnarim momentele principale ale insp iratiei provinciale bacoviene Am vazur in versuri le citate mai sus un prim moment acela al descrierii sumare illlinii de schit3 fundamenlala a peisajului exterior Dar chiar in aceSle versuri pUlem observa corelativul in terior care organi zcaza intreaga poezie pe un motiv mu lt mai putemic - de~i abia indieat - decat eel al deserierii simple In peisajul astfe l prezcntat Bacovia (iubilor de antiteze) i~i plaseaza iubita sentiment-ul insu~i al iubirii ca semn ca face ~i el parte din decor este ~i el neurastenizat imbatranit degradat in acela~i sens putem cita ~i strofele umllltoare (Plumb de lOamnl1)

De-acum tU$ind a muril 0 atlJ Un palid vistJtor s-a impu$cal E loamntJ acum s-a innoptal - Tu ee maifaei iubila mea llitalll

intr-o grl1dintJ publica tllcUll1 Pe un nebLOl I-am allzit rtJellind larrunzele ell droaia se desprind E vam $i orlee speran(lI e pierdutlt

Prin tdrgu-nvtJIllit de sl1rl1cie Am intdlnit un poplJ un soldat De-acum pe clJrli voi adormi uitat Pierdul imr-o provincie pllslie

De-acum au pornil prhllumea eronata Eeouri de revoltl1 $ dejale TOI mai eete$ti probleme sociale Sau ee mai serii illbita mea lIilalll

Atmosfera deprimanta ~i ~escompusa a provinciei es te profund descurajatoarc In acela~i mod Baea via integreaza in peisaj pe iubita lui Astfe l ceea ce intereseaza in fond aici dincolo de ceca ce cunoa~teJ11 pana acum din atmosfera bacQviana este atitudinea lui fata de iubire ea insa~i reducandu-se la atitudinea genera ll a poetului de nepanicipare la vial~ lubirea este cel mai puternic sentiment al vicii Lirica ei devine sau incanta1ie sall elegie In 8mandoua cazurile sentimentul are 0 semn ificat ie profund afinnativa La Bacovia dirnpotrivll In locuJ elanului su fletesc ~i al flllclirii bioiogice in locul acelei arderi puternice si tushyate in pi in centru al vietii el ne infl1ti~eau 0 iubirc fizicA ~i muribundA cuprinsA de aceea~i descompunere un iversaH1 Este 0 iubire bolnava ~i agonica lipsitA de exaltllrile firesectti ale acestui sentiment Ea este roasA pc diniuntru de acela~i vierme al mOpound1ii generale Este atacata in ins3secti subsranta ei in ehiar principiul care o na~te De aceea Bacovia rAmane de fapt in afara

70 71

autentic citadin decadent - nu gase~te in sufletul sau nici un impuls spre viatA ~i sprc dragoste Mediocritatea acestei ferici ri comune ii mAre~te secti mai mult senzalia sa de singuratate secti de dczgust pennashyncnt

tn a doua bucaHl acest sentiment de pustietate ~i de nevrozA citadina se adiince~te ~i se generalizeaza Ora~ul devine pacca un muzeu mon in care mi~carile ~ i fi gurile se automatizeaza se transformA in piese meeanice nesimti toare purtate de nu secttiu ce resort exterior Viata este eompromisa in chiar principiul ei Corpurile devin de ceara cu hade ~ijixe priviri ~i peste toate 0 lugubra melodie acea arie trista uitata ce organi zeaza atat de bacovian intreaga atmosfera Lumea ne apare intr-o lumina galbenashyeenusectie atacata de 0 boala fllra leac Retinem impresia de cavernil (F la ~neta pHingea cavernosU

) de rana fiz ica reala Vom vedea intr-un capitol viitor ca ea fo rmeaza 0 adevarata metodil pentru a sensibiliza ~i mai mult a transpune ~i mai categoric intreaga sa concepie despre lume inte-un plan pur sensorial

Bacovia este un poet al elementarului de aceea expresia sa este anonirna secti inconsecttienU1 Nu credem ca acest proces de aneantizare a lumii ~i de reducere a ci (a un plan mecanic lipsit de viata sa se fi petrecut in ratiune Ceca ee desprindem din lirica baeoviana ca viziune a lumii secti ea sistem de gandire se petreee doar in su fletul nostru al eontemplatorilor Baeovia nu secti-a dat seama in aeest fel ea poezia lui se preteaza la 0 interpret are atat de gravi Vreau sa spun adicashyrefcrindu-mi numai la ceea ee putem desprinde din opera sa flira a apela 1a indiscretii biografiee (autorul este inca In viala) (Studiul a fos t elaborat pe cand

76

Baeovia mai traia 11 red) - cA lirica lui Baeovia nu atinge decal regiuni de sensibilitate (am mai spus-o) ~i ell ea De apare ea un gesl spontan ea 0 revarsare a unui eoninut subeonsecttient Peetul nu este decat poet adica arta lui se reduce la a simpla expresie neeesara a unui fond de experienta umana Ne putand ridica aeest fond pana la 0 comprehensiune general ab iee ti v val abila el rmane de fapt un simplu caz patologic Felul sau de-a vedea lumea (a vedea in aecepliunea sensoriala direct - nu a illfeege) se refuztt umanitatii ~ i aspiraliei sale naturale spre armonie ~ i spre ferieire Baeovia nu este un pesimist pe linia lui Schopenhauer ~i a lui Emineseu ajungand la eoncluzia ett nonexistenla cste preferabilll ex istentei pe baza unei serii de obscrvatiuni ~i de consideratii logice Pesirnismul este 0 solulie ultima care in fond admite posibi litatea unci mantu iri in nonexi stenla in moarte

Cat de adevarata este aceasUl interpretare se poate vedea din faptul ea in su~i Schopenhauer a seris 0 carte despre an a de-a fi fericit in viata EI spune Vreau sa vorbese des pre ana de-a duce 0 viata pe dit se po ate de plaeula secti de fericita a earei teorie s-ar putea nurni Eudemongie ea ar fi 8sectadar catauza existenei feri ei te Aeeasta iusa s-ar putea iara~i defini ea 0

existen(a care privita in sine insa~i sau mai bine privita in noi (cllci aiei judecata n08stra personal a teebuie sa hotarasea) cu mintea reee ~i matura ar fi desigur preferabila nonexistentei Din aeest inleles 81 ei unneaza ca am iubi-o pentru ea insa~i nu numai de frica mortii ~i din aeeasta iara~i ea am dori sa 0 vedem ncsrar~it de lunga De se potrive~te viala omeneasea cu 0 asemenea cxistenta sau ar putea sa sc potriveasca

77

vreodata cste 0 intrebare la care filosofia mea precum se ~tie raspunde negativ pe cand Eudemonologia presupune un raspuns afirmativ Caci aeeasta se intemeiaza locmai pc eroarea innaseuta eu a carci eritiea in cepe capitolul 49 din volumul al 2-lea al operei mele prineipale (Lumea ca voinra ~i reprezentare) Penfru a scrie dar 0 asemenea calauza a trebuil sa rna indeparlez de la punctul de vedere mai inalt spre care conduce fil osofia mea in adevaratul inleles al mora lei metafiziee Prin urmare toate expliealiile euprinse in scrierea de fala provin oarecul11 dinlr-o acomodare intrueat pornese din punetu l de vedere al existentci obi~nuite ~i unneaza drumul ei eel ratacit

Sc pare a~adar ea Sehopenhauer admite dOlla punclc de vedere pentru a privi existenta unit mai illall (metafizie) care 0 repud iaza preferandu~ i nonexistena ~i allUl mai imedial (abi~nuit - dcei mai uman) care admitc posibilitalea unci victi fericite Cu alte cuvinte Sehopcnhauer pare a spune ca ferie irea in viata cste 0 iluzie ~i ell existcn~a n-are niei un sens dar en neeasHi iluzie poate fonna obieetul unor serii intregi de preoeupari De aeeea eartea sa il1(elepciunea in via(lJ propune mijloacele plastice pentru a-ti cladi a viata cat mai plaeuta ~i mai fericita dintr-un punet de vedere rclntiv In fond nu este decal un joe logic ale earui eoneluziuni Ie putem adopta intoemai thra a ne impiedica sa ne simtim foarte bioe in viata noastra cea de toate zilele

Viziunea baeoviana este departe de aeeasta frumoasa teoric Mai intai natural Bacovia nu are oiei un fel de teorie EI simle pur ~i sirnplu flira sa puna niei 0 intrebare ultima Teorii ~i intTebari trebuie sn avem noi pentru a-I incadra ~i explica raportandu~1

la instrumentele eurcnte de cultura Pun and deci fala in fata poezia sa eu aeeasta (eorie a pesimismului filosofie de la ineeput De imbie urmatoarea remarea Sehopenhauer crede cel existenla nu are niei un sens din punet de vedere metafizie dar ca oamenii pot ajunge in viata la 0 fericire relativa EI iosu~i De da sfaturi practice in aceasta privinta Bacovia nu-~ i pune problema metafizica a existentcl nu~~i pune niei 0

problema Simte iosa in seos praetic ea viata ii seapa ca nu 0 paate trai abiectiv uman fericit Schopenhauer pare a zice Viata n-are oiei un sens dar 0 putem trai totu~i relativ pIaeuI Bacovia dimpotri va Viata e singurul lucru care are sens in lume dar nu 0 putem trai aievea nu 0 putem supune suntem totdeauna din coLo de ea in ajarll Poezia sa toemai prin negativismul ei primar prin drama ei patologica este o invitatie indirecta la viala In sens ultim Bacovia este un optimist intrucat isca un raionament invers celui allui Schopenhauer tn sens practie insa el este un crunt pesimist iara~i invers decaf Sehopenhauer

Aceasta drama experimentaUl zilnic simlita in rela1iunile irnediate eu lumea ~i eu realitalea tl1Conjuratoare se confundn cu 0 suferinta aievea Reactiunile in fata ei sunt directe spontane ca in fat a unei dureri fizice De aceea poezia lui Bacovia nu depel~e~te planul sensorial Poetul face impresia unui om cuprios de convulsiuoi interne de natura einestezica sau nervoasa Lirica sa nu este 0 expresi e poetica a suferinlei universale ea la rnarii pesirni~ti ci strigatul de durere al unui om care sufera in prezent care simle suferinta in camea secti in fiinla lui De aiei caracterul ei botnav patologic

in eoncluzie re1inem sensu I acesta d e neparticipare la viala de excludere de la valarile ei

78 79

de motive poet ice tot atal de puternice ea ~i eele ale romantismului (daca nu cbiar 0 fonna decadenta a acestuia) Bacovia constituie la Doi singurul monushyment artistic al aceslei sensibilitli universale singura expresie vaabi(J a lui

Pentru a cpuiza acest capitol inca introduetiv inaime de a intra in analiza propriu-zisa a un iversului poetic bacovian sa ne oprim Ia un poet german simi- lar pe care Bacovia n-avea de unde sa-I eunoascl atunei E v~rba de aeel Georg Trakl pc care poc~i i no~tri mai tineri I-au deseoperit ~j I-au tradus cu 0

frenezie semnificativa in special Mircea Streinul ~i ~tefan Baciu Acesla din urma a publicat ~ i un volum 25 de poeme dill Georg Trakl 1938 cu 0 prefaa de Octav ~ulutiu din care citez

Georg Trakl a fost in literatura germana un simbolist un corespondent original ~i pUlernic _ nicidecum 0 copie - al poeziei simboliste franceze

Georg Trakl a murh lanaL la varsta de 27 de ani in chiar primelc luni ale razboiului mondial in OClOmvrie 1914 S-a sinucis ori s-a intoxicat cu stupefiante de care fitcea abuz nu se ~tie prca bine Cert e ca lanarul ofiter farmacist era a fire c iudata retrasa ~i I11cditativa ~ i ipoteza sinuciderii nu c prea exclusa Mort lanar TrakJ nu ~i-a putut da toata masura unui talent care era in plina ascensiune ~i care daea ar fi avul lungimea vieti i unuj Rilke eel putin ar fi reu~it poate sa ajunga un geniu ca ~i acela Toata opera sa c cuprinsS insa intr-un volum unde pe langa poeziile care abia depa~esc cifra de 0 sura mai sunt ~i cateva foarte put me pagini de proza Dar chiar ~i atara personalitatea noua ~i profunda a poetuiui a avut posibilitatea sa se contureze pe deplin

Poczia lui Trakl c produsul unci sensibilitati asculitc ~i bolnavicioasc pc care orice contact cu lumea 0 rane~te ~ i care sc rctrage in singuratate ~i in Ulcere sa-~i consume tristetea sa originara adanca inexp licabila E 0 poezie adane traita a earci confundare totala Cll viata poetului se citc~te la fiecarc pas in atmosfera ei Toata poezia lui Trakl e invaluita in aureola unei melancolii cople~itoare patologice organice Trakl apare ca un exemplar uman creat de natura pentru a distila in el 0 triste~e universala ~i pentru a 0 exprima ~i nici un raspuns nu e posibil la acel de ce opus acestei tristet i decat ca ea era un element innaseut in firea lui Cele mai caracteristice versuri in aceasUl privinta sunt

Schaudernd unter herbstlichen Sterllen neigl siciljahrlichtJejJer das Haupt

Acest cap care an de an se incovoaie ma i tare sub lumina stele lor de toamna e eapul lui Trakl e fruntea lui lata sub care se invartea 0 covar~itoare ucigatoare durere aceea care I-a ~i dus poate la sinucidere Durerea lui Trakl e jnsa~i durerca omulu i de-a ti durerea existcn1ei ca atare ~i care nu-~i mai pune intrebarea de ce exista a zadamiciei sale pentru en con~tii na acesteia e plamadiUl in insa~i con~tiinta inutiliUl~ii sale Poezia lui Trakl cste expresia vietii ca 0 chinuitoare experienla asemeni unei Vindstille~ stemlose Nachf12

Georg TrakJ este prin unnare un reprczentant german al sensibilitatii simboliste pc linia lui Baudelaire Rollinat Bacovia Poez ia lu i este patrunsa de aceea~i obsesie a 1nortii ~i a

40 41

3 coloratura a unui moment istorie iotr-un sincronism al unei vizi uni asupra lumii secti a l unei atmosfere universale pc care fiecare poet din orice tara secti din orice cultura af face parte il expriml1 pe masura talenrului sau personal Trakl cste la Gemlani ceea ce este Bacovia la noi Din aceeasecti familie face parte ~i belgianul Rodenbach cand sc~ie

Oh la pluiel ah la pluie oh les lentes trainees De fils d eau qu 011 devide aux Juseaux nairs du temps El qui semblen mOllities aux lormes des annees Oh la pluie ah I aulamne et les soirs allrislancs Ohl 10 pluie oM la pluie ah les femes trainees

In alte poezii Rodenbach vorbqte de cadavre de amurguri tomnaliee amintind eand de Baudelaire cand de Rollinat

Aeeasta identitate de material Bacavia a transfonna Intr-o viziune proprie EI ramane eel mai de seam1 reprezentant din poezia romana a veacului ce moare - asect3 cum Eminescu reprezinta un triumf al poeziei noastre romantice ~i Arghezi al celei modernistc

Cu aceasta convingere putem intra in studiu l amanunli t al pocziei sale

SIMBOLISMUL CULORILOR

Am observat pana ~UCI ea poezia lui Bacovia apat1ine simbolismului prin acordurile sale grave ce organizeaza 0 atmosfera interioara puternica Ea se aseamanA ell 0 muzica joasll ~i monotona izvorata din strAfunduri le cele mai negre ale sufletului uman Este interesant de urmarit prin ce mijloace se realizeazA aceastA atmosfera Luand ca termen de cornparalie pe Verlaine care a redus definilia poeziei simboliste la versul

De 10 musique avant route chose

putem ajunge la cateva concluzii foarte interesante Verlaine zice

De La l1Iusique avant 10ute chose Et pour cela preere I Impair Plus vague et plus soluble dans I air Sans rien en lui qui pese all qui pose

IIJaw aussi que til ailles point Choisirtes mots sans quelque meprise Rien de plus cher que 10 chanson grise Ou lIndecis au Precis sejoIII

45

Cest des beaux yeux derriere des voiles C est Ie grandjour tremblant de mid Ces par un ciel dautomne atlied Le bleufouillis des claires etoiles

Car lOllS voulolls la Nuance enc01 Pas la Couleur rien que la Nuance Oil la nuanceseulefiance Le reve au reve et lafltite au cor

Prin aceste versuri Verlaine define~te poezia simbolisHl ca a ana a nedefinitului ~i a vagului adiea o arta care nu face apel la consistenla matcriala Retinem mai ales versul al doilea din ultima strofll

Pas la Couleur rien que la Nuance

pe care il opunem preferin tci pentru eulori a lui Bacovia Acest poet intrebuinteaza mijloaee eontrare Arta sa este lipsita de rafinamente stilistice de toate ace Ie fi ne ~i sub1iri broderii de nuanle de c1arshyobscururi ab ia indicate prin care poclii simboli~t i organizau atmosfera intenoara a poemului Bacavia cste simplist sarae monoton Arta sa nu aduee nic i a tehnica noua Expresii le sale sunt bannle direete de mult inveehite

AceasHl poezie este totu~i putemica unitara ~i shyceea ce constitui e 0 adevaraUI surpriza - foarte persona la Pe drept eUV3Dt spune Adrian Maniu ca paezia lui Bacavia ou are me~te~ug Dar toemai prin aceastalipsa de me~te~ug toemai prin aceasta saracie de arta poetica poemul sau capata 0 consistena de atmosfera neobi~nuita

Bacovia eontrazice definitia lui Verlaine prin frecvenla unor culori care formeaza insa~i parghia de rezistenla a poeziei sale

Copacii albi copacii negri Stau goi ill pmcul soli tar Decor de doliu imerar Copacii abi copacii negri

In pare regretele pliing jar

Cu pene albe pene negre o paslJre ell glas arnar StrlJbate parcul solirar ell pene albe pene negre

In parcamomele apar

$irunle abe fl1mze negre Copacii albi copacii negri $ pelle albe pene negre Decor de doli u fimerm

In parc ninsoarea cade ral

Alternallta dintrc alb ~i negru ~i modalitatea sumara de a organiza intregul poem pe aceasta alternanta ca iotr-un desen grabit al carui subiect este tratat doar in cateva linii fugare de creion constituie un procedeu daca nu eu totul nou in tot cazul mult diferit de intrcgul patrimoniu simbolist FaimosuL sonet Correspolldances allui Baudelaire nivelase de mull obstacolcl e dintre eategorii le diferitc iar Rimbaud in Voyelles realizeaza astfel de acorduri

46 47

4 iii verde-lui ~i mai putin a gal benului ~i a altor culori (galbcnul arc 0 semnifica(ie de anemie ~i de viziune patologica subinteleasa de aceea nu credem ca mai c necesar sa ne ocupm de eJ - de asemenea ~i

celelalte cu lori cu 0 frecventa din ce in ce mai redusa) nu constituie un procedeu con~tient ei numai a intui~ie poetica primara Din aeeasta cauza val oarea aeestor cuiori nu se masaara dedit pc un plan interior poetul Interesand in primul rand prin coninutul sau sufletesc Repetitia unOr culori in poezia citata Amurg violet nu reprezinta 0 temica ei 0 obsesie

Spunand a~adar la ineeputul aeestui capitol ea Bacavia pleaca de 1a culoaTe spee sunet nu inelegem prin aceasta 0 tchnica poetica oarecare consecttienta ci mai mult 0 structura dcosebita Simboli~tii francezi au ajuns la teoria eorespondenlelor ~i la obsesia lIlcfabilului de nuanta muziea la prin rafinament pri n nccesitatea de a reinnoi 0 ana poetica ~i 0 sensibilitate obositc Simbolismullui Bacovia se datoreaza invers unei forte inrerioare obscure de nevropat ~i de eitadin lOeon~tient EI plcaca de la culoare spre sunet ca un primltiv care incepe sa ia contact despre existenta lumii prin senzatiile vizuale De aceea consideram acesl capitol ea proba cea mai puternica a talentului lui Bacovia

POEZIA PERIFERIEI ~I A PROVINCIEI

In prefaa ediiei de Poezii ~d 1II din 1934 publicata de Editura FundaIiilor Regale Adrian Maniu scrie urmatoarele Bacovia e bland timid tacut plapand - Jipsit de ambilii sau vaniHlli - invins inainte de a intra in viaa ~ i pentru lOate acestea flturilorul unor mari frumusei a caror nemurire 0 cred boala fllra leac izbanda prea tarzic Nu iI cuno~ti fiindca fugc de lume dar numai astfel a fost in stare sa-~i descante suflerul ~i sa imbine cu neintrecula vraja cuvintele E sincer E sobru Din monotonia unui cuvan rcpeta ingana inventeaza a eadeola ca a stropilor de ploaie $tim ea Bacavia desena- nimeni nu i-a vazut dcsenele - ~tim ca Bacovia i~i dnta poeziile nimeni nu I-a auzil canland

Reinem din aceasUl caracterizare imprcsia de insingurare de refugiu din lume pe care Baeo via a produs-o asupra prietenilor ~i a eontemporanilor prin viala sa retrasa ~i prin dezinteresul aproape nein(eies pe care I-a pus in gospodarirea propriei sale opere Voluma~ele pc care le-a publicat au aparut in condiliuni grafice neinchipuit de minore N-au fost raspandite in librarii ~i n-au avul succes critic Au luat cuno~tinla de ele doar cii1iva prieteni apropiali ~i cine

63

~tie ee provineiali obseuri Lipsa aeeasta de interes fa~a de sine tradeaza 0 struetura sufleteasea aparte ineapabila de a partieipa la viala real a In luptele ~i patimile ei de tieeare zi Baeovia a ramas toata viata un provincial eel mai mare provincial din literatura noastra Singuratatea lui e fi reaseA natural a Neparticiparea lui la realitatea ineonjuratoare aeea izolare at at de inumana intr-un destin de infrant ~i de nevroza ultima fac parte integranta din firea ~i din fiinta sa Bacovia este un eonda mnat un iovins predestinat Moartea ~i singuratatea eonstituie pentru el un blestem al unei eonstitulii bolnave ~i supra sensibile

Din cauza aeeasta Baeovia cste in mod normal un poet al periferiei ~i a1 provineiei Lumea sa este depopulata ~i pustie IipsiHl de podoabele naturale ale vietii Toamna ~i iaroa sunt anoti mpurile sale preferate

larna de-o vreme rna duee regreul Prin eranguri pe margin de liniiferaeshyTree singur spre searll pe ape-ngherae Cand jalfoie pe lume violellll

Paloarea mutismul mineazli-al meu piept Pe satele ninse erai-nou cdnd apare Trec singur pe poduri de lemn solitare Si-afjept fn zapadll dar ee mai afjtepl

Hau hall deplJrtat sub slele-ngheae In noapea grozavlJ la cine VOl bale O vis 0 fiberate Hau hau depllrlat sub stele-Ilgh eate

Aecste margini de calc feraUl poduri de lemn solitarc secti ape-nghetate periferii umane de 0 erunta ~i desnadaj d uitoare trislet e sunt motive ca re intereseaz1 in primul rand prelungirea lor interioara Peisajul baeovian nu are valoare dedit prin adev1rul sufletese care-l deterrnina Golu sufletesc al lumi i reprezinti1 0 imensa pustietate moral~ in care propri ile euvinte rasun~ ea intr-o camera para-sila Poerul reda arat de precis aceasta senzalie de intindere pustie de I x I H I h i d lDe1pere TIe aCUlla pnn ace au au III

strofa ultima Intrcbarea Yn noaptea grozava 1a cine voiu bate completeaza desnadejdea erunta a aeestei pustictal i

Sc simte insi en nesoeiabilitatea poetu lu ~i fuga lui dintrc oameni nu se datoreaza unui mOliv din afara Bacovia nu urasectte omenirea niei 0-0 i ube~te Pentru el omen irea ea rea litate soeiaUl- ~ i chiar istonca- pur secti simplu nu exista Exista numai indivizi singuri departc unul de ahul fieeare purtandu-~i in spate aeela~i destin al marth Yn fond poetu este un citadin un decadent pe tinia lui Baudelaire ~ i a lui Edgar Poe De aceea nu vorn intaln i nicaieri in poezi a lu i sentimentul naturii aeea reverie romantiea a mar ilo r si nguratiei Singuratatea lui Baeovia se confunda eu peri feria eu peisajul depopulat pu s tiu amorf Caztlnnile patrate mari galbene ~i inestetiee podurile de eale ferata eorbii abatoml lupii llamanzi geru1 ~j noaptea - iata in ee eonsta aeeasta singuratate Cetatea umana este aproape ea insa~ i pus tie - adi ca invinsa de moarte - ea un semn al bleslemului a l insingurilrii ve~niee Poctul se simte in lume ~ i totu~i departe de ea Sentimentul de nepartic ipare it face uneori sa tresara

65 64

Fug rlJtlJcind in noaptea cetlJrii in turn miezul nopii se bate rar E ora clind cade glindul amar TlJcere e ora a~itlJ(ii

Te pierzi in goul singurlJtlJ(ii 0 suflet al meu de lume fugar E ora clind Petru pllillge amar AscultlJ e ora la~iUlrii

1n aeeste versuri peri feria capMn un sens moral de mustrare de eon~tiinlA de autocri ti ca PoelUi pare a-~i da seam a ea fuga lui din viala ea singuratatea lui e un pacat 0 tradare fata de cei multi fat a de sine lnsu~i Aici peri feria inseamna remu~eare ~i desnadejde amestec de blestem secti de l a~itate umana Peisajul lOClum (bucata este intirulata NoelurnlJ) ceasul din tum care bate miezul nopii mnresc accas1 senz8tie de Juri$are de Juga de sustragere de Ja datoria de-a trai ~ i de-a accepta viata Am putea spune chiar ca drama cea mai mare a lui Bacovia nu este con~ tiinta continu a a mortii ci con~tiinta neputintei de a participa 1a viata a insingurarii sale intr-un destin atat de lipsit de sens Suntem pe linia ace lei curentc poezii a secolului AceasHl oboseala de srar~ it de lume aceasta nevrozlJ (titluri de poezii Nervi de loamnlJ NevrozlJ Crize) de om blazat modern plictisit (~e rban Ci oculescu Bacovia e in raspAr Cll civi lizal ia 0 intoareere La vegetati v secti mai departc in raspar eu sensul ideal secti spiritual al poeziei care e ascensiune spre eonsecttiinla secti azur un regres spre originile obscure ale vietii) fomleazt 0 buna parte din motivele poetice ale contemporani lor de la Baudela ire lncoace Este poezia marilor nevropati ai

veacului dintecul intunecat al marilor ci tadini carora via ta nu Ie mai ofera nici 0 senzalie ajun~i la 0

saturatie neagra grea (de plumb) morna de pei-ierie tn poezia lui Bacovia acest material nu se refera

ins a at3t la stadiul actual al culturii eu ropene (5-a vorbit mereu de imbttranirea de sleirea rezervelor spirituale ale acestei culturi mai ales de la Spengler incoace Dupa ca latoria sa prin Eu ropa Tagore mArturisea ca a trecut printr-ull continent in agonie etc etc) cat la 0 drama intima de mare tensiune care cuprinde un complex de mult mai multe elemente Am putea aduce in diseutie poate atat problema consecttiinei modeme ale carei certitudi ni u ltime de zadarnicie ~i de disprel [ala de viala (Baudelaire cauta paradise artificiale) au navalit in toate cartile veacului dit ~i 0

problema mai limitata de filozofic personala care sa defineasca acest uni vers liric

Se pare insa en nu aici trebuie cllll tatl1 drama bacoviana Am gre~i atribuind lui Bacovia nu secttiu ce speculali i dialeetice de natura metafizicn al caror rezultat ar fi aceasta convingere ultima a sliveranitaii mortii Faarte bine obscrvl1 ~erban Ci oculescu Trebuie preeizat ea Baeovia e un poet elementar dar Cll menlionarea puteri i sale primitive de sugestie ell

totul cxcep~ionaH Din demonstrarea mecani smulu i reaciunilor sale reiese Iimpede un lucru De~ i nimic nu e de liberat logic in poezia sa sen timentcle au 0

impresionantl1 logica fireasca interna implicita Spre deosebire de fili era clasicl1 a pesil1li~tilor nosecttri Grigore Alexandrescu Eminescu secti epigonii lor care ~i-au des~secturat un mosor con~tie ~t de sentirnen te ~ i idei Bacovia e poetul subcon~tientulu i al impresii lor organice formulate printr-o foI1a obscurn Asecta se

67 66

explicB influenta sa insemnatB asupra general ic i postbelice care a recunoscut intr-insul nu un ~ef de ~coal~ un teoretician ci un precursor prestigios prin divina1ie pri n instinct Bacavia nu propune un ideal de art~ sau un ideal elic el este cel ce eSle identic cu sine ~i neasem~nAtor cu nimeni ~ i fltrA a chema pe c in eva dupc1 sine a modificat sensibili ta tea contemporanA prin simplul fapt al existentei sale

Neexis tolld in inteleCl drama bacovianl1 se cOllsumll ill sellzarii in sensibilitale De aceea ea nu se rezolvA ci numai exisll1 Yom cAula zadarnic s~ deslu~im 0 inchegare sistematica a acestei lumi - ca Ia Eminescu bunAoarB - degradatA pana in adanc de prineipiul mortii Nu vom gasi decat conglomerate amorfe de sensibilitate liricA rnodelate SUlllar ~i aproape invariabil dupa un caJapod simplu 1n fond di n punclul de vedere al continutului toate poeziile lui Bacovia se aseamana se supra pun Fiecare it exprimA in intregime il define~te

S-a spus mereu ell Bacovia este un poet provinshycial Yntr-adevar el semneaza de multe ori asemenea versuri

Ploull Pe-1m tdrg mizerabil De glad ~ i coeeni Pe-un torgjidovil Si plin de dugheni $i-aici slli iuhiia Si ulira-i plinl1 Deftin $ coceni Si tree cotigare eu saci de flinl1 Si plaua mai tare

Pe crQ)me murdare Pe-un llirg sl1rl1cil Si-aici Sla iubita Plou~ Pe-un torgjidovit

Acest targ este Bacl1ul Se ~tie cc1 numcle adevllrat allu i Bacovia este G Vasil iu Alegerea pseudonimului il leagl1 ~i mai mult de acesl ora~el Aicl a trBit Bacovia mui ta vreme Monotonia ~i atmosfera posomoriitl1 a ora~ului au patruns adanc in versurile sale In tr-adevar cine a stat rnai mult in Bacau i~i poate da seama cu u~urinta ca poezia lui Bacovia este insa~i expresia sufleteascl1 a acestu i ora~

Aspectu l sau de cetate mra via~a ploile sa le marunte secti lungi cu in fl1ti~area lor de toamna continua ecru I intunecat ~i noroiul de pe rifer ie - totul corespunde exact cu poezia lui Bacovia Bacaul este imbatranit pustiu plictisitor Oamenii rrl1iesc parca aici mai retrasecti mai singurateci ascun~i in caseIe lo r seunde secti fl1r~ lumin~) neurasteniza li de ploaia con ti nua ~ i de vantul ce bate rara rAgaz Este 0

localita te de depresiunc adicl1 de peri fer ie situata intre dimpie ~ i munte avand ceva din fiecare ~ i ramanand totu~i la margine pc dinaara MurdAria secti mizeria completeazl1 acest peisaj (1n uitimji ani Bac~ul a primit 0 infl1ti~arc rna lumi noasa ~i mai modernll prin lucrl1rile Doi de asfa ltare ~ i de edilirate publica - in special gara - dar atmosfera sa a rlimas tot bacoviana) Denumirea de targ mizerabil estc foarte potrivitl1

Tn aceastl1 atmosfera intunecata ~ i trista ~i-a purtat Bacovia enonna sa dezolare sufleteascl1 Obsedat de gandul monii ~i al descompunerii ~j neurasteni zat in

69 68

propria sa constitu(ie interioar3 ea ii va servi ca deshycor at aceslei drame intime Desigur nu putem reshyduce poezia sa la un simplu ecou al experienci provinciale Avem siguranta c3 ea ar fi ram as - in semnificalia ei - aceea~i ori unde ar fi trait poetu Atribuim provinciei acela~i sens de singuratate ~ i de izolmmiddote inlr-un desti n ireversibil (al mortii) pe care I-am atribu it pcriferiei Poetul se simte adica mereu aartJ din via a la rnarginea ei neputand participa la ea in sens direct tnlind efectiv Repet aceasta este ell adevarat marea dramA bacovian3 Moartea este 0 consecintlt Ea insemneaza neputinta de a trAi nevrozA spleen adic3 neant Pentru acest substrat interior provincia - in speta Bacaul (coincidenla) - constituie un decor potrivit

Cu acest corectiv preliminar unnarim momentele principale ale insp iratiei provinciale bacoviene Am vazur in versuri le citate mai sus un prim moment acela al descrierii sumare illlinii de schit3 fundamenlala a peisajului exterior Dar chiar in aceSle versuri pUlem observa corelativul in terior care organi zcaza intreaga poezie pe un motiv mu lt mai putemic - de~i abia indieat - decat eel al deserierii simple In peisajul astfe l prezcntat Bacovia (iubilor de antiteze) i~i plaseaza iubita sentiment-ul insu~i al iubirii ca semn ca face ~i el parte din decor este ~i el neurastenizat imbatranit degradat in acela~i sens putem cita ~i strofele umllltoare (Plumb de lOamnl1)

De-acum tU$ind a muril 0 atlJ Un palid vistJtor s-a impu$cal E loamntJ acum s-a innoptal - Tu ee maifaei iubila mea llitalll

intr-o grl1dintJ publica tllcUll1 Pe un nebLOl I-am allzit rtJellind larrunzele ell droaia se desprind E vam $i orlee speran(lI e pierdutlt

Prin tdrgu-nvtJIllit de sl1rl1cie Am intdlnit un poplJ un soldat De-acum pe clJrli voi adormi uitat Pierdul imr-o provincie pllslie

De-acum au pornil prhllumea eronata Eeouri de revoltl1 $ dejale TOI mai eete$ti probleme sociale Sau ee mai serii illbita mea lIilalll

Atmosfera deprimanta ~i ~escompusa a provinciei es te profund descurajatoarc In acela~i mod Baea via integreaza in peisaj pe iubita lui Astfe l ceea ce intereseaza in fond aici dincolo de ceca ce cunoa~teJ11 pana acum din atmosfera bacQviana este atitudinea lui fata de iubire ea insa~i reducandu-se la atitudinea genera ll a poetului de nepanicipare la vial~ lubirea este cel mai puternic sentiment al vicii Lirica ei devine sau incanta1ie sall elegie In 8mandoua cazurile sentimentul are 0 semn ificat ie profund afinnativa La Bacovia dirnpotrivll In locuJ elanului su fletesc ~i al flllclirii bioiogice in locul acelei arderi puternice si tushyate in pi in centru al vietii el ne infl1ti~eau 0 iubirc fizicA ~i muribundA cuprinsA de aceea~i descompunere un iversaH1 Este 0 iubire bolnava ~i agonica lipsitA de exaltllrile firesectti ale acestui sentiment Ea este roasA pc diniuntru de acela~i vierme al mOpound1ii generale Este atacata in ins3secti subsranta ei in ehiar principiul care o na~te De aceea Bacovia rAmane de fapt in afara

70 71

autentic citadin decadent - nu gase~te in sufletul sau nici un impuls spre viatA ~i sprc dragoste Mediocritatea acestei ferici ri comune ii mAre~te secti mai mult senzalia sa de singuratate secti de dczgust pennashyncnt

tn a doua bucaHl acest sentiment de pustietate ~i de nevrozA citadina se adiince~te ~i se generalizeaza Ora~ul devine pacca un muzeu mon in care mi~carile ~ i fi gurile se automatizeaza se transformA in piese meeanice nesimti toare purtate de nu secttiu ce resort exterior Viata este eompromisa in chiar principiul ei Corpurile devin de ceara cu hade ~ijixe priviri ~i peste toate 0 lugubra melodie acea arie trista uitata ce organi zeaza atat de bacovian intreaga atmosfera Lumea ne apare intr-o lumina galbenashyeenusectie atacata de 0 boala fllra leac Retinem impresia de cavernil (F la ~neta pHingea cavernosU

) de rana fiz ica reala Vom vedea intr-un capitol viitor ca ea fo rmeaza 0 adevarata metodil pentru a sensibiliza ~i mai mult a transpune ~i mai categoric intreaga sa concepie despre lume inte-un plan pur sensorial

Bacovia este un poet al elementarului de aceea expresia sa este anonirna secti inconsecttienU1 Nu credem ca acest proces de aneantizare a lumii ~i de reducere a ci (a un plan mecanic lipsit de viata sa se fi petrecut in ratiune Ceca ee desprindem din lirica baeoviana ca viziune a lumii secti ea sistem de gandire se petreee doar in su fletul nostru al eontemplatorilor Baeovia nu secti-a dat seama in aeest fel ea poezia lui se preteaza la 0 interpret are atat de gravi Vreau sa spun adicashyrefcrindu-mi numai la ceea ee putem desprinde din opera sa flira a apela 1a indiscretii biografiee (autorul este inca In viala) (Studiul a fos t elaborat pe cand

76

Baeovia mai traia 11 red) - cA lirica lui Baeovia nu atinge decal regiuni de sensibilitate (am mai spus-o) ~i ell ea De apare ea un gesl spontan ea 0 revarsare a unui eoninut subeonsecttient Peetul nu este decat poet adica arta lui se reduce la a simpla expresie neeesara a unui fond de experienta umana Ne putand ridica aeest fond pana la 0 comprehensiune general ab iee ti v val abila el rmane de fapt un simplu caz patologic Felul sau de-a vedea lumea (a vedea in aecepliunea sensoriala direct - nu a illfeege) se refuztt umanitatii ~ i aspiraliei sale naturale spre armonie ~ i spre ferieire Baeovia nu este un pesimist pe linia lui Schopenhauer ~i a lui Emineseu ajungand la eoncluzia ett nonexistenla cste preferabilll ex istentei pe baza unei serii de obscrvatiuni ~i de consideratii logice Pesirnismul este 0 solulie ultima care in fond admite posibi litatea unci mantu iri in nonexi stenla in moarte

Cat de adevarata este aceasUl interpretare se poate vedea din faptul ea in su~i Schopenhauer a seris 0 carte despre an a de-a fi fericit in viata EI spune Vreau sa vorbese des pre ana de-a duce 0 viata pe dit se po ate de plaeula secti de fericita a earei teorie s-ar putea nurni Eudemongie ea ar fi 8sectadar catauza existenei feri ei te Aeeasta iusa s-ar putea iara~i defini ea 0

existen(a care privita in sine insa~i sau mai bine privita in noi (cllci aiei judecata n08stra personal a teebuie sa hotarasea) cu mintea reee ~i matura ar fi desigur preferabila nonexistentei Din aeest inleles 81 ei unneaza ca am iubi-o pentru ea insa~i nu numai de frica mortii ~i din aeeasta iara~i ea am dori sa 0 vedem ncsrar~it de lunga De se potrive~te viala omeneasea cu 0 asemenea cxistenta sau ar putea sa sc potriveasca

77

vreodata cste 0 intrebare la care filosofia mea precum se ~tie raspunde negativ pe cand Eudemonologia presupune un raspuns afirmativ Caci aeeasta se intemeiaza locmai pc eroarea innaseuta eu a carci eritiea in cepe capitolul 49 din volumul al 2-lea al operei mele prineipale (Lumea ca voinra ~i reprezentare) Penfru a scrie dar 0 asemenea calauza a trebuil sa rna indeparlez de la punctul de vedere mai inalt spre care conduce fil osofia mea in adevaratul inleles al mora lei metafiziee Prin urmare toate expliealiile euprinse in scrierea de fala provin oarecul11 dinlr-o acomodare intrueat pornese din punetu l de vedere al existentci obi~nuite ~i unneaza drumul ei eel ratacit

Sc pare a~adar ea Sehopenhauer admite dOlla punclc de vedere pentru a privi existenta unit mai illall (metafizie) care 0 repud iaza preferandu~ i nonexistena ~i allUl mai imedial (abi~nuit - dcei mai uman) care admitc posibilitalea unci victi fericite Cu alte cuvinte Sehopcnhauer pare a spune ca ferie irea in viata cste 0 iluzie ~i ell existcn~a n-are niei un sens dar en neeasHi iluzie poate fonna obieetul unor serii intregi de preoeupari De aeeea eartea sa il1(elepciunea in via(lJ propune mijloacele plastice pentru a-ti cladi a viata cat mai plaeuta ~i mai fericita dintr-un punet de vedere rclntiv In fond nu este decal un joe logic ale earui eoneluziuni Ie putem adopta intoemai thra a ne impiedica sa ne simtim foarte bioe in viata noastra cea de toate zilele

Viziunea baeoviana este departe de aeeasta frumoasa teoric Mai intai natural Bacovia nu are oiei un fel de teorie EI simle pur ~i sirnplu flira sa puna niei 0 intrebare ultima Teorii ~i intTebari trebuie sn avem noi pentru a-I incadra ~i explica raportandu~1

la instrumentele eurcnte de cultura Pun and deci fala in fata poezia sa eu aeeasta (eorie a pesimismului filosofie de la ineeput De imbie urmatoarea remarea Sehopenhauer crede cel existenla nu are niei un sens din punet de vedere metafizie dar ca oamenii pot ajunge in viata la 0 fericire relativa EI iosu~i De da sfaturi practice in aceasta privinta Bacovia nu-~ i pune problema metafizica a existentcl nu~~i pune niei 0

problema Simte iosa in seos praetic ea viata ii seapa ca nu 0 paate trai abiectiv uman fericit Schopenhauer pare a zice Viata n-are oiei un sens dar 0 putem trai totu~i relativ pIaeuI Bacovia dimpotri va Viata e singurul lucru care are sens in lume dar nu 0 putem trai aievea nu 0 putem supune suntem totdeauna din coLo de ea in ajarll Poezia sa toemai prin negativismul ei primar prin drama ei patologica este o invitatie indirecta la viala In sens ultim Bacovia este un optimist intrucat isca un raionament invers celui allui Schopenhauer tn sens practie insa el este un crunt pesimist iara~i invers decaf Sehopenhauer

Aceasta drama experimentaUl zilnic simlita in rela1iunile irnediate eu lumea ~i eu realitalea tl1Conjuratoare se confundn cu 0 suferinta aievea Reactiunile in fata ei sunt directe spontane ca in fat a unei dureri fizice De aceea poezia lui Bacovia nu depel~e~te planul sensorial Poetul face impresia unui om cuprios de convulsiuoi interne de natura einestezica sau nervoasa Lirica sa nu este 0 expresi e poetica a suferinlei universale ea la rnarii pesirni~ti ci strigatul de durere al unui om care sufera in prezent care simle suferinta in camea secti in fiinla lui De aiei caracterul ei botnav patologic

in eoncluzie re1inem sensu I acesta d e neparticipare la viala de excludere de la valarile ei

78 79

3 coloratura a unui moment istorie iotr-un sincronism al unei vizi uni asupra lumii secti a l unei atmosfere universale pc care fiecare poet din orice tara secti din orice cultura af face parte il expriml1 pe masura talenrului sau personal Trakl cste la Gemlani ceea ce este Bacovia la noi Din aceeasecti familie face parte ~i belgianul Rodenbach cand sc~ie

Oh la pluiel ah la pluie oh les lentes trainees De fils d eau qu 011 devide aux Juseaux nairs du temps El qui semblen mOllities aux lormes des annees Oh la pluie ah I aulamne et les soirs allrislancs Ohl 10 pluie oM la pluie ah les femes trainees

In alte poezii Rodenbach vorbqte de cadavre de amurguri tomnaliee amintind eand de Baudelaire cand de Rollinat

Aeeasta identitate de material Bacavia a transfonna Intr-o viziune proprie EI ramane eel mai de seam1 reprezentant din poezia romana a veacului ce moare - asect3 cum Eminescu reprezinta un triumf al poeziei noastre romantice ~i Arghezi al celei modernistc

Cu aceasta convingere putem intra in studiu l amanunli t al pocziei sale

SIMBOLISMUL CULORILOR

Am observat pana ~UCI ea poezia lui Bacovia apat1ine simbolismului prin acordurile sale grave ce organizeaza 0 atmosfera interioara puternica Ea se aseamanA ell 0 muzica joasll ~i monotona izvorata din strAfunduri le cele mai negre ale sufletului uman Este interesant de urmarit prin ce mijloace se realizeazA aceastA atmosfera Luand ca termen de cornparalie pe Verlaine care a redus definilia poeziei simboliste la versul

De 10 musique avant route chose

putem ajunge la cateva concluzii foarte interesante Verlaine zice

De La l1Iusique avant 10ute chose Et pour cela preere I Impair Plus vague et plus soluble dans I air Sans rien en lui qui pese all qui pose

IIJaw aussi que til ailles point Choisirtes mots sans quelque meprise Rien de plus cher que 10 chanson grise Ou lIndecis au Precis sejoIII

45

Cest des beaux yeux derriere des voiles C est Ie grandjour tremblant de mid Ces par un ciel dautomne atlied Le bleufouillis des claires etoiles

Car lOllS voulolls la Nuance enc01 Pas la Couleur rien que la Nuance Oil la nuanceseulefiance Le reve au reve et lafltite au cor

Prin aceste versuri Verlaine define~te poezia simbolisHl ca a ana a nedefinitului ~i a vagului adiea o arta care nu face apel la consistenla matcriala Retinem mai ales versul al doilea din ultima strofll

Pas la Couleur rien que la Nuance

pe care il opunem preferin tci pentru eulori a lui Bacovia Acest poet intrebuinteaza mijloaee eontrare Arta sa este lipsita de rafinamente stilistice de toate ace Ie fi ne ~i sub1iri broderii de nuanle de c1arshyobscururi ab ia indicate prin care poclii simboli~t i organizau atmosfera intenoara a poemului Bacavia cste simplist sarae monoton Arta sa nu aduee nic i a tehnica noua Expresii le sale sunt bannle direete de mult inveehite

AceasHl poezie este totu~i putemica unitara ~i shyceea ce constitui e 0 adevaraUI surpriza - foarte persona la Pe drept eUV3Dt spune Adrian Maniu ca paezia lui Bacavia ou are me~te~ug Dar toemai prin aceastalipsa de me~te~ug toemai prin aceasta saracie de arta poetica poemul sau capata 0 consistena de atmosfera neobi~nuita

Bacovia eontrazice definitia lui Verlaine prin frecvenla unor culori care formeaza insa~i parghia de rezistenla a poeziei sale

Copacii albi copacii negri Stau goi ill pmcul soli tar Decor de doliu imerar Copacii abi copacii negri

In pare regretele pliing jar

Cu pene albe pene negre o paslJre ell glas arnar StrlJbate parcul solirar ell pene albe pene negre

In parcamomele apar

$irunle abe fl1mze negre Copacii albi copacii negri $ pelle albe pene negre Decor de doli u fimerm

In parc ninsoarea cade ral

Alternallta dintrc alb ~i negru ~i modalitatea sumara de a organiza intregul poem pe aceasta alternanta ca iotr-un desen grabit al carui subiect este tratat doar in cateva linii fugare de creion constituie un procedeu daca nu eu totul nou in tot cazul mult diferit de intrcgul patrimoniu simbolist FaimosuL sonet Correspolldances allui Baudelaire nivelase de mull obstacolcl e dintre eategorii le diferitc iar Rimbaud in Voyelles realizeaza astfel de acorduri

46 47

4 iii verde-lui ~i mai putin a gal benului ~i a altor culori (galbcnul arc 0 semnifica(ie de anemie ~i de viziune patologica subinteleasa de aceea nu credem ca mai c necesar sa ne ocupm de eJ - de asemenea ~i

celelalte cu lori cu 0 frecventa din ce in ce mai redusa) nu constituie un procedeu con~tient ei numai a intui~ie poetica primara Din aeeasta cauza val oarea aeestor cuiori nu se masaara dedit pc un plan interior poetul Interesand in primul rand prin coninutul sau sufletesc Repetitia unOr culori in poezia citata Amurg violet nu reprezinta 0 temica ei 0 obsesie

Spunand a~adar la ineeputul aeestui capitol ea Bacavia pleaca de 1a culoaTe spee sunet nu inelegem prin aceasta 0 tchnica poetica oarecare consecttienta ci mai mult 0 structura dcosebita Simboli~tii francezi au ajuns la teoria eorespondenlelor ~i la obsesia lIlcfabilului de nuanta muziea la prin rafinament pri n nccesitatea de a reinnoi 0 ana poetica ~i 0 sensibilitate obositc Simbolismullui Bacovia se datoreaza invers unei forte inrerioare obscure de nevropat ~i de eitadin lOeon~tient EI plcaca de la culoare spre sunet ca un primltiv care incepe sa ia contact despre existenta lumii prin senzatiile vizuale De aceea consideram acesl capitol ea proba cea mai puternica a talentului lui Bacovia

POEZIA PERIFERIEI ~I A PROVINCIEI

In prefaa ediiei de Poezii ~d 1II din 1934 publicata de Editura FundaIiilor Regale Adrian Maniu scrie urmatoarele Bacovia e bland timid tacut plapand - Jipsit de ambilii sau vaniHlli - invins inainte de a intra in viaa ~ i pentru lOate acestea flturilorul unor mari frumusei a caror nemurire 0 cred boala fllra leac izbanda prea tarzic Nu iI cuno~ti fiindca fugc de lume dar numai astfel a fost in stare sa-~i descante suflerul ~i sa imbine cu neintrecula vraja cuvintele E sincer E sobru Din monotonia unui cuvan rcpeta ingana inventeaza a eadeola ca a stropilor de ploaie $tim ea Bacavia desena- nimeni nu i-a vazut dcsenele - ~tim ca Bacovia i~i dnta poeziile nimeni nu I-a auzil canland

Reinem din aceasUl caracterizare imprcsia de insingurare de refugiu din lume pe care Baeo via a produs-o asupra prietenilor ~i a eontemporanilor prin viala sa retrasa ~i prin dezinteresul aproape nein(eies pe care I-a pus in gospodarirea propriei sale opere Voluma~ele pc care le-a publicat au aparut in condiliuni grafice neinchipuit de minore N-au fost raspandite in librarii ~i n-au avul succes critic Au luat cuno~tinla de ele doar cii1iva prieteni apropiali ~i cine

63

~tie ee provineiali obseuri Lipsa aeeasta de interes fa~a de sine tradeaza 0 struetura sufleteasea aparte ineapabila de a partieipa la viala real a In luptele ~i patimile ei de tieeare zi Baeovia a ramas toata viata un provincial eel mai mare provincial din literatura noastra Singuratatea lui e fi reaseA natural a Neparticiparea lui la realitatea ineonjuratoare aeea izolare at at de inumana intr-un destin de infrant ~i de nevroza ultima fac parte integranta din firea ~i din fiinta sa Bacovia este un eonda mnat un iovins predestinat Moartea ~i singuratatea eonstituie pentru el un blestem al unei eonstitulii bolnave ~i supra sensibile

Din cauza aeeasta Baeovia cste in mod normal un poet al periferiei ~i a1 provineiei Lumea sa este depopulata ~i pustie IipsiHl de podoabele naturale ale vietii Toamna ~i iaroa sunt anoti mpurile sale preferate

larna de-o vreme rna duee regreul Prin eranguri pe margin de liniiferaeshyTree singur spre searll pe ape-ngherae Cand jalfoie pe lume violellll

Paloarea mutismul mineazli-al meu piept Pe satele ninse erai-nou cdnd apare Trec singur pe poduri de lemn solitare Si-afjept fn zapadll dar ee mai afjtepl

Hau hall deplJrtat sub slele-ngheae In noapea grozavlJ la cine VOl bale O vis 0 fiberate Hau hau depllrlat sub stele-Ilgh eate

Aecste margini de calc feraUl poduri de lemn solitarc secti ape-nghetate periferii umane de 0 erunta ~i desnadaj d uitoare trislet e sunt motive ca re intereseaz1 in primul rand prelungirea lor interioara Peisajul baeovian nu are valoare dedit prin adev1rul sufletese care-l deterrnina Golu sufletesc al lumi i reprezinti1 0 imensa pustietate moral~ in care propri ile euvinte rasun~ ea intr-o camera para-sila Poerul reda arat de precis aceasta senzalie de intindere pustie de I x I H I h i d lDe1pere TIe aCUlla pnn ace au au III

strofa ultima Intrcbarea Yn noaptea grozava 1a cine voiu bate completeaza desnadejdea erunta a aeestei pustictal i

Sc simte insi en nesoeiabilitatea poetu lu ~i fuga lui dintrc oameni nu se datoreaza unui mOliv din afara Bacovia nu urasectte omenirea niei 0-0 i ube~te Pentru el omen irea ea rea litate soeiaUl- ~ i chiar istonca- pur secti simplu nu exista Exista numai indivizi singuri departc unul de ahul fieeare purtandu-~i in spate aeela~i destin al marth Yn fond poetu este un citadin un decadent pe tinia lui Baudelaire ~ i a lui Edgar Poe De aceea nu vorn intaln i nicaieri in poezi a lu i sentimentul naturii aeea reverie romantiea a mar ilo r si nguratiei Singuratatea lui Baeovia se confunda eu peri feria eu peisajul depopulat pu s tiu amorf Caztlnnile patrate mari galbene ~i inestetiee podurile de eale ferata eorbii abatoml lupii llamanzi geru1 ~j noaptea - iata in ee eonsta aeeasta singuratate Cetatea umana este aproape ea insa~ i pus tie - adi ca invinsa de moarte - ea un semn al bleslemului a l insingurilrii ve~niee Poctul se simte in lume ~ i totu~i departe de ea Sentimentul de nepartic ipare it face uneori sa tresara

65 64

Fug rlJtlJcind in noaptea cetlJrii in turn miezul nopii se bate rar E ora clind cade glindul amar TlJcere e ora a~itlJ(ii

Te pierzi in goul singurlJtlJ(ii 0 suflet al meu de lume fugar E ora clind Petru pllillge amar AscultlJ e ora la~iUlrii

1n aeeste versuri peri feria capMn un sens moral de mustrare de eon~tiinlA de autocri ti ca PoelUi pare a-~i da seam a ea fuga lui din viala ea singuratatea lui e un pacat 0 tradare fata de cei multi fat a de sine lnsu~i Aici peri feria inseamna remu~eare ~i desnadejde amestec de blestem secti de l a~itate umana Peisajul lOClum (bucata este intirulata NoelurnlJ) ceasul din tum care bate miezul nopii mnresc accas1 senz8tie de Juri$are de Juga de sustragere de Ja datoria de-a trai ~ i de-a accepta viata Am putea spune chiar ca drama cea mai mare a lui Bacovia nu este con~ tiinta continu a a mortii ci con~tiinta neputintei de a participa 1a viata a insingurarii sale intr-un destin atat de lipsit de sens Suntem pe linia ace lei curentc poezii a secolului AceasHl oboseala de srar~ it de lume aceasta nevrozlJ (titluri de poezii Nervi de loamnlJ NevrozlJ Crize) de om blazat modern plictisit (~e rban Ci oculescu Bacovia e in raspAr Cll civi lizal ia 0 intoareere La vegetati v secti mai departc in raspar eu sensul ideal secti spiritual al poeziei care e ascensiune spre eonsecttiinla secti azur un regres spre originile obscure ale vietii) fomleazt 0 buna parte din motivele poetice ale contemporani lor de la Baudela ire lncoace Este poezia marilor nevropati ai

veacului dintecul intunecat al marilor ci tadini carora via ta nu Ie mai ofera nici 0 senzalie ajun~i la 0

saturatie neagra grea (de plumb) morna de pei-ierie tn poezia lui Bacovia acest material nu se refera

ins a at3t la stadiul actual al culturii eu ropene (5-a vorbit mereu de imbttranirea de sleirea rezervelor spirituale ale acestei culturi mai ales de la Spengler incoace Dupa ca latoria sa prin Eu ropa Tagore mArturisea ca a trecut printr-ull continent in agonie etc etc) cat la 0 drama intima de mare tensiune care cuprinde un complex de mult mai multe elemente Am putea aduce in diseutie poate atat problema consecttiinei modeme ale carei certitudi ni u ltime de zadarnicie ~i de disprel [ala de viala (Baudelaire cauta paradise artificiale) au navalit in toate cartile veacului dit ~i 0

problema mai limitata de filozofic personala care sa defineasca acest uni vers liric

Se pare insa en nu aici trebuie cllll tatl1 drama bacoviana Am gre~i atribuind lui Bacovia nu secttiu ce speculali i dialeetice de natura metafizicn al caror rezultat ar fi aceasta convingere ultima a sliveranitaii mortii Faarte bine obscrvl1 ~erban Ci oculescu Trebuie preeizat ea Baeovia e un poet elementar dar Cll menlionarea puteri i sale primitive de sugestie ell

totul cxcep~ionaH Din demonstrarea mecani smulu i reaciunilor sale reiese Iimpede un lucru De~ i nimic nu e de liberat logic in poezia sa sen timentcle au 0

impresionantl1 logica fireasca interna implicita Spre deosebire de fili era clasicl1 a pesil1li~tilor nosecttri Grigore Alexandrescu Eminescu secti epigonii lor care ~i-au des~secturat un mosor con~tie ~t de sentirnen te ~ i idei Bacovia e poetul subcon~tientulu i al impresii lor organice formulate printr-o foI1a obscurn Asecta se

67 66

explicB influenta sa insemnatB asupra general ic i postbelice care a recunoscut intr-insul nu un ~ef de ~coal~ un teoretician ci un precursor prestigios prin divina1ie pri n instinct Bacavia nu propune un ideal de art~ sau un ideal elic el este cel ce eSle identic cu sine ~i neasem~nAtor cu nimeni ~ i fltrA a chema pe c in eva dupc1 sine a modificat sensibili ta tea contemporanA prin simplul fapt al existentei sale

Neexis tolld in inteleCl drama bacovianl1 se cOllsumll ill sellzarii in sensibilitale De aceea ea nu se rezolvA ci numai exisll1 Yom cAula zadarnic s~ deslu~im 0 inchegare sistematica a acestei lumi - ca Ia Eminescu bunAoarB - degradatA pana in adanc de prineipiul mortii Nu vom gasi decat conglomerate amorfe de sensibilitate liricA rnodelate SUlllar ~i aproape invariabil dupa un caJapod simplu 1n fond di n punclul de vedere al continutului toate poeziile lui Bacovia se aseamana se supra pun Fiecare it exprimA in intregime il define~te

S-a spus mereu ell Bacovia este un poet provinshycial Yntr-adevar el semneaza de multe ori asemenea versuri

Ploull Pe-1m tdrg mizerabil De glad ~ i coeeni Pe-un torgjidovil Si plin de dugheni $i-aici slli iuhiia Si ulira-i plinl1 Deftin $ coceni Si tree cotigare eu saci de flinl1 Si plaua mai tare

Pe crQ)me murdare Pe-un llirg sl1rl1cil Si-aici Sla iubita Plou~ Pe-un torgjidovit

Acest targ este Bacl1ul Se ~tie cc1 numcle adevllrat allu i Bacovia este G Vasil iu Alegerea pseudonimului il leagl1 ~i mai mult de acesl ora~el Aicl a trBit Bacovia mui ta vreme Monotonia ~i atmosfera posomoriitl1 a ora~ului au patruns adanc in versurile sale In tr-adevar cine a stat rnai mult in Bacau i~i poate da seama cu u~urinta ca poezia lui Bacovia este insa~i expresia sufleteascl1 a acestu i ora~

Aspectu l sau de cetate mra via~a ploile sa le marunte secti lungi cu in fl1ti~area lor de toamna continua ecru I intunecat ~i noroiul de pe rifer ie - totul corespunde exact cu poezia lui Bacovia Bacaul este imbatranit pustiu plictisitor Oamenii rrl1iesc parca aici mai retrasecti mai singurateci ascun~i in caseIe lo r seunde secti fl1r~ lumin~) neurasteniza li de ploaia con ti nua ~ i de vantul ce bate rara rAgaz Este 0

localita te de depresiunc adicl1 de peri fer ie situata intre dimpie ~ i munte avand ceva din fiecare ~ i ramanand totu~i la margine pc dinaara MurdAria secti mizeria completeazl1 acest peisaj (1n uitimji ani Bac~ul a primit 0 infl1ti~arc rna lumi noasa ~i mai modernll prin lucrl1rile Doi de asfa ltare ~ i de edilirate publica - in special gara - dar atmosfera sa a rlimas tot bacoviana) Denumirea de targ mizerabil estc foarte potrivitl1

Tn aceastl1 atmosfera intunecata ~ i trista ~i-a purtat Bacovia enonna sa dezolare sufleteascl1 Obsedat de gandul monii ~i al descompunerii ~j neurasteni zat in

69 68

propria sa constitu(ie interioar3 ea ii va servi ca deshycor at aceslei drame intime Desigur nu putem reshyduce poezia sa la un simplu ecou al experienci provinciale Avem siguranta c3 ea ar fi ram as - in semnificalia ei - aceea~i ori unde ar fi trait poetu Atribuim provinciei acela~i sens de singuratate ~ i de izolmmiddote inlr-un desti n ireversibil (al mortii) pe care I-am atribu it pcriferiei Poetul se simte adica mereu aartJ din via a la rnarginea ei neputand participa la ea in sens direct tnlind efectiv Repet aceasta este ell adevarat marea dramA bacovian3 Moartea este 0 consecintlt Ea insemneaza neputinta de a trAi nevrozA spleen adic3 neant Pentru acest substrat interior provincia - in speta Bacaul (coincidenla) - constituie un decor potrivit

Cu acest corectiv preliminar unnarim momentele principale ale insp iratiei provinciale bacoviene Am vazur in versuri le citate mai sus un prim moment acela al descrierii sumare illlinii de schit3 fundamenlala a peisajului exterior Dar chiar in aceSle versuri pUlem observa corelativul in terior care organi zcaza intreaga poezie pe un motiv mu lt mai putemic - de~i abia indieat - decat eel al deserierii simple In peisajul astfe l prezcntat Bacovia (iubilor de antiteze) i~i plaseaza iubita sentiment-ul insu~i al iubirii ca semn ca face ~i el parte din decor este ~i el neurastenizat imbatranit degradat in acela~i sens putem cita ~i strofele umllltoare (Plumb de lOamnl1)

De-acum tU$ind a muril 0 atlJ Un palid vistJtor s-a impu$cal E loamntJ acum s-a innoptal - Tu ee maifaei iubila mea llitalll

intr-o grl1dintJ publica tllcUll1 Pe un nebLOl I-am allzit rtJellind larrunzele ell droaia se desprind E vam $i orlee speran(lI e pierdutlt

Prin tdrgu-nvtJIllit de sl1rl1cie Am intdlnit un poplJ un soldat De-acum pe clJrli voi adormi uitat Pierdul imr-o provincie pllslie

De-acum au pornil prhllumea eronata Eeouri de revoltl1 $ dejale TOI mai eete$ti probleme sociale Sau ee mai serii illbita mea lIilalll

Atmosfera deprimanta ~i ~escompusa a provinciei es te profund descurajatoarc In acela~i mod Baea via integreaza in peisaj pe iubita lui Astfe l ceea ce intereseaza in fond aici dincolo de ceca ce cunoa~teJ11 pana acum din atmosfera bacQviana este atitudinea lui fata de iubire ea insa~i reducandu-se la atitudinea genera ll a poetului de nepanicipare la vial~ lubirea este cel mai puternic sentiment al vicii Lirica ei devine sau incanta1ie sall elegie In 8mandoua cazurile sentimentul are 0 semn ificat ie profund afinnativa La Bacovia dirnpotrivll In locuJ elanului su fletesc ~i al flllclirii bioiogice in locul acelei arderi puternice si tushyate in pi in centru al vietii el ne infl1ti~eau 0 iubirc fizicA ~i muribundA cuprinsA de aceea~i descompunere un iversaH1 Este 0 iubire bolnava ~i agonica lipsitA de exaltllrile firesectti ale acestui sentiment Ea este roasA pc diniuntru de acela~i vierme al mOpound1ii generale Este atacata in ins3secti subsranta ei in ehiar principiul care o na~te De aceea Bacovia rAmane de fapt in afara

70 71

autentic citadin decadent - nu gase~te in sufletul sau nici un impuls spre viatA ~i sprc dragoste Mediocritatea acestei ferici ri comune ii mAre~te secti mai mult senzalia sa de singuratate secti de dczgust pennashyncnt

tn a doua bucaHl acest sentiment de pustietate ~i de nevrozA citadina se adiince~te ~i se generalizeaza Ora~ul devine pacca un muzeu mon in care mi~carile ~ i fi gurile se automatizeaza se transformA in piese meeanice nesimti toare purtate de nu secttiu ce resort exterior Viata este eompromisa in chiar principiul ei Corpurile devin de ceara cu hade ~ijixe priviri ~i peste toate 0 lugubra melodie acea arie trista uitata ce organi zeaza atat de bacovian intreaga atmosfera Lumea ne apare intr-o lumina galbenashyeenusectie atacata de 0 boala fllra leac Retinem impresia de cavernil (F la ~neta pHingea cavernosU

) de rana fiz ica reala Vom vedea intr-un capitol viitor ca ea fo rmeaza 0 adevarata metodil pentru a sensibiliza ~i mai mult a transpune ~i mai categoric intreaga sa concepie despre lume inte-un plan pur sensorial

Bacovia este un poet al elementarului de aceea expresia sa este anonirna secti inconsecttienU1 Nu credem ca acest proces de aneantizare a lumii ~i de reducere a ci (a un plan mecanic lipsit de viata sa se fi petrecut in ratiune Ceca ee desprindem din lirica baeoviana ca viziune a lumii secti ea sistem de gandire se petreee doar in su fletul nostru al eontemplatorilor Baeovia nu secti-a dat seama in aeest fel ea poezia lui se preteaza la 0 interpret are atat de gravi Vreau sa spun adicashyrefcrindu-mi numai la ceea ee putem desprinde din opera sa flira a apela 1a indiscretii biografiee (autorul este inca In viala) (Studiul a fos t elaborat pe cand

76

Baeovia mai traia 11 red) - cA lirica lui Baeovia nu atinge decal regiuni de sensibilitate (am mai spus-o) ~i ell ea De apare ea un gesl spontan ea 0 revarsare a unui eoninut subeonsecttient Peetul nu este decat poet adica arta lui se reduce la a simpla expresie neeesara a unui fond de experienta umana Ne putand ridica aeest fond pana la 0 comprehensiune general ab iee ti v val abila el rmane de fapt un simplu caz patologic Felul sau de-a vedea lumea (a vedea in aecepliunea sensoriala direct - nu a illfeege) se refuztt umanitatii ~ i aspiraliei sale naturale spre armonie ~ i spre ferieire Baeovia nu este un pesimist pe linia lui Schopenhauer ~i a lui Emineseu ajungand la eoncluzia ett nonexistenla cste preferabilll ex istentei pe baza unei serii de obscrvatiuni ~i de consideratii logice Pesirnismul este 0 solulie ultima care in fond admite posibi litatea unci mantu iri in nonexi stenla in moarte

Cat de adevarata este aceasUl interpretare se poate vedea din faptul ea in su~i Schopenhauer a seris 0 carte despre an a de-a fi fericit in viata EI spune Vreau sa vorbese des pre ana de-a duce 0 viata pe dit se po ate de plaeula secti de fericita a earei teorie s-ar putea nurni Eudemongie ea ar fi 8sectadar catauza existenei feri ei te Aeeasta iusa s-ar putea iara~i defini ea 0

existen(a care privita in sine insa~i sau mai bine privita in noi (cllci aiei judecata n08stra personal a teebuie sa hotarasea) cu mintea reee ~i matura ar fi desigur preferabila nonexistentei Din aeest inleles 81 ei unneaza ca am iubi-o pentru ea insa~i nu numai de frica mortii ~i din aeeasta iara~i ea am dori sa 0 vedem ncsrar~it de lunga De se potrive~te viala omeneasea cu 0 asemenea cxistenta sau ar putea sa sc potriveasca

77

vreodata cste 0 intrebare la care filosofia mea precum se ~tie raspunde negativ pe cand Eudemonologia presupune un raspuns afirmativ Caci aeeasta se intemeiaza locmai pc eroarea innaseuta eu a carci eritiea in cepe capitolul 49 din volumul al 2-lea al operei mele prineipale (Lumea ca voinra ~i reprezentare) Penfru a scrie dar 0 asemenea calauza a trebuil sa rna indeparlez de la punctul de vedere mai inalt spre care conduce fil osofia mea in adevaratul inleles al mora lei metafiziee Prin urmare toate expliealiile euprinse in scrierea de fala provin oarecul11 dinlr-o acomodare intrueat pornese din punetu l de vedere al existentci obi~nuite ~i unneaza drumul ei eel ratacit

Sc pare a~adar ea Sehopenhauer admite dOlla punclc de vedere pentru a privi existenta unit mai illall (metafizie) care 0 repud iaza preferandu~ i nonexistena ~i allUl mai imedial (abi~nuit - dcei mai uman) care admitc posibilitalea unci victi fericite Cu alte cuvinte Sehopcnhauer pare a spune ca ferie irea in viata cste 0 iluzie ~i ell existcn~a n-are niei un sens dar en neeasHi iluzie poate fonna obieetul unor serii intregi de preoeupari De aeeea eartea sa il1(elepciunea in via(lJ propune mijloacele plastice pentru a-ti cladi a viata cat mai plaeuta ~i mai fericita dintr-un punet de vedere rclntiv In fond nu este decal un joe logic ale earui eoneluziuni Ie putem adopta intoemai thra a ne impiedica sa ne simtim foarte bioe in viata noastra cea de toate zilele

Viziunea baeoviana este departe de aeeasta frumoasa teoric Mai intai natural Bacovia nu are oiei un fel de teorie EI simle pur ~i sirnplu flira sa puna niei 0 intrebare ultima Teorii ~i intTebari trebuie sn avem noi pentru a-I incadra ~i explica raportandu~1

la instrumentele eurcnte de cultura Pun and deci fala in fata poezia sa eu aeeasta (eorie a pesimismului filosofie de la ineeput De imbie urmatoarea remarea Sehopenhauer crede cel existenla nu are niei un sens din punet de vedere metafizie dar ca oamenii pot ajunge in viata la 0 fericire relativa EI iosu~i De da sfaturi practice in aceasta privinta Bacovia nu-~ i pune problema metafizica a existentcl nu~~i pune niei 0

problema Simte iosa in seos praetic ea viata ii seapa ca nu 0 paate trai abiectiv uman fericit Schopenhauer pare a zice Viata n-are oiei un sens dar 0 putem trai totu~i relativ pIaeuI Bacovia dimpotri va Viata e singurul lucru care are sens in lume dar nu 0 putem trai aievea nu 0 putem supune suntem totdeauna din coLo de ea in ajarll Poezia sa toemai prin negativismul ei primar prin drama ei patologica este o invitatie indirecta la viala In sens ultim Bacovia este un optimist intrucat isca un raionament invers celui allui Schopenhauer tn sens practie insa el este un crunt pesimist iara~i invers decaf Sehopenhauer

Aceasta drama experimentaUl zilnic simlita in rela1iunile irnediate eu lumea ~i eu realitalea tl1Conjuratoare se confundn cu 0 suferinta aievea Reactiunile in fata ei sunt directe spontane ca in fat a unei dureri fizice De aceea poezia lui Bacovia nu depel~e~te planul sensorial Poetul face impresia unui om cuprios de convulsiuoi interne de natura einestezica sau nervoasa Lirica sa nu este 0 expresi e poetica a suferinlei universale ea la rnarii pesirni~ti ci strigatul de durere al unui om care sufera in prezent care simle suferinta in camea secti in fiinla lui De aiei caracterul ei botnav patologic

in eoncluzie re1inem sensu I acesta d e neparticipare la viala de excludere de la valarile ei

78 79

Cest des beaux yeux derriere des voiles C est Ie grandjour tremblant de mid Ces par un ciel dautomne atlied Le bleufouillis des claires etoiles

Car lOllS voulolls la Nuance enc01 Pas la Couleur rien que la Nuance Oil la nuanceseulefiance Le reve au reve et lafltite au cor

Prin aceste versuri Verlaine define~te poezia simbolisHl ca a ana a nedefinitului ~i a vagului adiea o arta care nu face apel la consistenla matcriala Retinem mai ales versul al doilea din ultima strofll

Pas la Couleur rien que la Nuance

pe care il opunem preferin tci pentru eulori a lui Bacovia Acest poet intrebuinteaza mijloaee eontrare Arta sa este lipsita de rafinamente stilistice de toate ace Ie fi ne ~i sub1iri broderii de nuanle de c1arshyobscururi ab ia indicate prin care poclii simboli~t i organizau atmosfera intenoara a poemului Bacavia cste simplist sarae monoton Arta sa nu aduee nic i a tehnica noua Expresii le sale sunt bannle direete de mult inveehite

AceasHl poezie este totu~i putemica unitara ~i shyceea ce constitui e 0 adevaraUI surpriza - foarte persona la Pe drept eUV3Dt spune Adrian Maniu ca paezia lui Bacavia ou are me~te~ug Dar toemai prin aceastalipsa de me~te~ug toemai prin aceasta saracie de arta poetica poemul sau capata 0 consistena de atmosfera neobi~nuita

Bacovia eontrazice definitia lui Verlaine prin frecvenla unor culori care formeaza insa~i parghia de rezistenla a poeziei sale

Copacii albi copacii negri Stau goi ill pmcul soli tar Decor de doliu imerar Copacii abi copacii negri

In pare regretele pliing jar

Cu pene albe pene negre o paslJre ell glas arnar StrlJbate parcul solirar ell pene albe pene negre

In parcamomele apar

$irunle abe fl1mze negre Copacii albi copacii negri $ pelle albe pene negre Decor de doli u fimerm

In parc ninsoarea cade ral

Alternallta dintrc alb ~i negru ~i modalitatea sumara de a organiza intregul poem pe aceasta alternanta ca iotr-un desen grabit al carui subiect este tratat doar in cateva linii fugare de creion constituie un procedeu daca nu eu totul nou in tot cazul mult diferit de intrcgul patrimoniu simbolist FaimosuL sonet Correspolldances allui Baudelaire nivelase de mull obstacolcl e dintre eategorii le diferitc iar Rimbaud in Voyelles realizeaza astfel de acorduri

46 47

4 iii verde-lui ~i mai putin a gal benului ~i a altor culori (galbcnul arc 0 semnifica(ie de anemie ~i de viziune patologica subinteleasa de aceea nu credem ca mai c necesar sa ne ocupm de eJ - de asemenea ~i

celelalte cu lori cu 0 frecventa din ce in ce mai redusa) nu constituie un procedeu con~tient ei numai a intui~ie poetica primara Din aeeasta cauza val oarea aeestor cuiori nu se masaara dedit pc un plan interior poetul Interesand in primul rand prin coninutul sau sufletesc Repetitia unOr culori in poezia citata Amurg violet nu reprezinta 0 temica ei 0 obsesie

Spunand a~adar la ineeputul aeestui capitol ea Bacavia pleaca de 1a culoaTe spee sunet nu inelegem prin aceasta 0 tchnica poetica oarecare consecttienta ci mai mult 0 structura dcosebita Simboli~tii francezi au ajuns la teoria eorespondenlelor ~i la obsesia lIlcfabilului de nuanta muziea la prin rafinament pri n nccesitatea de a reinnoi 0 ana poetica ~i 0 sensibilitate obositc Simbolismullui Bacovia se datoreaza invers unei forte inrerioare obscure de nevropat ~i de eitadin lOeon~tient EI plcaca de la culoare spre sunet ca un primltiv care incepe sa ia contact despre existenta lumii prin senzatiile vizuale De aceea consideram acesl capitol ea proba cea mai puternica a talentului lui Bacovia

POEZIA PERIFERIEI ~I A PROVINCIEI

In prefaa ediiei de Poezii ~d 1II din 1934 publicata de Editura FundaIiilor Regale Adrian Maniu scrie urmatoarele Bacovia e bland timid tacut plapand - Jipsit de ambilii sau vaniHlli - invins inainte de a intra in viaa ~ i pentru lOate acestea flturilorul unor mari frumusei a caror nemurire 0 cred boala fllra leac izbanda prea tarzic Nu iI cuno~ti fiindca fugc de lume dar numai astfel a fost in stare sa-~i descante suflerul ~i sa imbine cu neintrecula vraja cuvintele E sincer E sobru Din monotonia unui cuvan rcpeta ingana inventeaza a eadeola ca a stropilor de ploaie $tim ea Bacavia desena- nimeni nu i-a vazut dcsenele - ~tim ca Bacovia i~i dnta poeziile nimeni nu I-a auzil canland

Reinem din aceasUl caracterizare imprcsia de insingurare de refugiu din lume pe care Baeo via a produs-o asupra prietenilor ~i a eontemporanilor prin viala sa retrasa ~i prin dezinteresul aproape nein(eies pe care I-a pus in gospodarirea propriei sale opere Voluma~ele pc care le-a publicat au aparut in condiliuni grafice neinchipuit de minore N-au fost raspandite in librarii ~i n-au avul succes critic Au luat cuno~tinla de ele doar cii1iva prieteni apropiali ~i cine

63

~tie ee provineiali obseuri Lipsa aeeasta de interes fa~a de sine tradeaza 0 struetura sufleteasea aparte ineapabila de a partieipa la viala real a In luptele ~i patimile ei de tieeare zi Baeovia a ramas toata viata un provincial eel mai mare provincial din literatura noastra Singuratatea lui e fi reaseA natural a Neparticiparea lui la realitatea ineonjuratoare aeea izolare at at de inumana intr-un destin de infrant ~i de nevroza ultima fac parte integranta din firea ~i din fiinta sa Bacovia este un eonda mnat un iovins predestinat Moartea ~i singuratatea eonstituie pentru el un blestem al unei eonstitulii bolnave ~i supra sensibile

Din cauza aeeasta Baeovia cste in mod normal un poet al periferiei ~i a1 provineiei Lumea sa este depopulata ~i pustie IipsiHl de podoabele naturale ale vietii Toamna ~i iaroa sunt anoti mpurile sale preferate

larna de-o vreme rna duee regreul Prin eranguri pe margin de liniiferaeshyTree singur spre searll pe ape-ngherae Cand jalfoie pe lume violellll

Paloarea mutismul mineazli-al meu piept Pe satele ninse erai-nou cdnd apare Trec singur pe poduri de lemn solitare Si-afjept fn zapadll dar ee mai afjtepl

Hau hall deplJrtat sub slele-ngheae In noapea grozavlJ la cine VOl bale O vis 0 fiberate Hau hau depllrlat sub stele-Ilgh eate

Aecste margini de calc feraUl poduri de lemn solitarc secti ape-nghetate periferii umane de 0 erunta ~i desnadaj d uitoare trislet e sunt motive ca re intereseaz1 in primul rand prelungirea lor interioara Peisajul baeovian nu are valoare dedit prin adev1rul sufletese care-l deterrnina Golu sufletesc al lumi i reprezinti1 0 imensa pustietate moral~ in care propri ile euvinte rasun~ ea intr-o camera para-sila Poerul reda arat de precis aceasta senzalie de intindere pustie de I x I H I h i d lDe1pere TIe aCUlla pnn ace au au III

strofa ultima Intrcbarea Yn noaptea grozava 1a cine voiu bate completeaza desnadejdea erunta a aeestei pustictal i

Sc simte insi en nesoeiabilitatea poetu lu ~i fuga lui dintrc oameni nu se datoreaza unui mOliv din afara Bacovia nu urasectte omenirea niei 0-0 i ube~te Pentru el omen irea ea rea litate soeiaUl- ~ i chiar istonca- pur secti simplu nu exista Exista numai indivizi singuri departc unul de ahul fieeare purtandu-~i in spate aeela~i destin al marth Yn fond poetu este un citadin un decadent pe tinia lui Baudelaire ~ i a lui Edgar Poe De aceea nu vorn intaln i nicaieri in poezi a lu i sentimentul naturii aeea reverie romantiea a mar ilo r si nguratiei Singuratatea lui Baeovia se confunda eu peri feria eu peisajul depopulat pu s tiu amorf Caztlnnile patrate mari galbene ~i inestetiee podurile de eale ferata eorbii abatoml lupii llamanzi geru1 ~j noaptea - iata in ee eonsta aeeasta singuratate Cetatea umana este aproape ea insa~ i pus tie - adi ca invinsa de moarte - ea un semn al bleslemului a l insingurilrii ve~niee Poctul se simte in lume ~ i totu~i departe de ea Sentimentul de nepartic ipare it face uneori sa tresara

65 64

Fug rlJtlJcind in noaptea cetlJrii in turn miezul nopii se bate rar E ora clind cade glindul amar TlJcere e ora a~itlJ(ii

Te pierzi in goul singurlJtlJ(ii 0 suflet al meu de lume fugar E ora clind Petru pllillge amar AscultlJ e ora la~iUlrii

1n aeeste versuri peri feria capMn un sens moral de mustrare de eon~tiinlA de autocri ti ca PoelUi pare a-~i da seam a ea fuga lui din viala ea singuratatea lui e un pacat 0 tradare fata de cei multi fat a de sine lnsu~i Aici peri feria inseamna remu~eare ~i desnadejde amestec de blestem secti de l a~itate umana Peisajul lOClum (bucata este intirulata NoelurnlJ) ceasul din tum care bate miezul nopii mnresc accas1 senz8tie de Juri$are de Juga de sustragere de Ja datoria de-a trai ~ i de-a accepta viata Am putea spune chiar ca drama cea mai mare a lui Bacovia nu este con~ tiinta continu a a mortii ci con~tiinta neputintei de a participa 1a viata a insingurarii sale intr-un destin atat de lipsit de sens Suntem pe linia ace lei curentc poezii a secolului AceasHl oboseala de srar~ it de lume aceasta nevrozlJ (titluri de poezii Nervi de loamnlJ NevrozlJ Crize) de om blazat modern plictisit (~e rban Ci oculescu Bacovia e in raspAr Cll civi lizal ia 0 intoareere La vegetati v secti mai departc in raspar eu sensul ideal secti spiritual al poeziei care e ascensiune spre eonsecttiinla secti azur un regres spre originile obscure ale vietii) fomleazt 0 buna parte din motivele poetice ale contemporani lor de la Baudela ire lncoace Este poezia marilor nevropati ai

veacului dintecul intunecat al marilor ci tadini carora via ta nu Ie mai ofera nici 0 senzalie ajun~i la 0

saturatie neagra grea (de plumb) morna de pei-ierie tn poezia lui Bacovia acest material nu se refera

ins a at3t la stadiul actual al culturii eu ropene (5-a vorbit mereu de imbttranirea de sleirea rezervelor spirituale ale acestei culturi mai ales de la Spengler incoace Dupa ca latoria sa prin Eu ropa Tagore mArturisea ca a trecut printr-ull continent in agonie etc etc) cat la 0 drama intima de mare tensiune care cuprinde un complex de mult mai multe elemente Am putea aduce in diseutie poate atat problema consecttiinei modeme ale carei certitudi ni u ltime de zadarnicie ~i de disprel [ala de viala (Baudelaire cauta paradise artificiale) au navalit in toate cartile veacului dit ~i 0

problema mai limitata de filozofic personala care sa defineasca acest uni vers liric

Se pare insa en nu aici trebuie cllll tatl1 drama bacoviana Am gre~i atribuind lui Bacovia nu secttiu ce speculali i dialeetice de natura metafizicn al caror rezultat ar fi aceasta convingere ultima a sliveranitaii mortii Faarte bine obscrvl1 ~erban Ci oculescu Trebuie preeizat ea Baeovia e un poet elementar dar Cll menlionarea puteri i sale primitive de sugestie ell

totul cxcep~ionaH Din demonstrarea mecani smulu i reaciunilor sale reiese Iimpede un lucru De~ i nimic nu e de liberat logic in poezia sa sen timentcle au 0

impresionantl1 logica fireasca interna implicita Spre deosebire de fili era clasicl1 a pesil1li~tilor nosecttri Grigore Alexandrescu Eminescu secti epigonii lor care ~i-au des~secturat un mosor con~tie ~t de sentirnen te ~ i idei Bacovia e poetul subcon~tientulu i al impresii lor organice formulate printr-o foI1a obscurn Asecta se

67 66

explicB influenta sa insemnatB asupra general ic i postbelice care a recunoscut intr-insul nu un ~ef de ~coal~ un teoretician ci un precursor prestigios prin divina1ie pri n instinct Bacavia nu propune un ideal de art~ sau un ideal elic el este cel ce eSle identic cu sine ~i neasem~nAtor cu nimeni ~ i fltrA a chema pe c in eva dupc1 sine a modificat sensibili ta tea contemporanA prin simplul fapt al existentei sale

Neexis tolld in inteleCl drama bacovianl1 se cOllsumll ill sellzarii in sensibilitale De aceea ea nu se rezolvA ci numai exisll1 Yom cAula zadarnic s~ deslu~im 0 inchegare sistematica a acestei lumi - ca Ia Eminescu bunAoarB - degradatA pana in adanc de prineipiul mortii Nu vom gasi decat conglomerate amorfe de sensibilitate liricA rnodelate SUlllar ~i aproape invariabil dupa un caJapod simplu 1n fond di n punclul de vedere al continutului toate poeziile lui Bacovia se aseamana se supra pun Fiecare it exprimA in intregime il define~te

S-a spus mereu ell Bacovia este un poet provinshycial Yntr-adevar el semneaza de multe ori asemenea versuri

Ploull Pe-1m tdrg mizerabil De glad ~ i coeeni Pe-un torgjidovil Si plin de dugheni $i-aici slli iuhiia Si ulira-i plinl1 Deftin $ coceni Si tree cotigare eu saci de flinl1 Si plaua mai tare

Pe crQ)me murdare Pe-un llirg sl1rl1cil Si-aici Sla iubita Plou~ Pe-un torgjidovit

Acest targ este Bacl1ul Se ~tie cc1 numcle adevllrat allu i Bacovia este G Vasil iu Alegerea pseudonimului il leagl1 ~i mai mult de acesl ora~el Aicl a trBit Bacovia mui ta vreme Monotonia ~i atmosfera posomoriitl1 a ora~ului au patruns adanc in versurile sale In tr-adevar cine a stat rnai mult in Bacau i~i poate da seama cu u~urinta ca poezia lui Bacovia este insa~i expresia sufleteascl1 a acestu i ora~

Aspectu l sau de cetate mra via~a ploile sa le marunte secti lungi cu in fl1ti~area lor de toamna continua ecru I intunecat ~i noroiul de pe rifer ie - totul corespunde exact cu poezia lui Bacovia Bacaul este imbatranit pustiu plictisitor Oamenii rrl1iesc parca aici mai retrasecti mai singurateci ascun~i in caseIe lo r seunde secti fl1r~ lumin~) neurasteniza li de ploaia con ti nua ~ i de vantul ce bate rara rAgaz Este 0

localita te de depresiunc adicl1 de peri fer ie situata intre dimpie ~ i munte avand ceva din fiecare ~ i ramanand totu~i la margine pc dinaara MurdAria secti mizeria completeazl1 acest peisaj (1n uitimji ani Bac~ul a primit 0 infl1ti~arc rna lumi noasa ~i mai modernll prin lucrl1rile Doi de asfa ltare ~ i de edilirate publica - in special gara - dar atmosfera sa a rlimas tot bacoviana) Denumirea de targ mizerabil estc foarte potrivitl1

Tn aceastl1 atmosfera intunecata ~ i trista ~i-a purtat Bacovia enonna sa dezolare sufleteascl1 Obsedat de gandul monii ~i al descompunerii ~j neurasteni zat in

69 68

propria sa constitu(ie interioar3 ea ii va servi ca deshycor at aceslei drame intime Desigur nu putem reshyduce poezia sa la un simplu ecou al experienci provinciale Avem siguranta c3 ea ar fi ram as - in semnificalia ei - aceea~i ori unde ar fi trait poetu Atribuim provinciei acela~i sens de singuratate ~ i de izolmmiddote inlr-un desti n ireversibil (al mortii) pe care I-am atribu it pcriferiei Poetul se simte adica mereu aartJ din via a la rnarginea ei neputand participa la ea in sens direct tnlind efectiv Repet aceasta este ell adevarat marea dramA bacovian3 Moartea este 0 consecintlt Ea insemneaza neputinta de a trAi nevrozA spleen adic3 neant Pentru acest substrat interior provincia - in speta Bacaul (coincidenla) - constituie un decor potrivit

Cu acest corectiv preliminar unnarim momentele principale ale insp iratiei provinciale bacoviene Am vazur in versuri le citate mai sus un prim moment acela al descrierii sumare illlinii de schit3 fundamenlala a peisajului exterior Dar chiar in aceSle versuri pUlem observa corelativul in terior care organi zcaza intreaga poezie pe un motiv mu lt mai putemic - de~i abia indieat - decat eel al deserierii simple In peisajul astfe l prezcntat Bacovia (iubilor de antiteze) i~i plaseaza iubita sentiment-ul insu~i al iubirii ca semn ca face ~i el parte din decor este ~i el neurastenizat imbatranit degradat in acela~i sens putem cita ~i strofele umllltoare (Plumb de lOamnl1)

De-acum tU$ind a muril 0 atlJ Un palid vistJtor s-a impu$cal E loamntJ acum s-a innoptal - Tu ee maifaei iubila mea llitalll

intr-o grl1dintJ publica tllcUll1 Pe un nebLOl I-am allzit rtJellind larrunzele ell droaia se desprind E vam $i orlee speran(lI e pierdutlt

Prin tdrgu-nvtJIllit de sl1rl1cie Am intdlnit un poplJ un soldat De-acum pe clJrli voi adormi uitat Pierdul imr-o provincie pllslie

De-acum au pornil prhllumea eronata Eeouri de revoltl1 $ dejale TOI mai eete$ti probleme sociale Sau ee mai serii illbita mea lIilalll

Atmosfera deprimanta ~i ~escompusa a provinciei es te profund descurajatoarc In acela~i mod Baea via integreaza in peisaj pe iubita lui Astfe l ceea ce intereseaza in fond aici dincolo de ceca ce cunoa~teJ11 pana acum din atmosfera bacQviana este atitudinea lui fata de iubire ea insa~i reducandu-se la atitudinea genera ll a poetului de nepanicipare la vial~ lubirea este cel mai puternic sentiment al vicii Lirica ei devine sau incanta1ie sall elegie In 8mandoua cazurile sentimentul are 0 semn ificat ie profund afinnativa La Bacovia dirnpotrivll In locuJ elanului su fletesc ~i al flllclirii bioiogice in locul acelei arderi puternice si tushyate in pi in centru al vietii el ne infl1ti~eau 0 iubirc fizicA ~i muribundA cuprinsA de aceea~i descompunere un iversaH1 Este 0 iubire bolnava ~i agonica lipsitA de exaltllrile firesectti ale acestui sentiment Ea este roasA pc diniuntru de acela~i vierme al mOpound1ii generale Este atacata in ins3secti subsranta ei in ehiar principiul care o na~te De aceea Bacovia rAmane de fapt in afara

70 71

autentic citadin decadent - nu gase~te in sufletul sau nici un impuls spre viatA ~i sprc dragoste Mediocritatea acestei ferici ri comune ii mAre~te secti mai mult senzalia sa de singuratate secti de dczgust pennashyncnt

tn a doua bucaHl acest sentiment de pustietate ~i de nevrozA citadina se adiince~te ~i se generalizeaza Ora~ul devine pacca un muzeu mon in care mi~carile ~ i fi gurile se automatizeaza se transformA in piese meeanice nesimti toare purtate de nu secttiu ce resort exterior Viata este eompromisa in chiar principiul ei Corpurile devin de ceara cu hade ~ijixe priviri ~i peste toate 0 lugubra melodie acea arie trista uitata ce organi zeaza atat de bacovian intreaga atmosfera Lumea ne apare intr-o lumina galbenashyeenusectie atacata de 0 boala fllra leac Retinem impresia de cavernil (F la ~neta pHingea cavernosU

) de rana fiz ica reala Vom vedea intr-un capitol viitor ca ea fo rmeaza 0 adevarata metodil pentru a sensibiliza ~i mai mult a transpune ~i mai categoric intreaga sa concepie despre lume inte-un plan pur sensorial

Bacovia este un poet al elementarului de aceea expresia sa este anonirna secti inconsecttienU1 Nu credem ca acest proces de aneantizare a lumii ~i de reducere a ci (a un plan mecanic lipsit de viata sa se fi petrecut in ratiune Ceca ee desprindem din lirica baeoviana ca viziune a lumii secti ea sistem de gandire se petreee doar in su fletul nostru al eontemplatorilor Baeovia nu secti-a dat seama in aeest fel ea poezia lui se preteaza la 0 interpret are atat de gravi Vreau sa spun adicashyrefcrindu-mi numai la ceea ee putem desprinde din opera sa flira a apela 1a indiscretii biografiee (autorul este inca In viala) (Studiul a fos t elaborat pe cand

76

Baeovia mai traia 11 red) - cA lirica lui Baeovia nu atinge decal regiuni de sensibilitate (am mai spus-o) ~i ell ea De apare ea un gesl spontan ea 0 revarsare a unui eoninut subeonsecttient Peetul nu este decat poet adica arta lui se reduce la a simpla expresie neeesara a unui fond de experienta umana Ne putand ridica aeest fond pana la 0 comprehensiune general ab iee ti v val abila el rmane de fapt un simplu caz patologic Felul sau de-a vedea lumea (a vedea in aecepliunea sensoriala direct - nu a illfeege) se refuztt umanitatii ~ i aspiraliei sale naturale spre armonie ~ i spre ferieire Baeovia nu este un pesimist pe linia lui Schopenhauer ~i a lui Emineseu ajungand la eoncluzia ett nonexistenla cste preferabilll ex istentei pe baza unei serii de obscrvatiuni ~i de consideratii logice Pesirnismul este 0 solulie ultima care in fond admite posibi litatea unci mantu iri in nonexi stenla in moarte

Cat de adevarata este aceasUl interpretare se poate vedea din faptul ea in su~i Schopenhauer a seris 0 carte despre an a de-a fi fericit in viata EI spune Vreau sa vorbese des pre ana de-a duce 0 viata pe dit se po ate de plaeula secti de fericita a earei teorie s-ar putea nurni Eudemongie ea ar fi 8sectadar catauza existenei feri ei te Aeeasta iusa s-ar putea iara~i defini ea 0

existen(a care privita in sine insa~i sau mai bine privita in noi (cllci aiei judecata n08stra personal a teebuie sa hotarasea) cu mintea reee ~i matura ar fi desigur preferabila nonexistentei Din aeest inleles 81 ei unneaza ca am iubi-o pentru ea insa~i nu numai de frica mortii ~i din aeeasta iara~i ea am dori sa 0 vedem ncsrar~it de lunga De se potrive~te viala omeneasea cu 0 asemenea cxistenta sau ar putea sa sc potriveasca

77

vreodata cste 0 intrebare la care filosofia mea precum se ~tie raspunde negativ pe cand Eudemonologia presupune un raspuns afirmativ Caci aeeasta se intemeiaza locmai pc eroarea innaseuta eu a carci eritiea in cepe capitolul 49 din volumul al 2-lea al operei mele prineipale (Lumea ca voinra ~i reprezentare) Penfru a scrie dar 0 asemenea calauza a trebuil sa rna indeparlez de la punctul de vedere mai inalt spre care conduce fil osofia mea in adevaratul inleles al mora lei metafiziee Prin urmare toate expliealiile euprinse in scrierea de fala provin oarecul11 dinlr-o acomodare intrueat pornese din punetu l de vedere al existentci obi~nuite ~i unneaza drumul ei eel ratacit

Sc pare a~adar ea Sehopenhauer admite dOlla punclc de vedere pentru a privi existenta unit mai illall (metafizie) care 0 repud iaza preferandu~ i nonexistena ~i allUl mai imedial (abi~nuit - dcei mai uman) care admitc posibilitalea unci victi fericite Cu alte cuvinte Sehopcnhauer pare a spune ca ferie irea in viata cste 0 iluzie ~i ell existcn~a n-are niei un sens dar en neeasHi iluzie poate fonna obieetul unor serii intregi de preoeupari De aeeea eartea sa il1(elepciunea in via(lJ propune mijloacele plastice pentru a-ti cladi a viata cat mai plaeuta ~i mai fericita dintr-un punet de vedere rclntiv In fond nu este decal un joe logic ale earui eoneluziuni Ie putem adopta intoemai thra a ne impiedica sa ne simtim foarte bioe in viata noastra cea de toate zilele

Viziunea baeoviana este departe de aeeasta frumoasa teoric Mai intai natural Bacovia nu are oiei un fel de teorie EI simle pur ~i sirnplu flira sa puna niei 0 intrebare ultima Teorii ~i intTebari trebuie sn avem noi pentru a-I incadra ~i explica raportandu~1

la instrumentele eurcnte de cultura Pun and deci fala in fata poezia sa eu aeeasta (eorie a pesimismului filosofie de la ineeput De imbie urmatoarea remarea Sehopenhauer crede cel existenla nu are niei un sens din punet de vedere metafizie dar ca oamenii pot ajunge in viata la 0 fericire relativa EI iosu~i De da sfaturi practice in aceasta privinta Bacovia nu-~ i pune problema metafizica a existentcl nu~~i pune niei 0

problema Simte iosa in seos praetic ea viata ii seapa ca nu 0 paate trai abiectiv uman fericit Schopenhauer pare a zice Viata n-are oiei un sens dar 0 putem trai totu~i relativ pIaeuI Bacovia dimpotri va Viata e singurul lucru care are sens in lume dar nu 0 putem trai aievea nu 0 putem supune suntem totdeauna din coLo de ea in ajarll Poezia sa toemai prin negativismul ei primar prin drama ei patologica este o invitatie indirecta la viala In sens ultim Bacovia este un optimist intrucat isca un raionament invers celui allui Schopenhauer tn sens practie insa el este un crunt pesimist iara~i invers decaf Sehopenhauer

Aceasta drama experimentaUl zilnic simlita in rela1iunile irnediate eu lumea ~i eu realitalea tl1Conjuratoare se confundn cu 0 suferinta aievea Reactiunile in fata ei sunt directe spontane ca in fat a unei dureri fizice De aceea poezia lui Bacovia nu depel~e~te planul sensorial Poetul face impresia unui om cuprios de convulsiuoi interne de natura einestezica sau nervoasa Lirica sa nu este 0 expresi e poetica a suferinlei universale ea la rnarii pesirni~ti ci strigatul de durere al unui om care sufera in prezent care simle suferinta in camea secti in fiinla lui De aiei caracterul ei botnav patologic

in eoncluzie re1inem sensu I acesta d e neparticipare la viala de excludere de la valarile ei

78 79

4 iii verde-lui ~i mai putin a gal benului ~i a altor culori (galbcnul arc 0 semnifica(ie de anemie ~i de viziune patologica subinteleasa de aceea nu credem ca mai c necesar sa ne ocupm de eJ - de asemenea ~i

celelalte cu lori cu 0 frecventa din ce in ce mai redusa) nu constituie un procedeu con~tient ei numai a intui~ie poetica primara Din aeeasta cauza val oarea aeestor cuiori nu se masaara dedit pc un plan interior poetul Interesand in primul rand prin coninutul sau sufletesc Repetitia unOr culori in poezia citata Amurg violet nu reprezinta 0 temica ei 0 obsesie

Spunand a~adar la ineeputul aeestui capitol ea Bacavia pleaca de 1a culoaTe spee sunet nu inelegem prin aceasta 0 tchnica poetica oarecare consecttienta ci mai mult 0 structura dcosebita Simboli~tii francezi au ajuns la teoria eorespondenlelor ~i la obsesia lIlcfabilului de nuanta muziea la prin rafinament pri n nccesitatea de a reinnoi 0 ana poetica ~i 0 sensibilitate obositc Simbolismullui Bacovia se datoreaza invers unei forte inrerioare obscure de nevropat ~i de eitadin lOeon~tient EI plcaca de la culoare spre sunet ca un primltiv care incepe sa ia contact despre existenta lumii prin senzatiile vizuale De aceea consideram acesl capitol ea proba cea mai puternica a talentului lui Bacovia

POEZIA PERIFERIEI ~I A PROVINCIEI

In prefaa ediiei de Poezii ~d 1II din 1934 publicata de Editura FundaIiilor Regale Adrian Maniu scrie urmatoarele Bacovia e bland timid tacut plapand - Jipsit de ambilii sau vaniHlli - invins inainte de a intra in viaa ~ i pentru lOate acestea flturilorul unor mari frumusei a caror nemurire 0 cred boala fllra leac izbanda prea tarzic Nu iI cuno~ti fiindca fugc de lume dar numai astfel a fost in stare sa-~i descante suflerul ~i sa imbine cu neintrecula vraja cuvintele E sincer E sobru Din monotonia unui cuvan rcpeta ingana inventeaza a eadeola ca a stropilor de ploaie $tim ea Bacavia desena- nimeni nu i-a vazut dcsenele - ~tim ca Bacovia i~i dnta poeziile nimeni nu I-a auzil canland

Reinem din aceasUl caracterizare imprcsia de insingurare de refugiu din lume pe care Baeo via a produs-o asupra prietenilor ~i a eontemporanilor prin viala sa retrasa ~i prin dezinteresul aproape nein(eies pe care I-a pus in gospodarirea propriei sale opere Voluma~ele pc care le-a publicat au aparut in condiliuni grafice neinchipuit de minore N-au fost raspandite in librarii ~i n-au avul succes critic Au luat cuno~tinla de ele doar cii1iva prieteni apropiali ~i cine

63

~tie ee provineiali obseuri Lipsa aeeasta de interes fa~a de sine tradeaza 0 struetura sufleteasea aparte ineapabila de a partieipa la viala real a In luptele ~i patimile ei de tieeare zi Baeovia a ramas toata viata un provincial eel mai mare provincial din literatura noastra Singuratatea lui e fi reaseA natural a Neparticiparea lui la realitatea ineonjuratoare aeea izolare at at de inumana intr-un destin de infrant ~i de nevroza ultima fac parte integranta din firea ~i din fiinta sa Bacovia este un eonda mnat un iovins predestinat Moartea ~i singuratatea eonstituie pentru el un blestem al unei eonstitulii bolnave ~i supra sensibile

Din cauza aeeasta Baeovia cste in mod normal un poet al periferiei ~i a1 provineiei Lumea sa este depopulata ~i pustie IipsiHl de podoabele naturale ale vietii Toamna ~i iaroa sunt anoti mpurile sale preferate

larna de-o vreme rna duee regreul Prin eranguri pe margin de liniiferaeshyTree singur spre searll pe ape-ngherae Cand jalfoie pe lume violellll

Paloarea mutismul mineazli-al meu piept Pe satele ninse erai-nou cdnd apare Trec singur pe poduri de lemn solitare Si-afjept fn zapadll dar ee mai afjtepl

Hau hall deplJrtat sub slele-ngheae In noapea grozavlJ la cine VOl bale O vis 0 fiberate Hau hau depllrlat sub stele-Ilgh eate

Aecste margini de calc feraUl poduri de lemn solitarc secti ape-nghetate periferii umane de 0 erunta ~i desnadaj d uitoare trislet e sunt motive ca re intereseaz1 in primul rand prelungirea lor interioara Peisajul baeovian nu are valoare dedit prin adev1rul sufletese care-l deterrnina Golu sufletesc al lumi i reprezinti1 0 imensa pustietate moral~ in care propri ile euvinte rasun~ ea intr-o camera para-sila Poerul reda arat de precis aceasta senzalie de intindere pustie de I x I H I h i d lDe1pere TIe aCUlla pnn ace au au III

strofa ultima Intrcbarea Yn noaptea grozava 1a cine voiu bate completeaza desnadejdea erunta a aeestei pustictal i

Sc simte insi en nesoeiabilitatea poetu lu ~i fuga lui dintrc oameni nu se datoreaza unui mOliv din afara Bacovia nu urasectte omenirea niei 0-0 i ube~te Pentru el omen irea ea rea litate soeiaUl- ~ i chiar istonca- pur secti simplu nu exista Exista numai indivizi singuri departc unul de ahul fieeare purtandu-~i in spate aeela~i destin al marth Yn fond poetu este un citadin un decadent pe tinia lui Baudelaire ~ i a lui Edgar Poe De aceea nu vorn intaln i nicaieri in poezi a lu i sentimentul naturii aeea reverie romantiea a mar ilo r si nguratiei Singuratatea lui Baeovia se confunda eu peri feria eu peisajul depopulat pu s tiu amorf Caztlnnile patrate mari galbene ~i inestetiee podurile de eale ferata eorbii abatoml lupii llamanzi geru1 ~j noaptea - iata in ee eonsta aeeasta singuratate Cetatea umana este aproape ea insa~ i pus tie - adi ca invinsa de moarte - ea un semn al bleslemului a l insingurilrii ve~niee Poctul se simte in lume ~ i totu~i departe de ea Sentimentul de nepartic ipare it face uneori sa tresara

65 64

Fug rlJtlJcind in noaptea cetlJrii in turn miezul nopii se bate rar E ora clind cade glindul amar TlJcere e ora a~itlJ(ii

Te pierzi in goul singurlJtlJ(ii 0 suflet al meu de lume fugar E ora clind Petru pllillge amar AscultlJ e ora la~iUlrii

1n aeeste versuri peri feria capMn un sens moral de mustrare de eon~tiinlA de autocri ti ca PoelUi pare a-~i da seam a ea fuga lui din viala ea singuratatea lui e un pacat 0 tradare fata de cei multi fat a de sine lnsu~i Aici peri feria inseamna remu~eare ~i desnadejde amestec de blestem secti de l a~itate umana Peisajul lOClum (bucata este intirulata NoelurnlJ) ceasul din tum care bate miezul nopii mnresc accas1 senz8tie de Juri$are de Juga de sustragere de Ja datoria de-a trai ~ i de-a accepta viata Am putea spune chiar ca drama cea mai mare a lui Bacovia nu este con~ tiinta continu a a mortii ci con~tiinta neputintei de a participa 1a viata a insingurarii sale intr-un destin atat de lipsit de sens Suntem pe linia ace lei curentc poezii a secolului AceasHl oboseala de srar~ it de lume aceasta nevrozlJ (titluri de poezii Nervi de loamnlJ NevrozlJ Crize) de om blazat modern plictisit (~e rban Ci oculescu Bacovia e in raspAr Cll civi lizal ia 0 intoareere La vegetati v secti mai departc in raspar eu sensul ideal secti spiritual al poeziei care e ascensiune spre eonsecttiinla secti azur un regres spre originile obscure ale vietii) fomleazt 0 buna parte din motivele poetice ale contemporani lor de la Baudela ire lncoace Este poezia marilor nevropati ai

veacului dintecul intunecat al marilor ci tadini carora via ta nu Ie mai ofera nici 0 senzalie ajun~i la 0

saturatie neagra grea (de plumb) morna de pei-ierie tn poezia lui Bacovia acest material nu se refera

ins a at3t la stadiul actual al culturii eu ropene (5-a vorbit mereu de imbttranirea de sleirea rezervelor spirituale ale acestei culturi mai ales de la Spengler incoace Dupa ca latoria sa prin Eu ropa Tagore mArturisea ca a trecut printr-ull continent in agonie etc etc) cat la 0 drama intima de mare tensiune care cuprinde un complex de mult mai multe elemente Am putea aduce in diseutie poate atat problema consecttiinei modeme ale carei certitudi ni u ltime de zadarnicie ~i de disprel [ala de viala (Baudelaire cauta paradise artificiale) au navalit in toate cartile veacului dit ~i 0

problema mai limitata de filozofic personala care sa defineasca acest uni vers liric

Se pare insa en nu aici trebuie cllll tatl1 drama bacoviana Am gre~i atribuind lui Bacovia nu secttiu ce speculali i dialeetice de natura metafizicn al caror rezultat ar fi aceasta convingere ultima a sliveranitaii mortii Faarte bine obscrvl1 ~erban Ci oculescu Trebuie preeizat ea Baeovia e un poet elementar dar Cll menlionarea puteri i sale primitive de sugestie ell

totul cxcep~ionaH Din demonstrarea mecani smulu i reaciunilor sale reiese Iimpede un lucru De~ i nimic nu e de liberat logic in poezia sa sen timentcle au 0

impresionantl1 logica fireasca interna implicita Spre deosebire de fili era clasicl1 a pesil1li~tilor nosecttri Grigore Alexandrescu Eminescu secti epigonii lor care ~i-au des~secturat un mosor con~tie ~t de sentirnen te ~ i idei Bacovia e poetul subcon~tientulu i al impresii lor organice formulate printr-o foI1a obscurn Asecta se

67 66

explicB influenta sa insemnatB asupra general ic i postbelice care a recunoscut intr-insul nu un ~ef de ~coal~ un teoretician ci un precursor prestigios prin divina1ie pri n instinct Bacavia nu propune un ideal de art~ sau un ideal elic el este cel ce eSle identic cu sine ~i neasem~nAtor cu nimeni ~ i fltrA a chema pe c in eva dupc1 sine a modificat sensibili ta tea contemporanA prin simplul fapt al existentei sale

Neexis tolld in inteleCl drama bacovianl1 se cOllsumll ill sellzarii in sensibilitale De aceea ea nu se rezolvA ci numai exisll1 Yom cAula zadarnic s~ deslu~im 0 inchegare sistematica a acestei lumi - ca Ia Eminescu bunAoarB - degradatA pana in adanc de prineipiul mortii Nu vom gasi decat conglomerate amorfe de sensibilitate liricA rnodelate SUlllar ~i aproape invariabil dupa un caJapod simplu 1n fond di n punclul de vedere al continutului toate poeziile lui Bacovia se aseamana se supra pun Fiecare it exprimA in intregime il define~te

S-a spus mereu ell Bacovia este un poet provinshycial Yntr-adevar el semneaza de multe ori asemenea versuri

Ploull Pe-1m tdrg mizerabil De glad ~ i coeeni Pe-un torgjidovil Si plin de dugheni $i-aici slli iuhiia Si ulira-i plinl1 Deftin $ coceni Si tree cotigare eu saci de flinl1 Si plaua mai tare

Pe crQ)me murdare Pe-un llirg sl1rl1cil Si-aici Sla iubita Plou~ Pe-un torgjidovit

Acest targ este Bacl1ul Se ~tie cc1 numcle adevllrat allu i Bacovia este G Vasil iu Alegerea pseudonimului il leagl1 ~i mai mult de acesl ora~el Aicl a trBit Bacovia mui ta vreme Monotonia ~i atmosfera posomoriitl1 a ora~ului au patruns adanc in versurile sale In tr-adevar cine a stat rnai mult in Bacau i~i poate da seama cu u~urinta ca poezia lui Bacovia este insa~i expresia sufleteascl1 a acestu i ora~

Aspectu l sau de cetate mra via~a ploile sa le marunte secti lungi cu in fl1ti~area lor de toamna continua ecru I intunecat ~i noroiul de pe rifer ie - totul corespunde exact cu poezia lui Bacovia Bacaul este imbatranit pustiu plictisitor Oamenii rrl1iesc parca aici mai retrasecti mai singurateci ascun~i in caseIe lo r seunde secti fl1r~ lumin~) neurasteniza li de ploaia con ti nua ~ i de vantul ce bate rara rAgaz Este 0

localita te de depresiunc adicl1 de peri fer ie situata intre dimpie ~ i munte avand ceva din fiecare ~ i ramanand totu~i la margine pc dinaara MurdAria secti mizeria completeazl1 acest peisaj (1n uitimji ani Bac~ul a primit 0 infl1ti~arc rna lumi noasa ~i mai modernll prin lucrl1rile Doi de asfa ltare ~ i de edilirate publica - in special gara - dar atmosfera sa a rlimas tot bacoviana) Denumirea de targ mizerabil estc foarte potrivitl1

Tn aceastl1 atmosfera intunecata ~ i trista ~i-a purtat Bacovia enonna sa dezolare sufleteascl1 Obsedat de gandul monii ~i al descompunerii ~j neurasteni zat in

69 68

propria sa constitu(ie interioar3 ea ii va servi ca deshycor at aceslei drame intime Desigur nu putem reshyduce poezia sa la un simplu ecou al experienci provinciale Avem siguranta c3 ea ar fi ram as - in semnificalia ei - aceea~i ori unde ar fi trait poetu Atribuim provinciei acela~i sens de singuratate ~ i de izolmmiddote inlr-un desti n ireversibil (al mortii) pe care I-am atribu it pcriferiei Poetul se simte adica mereu aartJ din via a la rnarginea ei neputand participa la ea in sens direct tnlind efectiv Repet aceasta este ell adevarat marea dramA bacovian3 Moartea este 0 consecintlt Ea insemneaza neputinta de a trAi nevrozA spleen adic3 neant Pentru acest substrat interior provincia - in speta Bacaul (coincidenla) - constituie un decor potrivit

Cu acest corectiv preliminar unnarim momentele principale ale insp iratiei provinciale bacoviene Am vazur in versuri le citate mai sus un prim moment acela al descrierii sumare illlinii de schit3 fundamenlala a peisajului exterior Dar chiar in aceSle versuri pUlem observa corelativul in terior care organi zcaza intreaga poezie pe un motiv mu lt mai putemic - de~i abia indieat - decat eel al deserierii simple In peisajul astfe l prezcntat Bacovia (iubilor de antiteze) i~i plaseaza iubita sentiment-ul insu~i al iubirii ca semn ca face ~i el parte din decor este ~i el neurastenizat imbatranit degradat in acela~i sens putem cita ~i strofele umllltoare (Plumb de lOamnl1)

De-acum tU$ind a muril 0 atlJ Un palid vistJtor s-a impu$cal E loamntJ acum s-a innoptal - Tu ee maifaei iubila mea llitalll

intr-o grl1dintJ publica tllcUll1 Pe un nebLOl I-am allzit rtJellind larrunzele ell droaia se desprind E vam $i orlee speran(lI e pierdutlt

Prin tdrgu-nvtJIllit de sl1rl1cie Am intdlnit un poplJ un soldat De-acum pe clJrli voi adormi uitat Pierdul imr-o provincie pllslie

De-acum au pornil prhllumea eronata Eeouri de revoltl1 $ dejale TOI mai eete$ti probleme sociale Sau ee mai serii illbita mea lIilalll

Atmosfera deprimanta ~i ~escompusa a provinciei es te profund descurajatoarc In acela~i mod Baea via integreaza in peisaj pe iubita lui Astfe l ceea ce intereseaza in fond aici dincolo de ceca ce cunoa~teJ11 pana acum din atmosfera bacQviana este atitudinea lui fata de iubire ea insa~i reducandu-se la atitudinea genera ll a poetului de nepanicipare la vial~ lubirea este cel mai puternic sentiment al vicii Lirica ei devine sau incanta1ie sall elegie In 8mandoua cazurile sentimentul are 0 semn ificat ie profund afinnativa La Bacovia dirnpotrivll In locuJ elanului su fletesc ~i al flllclirii bioiogice in locul acelei arderi puternice si tushyate in pi in centru al vietii el ne infl1ti~eau 0 iubirc fizicA ~i muribundA cuprinsA de aceea~i descompunere un iversaH1 Este 0 iubire bolnava ~i agonica lipsitA de exaltllrile firesectti ale acestui sentiment Ea este roasA pc diniuntru de acela~i vierme al mOpound1ii generale Este atacata in ins3secti subsranta ei in ehiar principiul care o na~te De aceea Bacovia rAmane de fapt in afara

70 71

autentic citadin decadent - nu gase~te in sufletul sau nici un impuls spre viatA ~i sprc dragoste Mediocritatea acestei ferici ri comune ii mAre~te secti mai mult senzalia sa de singuratate secti de dczgust pennashyncnt

tn a doua bucaHl acest sentiment de pustietate ~i de nevrozA citadina se adiince~te ~i se generalizeaza Ora~ul devine pacca un muzeu mon in care mi~carile ~ i fi gurile se automatizeaza se transformA in piese meeanice nesimti toare purtate de nu secttiu ce resort exterior Viata este eompromisa in chiar principiul ei Corpurile devin de ceara cu hade ~ijixe priviri ~i peste toate 0 lugubra melodie acea arie trista uitata ce organi zeaza atat de bacovian intreaga atmosfera Lumea ne apare intr-o lumina galbenashyeenusectie atacata de 0 boala fllra leac Retinem impresia de cavernil (F la ~neta pHingea cavernosU

) de rana fiz ica reala Vom vedea intr-un capitol viitor ca ea fo rmeaza 0 adevarata metodil pentru a sensibiliza ~i mai mult a transpune ~i mai categoric intreaga sa concepie despre lume inte-un plan pur sensorial

Bacovia este un poet al elementarului de aceea expresia sa este anonirna secti inconsecttienU1 Nu credem ca acest proces de aneantizare a lumii ~i de reducere a ci (a un plan mecanic lipsit de viata sa se fi petrecut in ratiune Ceca ee desprindem din lirica baeoviana ca viziune a lumii secti ea sistem de gandire se petreee doar in su fletul nostru al eontemplatorilor Baeovia nu secti-a dat seama in aeest fel ea poezia lui se preteaza la 0 interpret are atat de gravi Vreau sa spun adicashyrefcrindu-mi numai la ceea ee putem desprinde din opera sa flira a apela 1a indiscretii biografiee (autorul este inca In viala) (Studiul a fos t elaborat pe cand

76

Baeovia mai traia 11 red) - cA lirica lui Baeovia nu atinge decal regiuni de sensibilitate (am mai spus-o) ~i ell ea De apare ea un gesl spontan ea 0 revarsare a unui eoninut subeonsecttient Peetul nu este decat poet adica arta lui se reduce la a simpla expresie neeesara a unui fond de experienta umana Ne putand ridica aeest fond pana la 0 comprehensiune general ab iee ti v val abila el rmane de fapt un simplu caz patologic Felul sau de-a vedea lumea (a vedea in aecepliunea sensoriala direct - nu a illfeege) se refuztt umanitatii ~ i aspiraliei sale naturale spre armonie ~ i spre ferieire Baeovia nu este un pesimist pe linia lui Schopenhauer ~i a lui Emineseu ajungand la eoncluzia ett nonexistenla cste preferabilll ex istentei pe baza unei serii de obscrvatiuni ~i de consideratii logice Pesirnismul este 0 solulie ultima care in fond admite posibi litatea unci mantu iri in nonexi stenla in moarte

Cat de adevarata este aceasUl interpretare se poate vedea din faptul ea in su~i Schopenhauer a seris 0 carte despre an a de-a fi fericit in viata EI spune Vreau sa vorbese des pre ana de-a duce 0 viata pe dit se po ate de plaeula secti de fericita a earei teorie s-ar putea nurni Eudemongie ea ar fi 8sectadar catauza existenei feri ei te Aeeasta iusa s-ar putea iara~i defini ea 0

existen(a care privita in sine insa~i sau mai bine privita in noi (cllci aiei judecata n08stra personal a teebuie sa hotarasea) cu mintea reee ~i matura ar fi desigur preferabila nonexistentei Din aeest inleles 81 ei unneaza ca am iubi-o pentru ea insa~i nu numai de frica mortii ~i din aeeasta iara~i ea am dori sa 0 vedem ncsrar~it de lunga De se potrive~te viala omeneasea cu 0 asemenea cxistenta sau ar putea sa sc potriveasca

77

vreodata cste 0 intrebare la care filosofia mea precum se ~tie raspunde negativ pe cand Eudemonologia presupune un raspuns afirmativ Caci aeeasta se intemeiaza locmai pc eroarea innaseuta eu a carci eritiea in cepe capitolul 49 din volumul al 2-lea al operei mele prineipale (Lumea ca voinra ~i reprezentare) Penfru a scrie dar 0 asemenea calauza a trebuil sa rna indeparlez de la punctul de vedere mai inalt spre care conduce fil osofia mea in adevaratul inleles al mora lei metafiziee Prin urmare toate expliealiile euprinse in scrierea de fala provin oarecul11 dinlr-o acomodare intrueat pornese din punetu l de vedere al existentci obi~nuite ~i unneaza drumul ei eel ratacit

Sc pare a~adar ea Sehopenhauer admite dOlla punclc de vedere pentru a privi existenta unit mai illall (metafizie) care 0 repud iaza preferandu~ i nonexistena ~i allUl mai imedial (abi~nuit - dcei mai uman) care admitc posibilitalea unci victi fericite Cu alte cuvinte Sehopcnhauer pare a spune ca ferie irea in viata cste 0 iluzie ~i ell existcn~a n-are niei un sens dar en neeasHi iluzie poate fonna obieetul unor serii intregi de preoeupari De aeeea eartea sa il1(elepciunea in via(lJ propune mijloacele plastice pentru a-ti cladi a viata cat mai plaeuta ~i mai fericita dintr-un punet de vedere rclntiv In fond nu este decal un joe logic ale earui eoneluziuni Ie putem adopta intoemai thra a ne impiedica sa ne simtim foarte bioe in viata noastra cea de toate zilele

Viziunea baeoviana este departe de aeeasta frumoasa teoric Mai intai natural Bacovia nu are oiei un fel de teorie EI simle pur ~i sirnplu flira sa puna niei 0 intrebare ultima Teorii ~i intTebari trebuie sn avem noi pentru a-I incadra ~i explica raportandu~1

la instrumentele eurcnte de cultura Pun and deci fala in fata poezia sa eu aeeasta (eorie a pesimismului filosofie de la ineeput De imbie urmatoarea remarea Sehopenhauer crede cel existenla nu are niei un sens din punet de vedere metafizie dar ca oamenii pot ajunge in viata la 0 fericire relativa EI iosu~i De da sfaturi practice in aceasta privinta Bacovia nu-~ i pune problema metafizica a existentcl nu~~i pune niei 0

problema Simte iosa in seos praetic ea viata ii seapa ca nu 0 paate trai abiectiv uman fericit Schopenhauer pare a zice Viata n-are oiei un sens dar 0 putem trai totu~i relativ pIaeuI Bacovia dimpotri va Viata e singurul lucru care are sens in lume dar nu 0 putem trai aievea nu 0 putem supune suntem totdeauna din coLo de ea in ajarll Poezia sa toemai prin negativismul ei primar prin drama ei patologica este o invitatie indirecta la viala In sens ultim Bacovia este un optimist intrucat isca un raionament invers celui allui Schopenhauer tn sens practie insa el este un crunt pesimist iara~i invers decaf Sehopenhauer

Aceasta drama experimentaUl zilnic simlita in rela1iunile irnediate eu lumea ~i eu realitalea tl1Conjuratoare se confundn cu 0 suferinta aievea Reactiunile in fata ei sunt directe spontane ca in fat a unei dureri fizice De aceea poezia lui Bacovia nu depel~e~te planul sensorial Poetul face impresia unui om cuprios de convulsiuoi interne de natura einestezica sau nervoasa Lirica sa nu este 0 expresi e poetica a suferinlei universale ea la rnarii pesirni~ti ci strigatul de durere al unui om care sufera in prezent care simle suferinta in camea secti in fiinla lui De aiei caracterul ei botnav patologic

in eoncluzie re1inem sensu I acesta d e neparticipare la viala de excludere de la valarile ei

78 79

~tie ee provineiali obseuri Lipsa aeeasta de interes fa~a de sine tradeaza 0 struetura sufleteasea aparte ineapabila de a partieipa la viala real a In luptele ~i patimile ei de tieeare zi Baeovia a ramas toata viata un provincial eel mai mare provincial din literatura noastra Singuratatea lui e fi reaseA natural a Neparticiparea lui la realitatea ineonjuratoare aeea izolare at at de inumana intr-un destin de infrant ~i de nevroza ultima fac parte integranta din firea ~i din fiinta sa Bacovia este un eonda mnat un iovins predestinat Moartea ~i singuratatea eonstituie pentru el un blestem al unei eonstitulii bolnave ~i supra sensibile

Din cauza aeeasta Baeovia cste in mod normal un poet al periferiei ~i a1 provineiei Lumea sa este depopulata ~i pustie IipsiHl de podoabele naturale ale vietii Toamna ~i iaroa sunt anoti mpurile sale preferate

larna de-o vreme rna duee regreul Prin eranguri pe margin de liniiferaeshyTree singur spre searll pe ape-ngherae Cand jalfoie pe lume violellll

Paloarea mutismul mineazli-al meu piept Pe satele ninse erai-nou cdnd apare Trec singur pe poduri de lemn solitare Si-afjept fn zapadll dar ee mai afjtepl

Hau hall deplJrtat sub slele-ngheae In noapea grozavlJ la cine VOl bale O vis 0 fiberate Hau hau depllrlat sub stele-Ilgh eate

Aecste margini de calc feraUl poduri de lemn solitarc secti ape-nghetate periferii umane de 0 erunta ~i desnadaj d uitoare trislet e sunt motive ca re intereseaz1 in primul rand prelungirea lor interioara Peisajul baeovian nu are valoare dedit prin adev1rul sufletese care-l deterrnina Golu sufletesc al lumi i reprezinti1 0 imensa pustietate moral~ in care propri ile euvinte rasun~ ea intr-o camera para-sila Poerul reda arat de precis aceasta senzalie de intindere pustie de I x I H I h i d lDe1pere TIe aCUlla pnn ace au au III

strofa ultima Intrcbarea Yn noaptea grozava 1a cine voiu bate completeaza desnadejdea erunta a aeestei pustictal i

Sc simte insi en nesoeiabilitatea poetu lu ~i fuga lui dintrc oameni nu se datoreaza unui mOliv din afara Bacovia nu urasectte omenirea niei 0-0 i ube~te Pentru el omen irea ea rea litate soeiaUl- ~ i chiar istonca- pur secti simplu nu exista Exista numai indivizi singuri departc unul de ahul fieeare purtandu-~i in spate aeela~i destin al marth Yn fond poetu este un citadin un decadent pe tinia lui Baudelaire ~ i a lui Edgar Poe De aceea nu vorn intaln i nicaieri in poezi a lu i sentimentul naturii aeea reverie romantiea a mar ilo r si nguratiei Singuratatea lui Baeovia se confunda eu peri feria eu peisajul depopulat pu s tiu amorf Caztlnnile patrate mari galbene ~i inestetiee podurile de eale ferata eorbii abatoml lupii llamanzi geru1 ~j noaptea - iata in ee eonsta aeeasta singuratate Cetatea umana este aproape ea insa~ i pus tie - adi ca invinsa de moarte - ea un semn al bleslemului a l insingurilrii ve~niee Poctul se simte in lume ~ i totu~i departe de ea Sentimentul de nepartic ipare it face uneori sa tresara

65 64

Fug rlJtlJcind in noaptea cetlJrii in turn miezul nopii se bate rar E ora clind cade glindul amar TlJcere e ora a~itlJ(ii

Te pierzi in goul singurlJtlJ(ii 0 suflet al meu de lume fugar E ora clind Petru pllillge amar AscultlJ e ora la~iUlrii

1n aeeste versuri peri feria capMn un sens moral de mustrare de eon~tiinlA de autocri ti ca PoelUi pare a-~i da seam a ea fuga lui din viala ea singuratatea lui e un pacat 0 tradare fata de cei multi fat a de sine lnsu~i Aici peri feria inseamna remu~eare ~i desnadejde amestec de blestem secti de l a~itate umana Peisajul lOClum (bucata este intirulata NoelurnlJ) ceasul din tum care bate miezul nopii mnresc accas1 senz8tie de Juri$are de Juga de sustragere de Ja datoria de-a trai ~ i de-a accepta viata Am putea spune chiar ca drama cea mai mare a lui Bacovia nu este con~ tiinta continu a a mortii ci con~tiinta neputintei de a participa 1a viata a insingurarii sale intr-un destin atat de lipsit de sens Suntem pe linia ace lei curentc poezii a secolului AceasHl oboseala de srar~ it de lume aceasta nevrozlJ (titluri de poezii Nervi de loamnlJ NevrozlJ Crize) de om blazat modern plictisit (~e rban Ci oculescu Bacovia e in raspAr Cll civi lizal ia 0 intoareere La vegetati v secti mai departc in raspar eu sensul ideal secti spiritual al poeziei care e ascensiune spre eonsecttiinla secti azur un regres spre originile obscure ale vietii) fomleazt 0 buna parte din motivele poetice ale contemporani lor de la Baudela ire lncoace Este poezia marilor nevropati ai

veacului dintecul intunecat al marilor ci tadini carora via ta nu Ie mai ofera nici 0 senzalie ajun~i la 0

saturatie neagra grea (de plumb) morna de pei-ierie tn poezia lui Bacovia acest material nu se refera

ins a at3t la stadiul actual al culturii eu ropene (5-a vorbit mereu de imbttranirea de sleirea rezervelor spirituale ale acestei culturi mai ales de la Spengler incoace Dupa ca latoria sa prin Eu ropa Tagore mArturisea ca a trecut printr-ull continent in agonie etc etc) cat la 0 drama intima de mare tensiune care cuprinde un complex de mult mai multe elemente Am putea aduce in diseutie poate atat problema consecttiinei modeme ale carei certitudi ni u ltime de zadarnicie ~i de disprel [ala de viala (Baudelaire cauta paradise artificiale) au navalit in toate cartile veacului dit ~i 0

problema mai limitata de filozofic personala care sa defineasca acest uni vers liric

Se pare insa en nu aici trebuie cllll tatl1 drama bacoviana Am gre~i atribuind lui Bacovia nu secttiu ce speculali i dialeetice de natura metafizicn al caror rezultat ar fi aceasta convingere ultima a sliveranitaii mortii Faarte bine obscrvl1 ~erban Ci oculescu Trebuie preeizat ea Baeovia e un poet elementar dar Cll menlionarea puteri i sale primitive de sugestie ell

totul cxcep~ionaH Din demonstrarea mecani smulu i reaciunilor sale reiese Iimpede un lucru De~ i nimic nu e de liberat logic in poezia sa sen timentcle au 0

impresionantl1 logica fireasca interna implicita Spre deosebire de fili era clasicl1 a pesil1li~tilor nosecttri Grigore Alexandrescu Eminescu secti epigonii lor care ~i-au des~secturat un mosor con~tie ~t de sentirnen te ~ i idei Bacovia e poetul subcon~tientulu i al impresii lor organice formulate printr-o foI1a obscurn Asecta se

67 66

explicB influenta sa insemnatB asupra general ic i postbelice care a recunoscut intr-insul nu un ~ef de ~coal~ un teoretician ci un precursor prestigios prin divina1ie pri n instinct Bacavia nu propune un ideal de art~ sau un ideal elic el este cel ce eSle identic cu sine ~i neasem~nAtor cu nimeni ~ i fltrA a chema pe c in eva dupc1 sine a modificat sensibili ta tea contemporanA prin simplul fapt al existentei sale

Neexis tolld in inteleCl drama bacovianl1 se cOllsumll ill sellzarii in sensibilitale De aceea ea nu se rezolvA ci numai exisll1 Yom cAula zadarnic s~ deslu~im 0 inchegare sistematica a acestei lumi - ca Ia Eminescu bunAoarB - degradatA pana in adanc de prineipiul mortii Nu vom gasi decat conglomerate amorfe de sensibilitate liricA rnodelate SUlllar ~i aproape invariabil dupa un caJapod simplu 1n fond di n punclul de vedere al continutului toate poeziile lui Bacovia se aseamana se supra pun Fiecare it exprimA in intregime il define~te

S-a spus mereu ell Bacovia este un poet provinshycial Yntr-adevar el semneaza de multe ori asemenea versuri

Ploull Pe-1m tdrg mizerabil De glad ~ i coeeni Pe-un torgjidovil Si plin de dugheni $i-aici slli iuhiia Si ulira-i plinl1 Deftin $ coceni Si tree cotigare eu saci de flinl1 Si plaua mai tare

Pe crQ)me murdare Pe-un llirg sl1rl1cil Si-aici Sla iubita Plou~ Pe-un torgjidovit

Acest targ este Bacl1ul Se ~tie cc1 numcle adevllrat allu i Bacovia este G Vasil iu Alegerea pseudonimului il leagl1 ~i mai mult de acesl ora~el Aicl a trBit Bacovia mui ta vreme Monotonia ~i atmosfera posomoriitl1 a ora~ului au patruns adanc in versurile sale In tr-adevar cine a stat rnai mult in Bacau i~i poate da seama cu u~urinta ca poezia lui Bacovia este insa~i expresia sufleteascl1 a acestu i ora~

Aspectu l sau de cetate mra via~a ploile sa le marunte secti lungi cu in fl1ti~area lor de toamna continua ecru I intunecat ~i noroiul de pe rifer ie - totul corespunde exact cu poezia lui Bacovia Bacaul este imbatranit pustiu plictisitor Oamenii rrl1iesc parca aici mai retrasecti mai singurateci ascun~i in caseIe lo r seunde secti fl1r~ lumin~) neurasteniza li de ploaia con ti nua ~ i de vantul ce bate rara rAgaz Este 0

localita te de depresiunc adicl1 de peri fer ie situata intre dimpie ~ i munte avand ceva din fiecare ~ i ramanand totu~i la margine pc dinaara MurdAria secti mizeria completeazl1 acest peisaj (1n uitimji ani Bac~ul a primit 0 infl1ti~arc rna lumi noasa ~i mai modernll prin lucrl1rile Doi de asfa ltare ~ i de edilirate publica - in special gara - dar atmosfera sa a rlimas tot bacoviana) Denumirea de targ mizerabil estc foarte potrivitl1

Tn aceastl1 atmosfera intunecata ~ i trista ~i-a purtat Bacovia enonna sa dezolare sufleteascl1 Obsedat de gandul monii ~i al descompunerii ~j neurasteni zat in

69 68

propria sa constitu(ie interioar3 ea ii va servi ca deshycor at aceslei drame intime Desigur nu putem reshyduce poezia sa la un simplu ecou al experienci provinciale Avem siguranta c3 ea ar fi ram as - in semnificalia ei - aceea~i ori unde ar fi trait poetu Atribuim provinciei acela~i sens de singuratate ~ i de izolmmiddote inlr-un desti n ireversibil (al mortii) pe care I-am atribu it pcriferiei Poetul se simte adica mereu aartJ din via a la rnarginea ei neputand participa la ea in sens direct tnlind efectiv Repet aceasta este ell adevarat marea dramA bacovian3 Moartea este 0 consecintlt Ea insemneaza neputinta de a trAi nevrozA spleen adic3 neant Pentru acest substrat interior provincia - in speta Bacaul (coincidenla) - constituie un decor potrivit

Cu acest corectiv preliminar unnarim momentele principale ale insp iratiei provinciale bacoviene Am vazur in versuri le citate mai sus un prim moment acela al descrierii sumare illlinii de schit3 fundamenlala a peisajului exterior Dar chiar in aceSle versuri pUlem observa corelativul in terior care organi zcaza intreaga poezie pe un motiv mu lt mai putemic - de~i abia indieat - decat eel al deserierii simple In peisajul astfe l prezcntat Bacovia (iubilor de antiteze) i~i plaseaza iubita sentiment-ul insu~i al iubirii ca semn ca face ~i el parte din decor este ~i el neurastenizat imbatranit degradat in acela~i sens putem cita ~i strofele umllltoare (Plumb de lOamnl1)

De-acum tU$ind a muril 0 atlJ Un palid vistJtor s-a impu$cal E loamntJ acum s-a innoptal - Tu ee maifaei iubila mea llitalll

intr-o grl1dintJ publica tllcUll1 Pe un nebLOl I-am allzit rtJellind larrunzele ell droaia se desprind E vam $i orlee speran(lI e pierdutlt

Prin tdrgu-nvtJIllit de sl1rl1cie Am intdlnit un poplJ un soldat De-acum pe clJrli voi adormi uitat Pierdul imr-o provincie pllslie

De-acum au pornil prhllumea eronata Eeouri de revoltl1 $ dejale TOI mai eete$ti probleme sociale Sau ee mai serii illbita mea lIilalll

Atmosfera deprimanta ~i ~escompusa a provinciei es te profund descurajatoarc In acela~i mod Baea via integreaza in peisaj pe iubita lui Astfe l ceea ce intereseaza in fond aici dincolo de ceca ce cunoa~teJ11 pana acum din atmosfera bacQviana este atitudinea lui fata de iubire ea insa~i reducandu-se la atitudinea genera ll a poetului de nepanicipare la vial~ lubirea este cel mai puternic sentiment al vicii Lirica ei devine sau incanta1ie sall elegie In 8mandoua cazurile sentimentul are 0 semn ificat ie profund afinnativa La Bacovia dirnpotrivll In locuJ elanului su fletesc ~i al flllclirii bioiogice in locul acelei arderi puternice si tushyate in pi in centru al vietii el ne infl1ti~eau 0 iubirc fizicA ~i muribundA cuprinsA de aceea~i descompunere un iversaH1 Este 0 iubire bolnava ~i agonica lipsitA de exaltllrile firesectti ale acestui sentiment Ea este roasA pc diniuntru de acela~i vierme al mOpound1ii generale Este atacata in ins3secti subsranta ei in ehiar principiul care o na~te De aceea Bacovia rAmane de fapt in afara

70 71

autentic citadin decadent - nu gase~te in sufletul sau nici un impuls spre viatA ~i sprc dragoste Mediocritatea acestei ferici ri comune ii mAre~te secti mai mult senzalia sa de singuratate secti de dczgust pennashyncnt

tn a doua bucaHl acest sentiment de pustietate ~i de nevrozA citadina se adiince~te ~i se generalizeaza Ora~ul devine pacca un muzeu mon in care mi~carile ~ i fi gurile se automatizeaza se transformA in piese meeanice nesimti toare purtate de nu secttiu ce resort exterior Viata este eompromisa in chiar principiul ei Corpurile devin de ceara cu hade ~ijixe priviri ~i peste toate 0 lugubra melodie acea arie trista uitata ce organi zeaza atat de bacovian intreaga atmosfera Lumea ne apare intr-o lumina galbenashyeenusectie atacata de 0 boala fllra leac Retinem impresia de cavernil (F la ~neta pHingea cavernosU

) de rana fiz ica reala Vom vedea intr-un capitol viitor ca ea fo rmeaza 0 adevarata metodil pentru a sensibiliza ~i mai mult a transpune ~i mai categoric intreaga sa concepie despre lume inte-un plan pur sensorial

Bacovia este un poet al elementarului de aceea expresia sa este anonirna secti inconsecttienU1 Nu credem ca acest proces de aneantizare a lumii ~i de reducere a ci (a un plan mecanic lipsit de viata sa se fi petrecut in ratiune Ceca ee desprindem din lirica baeoviana ca viziune a lumii secti ea sistem de gandire se petreee doar in su fletul nostru al eontemplatorilor Baeovia nu secti-a dat seama in aeest fel ea poezia lui se preteaza la 0 interpret are atat de gravi Vreau sa spun adicashyrefcrindu-mi numai la ceea ee putem desprinde din opera sa flira a apela 1a indiscretii biografiee (autorul este inca In viala) (Studiul a fos t elaborat pe cand

76

Baeovia mai traia 11 red) - cA lirica lui Baeovia nu atinge decal regiuni de sensibilitate (am mai spus-o) ~i ell ea De apare ea un gesl spontan ea 0 revarsare a unui eoninut subeonsecttient Peetul nu este decat poet adica arta lui se reduce la a simpla expresie neeesara a unui fond de experienta umana Ne putand ridica aeest fond pana la 0 comprehensiune general ab iee ti v val abila el rmane de fapt un simplu caz patologic Felul sau de-a vedea lumea (a vedea in aecepliunea sensoriala direct - nu a illfeege) se refuztt umanitatii ~ i aspiraliei sale naturale spre armonie ~ i spre ferieire Baeovia nu este un pesimist pe linia lui Schopenhauer ~i a lui Emineseu ajungand la eoncluzia ett nonexistenla cste preferabilll ex istentei pe baza unei serii de obscrvatiuni ~i de consideratii logice Pesirnismul este 0 solulie ultima care in fond admite posibi litatea unci mantu iri in nonexi stenla in moarte

Cat de adevarata este aceasUl interpretare se poate vedea din faptul ea in su~i Schopenhauer a seris 0 carte despre an a de-a fi fericit in viata EI spune Vreau sa vorbese des pre ana de-a duce 0 viata pe dit se po ate de plaeula secti de fericita a earei teorie s-ar putea nurni Eudemongie ea ar fi 8sectadar catauza existenei feri ei te Aeeasta iusa s-ar putea iara~i defini ea 0

existen(a care privita in sine insa~i sau mai bine privita in noi (cllci aiei judecata n08stra personal a teebuie sa hotarasea) cu mintea reee ~i matura ar fi desigur preferabila nonexistentei Din aeest inleles 81 ei unneaza ca am iubi-o pentru ea insa~i nu numai de frica mortii ~i din aeeasta iara~i ea am dori sa 0 vedem ncsrar~it de lunga De se potrive~te viala omeneasea cu 0 asemenea cxistenta sau ar putea sa sc potriveasca

77

vreodata cste 0 intrebare la care filosofia mea precum se ~tie raspunde negativ pe cand Eudemonologia presupune un raspuns afirmativ Caci aeeasta se intemeiaza locmai pc eroarea innaseuta eu a carci eritiea in cepe capitolul 49 din volumul al 2-lea al operei mele prineipale (Lumea ca voinra ~i reprezentare) Penfru a scrie dar 0 asemenea calauza a trebuil sa rna indeparlez de la punctul de vedere mai inalt spre care conduce fil osofia mea in adevaratul inleles al mora lei metafiziee Prin urmare toate expliealiile euprinse in scrierea de fala provin oarecul11 dinlr-o acomodare intrueat pornese din punetu l de vedere al existentci obi~nuite ~i unneaza drumul ei eel ratacit

Sc pare a~adar ea Sehopenhauer admite dOlla punclc de vedere pentru a privi existenta unit mai illall (metafizie) care 0 repud iaza preferandu~ i nonexistena ~i allUl mai imedial (abi~nuit - dcei mai uman) care admitc posibilitalea unci victi fericite Cu alte cuvinte Sehopcnhauer pare a spune ca ferie irea in viata cste 0 iluzie ~i ell existcn~a n-are niei un sens dar en neeasHi iluzie poate fonna obieetul unor serii intregi de preoeupari De aeeea eartea sa il1(elepciunea in via(lJ propune mijloacele plastice pentru a-ti cladi a viata cat mai plaeuta ~i mai fericita dintr-un punet de vedere rclntiv In fond nu este decal un joe logic ale earui eoneluziuni Ie putem adopta intoemai thra a ne impiedica sa ne simtim foarte bioe in viata noastra cea de toate zilele

Viziunea baeoviana este departe de aeeasta frumoasa teoric Mai intai natural Bacovia nu are oiei un fel de teorie EI simle pur ~i sirnplu flira sa puna niei 0 intrebare ultima Teorii ~i intTebari trebuie sn avem noi pentru a-I incadra ~i explica raportandu~1

la instrumentele eurcnte de cultura Pun and deci fala in fata poezia sa eu aeeasta (eorie a pesimismului filosofie de la ineeput De imbie urmatoarea remarea Sehopenhauer crede cel existenla nu are niei un sens din punet de vedere metafizie dar ca oamenii pot ajunge in viata la 0 fericire relativa EI iosu~i De da sfaturi practice in aceasta privinta Bacovia nu-~ i pune problema metafizica a existentcl nu~~i pune niei 0

problema Simte iosa in seos praetic ea viata ii seapa ca nu 0 paate trai abiectiv uman fericit Schopenhauer pare a zice Viata n-are oiei un sens dar 0 putem trai totu~i relativ pIaeuI Bacovia dimpotri va Viata e singurul lucru care are sens in lume dar nu 0 putem trai aievea nu 0 putem supune suntem totdeauna din coLo de ea in ajarll Poezia sa toemai prin negativismul ei primar prin drama ei patologica este o invitatie indirecta la viala In sens ultim Bacovia este un optimist intrucat isca un raionament invers celui allui Schopenhauer tn sens practie insa el este un crunt pesimist iara~i invers decaf Sehopenhauer

Aceasta drama experimentaUl zilnic simlita in rela1iunile irnediate eu lumea ~i eu realitalea tl1Conjuratoare se confundn cu 0 suferinta aievea Reactiunile in fata ei sunt directe spontane ca in fat a unei dureri fizice De aceea poezia lui Bacovia nu depel~e~te planul sensorial Poetul face impresia unui om cuprios de convulsiuoi interne de natura einestezica sau nervoasa Lirica sa nu este 0 expresi e poetica a suferinlei universale ea la rnarii pesirni~ti ci strigatul de durere al unui om care sufera in prezent care simle suferinta in camea secti in fiinla lui De aiei caracterul ei botnav patologic

in eoncluzie re1inem sensu I acesta d e neparticipare la viala de excludere de la valarile ei

78 79

Fug rlJtlJcind in noaptea cetlJrii in turn miezul nopii se bate rar E ora clind cade glindul amar TlJcere e ora a~itlJ(ii

Te pierzi in goul singurlJtlJ(ii 0 suflet al meu de lume fugar E ora clind Petru pllillge amar AscultlJ e ora la~iUlrii

1n aeeste versuri peri feria capMn un sens moral de mustrare de eon~tiinlA de autocri ti ca PoelUi pare a-~i da seam a ea fuga lui din viala ea singuratatea lui e un pacat 0 tradare fata de cei multi fat a de sine lnsu~i Aici peri feria inseamna remu~eare ~i desnadejde amestec de blestem secti de l a~itate umana Peisajul lOClum (bucata este intirulata NoelurnlJ) ceasul din tum care bate miezul nopii mnresc accas1 senz8tie de Juri$are de Juga de sustragere de Ja datoria de-a trai ~ i de-a accepta viata Am putea spune chiar ca drama cea mai mare a lui Bacovia nu este con~ tiinta continu a a mortii ci con~tiinta neputintei de a participa 1a viata a insingurarii sale intr-un destin atat de lipsit de sens Suntem pe linia ace lei curentc poezii a secolului AceasHl oboseala de srar~ it de lume aceasta nevrozlJ (titluri de poezii Nervi de loamnlJ NevrozlJ Crize) de om blazat modern plictisit (~e rban Ci oculescu Bacovia e in raspAr Cll civi lizal ia 0 intoareere La vegetati v secti mai departc in raspar eu sensul ideal secti spiritual al poeziei care e ascensiune spre eonsecttiinla secti azur un regres spre originile obscure ale vietii) fomleazt 0 buna parte din motivele poetice ale contemporani lor de la Baudela ire lncoace Este poezia marilor nevropati ai

veacului dintecul intunecat al marilor ci tadini carora via ta nu Ie mai ofera nici 0 senzalie ajun~i la 0

saturatie neagra grea (de plumb) morna de pei-ierie tn poezia lui Bacovia acest material nu se refera

ins a at3t la stadiul actual al culturii eu ropene (5-a vorbit mereu de imbttranirea de sleirea rezervelor spirituale ale acestei culturi mai ales de la Spengler incoace Dupa ca latoria sa prin Eu ropa Tagore mArturisea ca a trecut printr-ull continent in agonie etc etc) cat la 0 drama intima de mare tensiune care cuprinde un complex de mult mai multe elemente Am putea aduce in diseutie poate atat problema consecttiinei modeme ale carei certitudi ni u ltime de zadarnicie ~i de disprel [ala de viala (Baudelaire cauta paradise artificiale) au navalit in toate cartile veacului dit ~i 0

problema mai limitata de filozofic personala care sa defineasca acest uni vers liric

Se pare insa en nu aici trebuie cllll tatl1 drama bacoviana Am gre~i atribuind lui Bacovia nu secttiu ce speculali i dialeetice de natura metafizicn al caror rezultat ar fi aceasta convingere ultima a sliveranitaii mortii Faarte bine obscrvl1 ~erban Ci oculescu Trebuie preeizat ea Baeovia e un poet elementar dar Cll menlionarea puteri i sale primitive de sugestie ell

totul cxcep~ionaH Din demonstrarea mecani smulu i reaciunilor sale reiese Iimpede un lucru De~ i nimic nu e de liberat logic in poezia sa sen timentcle au 0

impresionantl1 logica fireasca interna implicita Spre deosebire de fili era clasicl1 a pesil1li~tilor nosecttri Grigore Alexandrescu Eminescu secti epigonii lor care ~i-au des~secturat un mosor con~tie ~t de sentirnen te ~ i idei Bacovia e poetul subcon~tientulu i al impresii lor organice formulate printr-o foI1a obscurn Asecta se

67 66

explicB influenta sa insemnatB asupra general ic i postbelice care a recunoscut intr-insul nu un ~ef de ~coal~ un teoretician ci un precursor prestigios prin divina1ie pri n instinct Bacavia nu propune un ideal de art~ sau un ideal elic el este cel ce eSle identic cu sine ~i neasem~nAtor cu nimeni ~ i fltrA a chema pe c in eva dupc1 sine a modificat sensibili ta tea contemporanA prin simplul fapt al existentei sale

Neexis tolld in inteleCl drama bacovianl1 se cOllsumll ill sellzarii in sensibilitale De aceea ea nu se rezolvA ci numai exisll1 Yom cAula zadarnic s~ deslu~im 0 inchegare sistematica a acestei lumi - ca Ia Eminescu bunAoarB - degradatA pana in adanc de prineipiul mortii Nu vom gasi decat conglomerate amorfe de sensibilitate liricA rnodelate SUlllar ~i aproape invariabil dupa un caJapod simplu 1n fond di n punclul de vedere al continutului toate poeziile lui Bacovia se aseamana se supra pun Fiecare it exprimA in intregime il define~te

S-a spus mereu ell Bacovia este un poet provinshycial Yntr-adevar el semneaza de multe ori asemenea versuri

Ploull Pe-1m tdrg mizerabil De glad ~ i coeeni Pe-un torgjidovil Si plin de dugheni $i-aici slli iuhiia Si ulira-i plinl1 Deftin $ coceni Si tree cotigare eu saci de flinl1 Si plaua mai tare

Pe crQ)me murdare Pe-un llirg sl1rl1cil Si-aici Sla iubita Plou~ Pe-un torgjidovit

Acest targ este Bacl1ul Se ~tie cc1 numcle adevllrat allu i Bacovia este G Vasil iu Alegerea pseudonimului il leagl1 ~i mai mult de acesl ora~el Aicl a trBit Bacovia mui ta vreme Monotonia ~i atmosfera posomoriitl1 a ora~ului au patruns adanc in versurile sale In tr-adevar cine a stat rnai mult in Bacau i~i poate da seama cu u~urinta ca poezia lui Bacovia este insa~i expresia sufleteascl1 a acestu i ora~

Aspectu l sau de cetate mra via~a ploile sa le marunte secti lungi cu in fl1ti~area lor de toamna continua ecru I intunecat ~i noroiul de pe rifer ie - totul corespunde exact cu poezia lui Bacovia Bacaul este imbatranit pustiu plictisitor Oamenii rrl1iesc parca aici mai retrasecti mai singurateci ascun~i in caseIe lo r seunde secti fl1r~ lumin~) neurasteniza li de ploaia con ti nua ~ i de vantul ce bate rara rAgaz Este 0

localita te de depresiunc adicl1 de peri fer ie situata intre dimpie ~ i munte avand ceva din fiecare ~ i ramanand totu~i la margine pc dinaara MurdAria secti mizeria completeazl1 acest peisaj (1n uitimji ani Bac~ul a primit 0 infl1ti~arc rna lumi noasa ~i mai modernll prin lucrl1rile Doi de asfa ltare ~ i de edilirate publica - in special gara - dar atmosfera sa a rlimas tot bacoviana) Denumirea de targ mizerabil estc foarte potrivitl1

Tn aceastl1 atmosfera intunecata ~ i trista ~i-a purtat Bacovia enonna sa dezolare sufleteascl1 Obsedat de gandul monii ~i al descompunerii ~j neurasteni zat in

69 68

propria sa constitu(ie interioar3 ea ii va servi ca deshycor at aceslei drame intime Desigur nu putem reshyduce poezia sa la un simplu ecou al experienci provinciale Avem siguranta c3 ea ar fi ram as - in semnificalia ei - aceea~i ori unde ar fi trait poetu Atribuim provinciei acela~i sens de singuratate ~ i de izolmmiddote inlr-un desti n ireversibil (al mortii) pe care I-am atribu it pcriferiei Poetul se simte adica mereu aartJ din via a la rnarginea ei neputand participa la ea in sens direct tnlind efectiv Repet aceasta este ell adevarat marea dramA bacovian3 Moartea este 0 consecintlt Ea insemneaza neputinta de a trAi nevrozA spleen adic3 neant Pentru acest substrat interior provincia - in speta Bacaul (coincidenla) - constituie un decor potrivit

Cu acest corectiv preliminar unnarim momentele principale ale insp iratiei provinciale bacoviene Am vazur in versuri le citate mai sus un prim moment acela al descrierii sumare illlinii de schit3 fundamenlala a peisajului exterior Dar chiar in aceSle versuri pUlem observa corelativul in terior care organi zcaza intreaga poezie pe un motiv mu lt mai putemic - de~i abia indieat - decat eel al deserierii simple In peisajul astfe l prezcntat Bacovia (iubilor de antiteze) i~i plaseaza iubita sentiment-ul insu~i al iubirii ca semn ca face ~i el parte din decor este ~i el neurastenizat imbatranit degradat in acela~i sens putem cita ~i strofele umllltoare (Plumb de lOamnl1)

De-acum tU$ind a muril 0 atlJ Un palid vistJtor s-a impu$cal E loamntJ acum s-a innoptal - Tu ee maifaei iubila mea llitalll

intr-o grl1dintJ publica tllcUll1 Pe un nebLOl I-am allzit rtJellind larrunzele ell droaia se desprind E vam $i orlee speran(lI e pierdutlt

Prin tdrgu-nvtJIllit de sl1rl1cie Am intdlnit un poplJ un soldat De-acum pe clJrli voi adormi uitat Pierdul imr-o provincie pllslie

De-acum au pornil prhllumea eronata Eeouri de revoltl1 $ dejale TOI mai eete$ti probleme sociale Sau ee mai serii illbita mea lIilalll

Atmosfera deprimanta ~i ~escompusa a provinciei es te profund descurajatoarc In acela~i mod Baea via integreaza in peisaj pe iubita lui Astfe l ceea ce intereseaza in fond aici dincolo de ceca ce cunoa~teJ11 pana acum din atmosfera bacQviana este atitudinea lui fata de iubire ea insa~i reducandu-se la atitudinea genera ll a poetului de nepanicipare la vial~ lubirea este cel mai puternic sentiment al vicii Lirica ei devine sau incanta1ie sall elegie In 8mandoua cazurile sentimentul are 0 semn ificat ie profund afinnativa La Bacovia dirnpotrivll In locuJ elanului su fletesc ~i al flllclirii bioiogice in locul acelei arderi puternice si tushyate in pi in centru al vietii el ne infl1ti~eau 0 iubirc fizicA ~i muribundA cuprinsA de aceea~i descompunere un iversaH1 Este 0 iubire bolnava ~i agonica lipsitA de exaltllrile firesectti ale acestui sentiment Ea este roasA pc diniuntru de acela~i vierme al mOpound1ii generale Este atacata in ins3secti subsranta ei in ehiar principiul care o na~te De aceea Bacovia rAmane de fapt in afara

70 71

autentic citadin decadent - nu gase~te in sufletul sau nici un impuls spre viatA ~i sprc dragoste Mediocritatea acestei ferici ri comune ii mAre~te secti mai mult senzalia sa de singuratate secti de dczgust pennashyncnt

tn a doua bucaHl acest sentiment de pustietate ~i de nevrozA citadina se adiince~te ~i se generalizeaza Ora~ul devine pacca un muzeu mon in care mi~carile ~ i fi gurile se automatizeaza se transformA in piese meeanice nesimti toare purtate de nu secttiu ce resort exterior Viata este eompromisa in chiar principiul ei Corpurile devin de ceara cu hade ~ijixe priviri ~i peste toate 0 lugubra melodie acea arie trista uitata ce organi zeaza atat de bacovian intreaga atmosfera Lumea ne apare intr-o lumina galbenashyeenusectie atacata de 0 boala fllra leac Retinem impresia de cavernil (F la ~neta pHingea cavernosU

) de rana fiz ica reala Vom vedea intr-un capitol viitor ca ea fo rmeaza 0 adevarata metodil pentru a sensibiliza ~i mai mult a transpune ~i mai categoric intreaga sa concepie despre lume inte-un plan pur sensorial

Bacovia este un poet al elementarului de aceea expresia sa este anonirna secti inconsecttienU1 Nu credem ca acest proces de aneantizare a lumii ~i de reducere a ci (a un plan mecanic lipsit de viata sa se fi petrecut in ratiune Ceca ee desprindem din lirica baeoviana ca viziune a lumii secti ea sistem de gandire se petreee doar in su fletul nostru al eontemplatorilor Baeovia nu secti-a dat seama in aeest fel ea poezia lui se preteaza la 0 interpret are atat de gravi Vreau sa spun adicashyrefcrindu-mi numai la ceea ee putem desprinde din opera sa flira a apela 1a indiscretii biografiee (autorul este inca In viala) (Studiul a fos t elaborat pe cand

76

Baeovia mai traia 11 red) - cA lirica lui Baeovia nu atinge decal regiuni de sensibilitate (am mai spus-o) ~i ell ea De apare ea un gesl spontan ea 0 revarsare a unui eoninut subeonsecttient Peetul nu este decat poet adica arta lui se reduce la a simpla expresie neeesara a unui fond de experienta umana Ne putand ridica aeest fond pana la 0 comprehensiune general ab iee ti v val abila el rmane de fapt un simplu caz patologic Felul sau de-a vedea lumea (a vedea in aecepliunea sensoriala direct - nu a illfeege) se refuztt umanitatii ~ i aspiraliei sale naturale spre armonie ~ i spre ferieire Baeovia nu este un pesimist pe linia lui Schopenhauer ~i a lui Emineseu ajungand la eoncluzia ett nonexistenla cste preferabilll ex istentei pe baza unei serii de obscrvatiuni ~i de consideratii logice Pesirnismul este 0 solulie ultima care in fond admite posibi litatea unci mantu iri in nonexi stenla in moarte

Cat de adevarata este aceasUl interpretare se poate vedea din faptul ea in su~i Schopenhauer a seris 0 carte despre an a de-a fi fericit in viata EI spune Vreau sa vorbese des pre ana de-a duce 0 viata pe dit se po ate de plaeula secti de fericita a earei teorie s-ar putea nurni Eudemongie ea ar fi 8sectadar catauza existenei feri ei te Aeeasta iusa s-ar putea iara~i defini ea 0

existen(a care privita in sine insa~i sau mai bine privita in noi (cllci aiei judecata n08stra personal a teebuie sa hotarasea) cu mintea reee ~i matura ar fi desigur preferabila nonexistentei Din aeest inleles 81 ei unneaza ca am iubi-o pentru ea insa~i nu numai de frica mortii ~i din aeeasta iara~i ea am dori sa 0 vedem ncsrar~it de lunga De se potrive~te viala omeneasea cu 0 asemenea cxistenta sau ar putea sa sc potriveasca

77

vreodata cste 0 intrebare la care filosofia mea precum se ~tie raspunde negativ pe cand Eudemonologia presupune un raspuns afirmativ Caci aeeasta se intemeiaza locmai pc eroarea innaseuta eu a carci eritiea in cepe capitolul 49 din volumul al 2-lea al operei mele prineipale (Lumea ca voinra ~i reprezentare) Penfru a scrie dar 0 asemenea calauza a trebuil sa rna indeparlez de la punctul de vedere mai inalt spre care conduce fil osofia mea in adevaratul inleles al mora lei metafiziee Prin urmare toate expliealiile euprinse in scrierea de fala provin oarecul11 dinlr-o acomodare intrueat pornese din punetu l de vedere al existentci obi~nuite ~i unneaza drumul ei eel ratacit

Sc pare a~adar ea Sehopenhauer admite dOlla punclc de vedere pentru a privi existenta unit mai illall (metafizie) care 0 repud iaza preferandu~ i nonexistena ~i allUl mai imedial (abi~nuit - dcei mai uman) care admitc posibilitalea unci victi fericite Cu alte cuvinte Sehopcnhauer pare a spune ca ferie irea in viata cste 0 iluzie ~i ell existcn~a n-are niei un sens dar en neeasHi iluzie poate fonna obieetul unor serii intregi de preoeupari De aeeea eartea sa il1(elepciunea in via(lJ propune mijloacele plastice pentru a-ti cladi a viata cat mai plaeuta ~i mai fericita dintr-un punet de vedere rclntiv In fond nu este decal un joe logic ale earui eoneluziuni Ie putem adopta intoemai thra a ne impiedica sa ne simtim foarte bioe in viata noastra cea de toate zilele

Viziunea baeoviana este departe de aeeasta frumoasa teoric Mai intai natural Bacovia nu are oiei un fel de teorie EI simle pur ~i sirnplu flira sa puna niei 0 intrebare ultima Teorii ~i intTebari trebuie sn avem noi pentru a-I incadra ~i explica raportandu~1

la instrumentele eurcnte de cultura Pun and deci fala in fata poezia sa eu aeeasta (eorie a pesimismului filosofie de la ineeput De imbie urmatoarea remarea Sehopenhauer crede cel existenla nu are niei un sens din punet de vedere metafizie dar ca oamenii pot ajunge in viata la 0 fericire relativa EI iosu~i De da sfaturi practice in aceasta privinta Bacovia nu-~ i pune problema metafizica a existentcl nu~~i pune niei 0

problema Simte iosa in seos praetic ea viata ii seapa ca nu 0 paate trai abiectiv uman fericit Schopenhauer pare a zice Viata n-are oiei un sens dar 0 putem trai totu~i relativ pIaeuI Bacovia dimpotri va Viata e singurul lucru care are sens in lume dar nu 0 putem trai aievea nu 0 putem supune suntem totdeauna din coLo de ea in ajarll Poezia sa toemai prin negativismul ei primar prin drama ei patologica este o invitatie indirecta la viala In sens ultim Bacovia este un optimist intrucat isca un raionament invers celui allui Schopenhauer tn sens practie insa el este un crunt pesimist iara~i invers decaf Sehopenhauer

Aceasta drama experimentaUl zilnic simlita in rela1iunile irnediate eu lumea ~i eu realitalea tl1Conjuratoare se confundn cu 0 suferinta aievea Reactiunile in fata ei sunt directe spontane ca in fat a unei dureri fizice De aceea poezia lui Bacovia nu depel~e~te planul sensorial Poetul face impresia unui om cuprios de convulsiuoi interne de natura einestezica sau nervoasa Lirica sa nu este 0 expresi e poetica a suferinlei universale ea la rnarii pesirni~ti ci strigatul de durere al unui om care sufera in prezent care simle suferinta in camea secti in fiinla lui De aiei caracterul ei botnav patologic

in eoncluzie re1inem sensu I acesta d e neparticipare la viala de excludere de la valarile ei

78 79

explicB influenta sa insemnatB asupra general ic i postbelice care a recunoscut intr-insul nu un ~ef de ~coal~ un teoretician ci un precursor prestigios prin divina1ie pri n instinct Bacavia nu propune un ideal de art~ sau un ideal elic el este cel ce eSle identic cu sine ~i neasem~nAtor cu nimeni ~ i fltrA a chema pe c in eva dupc1 sine a modificat sensibili ta tea contemporanA prin simplul fapt al existentei sale

Neexis tolld in inteleCl drama bacovianl1 se cOllsumll ill sellzarii in sensibilitale De aceea ea nu se rezolvA ci numai exisll1 Yom cAula zadarnic s~ deslu~im 0 inchegare sistematica a acestei lumi - ca Ia Eminescu bunAoarB - degradatA pana in adanc de prineipiul mortii Nu vom gasi decat conglomerate amorfe de sensibilitate liricA rnodelate SUlllar ~i aproape invariabil dupa un caJapod simplu 1n fond di n punclul de vedere al continutului toate poeziile lui Bacovia se aseamana se supra pun Fiecare it exprimA in intregime il define~te

S-a spus mereu ell Bacovia este un poet provinshycial Yntr-adevar el semneaza de multe ori asemenea versuri

Ploull Pe-1m tdrg mizerabil De glad ~ i coeeni Pe-un torgjidovil Si plin de dugheni $i-aici slli iuhiia Si ulira-i plinl1 Deftin $ coceni Si tree cotigare eu saci de flinl1 Si plaua mai tare

Pe crQ)me murdare Pe-un llirg sl1rl1cil Si-aici Sla iubita Plou~ Pe-un torgjidovit

Acest targ este Bacl1ul Se ~tie cc1 numcle adevllrat allu i Bacovia este G Vasil iu Alegerea pseudonimului il leagl1 ~i mai mult de acesl ora~el Aicl a trBit Bacovia mui ta vreme Monotonia ~i atmosfera posomoriitl1 a ora~ului au patruns adanc in versurile sale In tr-adevar cine a stat rnai mult in Bacau i~i poate da seama cu u~urinta ca poezia lui Bacovia este insa~i expresia sufleteascl1 a acestu i ora~

Aspectu l sau de cetate mra via~a ploile sa le marunte secti lungi cu in fl1ti~area lor de toamna continua ecru I intunecat ~i noroiul de pe rifer ie - totul corespunde exact cu poezia lui Bacovia Bacaul este imbatranit pustiu plictisitor Oamenii rrl1iesc parca aici mai retrasecti mai singurateci ascun~i in caseIe lo r seunde secti fl1r~ lumin~) neurasteniza li de ploaia con ti nua ~ i de vantul ce bate rara rAgaz Este 0

localita te de depresiunc adicl1 de peri fer ie situata intre dimpie ~ i munte avand ceva din fiecare ~ i ramanand totu~i la margine pc dinaara MurdAria secti mizeria completeazl1 acest peisaj (1n uitimji ani Bac~ul a primit 0 infl1ti~arc rna lumi noasa ~i mai modernll prin lucrl1rile Doi de asfa ltare ~ i de edilirate publica - in special gara - dar atmosfera sa a rlimas tot bacoviana) Denumirea de targ mizerabil estc foarte potrivitl1

Tn aceastl1 atmosfera intunecata ~ i trista ~i-a purtat Bacovia enonna sa dezolare sufleteascl1 Obsedat de gandul monii ~i al descompunerii ~j neurasteni zat in

69 68

propria sa constitu(ie interioar3 ea ii va servi ca deshycor at aceslei drame intime Desigur nu putem reshyduce poezia sa la un simplu ecou al experienci provinciale Avem siguranta c3 ea ar fi ram as - in semnificalia ei - aceea~i ori unde ar fi trait poetu Atribuim provinciei acela~i sens de singuratate ~ i de izolmmiddote inlr-un desti n ireversibil (al mortii) pe care I-am atribu it pcriferiei Poetul se simte adica mereu aartJ din via a la rnarginea ei neputand participa la ea in sens direct tnlind efectiv Repet aceasta este ell adevarat marea dramA bacovian3 Moartea este 0 consecintlt Ea insemneaza neputinta de a trAi nevrozA spleen adic3 neant Pentru acest substrat interior provincia - in speta Bacaul (coincidenla) - constituie un decor potrivit

Cu acest corectiv preliminar unnarim momentele principale ale insp iratiei provinciale bacoviene Am vazur in versuri le citate mai sus un prim moment acela al descrierii sumare illlinii de schit3 fundamenlala a peisajului exterior Dar chiar in aceSle versuri pUlem observa corelativul in terior care organi zcaza intreaga poezie pe un motiv mu lt mai putemic - de~i abia indieat - decat eel al deserierii simple In peisajul astfe l prezcntat Bacovia (iubilor de antiteze) i~i plaseaza iubita sentiment-ul insu~i al iubirii ca semn ca face ~i el parte din decor este ~i el neurastenizat imbatranit degradat in acela~i sens putem cita ~i strofele umllltoare (Plumb de lOamnl1)

De-acum tU$ind a muril 0 atlJ Un palid vistJtor s-a impu$cal E loamntJ acum s-a innoptal - Tu ee maifaei iubila mea llitalll

intr-o grl1dintJ publica tllcUll1 Pe un nebLOl I-am allzit rtJellind larrunzele ell droaia se desprind E vam $i orlee speran(lI e pierdutlt

Prin tdrgu-nvtJIllit de sl1rl1cie Am intdlnit un poplJ un soldat De-acum pe clJrli voi adormi uitat Pierdul imr-o provincie pllslie

De-acum au pornil prhllumea eronata Eeouri de revoltl1 $ dejale TOI mai eete$ti probleme sociale Sau ee mai serii illbita mea lIilalll

Atmosfera deprimanta ~i ~escompusa a provinciei es te profund descurajatoarc In acela~i mod Baea via integreaza in peisaj pe iubita lui Astfe l ceea ce intereseaza in fond aici dincolo de ceca ce cunoa~teJ11 pana acum din atmosfera bacQviana este atitudinea lui fata de iubire ea insa~i reducandu-se la atitudinea genera ll a poetului de nepanicipare la vial~ lubirea este cel mai puternic sentiment al vicii Lirica ei devine sau incanta1ie sall elegie In 8mandoua cazurile sentimentul are 0 semn ificat ie profund afinnativa La Bacovia dirnpotrivll In locuJ elanului su fletesc ~i al flllclirii bioiogice in locul acelei arderi puternice si tushyate in pi in centru al vietii el ne infl1ti~eau 0 iubirc fizicA ~i muribundA cuprinsA de aceea~i descompunere un iversaH1 Este 0 iubire bolnava ~i agonica lipsitA de exaltllrile firesectti ale acestui sentiment Ea este roasA pc diniuntru de acela~i vierme al mOpound1ii generale Este atacata in ins3secti subsranta ei in ehiar principiul care o na~te De aceea Bacovia rAmane de fapt in afara

70 71

autentic citadin decadent - nu gase~te in sufletul sau nici un impuls spre viatA ~i sprc dragoste Mediocritatea acestei ferici ri comune ii mAre~te secti mai mult senzalia sa de singuratate secti de dczgust pennashyncnt

tn a doua bucaHl acest sentiment de pustietate ~i de nevrozA citadina se adiince~te ~i se generalizeaza Ora~ul devine pacca un muzeu mon in care mi~carile ~ i fi gurile se automatizeaza se transformA in piese meeanice nesimti toare purtate de nu secttiu ce resort exterior Viata este eompromisa in chiar principiul ei Corpurile devin de ceara cu hade ~ijixe priviri ~i peste toate 0 lugubra melodie acea arie trista uitata ce organi zeaza atat de bacovian intreaga atmosfera Lumea ne apare intr-o lumina galbenashyeenusectie atacata de 0 boala fllra leac Retinem impresia de cavernil (F la ~neta pHingea cavernosU

) de rana fiz ica reala Vom vedea intr-un capitol viitor ca ea fo rmeaza 0 adevarata metodil pentru a sensibiliza ~i mai mult a transpune ~i mai categoric intreaga sa concepie despre lume inte-un plan pur sensorial

Bacovia este un poet al elementarului de aceea expresia sa este anonirna secti inconsecttienU1 Nu credem ca acest proces de aneantizare a lumii ~i de reducere a ci (a un plan mecanic lipsit de viata sa se fi petrecut in ratiune Ceca ee desprindem din lirica baeoviana ca viziune a lumii secti ea sistem de gandire se petreee doar in su fletul nostru al eontemplatorilor Baeovia nu secti-a dat seama in aeest fel ea poezia lui se preteaza la 0 interpret are atat de gravi Vreau sa spun adicashyrefcrindu-mi numai la ceea ee putem desprinde din opera sa flira a apela 1a indiscretii biografiee (autorul este inca In viala) (Studiul a fos t elaborat pe cand

76

Baeovia mai traia 11 red) - cA lirica lui Baeovia nu atinge decal regiuni de sensibilitate (am mai spus-o) ~i ell ea De apare ea un gesl spontan ea 0 revarsare a unui eoninut subeonsecttient Peetul nu este decat poet adica arta lui se reduce la a simpla expresie neeesara a unui fond de experienta umana Ne putand ridica aeest fond pana la 0 comprehensiune general ab iee ti v val abila el rmane de fapt un simplu caz patologic Felul sau de-a vedea lumea (a vedea in aecepliunea sensoriala direct - nu a illfeege) se refuztt umanitatii ~ i aspiraliei sale naturale spre armonie ~ i spre ferieire Baeovia nu este un pesimist pe linia lui Schopenhauer ~i a lui Emineseu ajungand la eoncluzia ett nonexistenla cste preferabilll ex istentei pe baza unei serii de obscrvatiuni ~i de consideratii logice Pesirnismul este 0 solulie ultima care in fond admite posibi litatea unci mantu iri in nonexi stenla in moarte

Cat de adevarata este aceasUl interpretare se poate vedea din faptul ea in su~i Schopenhauer a seris 0 carte despre an a de-a fi fericit in viata EI spune Vreau sa vorbese des pre ana de-a duce 0 viata pe dit se po ate de plaeula secti de fericita a earei teorie s-ar putea nurni Eudemongie ea ar fi 8sectadar catauza existenei feri ei te Aeeasta iusa s-ar putea iara~i defini ea 0

existen(a care privita in sine insa~i sau mai bine privita in noi (cllci aiei judecata n08stra personal a teebuie sa hotarasea) cu mintea reee ~i matura ar fi desigur preferabila nonexistentei Din aeest inleles 81 ei unneaza ca am iubi-o pentru ea insa~i nu numai de frica mortii ~i din aeeasta iara~i ea am dori sa 0 vedem ncsrar~it de lunga De se potrive~te viala omeneasea cu 0 asemenea cxistenta sau ar putea sa sc potriveasca

77

vreodata cste 0 intrebare la care filosofia mea precum se ~tie raspunde negativ pe cand Eudemonologia presupune un raspuns afirmativ Caci aeeasta se intemeiaza locmai pc eroarea innaseuta eu a carci eritiea in cepe capitolul 49 din volumul al 2-lea al operei mele prineipale (Lumea ca voinra ~i reprezentare) Penfru a scrie dar 0 asemenea calauza a trebuil sa rna indeparlez de la punctul de vedere mai inalt spre care conduce fil osofia mea in adevaratul inleles al mora lei metafiziee Prin urmare toate expliealiile euprinse in scrierea de fala provin oarecul11 dinlr-o acomodare intrueat pornese din punetu l de vedere al existentci obi~nuite ~i unneaza drumul ei eel ratacit

Sc pare a~adar ea Sehopenhauer admite dOlla punclc de vedere pentru a privi existenta unit mai illall (metafizie) care 0 repud iaza preferandu~ i nonexistena ~i allUl mai imedial (abi~nuit - dcei mai uman) care admitc posibilitalea unci victi fericite Cu alte cuvinte Sehopcnhauer pare a spune ca ferie irea in viata cste 0 iluzie ~i ell existcn~a n-are niei un sens dar en neeasHi iluzie poate fonna obieetul unor serii intregi de preoeupari De aeeea eartea sa il1(elepciunea in via(lJ propune mijloacele plastice pentru a-ti cladi a viata cat mai plaeuta ~i mai fericita dintr-un punet de vedere rclntiv In fond nu este decal un joe logic ale earui eoneluziuni Ie putem adopta intoemai thra a ne impiedica sa ne simtim foarte bioe in viata noastra cea de toate zilele

Viziunea baeoviana este departe de aeeasta frumoasa teoric Mai intai natural Bacovia nu are oiei un fel de teorie EI simle pur ~i sirnplu flira sa puna niei 0 intrebare ultima Teorii ~i intTebari trebuie sn avem noi pentru a-I incadra ~i explica raportandu~1

la instrumentele eurcnte de cultura Pun and deci fala in fata poezia sa eu aeeasta (eorie a pesimismului filosofie de la ineeput De imbie urmatoarea remarea Sehopenhauer crede cel existenla nu are niei un sens din punet de vedere metafizie dar ca oamenii pot ajunge in viata la 0 fericire relativa EI iosu~i De da sfaturi practice in aceasta privinta Bacovia nu-~ i pune problema metafizica a existentcl nu~~i pune niei 0

problema Simte iosa in seos praetic ea viata ii seapa ca nu 0 paate trai abiectiv uman fericit Schopenhauer pare a zice Viata n-are oiei un sens dar 0 putem trai totu~i relativ pIaeuI Bacovia dimpotri va Viata e singurul lucru care are sens in lume dar nu 0 putem trai aievea nu 0 putem supune suntem totdeauna din coLo de ea in ajarll Poezia sa toemai prin negativismul ei primar prin drama ei patologica este o invitatie indirecta la viala In sens ultim Bacovia este un optimist intrucat isca un raionament invers celui allui Schopenhauer tn sens practie insa el este un crunt pesimist iara~i invers decaf Sehopenhauer

Aceasta drama experimentaUl zilnic simlita in rela1iunile irnediate eu lumea ~i eu realitalea tl1Conjuratoare se confundn cu 0 suferinta aievea Reactiunile in fata ei sunt directe spontane ca in fat a unei dureri fizice De aceea poezia lui Bacovia nu depel~e~te planul sensorial Poetul face impresia unui om cuprios de convulsiuoi interne de natura einestezica sau nervoasa Lirica sa nu este 0 expresi e poetica a suferinlei universale ea la rnarii pesirni~ti ci strigatul de durere al unui om care sufera in prezent care simle suferinta in camea secti in fiinla lui De aiei caracterul ei botnav patologic

in eoncluzie re1inem sensu I acesta d e neparticipare la viala de excludere de la valarile ei

78 79

propria sa constitu(ie interioar3 ea ii va servi ca deshycor at aceslei drame intime Desigur nu putem reshyduce poezia sa la un simplu ecou al experienci provinciale Avem siguranta c3 ea ar fi ram as - in semnificalia ei - aceea~i ori unde ar fi trait poetu Atribuim provinciei acela~i sens de singuratate ~ i de izolmmiddote inlr-un desti n ireversibil (al mortii) pe care I-am atribu it pcriferiei Poetul se simte adica mereu aartJ din via a la rnarginea ei neputand participa la ea in sens direct tnlind efectiv Repet aceasta este ell adevarat marea dramA bacovian3 Moartea este 0 consecintlt Ea insemneaza neputinta de a trAi nevrozA spleen adic3 neant Pentru acest substrat interior provincia - in speta Bacaul (coincidenla) - constituie un decor potrivit

Cu acest corectiv preliminar unnarim momentele principale ale insp iratiei provinciale bacoviene Am vazur in versuri le citate mai sus un prim moment acela al descrierii sumare illlinii de schit3 fundamenlala a peisajului exterior Dar chiar in aceSle versuri pUlem observa corelativul in terior care organi zcaza intreaga poezie pe un motiv mu lt mai putemic - de~i abia indieat - decat eel al deserierii simple In peisajul astfe l prezcntat Bacovia (iubilor de antiteze) i~i plaseaza iubita sentiment-ul insu~i al iubirii ca semn ca face ~i el parte din decor este ~i el neurastenizat imbatranit degradat in acela~i sens putem cita ~i strofele umllltoare (Plumb de lOamnl1)

De-acum tU$ind a muril 0 atlJ Un palid vistJtor s-a impu$cal E loamntJ acum s-a innoptal - Tu ee maifaei iubila mea llitalll

intr-o grl1dintJ publica tllcUll1 Pe un nebLOl I-am allzit rtJellind larrunzele ell droaia se desprind E vam $i orlee speran(lI e pierdutlt

Prin tdrgu-nvtJIllit de sl1rl1cie Am intdlnit un poplJ un soldat De-acum pe clJrli voi adormi uitat Pierdul imr-o provincie pllslie

De-acum au pornil prhllumea eronata Eeouri de revoltl1 $ dejale TOI mai eete$ti probleme sociale Sau ee mai serii illbita mea lIilalll

Atmosfera deprimanta ~i ~escompusa a provinciei es te profund descurajatoarc In acela~i mod Baea via integreaza in peisaj pe iubita lui Astfe l ceea ce intereseaza in fond aici dincolo de ceca ce cunoa~teJ11 pana acum din atmosfera bacQviana este atitudinea lui fata de iubire ea insa~i reducandu-se la atitudinea genera ll a poetului de nepanicipare la vial~ lubirea este cel mai puternic sentiment al vicii Lirica ei devine sau incanta1ie sall elegie In 8mandoua cazurile sentimentul are 0 semn ificat ie profund afinnativa La Bacovia dirnpotrivll In locuJ elanului su fletesc ~i al flllclirii bioiogice in locul acelei arderi puternice si tushyate in pi in centru al vietii el ne infl1ti~eau 0 iubirc fizicA ~i muribundA cuprinsA de aceea~i descompunere un iversaH1 Este 0 iubire bolnava ~i agonica lipsitA de exaltllrile firesectti ale acestui sentiment Ea este roasA pc diniuntru de acela~i vierme al mOpound1ii generale Este atacata in ins3secti subsranta ei in ehiar principiul care o na~te De aceea Bacovia rAmane de fapt in afara

70 71

autentic citadin decadent - nu gase~te in sufletul sau nici un impuls spre viatA ~i sprc dragoste Mediocritatea acestei ferici ri comune ii mAre~te secti mai mult senzalia sa de singuratate secti de dczgust pennashyncnt

tn a doua bucaHl acest sentiment de pustietate ~i de nevrozA citadina se adiince~te ~i se generalizeaza Ora~ul devine pacca un muzeu mon in care mi~carile ~ i fi gurile se automatizeaza se transformA in piese meeanice nesimti toare purtate de nu secttiu ce resort exterior Viata este eompromisa in chiar principiul ei Corpurile devin de ceara cu hade ~ijixe priviri ~i peste toate 0 lugubra melodie acea arie trista uitata ce organi zeaza atat de bacovian intreaga atmosfera Lumea ne apare intr-o lumina galbenashyeenusectie atacata de 0 boala fllra leac Retinem impresia de cavernil (F la ~neta pHingea cavernosU

) de rana fiz ica reala Vom vedea intr-un capitol viitor ca ea fo rmeaza 0 adevarata metodil pentru a sensibiliza ~i mai mult a transpune ~i mai categoric intreaga sa concepie despre lume inte-un plan pur sensorial

Bacovia este un poet al elementarului de aceea expresia sa este anonirna secti inconsecttienU1 Nu credem ca acest proces de aneantizare a lumii ~i de reducere a ci (a un plan mecanic lipsit de viata sa se fi petrecut in ratiune Ceca ee desprindem din lirica baeoviana ca viziune a lumii secti ea sistem de gandire se petreee doar in su fletul nostru al eontemplatorilor Baeovia nu secti-a dat seama in aeest fel ea poezia lui se preteaza la 0 interpret are atat de gravi Vreau sa spun adicashyrefcrindu-mi numai la ceea ee putem desprinde din opera sa flira a apela 1a indiscretii biografiee (autorul este inca In viala) (Studiul a fos t elaborat pe cand

76

Baeovia mai traia 11 red) - cA lirica lui Baeovia nu atinge decal regiuni de sensibilitate (am mai spus-o) ~i ell ea De apare ea un gesl spontan ea 0 revarsare a unui eoninut subeonsecttient Peetul nu este decat poet adica arta lui se reduce la a simpla expresie neeesara a unui fond de experienta umana Ne putand ridica aeest fond pana la 0 comprehensiune general ab iee ti v val abila el rmane de fapt un simplu caz patologic Felul sau de-a vedea lumea (a vedea in aecepliunea sensoriala direct - nu a illfeege) se refuztt umanitatii ~ i aspiraliei sale naturale spre armonie ~ i spre ferieire Baeovia nu este un pesimist pe linia lui Schopenhauer ~i a lui Emineseu ajungand la eoncluzia ett nonexistenla cste preferabilll ex istentei pe baza unei serii de obscrvatiuni ~i de consideratii logice Pesirnismul este 0 solulie ultima care in fond admite posibi litatea unci mantu iri in nonexi stenla in moarte

Cat de adevarata este aceasUl interpretare se poate vedea din faptul ea in su~i Schopenhauer a seris 0 carte despre an a de-a fi fericit in viata EI spune Vreau sa vorbese des pre ana de-a duce 0 viata pe dit se po ate de plaeula secti de fericita a earei teorie s-ar putea nurni Eudemongie ea ar fi 8sectadar catauza existenei feri ei te Aeeasta iusa s-ar putea iara~i defini ea 0

existen(a care privita in sine insa~i sau mai bine privita in noi (cllci aiei judecata n08stra personal a teebuie sa hotarasea) cu mintea reee ~i matura ar fi desigur preferabila nonexistentei Din aeest inleles 81 ei unneaza ca am iubi-o pentru ea insa~i nu numai de frica mortii ~i din aeeasta iara~i ea am dori sa 0 vedem ncsrar~it de lunga De se potrive~te viala omeneasea cu 0 asemenea cxistenta sau ar putea sa sc potriveasca

77

vreodata cste 0 intrebare la care filosofia mea precum se ~tie raspunde negativ pe cand Eudemonologia presupune un raspuns afirmativ Caci aeeasta se intemeiaza locmai pc eroarea innaseuta eu a carci eritiea in cepe capitolul 49 din volumul al 2-lea al operei mele prineipale (Lumea ca voinra ~i reprezentare) Penfru a scrie dar 0 asemenea calauza a trebuil sa rna indeparlez de la punctul de vedere mai inalt spre care conduce fil osofia mea in adevaratul inleles al mora lei metafiziee Prin urmare toate expliealiile euprinse in scrierea de fala provin oarecul11 dinlr-o acomodare intrueat pornese din punetu l de vedere al existentci obi~nuite ~i unneaza drumul ei eel ratacit

Sc pare a~adar ea Sehopenhauer admite dOlla punclc de vedere pentru a privi existenta unit mai illall (metafizie) care 0 repud iaza preferandu~ i nonexistena ~i allUl mai imedial (abi~nuit - dcei mai uman) care admitc posibilitalea unci victi fericite Cu alte cuvinte Sehopcnhauer pare a spune ca ferie irea in viata cste 0 iluzie ~i ell existcn~a n-are niei un sens dar en neeasHi iluzie poate fonna obieetul unor serii intregi de preoeupari De aeeea eartea sa il1(elepciunea in via(lJ propune mijloacele plastice pentru a-ti cladi a viata cat mai plaeuta ~i mai fericita dintr-un punet de vedere rclntiv In fond nu este decal un joe logic ale earui eoneluziuni Ie putem adopta intoemai thra a ne impiedica sa ne simtim foarte bioe in viata noastra cea de toate zilele

Viziunea baeoviana este departe de aeeasta frumoasa teoric Mai intai natural Bacovia nu are oiei un fel de teorie EI simle pur ~i sirnplu flira sa puna niei 0 intrebare ultima Teorii ~i intTebari trebuie sn avem noi pentru a-I incadra ~i explica raportandu~1

la instrumentele eurcnte de cultura Pun and deci fala in fata poezia sa eu aeeasta (eorie a pesimismului filosofie de la ineeput De imbie urmatoarea remarea Sehopenhauer crede cel existenla nu are niei un sens din punet de vedere metafizie dar ca oamenii pot ajunge in viata la 0 fericire relativa EI iosu~i De da sfaturi practice in aceasta privinta Bacovia nu-~ i pune problema metafizica a existentcl nu~~i pune niei 0

problema Simte iosa in seos praetic ea viata ii seapa ca nu 0 paate trai abiectiv uman fericit Schopenhauer pare a zice Viata n-are oiei un sens dar 0 putem trai totu~i relativ pIaeuI Bacovia dimpotri va Viata e singurul lucru care are sens in lume dar nu 0 putem trai aievea nu 0 putem supune suntem totdeauna din coLo de ea in ajarll Poezia sa toemai prin negativismul ei primar prin drama ei patologica este o invitatie indirecta la viala In sens ultim Bacovia este un optimist intrucat isca un raionament invers celui allui Schopenhauer tn sens practie insa el este un crunt pesimist iara~i invers decaf Sehopenhauer

Aceasta drama experimentaUl zilnic simlita in rela1iunile irnediate eu lumea ~i eu realitalea tl1Conjuratoare se confundn cu 0 suferinta aievea Reactiunile in fata ei sunt directe spontane ca in fat a unei dureri fizice De aceea poezia lui Bacovia nu depel~e~te planul sensorial Poetul face impresia unui om cuprios de convulsiuoi interne de natura einestezica sau nervoasa Lirica sa nu este 0 expresi e poetica a suferinlei universale ea la rnarii pesirni~ti ci strigatul de durere al unui om care sufera in prezent care simle suferinta in camea secti in fiinla lui De aiei caracterul ei botnav patologic

in eoncluzie re1inem sensu I acesta d e neparticipare la viala de excludere de la valarile ei

78 79

autentic citadin decadent - nu gase~te in sufletul sau nici un impuls spre viatA ~i sprc dragoste Mediocritatea acestei ferici ri comune ii mAre~te secti mai mult senzalia sa de singuratate secti de dczgust pennashyncnt

tn a doua bucaHl acest sentiment de pustietate ~i de nevrozA citadina se adiince~te ~i se generalizeaza Ora~ul devine pacca un muzeu mon in care mi~carile ~ i fi gurile se automatizeaza se transformA in piese meeanice nesimti toare purtate de nu secttiu ce resort exterior Viata este eompromisa in chiar principiul ei Corpurile devin de ceara cu hade ~ijixe priviri ~i peste toate 0 lugubra melodie acea arie trista uitata ce organi zeaza atat de bacovian intreaga atmosfera Lumea ne apare intr-o lumina galbenashyeenusectie atacata de 0 boala fllra leac Retinem impresia de cavernil (F la ~neta pHingea cavernosU

) de rana fiz ica reala Vom vedea intr-un capitol viitor ca ea fo rmeaza 0 adevarata metodil pentru a sensibiliza ~i mai mult a transpune ~i mai categoric intreaga sa concepie despre lume inte-un plan pur sensorial

Bacovia este un poet al elementarului de aceea expresia sa este anonirna secti inconsecttienU1 Nu credem ca acest proces de aneantizare a lumii ~i de reducere a ci (a un plan mecanic lipsit de viata sa se fi petrecut in ratiune Ceca ee desprindem din lirica baeoviana ca viziune a lumii secti ea sistem de gandire se petreee doar in su fletul nostru al eontemplatorilor Baeovia nu secti-a dat seama in aeest fel ea poezia lui se preteaza la 0 interpret are atat de gravi Vreau sa spun adicashyrefcrindu-mi numai la ceea ee putem desprinde din opera sa flira a apela 1a indiscretii biografiee (autorul este inca In viala) (Studiul a fos t elaborat pe cand

76

Baeovia mai traia 11 red) - cA lirica lui Baeovia nu atinge decal regiuni de sensibilitate (am mai spus-o) ~i ell ea De apare ea un gesl spontan ea 0 revarsare a unui eoninut subeonsecttient Peetul nu este decat poet adica arta lui se reduce la a simpla expresie neeesara a unui fond de experienta umana Ne putand ridica aeest fond pana la 0 comprehensiune general ab iee ti v val abila el rmane de fapt un simplu caz patologic Felul sau de-a vedea lumea (a vedea in aecepliunea sensoriala direct - nu a illfeege) se refuztt umanitatii ~ i aspiraliei sale naturale spre armonie ~ i spre ferieire Baeovia nu este un pesimist pe linia lui Schopenhauer ~i a lui Emineseu ajungand la eoncluzia ett nonexistenla cste preferabilll ex istentei pe baza unei serii de obscrvatiuni ~i de consideratii logice Pesirnismul este 0 solulie ultima care in fond admite posibi litatea unci mantu iri in nonexi stenla in moarte

Cat de adevarata este aceasUl interpretare se poate vedea din faptul ea in su~i Schopenhauer a seris 0 carte despre an a de-a fi fericit in viata EI spune Vreau sa vorbese des pre ana de-a duce 0 viata pe dit se po ate de plaeula secti de fericita a earei teorie s-ar putea nurni Eudemongie ea ar fi 8sectadar catauza existenei feri ei te Aeeasta iusa s-ar putea iara~i defini ea 0

existen(a care privita in sine insa~i sau mai bine privita in noi (cllci aiei judecata n08stra personal a teebuie sa hotarasea) cu mintea reee ~i matura ar fi desigur preferabila nonexistentei Din aeest inleles 81 ei unneaza ca am iubi-o pentru ea insa~i nu numai de frica mortii ~i din aeeasta iara~i ea am dori sa 0 vedem ncsrar~it de lunga De se potrive~te viala omeneasea cu 0 asemenea cxistenta sau ar putea sa sc potriveasca

77

vreodata cste 0 intrebare la care filosofia mea precum se ~tie raspunde negativ pe cand Eudemonologia presupune un raspuns afirmativ Caci aeeasta se intemeiaza locmai pc eroarea innaseuta eu a carci eritiea in cepe capitolul 49 din volumul al 2-lea al operei mele prineipale (Lumea ca voinra ~i reprezentare) Penfru a scrie dar 0 asemenea calauza a trebuil sa rna indeparlez de la punctul de vedere mai inalt spre care conduce fil osofia mea in adevaratul inleles al mora lei metafiziee Prin urmare toate expliealiile euprinse in scrierea de fala provin oarecul11 dinlr-o acomodare intrueat pornese din punetu l de vedere al existentci obi~nuite ~i unneaza drumul ei eel ratacit

Sc pare a~adar ea Sehopenhauer admite dOlla punclc de vedere pentru a privi existenta unit mai illall (metafizie) care 0 repud iaza preferandu~ i nonexistena ~i allUl mai imedial (abi~nuit - dcei mai uman) care admitc posibilitalea unci victi fericite Cu alte cuvinte Sehopcnhauer pare a spune ca ferie irea in viata cste 0 iluzie ~i ell existcn~a n-are niei un sens dar en neeasHi iluzie poate fonna obieetul unor serii intregi de preoeupari De aeeea eartea sa il1(elepciunea in via(lJ propune mijloacele plastice pentru a-ti cladi a viata cat mai plaeuta ~i mai fericita dintr-un punet de vedere rclntiv In fond nu este decal un joe logic ale earui eoneluziuni Ie putem adopta intoemai thra a ne impiedica sa ne simtim foarte bioe in viata noastra cea de toate zilele

Viziunea baeoviana este departe de aeeasta frumoasa teoric Mai intai natural Bacovia nu are oiei un fel de teorie EI simle pur ~i sirnplu flira sa puna niei 0 intrebare ultima Teorii ~i intTebari trebuie sn avem noi pentru a-I incadra ~i explica raportandu~1

la instrumentele eurcnte de cultura Pun and deci fala in fata poezia sa eu aeeasta (eorie a pesimismului filosofie de la ineeput De imbie urmatoarea remarea Sehopenhauer crede cel existenla nu are niei un sens din punet de vedere metafizie dar ca oamenii pot ajunge in viata la 0 fericire relativa EI iosu~i De da sfaturi practice in aceasta privinta Bacovia nu-~ i pune problema metafizica a existentcl nu~~i pune niei 0

problema Simte iosa in seos praetic ea viata ii seapa ca nu 0 paate trai abiectiv uman fericit Schopenhauer pare a zice Viata n-are oiei un sens dar 0 putem trai totu~i relativ pIaeuI Bacovia dimpotri va Viata e singurul lucru care are sens in lume dar nu 0 putem trai aievea nu 0 putem supune suntem totdeauna din coLo de ea in ajarll Poezia sa toemai prin negativismul ei primar prin drama ei patologica este o invitatie indirecta la viala In sens ultim Bacovia este un optimist intrucat isca un raionament invers celui allui Schopenhauer tn sens practie insa el este un crunt pesimist iara~i invers decaf Sehopenhauer

Aceasta drama experimentaUl zilnic simlita in rela1iunile irnediate eu lumea ~i eu realitalea tl1Conjuratoare se confundn cu 0 suferinta aievea Reactiunile in fata ei sunt directe spontane ca in fat a unei dureri fizice De aceea poezia lui Bacovia nu depel~e~te planul sensorial Poetul face impresia unui om cuprios de convulsiuoi interne de natura einestezica sau nervoasa Lirica sa nu este 0 expresi e poetica a suferinlei universale ea la rnarii pesirni~ti ci strigatul de durere al unui om care sufera in prezent care simle suferinta in camea secti in fiinla lui De aiei caracterul ei botnav patologic

in eoncluzie re1inem sensu I acesta d e neparticipare la viala de excludere de la valarile ei

78 79

vreodata cste 0 intrebare la care filosofia mea precum se ~tie raspunde negativ pe cand Eudemonologia presupune un raspuns afirmativ Caci aeeasta se intemeiaza locmai pc eroarea innaseuta eu a carci eritiea in cepe capitolul 49 din volumul al 2-lea al operei mele prineipale (Lumea ca voinra ~i reprezentare) Penfru a scrie dar 0 asemenea calauza a trebuil sa rna indeparlez de la punctul de vedere mai inalt spre care conduce fil osofia mea in adevaratul inleles al mora lei metafiziee Prin urmare toate expliealiile euprinse in scrierea de fala provin oarecul11 dinlr-o acomodare intrueat pornese din punetu l de vedere al existentci obi~nuite ~i unneaza drumul ei eel ratacit

Sc pare a~adar ea Sehopenhauer admite dOlla punclc de vedere pentru a privi existenta unit mai illall (metafizie) care 0 repud iaza preferandu~ i nonexistena ~i allUl mai imedial (abi~nuit - dcei mai uman) care admitc posibilitalea unci victi fericite Cu alte cuvinte Sehopcnhauer pare a spune ca ferie irea in viata cste 0 iluzie ~i ell existcn~a n-are niei un sens dar en neeasHi iluzie poate fonna obieetul unor serii intregi de preoeupari De aeeea eartea sa il1(elepciunea in via(lJ propune mijloacele plastice pentru a-ti cladi a viata cat mai plaeuta ~i mai fericita dintr-un punet de vedere rclntiv In fond nu este decal un joe logic ale earui eoneluziuni Ie putem adopta intoemai thra a ne impiedica sa ne simtim foarte bioe in viata noastra cea de toate zilele

Viziunea baeoviana este departe de aeeasta frumoasa teoric Mai intai natural Bacovia nu are oiei un fel de teorie EI simle pur ~i sirnplu flira sa puna niei 0 intrebare ultima Teorii ~i intTebari trebuie sn avem noi pentru a-I incadra ~i explica raportandu~1

la instrumentele eurcnte de cultura Pun and deci fala in fata poezia sa eu aeeasta (eorie a pesimismului filosofie de la ineeput De imbie urmatoarea remarea Sehopenhauer crede cel existenla nu are niei un sens din punet de vedere metafizie dar ca oamenii pot ajunge in viata la 0 fericire relativa EI iosu~i De da sfaturi practice in aceasta privinta Bacovia nu-~ i pune problema metafizica a existentcl nu~~i pune niei 0

problema Simte iosa in seos praetic ea viata ii seapa ca nu 0 paate trai abiectiv uman fericit Schopenhauer pare a zice Viata n-are oiei un sens dar 0 putem trai totu~i relativ pIaeuI Bacovia dimpotri va Viata e singurul lucru care are sens in lume dar nu 0 putem trai aievea nu 0 putem supune suntem totdeauna din coLo de ea in ajarll Poezia sa toemai prin negativismul ei primar prin drama ei patologica este o invitatie indirecta la viala In sens ultim Bacovia este un optimist intrucat isca un raionament invers celui allui Schopenhauer tn sens practie insa el este un crunt pesimist iara~i invers decaf Sehopenhauer

Aceasta drama experimentaUl zilnic simlita in rela1iunile irnediate eu lumea ~i eu realitalea tl1Conjuratoare se confundn cu 0 suferinta aievea Reactiunile in fata ei sunt directe spontane ca in fat a unei dureri fizice De aceea poezia lui Bacovia nu depel~e~te planul sensorial Poetul face impresia unui om cuprios de convulsiuoi interne de natura einestezica sau nervoasa Lirica sa nu este 0 expresi e poetica a suferinlei universale ea la rnarii pesirni~ti ci strigatul de durere al unui om care sufera in prezent care simle suferinta in camea secti in fiinla lui De aiei caracterul ei botnav patologic

in eoncluzie re1inem sensu I acesta d e neparticipare la viala de excludere de la valarile ei

78 79

5 obiective ~i umane pe care I-am atribuit perierie ~i provinciei in inspiratia baeoviana eu intelesullor de experienl1 direCll1 a suerinei ~i de durere fiziea Constatarea aceasta ne deschide perspective pentru un nou capitol aeela al mortii ~i al descompunerii singurele perspective ultime ale universului bacovian

Studiul dup6 cum reiese $i din Cuvint inainte se increrupe aid autorul pieruindu-Si viala in luplele din fimpul celui de-al doiea razbo mondial (nred)

NOTE

Asocierea amurgului cu violetul (vezi Bacovia Amurg violet) pare a corespunde tendintei generale a poeziei simboliste de a colora impresiile i sentimentele Teoria sinesteziilor ~i a auditie i colorate coincide cu simbolismul ea preocupare curentll a psihologiei i a medicinei tn cazul Bacovia ea constituie un moment la care trebuie sa ne oprim iDtr-un capitol aparte

2Cele mai multe dintre poeziile lui Mircea Demetriad au cate un motto din Verlaine filisia verlainiana nu este ascunsa ci din contra aratata pe falA cs un blazon

3N Davidescu Din poezia noastrlJ pamasianlJ Bucureti Fundatia Regall1 pen tru Literatura i ArtA 1943p21

4 rn Versuri ~i prozlJ an T nrl7 1912 Pe motivul lui Rodenbaeh 0 ville toi rna soeur

~Contributia a apl1rut in Noua ReyjstlJ RomonlJ an XVII nr 16 191 Nu a fost republicata decat in edilia definitiv a opereior lui Bacoviala sfar~irul capitolului intitulat BuclJli de lIoaple

6De pi Ida diseutia angajata in coloanele Noi Reviste Romiine iotre F Aderea i Jon Trivale tocmai pe aeeast tern a legitirnarii simbolismului rornanesc sau articolele lui N Davidescu

81