1

- Sinteză -

2

STATISTICĂ ECONOMICĂ INSTRUMENT DE CUNOAŞTERE ŞI CONDUCERE ÎN ECONOMIE 1. OBIECTUL DE STUDIU Statistica economică este partea statisticii care cercetează, analizează şi interpretează

fenomenele economice în complexitatea lor cantitativă şi calitativă ce se desfăşoară în societate. Studiază interdependenţa dintre fenomenele economice sub acţiunea legilor statistice care

se derulează bidimensional, fenomene variabile în timp şi spaţiu. Modul de acţiune al raporturilor caracterizează condiţiile concrete de manifestare. Ţinând cont de domeniul de activitate, cu toate că pentru întreaga gamă a operaţiunilor

întreprinse, se folosesc elemente care au la origine relaţiile matematice, statistica economică este o ştiinţă care se încadrează în seria multiplă a sistemului ştiinţelor economice.

Fenomenele economice care fac obiectul de studiu al statisticii economice se petrec intr-o continuă dinamică anume în întreaga economie naţională şi internaţională la nivel micro şi macro economic în concordanţă cu întregul sistem de interconexiuni specifice fenomenelor şi proceselor economice şi sociale.

Ca urmare statistica economică prin multitudinea şi complexitatea datelor observate, analizate şi interpretate pe care le deţine şi le furnizează constituie un important instrument de cunoaştere şi conducere a activităţii economice din societate. Datele prelucrate prin domeniul de activitate economic constituie elemente de bază în deciziile guvernamentale şi implicit şi în cele de ordin politic cu privire la strategiile de dezvoltare economică a ţării.

Întrucât direcţiile de orientare economică din ce în ce mai mult sunt de ordine europeană prin aderarea României la U.E. elementele statisticii economice naţionale în situaţii majore trebuie să se intersecteze cu cele ale altor state continentale pentru a găsi soluţii comune în privinţa perspectivelor economice europene.

Cu multă vreme înapoi, când au început să apară primele producţii în cadrul comunităţilor umane au apărut şi primele elemente de înregistrare sporadică a fenomenelor economice care se derulau lent fără un caracter de chintesenţă.

Dimensionarea ştiinţifică a statisticii economice s-a făcut lent, intr-o perioadă milenara până când s-a ajuns la evidenţierea şi prelucrarea elementelor economice din perioada actuală, când acestea constituie principala sursă de date în luarea hotărârilor majore la nivelul societăţii.

În gândirea actuală fenomenele economice care au loc într-o societate în continuă adaptare şi perfecţionare trebuie analizate sistematic în cadrul sistemelor micro şi macroeconomice de la micile unităţi de producţie, chiar de la micii întreprinzători până la nivelul economiei naţionale în continuă transformare în context cu strategiile europene şi mondiale, ţinându-se cont de condiţiile concrete din prezent şi de factorii economici care influenţează si determină un dinamism variabil atât pe areale economice diferite ca dimensiuni cat şi într-un timp determinat aprioric

La baza tuturor acestor mutaţii economice un rol esenţial îl deţin informaţiile statisticii economice.

2. METODELE FOLOSITE ÎN STATISTICA ECONOMICĂ Pentru reflectarea şi reliefarea tuturor transformărilor din economia naţională, în vederea

conturării informaţiilor necesare pentru actele decizionale, statistica economică vizează o serie de metode specifice în acest scop.

Metodele statistice economice constituie un întreg ansamblu de procedee privind sistematizarea prezentarea şi reprezentarea datelor statistice economice.

În principal prin sistematizarea datelor statistico economice înţelegem totalitatea operaţiunilor prin care se reuşeşte observarea sau înregistrarea datelor culese din arealul studiat, modul şi felul de ocupare şi centralizare a acestora precum şi analiza fenomenelor economice şi proceselor pentru care s-a întreprins un studiu statistic special.

Prin prezentarea şi reprezentarea datelor statistice economice se pun la dispoziţia beneficiarilor informaţiile concrete cu privire la principalele aspecte ale fenomenelor economice luate în studiu de la cele mai mici nivele până la cele centrale în funcţie de solicitările şi opţiunile făcute.

În vederea investigării fenomenelor economice de masă (stochastice) se folosesc o serie de operaţiuni, tehnici, procedee care în totalitatea lor alcătuiesc metodologia statisticii.

Pentru obţinerea dizideratelor majore adică de a furniza informaţii concrete cu privire la importantele activităţii economice, statistica economică foloseşte două feluri de metode:

3

2.1. Metode cantitative - cu ajutorul cărora prezintă aspectul fizic de suprafaţă, volum procente număr al fenomenelor

economice, folosind pentru exprimare date cifrice, în continua lor dinamică istorică. 2.2. Metode calitative - prin care conturează aspectul de înfăţişare de prezentare al fenomenelor economice ce au

loc în societate în condiţii concrete bidimensionale (spaţiu şi timp) Pe lângă aceste metode de culegere, prelucrare, analiză şi prezentare a informaţiilor

statistica economică are tangenţă cu o mulţime de alte ştiinţe care au la bază sistemul măsurătorilor metriile cum sunt: biometria, sociometria, psihometria, econometria la care se alătură, cibernetica, informatica, teoria organizării, marketingul, managementul, cercetările operaţionale, perspectiva şi prognoza economică de la care foloseşte o serie de date necesare domeniului său şi la care le furnizează informaţii de ramură pe baza unor similitudini de cunoştiinţe fără posibilitatea substituirii, fiecare disciplină rămânând de sine stătătoare.

Statistica economică este parte a statisticii care „este matricea oricărei ştiinţe experimentale ” (M.G. Kendall) .

Ştiinţa statisticii a analizat în întreaga ei istorie existenţială fenomenele atât sociale cât şi economice reprezentate de un număr mare şi foarte mare de viziuni în majoritatea lor, prezentând anumite regularităţi pentru a fi mai reprezentative, deci mai apropiate de fenomenul petrecut.

Astfel de fenomene se numesc fenomene de masă stochastice sau fenomene de tip colectiv. Este necesar pentru reprezentativitatea întregului ansamblu supus studiului statistic să fie

cercetate şi analizate un număr suficient de mare de cazuri individuale, fiecare în parte astfel încât acestea să intre sub incidenţa legii numerelor mari.

Aceasta este parte integrantă a legilor statisticii care sunt specifice fenomenelor de masă comparând în plus sau minus abaterile care chiar dacă apar în mod sporadic, întâmplător caracterizează activitatea economică şi socială – fiind indispensabile acesteia.

Legile statisticii manifestă o tendinţă de tolerare faţă de aceste abateri şi dă un sens aplicativ eficient interpretărilor şi prezentării informaţiilor statistice conferindu-le printr-un sistem de operaţii şi tehnici un aspect profund ştiinţific şi practic.

Spre deosebire de celelalte sisteme de legi ale statisticii în general şi ale statisticilor economice în special sunt rezultatul multor acţiuni şi activităţii sociale sau economice reliefând comportamentul de mijloc al acestora şi se direcţionează pentru manifestări de aceeaşi natură care se prezintă la prima vedere cu un caracter aleator specific legilor dinamicii, ale mişcării, de unde rezultă că aceste două categorii de legi se completează una pe alta într-o continuă corelaţie, determinând astfel apariţia şi mutaţiile fenomenelor socio-economice.

3. CONCEPTELE ŞTIINŢIFICE CU CARE SEOPEREAZĂ ÎN STATISTICA ECONOMICĂ Pentru a se folosi un limbaj comun în toata terminologia statisticii economice, se utilizează

anumite denumiri specifice domeniului de studiu al acesteia, denumite concepte de bază cu care se apreciază în mod fluent în tehnicile şi etapele investigaţiei oricărei statistici de ramură inclusiv în cea economică.

Dintre cele mai importante se enumeră: 3.1 Unitatea statistică - reprezintă celula de bază a structurii fenomenelor de masă sau de tip colectiv. Constituie

elementul sine qua non al oricărei colectivităţi statistice. Clasificare: a) unităţi statistice statice (ex. produse în stoc, persoane, animale – ca aspect cantitativ) b) unităţi statistice dinamice – sunt cele statice dar în condiţii diferite de timp c) unităţi statistice simple (muncitorul, studentul) d) unităţi statistice complexe (atelierul, echipa, serviciul, familia) 3.2 Caracteristicile statistice - sau se mai numesc şi variabilele statistice – sunt criterii cu ajutorul cărora se identifică sau

se caracterizează unităţile statistice. Clasificare: a) Caracteristici statistice de timp b) Caracteristici statistice de spaţiu c) Caracteristici statistice de atribuire 3.3 Datele statistice sunt caracterizări statistice numerice

4

Clasificare: a) Date statistice de timp b) Date statistice de spaţiu c) Date statistice organizatorice 3.3 Colectivitatea statistică - care mai poarta denumirea şi de populaţie statistică este alcătuită dintr-o multitudine de

unităţi statistice specifice domeniului de activitate industrie, agricultură, construcţii, etc. O colectivitate statistică însumează toate elementele sau unităţile statistice de acelaşi fel,

care au trăsături principale comune pentru care se efectuează studiul statisticii. Clasificare: a) Colectivităţi statistice statice (suprafaţa arabilă la 31 dec – numărul de ovine la 1 ian 2008)

evidenţiază aspectul cantitativ la perioade antestatistice b) Colectivităţi statistice dinamice evidenţiază aspectul cantitativ în timp faţa de momentul de

referinţă (ex suprafaţa agricolă la 1 sept. faţă de 1 ian., ovine la 1 oct. 2008 faţă de cel din 1 ian 2008)

4. ORGANISMELE NAŢIONALE DE COORDONARE A ACTIVITĂŢII STATISTICE 4.1 Institutul Naţional de Statistică (INS) Coordonează şi îndrumă întreaga activitate de statistică din ţara noastră având banca de

date cu toate informaţiile statistice pe care le furnizează pentru activităţi socio-economice din ţară şi în exteriorul ei.

Acest institut are o structură internă creată pe baza a două criterii: a) pe domenii de activitate b) teritorial Principiile care stau la baza organizării statistice - autonomie - autenticitate - transparenţă - confidenţialitate - deontologie La nivel mondial a fost constituită Comisia de Statistică a ONU şi Biroul Statistic ONU. De asemenea tot în cadrul ONU s-au creat unităţi care activează împreună cu Comisiile

regionale pentru Europa, Asia şi Pacific, America Latină, Africa 4.2 Sistemul informaţional economico-social (SIE) - este un organism naţional care se ocupă în principal de organizarea activităţii de cercetare

analiză şi prezentare a datelor statistice la toate nivelele în vederea luării actelor decizionale pentru conducerea coerentă a activităţii socio-economice.

Pentru concluzionarea informaţiilor decizionare se foloseşte evidenţa economică care se compune din evidenţa primară tehnico-operativă

În vederea desfăşurării evidenţei statistice se folosesc şi se prelucrează datele furnizate de celelalte două sisteme de evidenţă.

4.3 Sistemul informaţional statistic (SIS) - reprezintă creierul (SIE) - ocupându-se în mod direct de activitatea de bază statistică,

abordată cu un spectru mai mare pentru studierea fenomenelor socio-economice punând la dispoziţie un detaliu multilateral a acestora.

5

SISTEMATIZAREA DATELOR STATISTICE 1. METODE DE CERCETARE A DATELOR STATISTICE Orice activitate statistică, în orice ramură, unitate sau subunitate îşi începe programul iniţial

cu cercetare statistică. Aceasta reprezintă o gamă extinsă de operaţiuni de culegere şi înregistrare sau observare,

prelucrare, analiză şi interpretarea datelor statistice folosindu-se pentru aceasta echipe specializate în domenii.

1.1. Clasificarea statistică după domeniul de activitate: a) economică b) socială a) Clasificarea statistică economică trebuie sa aibă următoarele cerinţe: -completitudine ce presupune ca fiecare element statistic să aparţină unei clase -unicitate – când fiecare element statistic aparţine numai unei clase -omogenitate când elementele statistice care sunt la fel aparţin clasei respective, iar cele

care sunt diferite, aparţin claselor diferite Clasificarea taxonomică se efectuează când se satisfac cerinţele de complinitudine şi

omogenitate. 1.2. Sistemul de clasificări şi nomenclatoare din economia naţională A – Sistemul unitar de clasificări – este foarte mult folosit în derularea fenomenelor şi

proceselor economice, utilizându-se frecvent în practica statistică. Astfel în cadrul acestui sistem clasificările sunt: a - Clasificarea activităţilor economice naţionale – CAEN b - Clasificarea unitară a produselor şi serviciilor – CUPS c - Clasificarea fondurilor fixe – CFF d - Clasificarea ocupaţiilor pe profesii – COP B – Nomenclaturile folosite în statistică - Nomenclatorul unitar al indicatorilor dezvoltării economico-sociale – NUIDES - Sistemul informatic registru al unităţilor economico sociale – SIRUES - Sistemul informatic registru al unităţilor teritorial administrative – SIRUTA 2. OBSERVAREA SAU ÎNREGISTRAREA STATISTICĂ Aceasta constituie prima etapă a cercetării statistice şi în perioada ei se procedează la

înregistrarea informaţiilor, după anumite metode şi programe pentru unităţile statistice ale colectivităţii.

În procesul tehnic care se desfăşoară în timp şi spaţiu pentru observarea statistică se întrebuinţează metode ca:

a) înregistrarea directă a evenimentelor observate b) interogarea (folosirea unor chestionare şi consemnarea răspunsurilor celor intervievaţi c) înregistrarea in documente oficiale, tipizate, unite Din cele 3 metode statistice se foloseşte una, mai multe sau chiar toate în funcţie de: - scopul observării - mijloacele materiale băneşti - personalul de execuţie - calitatea datelor solicitate 2.1 Metodele sau procedeele de observare statistică a) Formularele de cercetare statistică sunt documente oficiale personalizate cu ajutorul

cărora unităţile social-economice raportează periodic rezultatele activităţii organelor statistice şi ierarhice

b) Recensământul este o forma de observare care se efectuează la intervale mai mari de timp pe areale foarte mari, domenii de activitate diferite, unitar şi în acelaşi timp la toate unităţile cercetate pe suprafaţa respectivă sau în domeniul respectiv.

Periodicitate -La populaţie – 10 ani, următorul se va face în 2012 -În agricultură – 15 ani, următorul se va face în 2018 -În economie 5 ani Acest gen de observare se face din timpuri vechi fiind o consemnare, o constatare a

6

fenomenului economic sau social la un moment dat. c) Sondajul este o metodă de cercetare statistică elevată care se face selectiv, printr-o

observaţie fracţională, restrânsă. Această fracţie din tot care este supusă studiului sau observării statistice se numeşte

eşantion Eşantionul trebuie necondiţionat să îndeplinească proprietatea de reprezentativitate ceea ce

înseamnă că prin caracterele sale să se regăsească toată colectivitatea statistică. Subiecţii eşantionului sunt reprezentanţi direct cu aceleaşi trăsături principale, aceeaşi

structură şi valori specifice „masei de populaţie”. d) Ancheta statistică se foloseşte în special pentru culegeri de informaţii prin chestionare

speciale care se completează de bună voie şi se expediază prin poştă sau se prezintă la centrele special amenajate

Numărul persoanelor chestionate nu este obligatoriu să reprezinte colectivitatea, informaţiile sunt orientative

e) Observarea parţii principale – presupune obţinerea informaţiilor din structuri socio-economice formate din surse de importanţă diferită.

Este o metodă de observare folosită pentru o parte a populaţiei cu arie restrânsă. f) Monografia – este metoda de observare statistică prin care studiul se extinde mult mai

amplu asupra colectivităţii şi exigenţele mult mai mari. Cu ajutorul monografiei se studiază profund o unitate economico-socială în care au fost

promovate elemente noi de producţie şi muncă. Sfera de acţiune a acestor metode este mai largă, cuprinzând în continuare prelucrare,

interpretare şi analiză a rezultatelor realizate. Toate metodele de observare prezentate au fiecare importanţele lor, se pot folosi individual

grupat sau în totalitate în funcţie de multitudinea fenomenelor de studiat ţinând cont de faptul ca acestea trebuie considerate ca un sistem.

3 ANCHETELE PRIN SONDAJ Acestea sunt organizate şi coordonate de către I.N.S – pentru activităţi de importanţă majoră

care se desfăşoară în domenii diferite de interes naţional. Tipuri: 3.1 Ancheta structurală în întreprinderi A.I.S se face în cadrul sectoarelor de producţie şi comercializare, pe forme de proprietate,

anual. Are ca scop furnizarea de informaţii referitoare la activitatea studiată. Zona în care acţionează acest tip de observaţie statistică este cea a regiilor autonome şi

societăţilor comerciale. Pentru realizarea obiectivului se foloseşte chestionarul general în care sunt trecute întrebări

cu privire la întreaga activitate a unităţii personal protecţia muncii, reparaţii, investiţii, proces de producţie, mediul înconjurător.

3.2 Ancheta asupra forţei de muncă în gospodării (A.M.I.G.O.) Cu ajutorul acestei metode de observare se face evaluarea populaţiei active (ocupate sau în

şomaj) şi a populaţiei inactive. Activitatea se desfăşoară în paralel cu recensământul populaţiei şi al locuinţelor (1992 şi

2002) instituindu-se zonal centre de cercetare statistică. În fiecare centru se selectează 310 locuinţe în fiecare trimestru, câte 12 locuinţe pe lună pe

bază de interviu – Rezultatele sunt stocate şi apoi prelucrate şi analizate la centrele de statistică teritoriale urmând calea ierarhică pentru centralizare.

3.3 Ancheta integrală în gospodării A.I.G. Acest tip de observare statistică are ca drept scop să culeagă informaţii de la populaţie cu

privire la: -condiţiile de viaţă ale populaţiei -structura gospodăriilor -starea de sănătate a populaţiei -condiţiile de locuit -nivelul de pregătire şcolară -înzestrarea locuinţelor cu bunuri de folosinţă îndelungată

7

-veniturile gospodăriilor pe surse -cheltuielile băneşti şi de consum pe produse alimentare, nealimentare, servicii prestate ori

folosite Ancheta foloseşte eşantioane lunare formate din 3000 locuinţe, amplasate în 501 centre în

toate judeţele tării. În luna următoare se studiază alte eşantioane. După un an se întocmeşte 1/3 din eşantion Se folosesc ca metode de observare şi înregistrare interviul şi autoînregistrarea. 3.4 Observarea pieţei ţărăneşti – este o metodă de observare statistică ce urmăreşte evoluţia preţurilor pentru produsele

agricole şi calculul indicelui mediu al preţurilor pe produse, localităţi, judeţe, municipii şi oraşe(95) . Aceste preţuri trebuie bine cunoscute pentru a da posibilitatea actului de decizie să intervină

pe piaţa pentru echilibrare prin măsuri speciale. Pentru rezolvarea scopului în sine acest nou tip de cercetare statistică face studiu adecvat

pe 110 produse agricole vegetale şi animale care se vând în cele 95 municipii şi oraşe în care sunt studiate pieţele din punct de vedere statistic.

În vederea derulării normale a oricărei cercetări statistice cu scopul de a obţine informaţiile necesare activităţii de conducere economio socială, se stabileşte un program de organizare şi desfăşurare unitar pentru echipa care execută operaţiile şi tehnicile cerute

4. ELABORAREA PROGRAMULUI DE CERCETARE STATISTICĂ Din punct de vedere organizatoric, înainte de a se elabora un astfel de program se studiază

foarte bine esenţa problematicii principale.

4.1. Măsuri organizatorice - se alcătuieşte echipa din specialişti în mai multe discipline, alături de care vor lucra

specialişti din domeniul economic structurat - se întocmesc listele unităţilor cercetate statistic - se studiază materialele anterioare - se instruieşte personalul - se sectorizează teritoriul stabilit - se repartizează problemele pe recenzii - se instruieşte personalul individual şi cu echipa - se stabilesc măsurile de îndrumare şi control - se trece la acţiunea de popularizare

4.2. Măsuri metodologice În cadrul instruirii personalului se stabileşte obiectivul şi sarcinile concrete prin măsuri

metodologice: - scopul observării sau înregistrării - stabilirea obiectivului de observat - care este colectivitatea cercetată - care sunt unităţile colectivităţii - care sunt indicatorii ce trebuie urmăriţi - cine face înregistrarea - când şi unde se face înregistrarea

4.3 Controlul acţiunii de cercetare statistică - se face de către personal pregătit profesional adecvat în vederea desfăşurării normale a

programului de cercetare statistică. La efectuarea controlului se stabilesc două direcţii de verificat: a) Completitudinea datelor – adică tot volumul de date este complet, deci dacă există toate

fişele de înregistrare, chestionarele statistice completate cu răspunsurile menţionate. Nu se admite din lipsa acestora şi nici dubla înregistrare. b) Calitatea datelor – prin care se urmăreşte descoperirea de greşeli statistice comise în

timpul operaţiunilor şi tehnicilor derulate ca: înregistrarea datelor, transmiterea acestora, codificării, trecerii la alt purtător de informaţii, greşeli de testare.

5. PRELUCRAREA DATELOR STATISTICE Constituie a doua etapă principală în cercetarea statisticii care presupune întreprinderea unor

8

serii de tehnici specifice prin care să se confere obţinerea informaţiilor necesare după studiul efectuat

5.1. Etapele prelucrării datelor statistice: a) Prelucrarea statistică este prima etapă importantă a cercetării statistice, care după

înregistrarea datelor, abordează în prim plan indicatorii în ansamblul lor absolut sau derivaţii acestora.

Importanţa indicatorilor statistici derivaţi constă în aceea că prin comparări repetate se elimină rezultatele aleatoare ale fenomenelor cercetate.

b) Prelucrarea observărilor sau înregistrărilor statistice presupune operaţiile: - Centralizarea materialului observării - Gruparea unităţilor colectivităţii - Calculul indicatorilor de caracterizare ai colectivităţii. În cadrul prelucrării statistice trebuie stabiliţi: - Programul prelucrării – prin care se precizează caracteristicile statisticii pe baza cărora se

calculează indicatorii statistici individuali şi derivaţi - Metodele şi procedeele de calcul statistic pentru fiecare prelucrare - Probleme organizatorice ale prelucrării care se precizează locul, timpul prelucrării şi

transmiterea rezultatelor prelucrării.

5.2. Tehnici de prelucrare - Prelucrarea manuală – se foloseşte când există un volum mic de date. - Procedeul tabelării manuale-folosit când volumul de date de prelucrat este mai mare şi

poate fi grupat pe baza similitudinilor de caractere. În coloane se trec caracteristicile, iar pe rânduri unitatea statistică. Prin acest procedeu se depistează greşelile mai uşor. - Procedeul fişelor - pentru fiecare unitate statistica se foloseşte o fişa specială în care sunt

trecute toate caracteristicile din cadrul grupării simple sau combinate.

5.3. Centralizarea datelor statistice -simplă-prin care se selectează indicatorii statistici ai tuturor unităţilor statistice cercetate Se obţin astfel unele pronosticuri generale înainte de finalizarea prelucrării totale. -pe grupe-se realizează după gruparea unităţilor statistice, indicatori statistici pentru fiecare

grupă şi aceştia dau imaginea reală a întregii colectivităţi statistice. Acest sistem se practică în majoritatea cazurilor.

5.4. Gruparea statistică - constituie prima etapă a prelucrării statistice care urmează după culegerea datelor statistice. Aceasta se face pentru a uşura modul prelucrării statistice şi de a preciza fenomenele

economice cu proprietăţi comune Este o etapă principală şi importantă în sistematizarea datelor statistice. Gruparea statistică – reprezintă operaţia de împărţire a unităţilor statistice în grupe omogene

în funcţie de cum variază una sau mai multe caracteristici care se mai numesc şi factori de grupare.

9

PREZENTAREA ŞI REPREZENTAREA DATELOR STATISTICE 1 PREZENTAREA DATELOR STATISTICE În urma cercetării statistice care a presupus observarea sau înregistrarea, prelucrarea şi

analiza datelor statistice este imperios necesar ca acestea să fie prezentate în forme accesibile în vederea concluzionării importantelor informaţii ce trebuie furnizate actului de decizie şi conducere.

Aceasta se face într-o formă ştiinţifică cu caracter statistic în concordanţă cu fenomenele economico-sociale reale.

Sistematizate astfel datele statistice, informaţiile rezultate sunt uşor accesibile pentru o interpretare justa a modului de acţiune şi derulare a fenomenelor socio-economice studiate, dând astfel posibilitatea alegerii metodelor adecvate de calculare a indicatorilor statistici urmăriţi, care pot să fie absoluţi sau primari, fie derivaţi din prima categorie.

Prezentarea datelor statistice se face în două moduri:

1.1. Tabelele statistice Această formă prin care sunt sistematizate datele statistice prezintă corelaţiile cantitative ale

fenomenelor economico-sociale studiate. Prezentarea datelor statistice se face cu ajutorul unor tabele alcătuite din linii paralele,

orizontale şi verticale, la întretăierea cărora se realizează rubrica, în care se înscriu indicatorii statistici rezultaţi.

Aceste tipuri de tabele sunt folosite pentru: - sistematizarea datelor statistice care prevăd metodele de calcul a indicatorilor derivaţi. - prezentarea finală a rezultatului în urma calculării indicatorilor statistici Principii de redactare: Acestea urmăresc să se tină cont în construirea tabelelor de formă şi conţinutul acestora. Pentru respectarea lor trebuie să se ţină cont de: - componentele constructive ale tabelului statistic - rândurile tabelului cuprinse între doua linii paralele analizate - coloanele tabelului cuprinse între două linii paralele verticale - rubricile tabelului sunt pătratele formate prin întretăierea liniilor paralele orizontale cu cele

verticale, în care sunt trecute valorile cifrice ale indicatorilor statistici sau alte valori. -titlul tabelului care se scrie în partea de sus a acestuia şi defineşte conţinutul general -titlurile interioare care se înscriu în capătul rândurilor sau al coloanelor exprimând conţinutul

fiecăruia Elementele importante care exprimă conţinutul tabelului sunt: - subiectul statistic al tabelului ce reprezintă colectivitatea cercetată şi elementele acestuia,

sunt înscrise în capătul rândurilor - predicatul statistic al tabelului-ce reprezintă sistemul de caracteristici ale colectivităţii şi

elementele lui se trec în capătul coloanelor În partea de sub tabel, sau la subsolul acestuia se trec notele explicative cu anumite aspecte

ale conţinutului detaliate Reguli ale redactării şi interpretării tabelelor statistice: - subiectul statistic şi predicatul statistic ale tabelelor statistice trebuie să fie abordate în

funcţie de interesul manifestat al beneficiarului - indicatorii statistici să fie înscrişi în tabele cu unităţi de măsură concrete Dacă toate datele se exprimă în aceeaşi unitate de măsură, aceasta se va înscrie in josul

tabelului: - când fenomenul statistic nu există se va trage linie (-) - când fenomenul statistic există dar lipseşte se vor trece puncte (.....) - când numerele sunt prea mari acestea se pot rotunji Ex: plus 948.625=949 staţionar 948.232=948 - se vor trece notele explicative la subsolul tabelului prezentându-se sursa de informare

1.2. Tipuri de tabele statistice Acestea pot fi abordate în funcţie de interesul manifestat determinat de scopul rezultatelor

cercetării statistice. Clasificare:

10

a) Tabele statistice care sunt: -Tabele simple - cu ajutorul lor se prezintă indicatorii statistici ai unităţilor principalelor ramuri

economice, care se înscriu în funcţie de spaţiul unde au existat, timpul şi din punct de vedere organizatoric.

- Tabele pe grupe-se întrebuinţează pentru grupările simple când frecvenţele şi valorile caracteristicilor sunt dependente de valorile caracteristicii de grupare.

Aceasta este necesară pentru a se putea caracteriza modul cum variază caracteristica „x” în vederea constatării interdependenţei dintre variaţia caracteristicii de grupare şi variaţia caracteristicii predicatului statistic şi pentru aplicarea metodelor de calcul ale corelaţiei statistice.

- Tabelul de asociere- se apelează la acest tip de tabel statistic pentru că poate reliefa corelaţia dintre două caracteristici alternative.

- Variaţia subiectului statistic al grupei este reprezentată de două variabile: x1 şi x2. - or - independente b) în funcţie de conţinutul caracteristicii de grupare sunt: b1 - de timp, dinamice sau cronologice, când variaţia unei caracteristici depinde de timp yi=f(t); unde yi=valoarea caracteristicii =variaţia de timp În funcţie de timpul de referinţă acestea pot fi: - dinamice de intervale - dinamice de momente b2 - de spaţiu - în cadrul lor înscrierea valorilor individuale ale caracteristicii se face în funcţie

de variaţia teritorial-administrativă. La rândul lor acestea au indicatori absoluţi, relativi sau medii b3 - de distribuţie - sunt seriile statistice care înseamnă valorile variaţiei caracteristicilor

calitative sau numerice la care se influenţează dinamica şi structura producţiei. Seriile statistice de distribuţie catalogate în funcţie de variaţia unei caracteristici calitative se folosesc în statistica guvernamentală.

Pentru prezentarea seriilor se folosesc cifre absolute sau relative ce reprezintă indici, coeficienţi, procente, medii.

2. REPREZENTAREA DATELOR STATISTICE În urma concentrării datelor statistice rezultate în urma observării, prelucrării, puse în tabele

statistici este necesar pentru o imagine mai sintetică, să fie reprezentate mai succint, mai clar, mai concis, pentru persoanele din afara sferei statistice, dar care vor trebui să ia decizii sau hotărâri în actul de conducere.

Pentru acestea se folosesc reprezentările practice în statistica social-economică atât ca metodă de prezentare a rezultatelor cercetării statistice cat şi ca mijloc de alegere a metodei şi procedeelor de calcul statistic.

2.1. Pentru edificarea unei reprezentări grafice se folosesc figuri de suprafeţe şi volum Elemente constitutive: -titlul graficului -reţeaua sau scala graficului de reprezentare. Feluri sau tipuri grafice: a.- diagramele prin coloane - pentru construirea lor se folosesc două axe rectangulare

abscisa şi ordonata pe care se trec elementele caracteristicii. Pentru reflectarea rezultatelor comparative se trasează două linii paralele pe verticala până în dreptul cifrelor de pe abscisa formându-se dreptunghiuri sub formă de coloane. Înălţimea acestora dă imaginea de comparabilitate a rezultatelor unităţilor statistice structurate.(ex: cifre de afaceri la câteva firme).

b.- diagramele prin benzi - se construiesc asemănător cu cele prin coloane cu deosebirea că benzile au orientare orizontală şi sunt alcătuite tot din dreptunghiuri. Cu ajutorul lor se pot reprezenta două variabile ale aceleiaşi caracteristici (ex: numărul de angajaţi şi de muncitori într-o perioadă de 3 ani).

c.- diagramele de suprafaţă sunt: 1 - diagrama prin areale este o reprezentare în care valoric cifra este unitate etalon a unor

cercuri în cadrul unor suprafeţe dreptunghiulare în perioade diferite – Figura este o succesiune de dreptunghiuri în ascensiune, suprapuse parţial, unul pentru o perioadă de timp.(ex: evaluarea cifrei de afaceri în perioada 2007-2009)

2 - diagrama prin cerc- prin sectoarele de cerc sunt reprezentate procentual elementele

11

caracteristici.(ex: structura judeţelor din Oltenia după prod. de grâu/ha în 2009) 3 - diagrama prin cercuri –se realizează prin întocmirea mai multor cercuri independente cu

suprafaţa variabilă în funcţie de numărul de unităţi statistice ale colectivităţii (ex: nr. de studenţi de la Univ. Spiru Haret absolvenţi in 2007-2009)

4 - diagrama prin pătrate - se foloseşte prin compararea elementelor în dinamică ale aceleiaşi caracteristici prin construirea unor pătrate independente în funcţie de nr de elemente reprezentate- diferite ca mărime.(ex: cantitatea de grâu realizată în Dolj în anii 2007-2009)

5 - diagrama prin dreptunghiuri - prin care se pot reprezenta chiar şi 3 variabile în acelaşi timp.(ex: suprafaţa cultivată, producţia la Ha şi producţia totală) -prin construirea a 3 dreptunghiuri verticale diferite ca înălţime şi lăţime în funcţie de cele 3 variabile.

2.2. Diagramele de volum – în cadrul cărora avem: a) - stereograma care este o reprezentare a datelor statistice şi care pentru a prezenta o

imagine reală a unei caracteristici statistice care dispune de variaţia a 3 factori foloseşte un paralelipiped.

Pentru acesta se stabilesc scările de reprezentare numai pentru 3 factori al căror produs reprezintă volumul paralelipipedului adică înălţimea, lăţimea, adâncimea.(ex: costul unor costume în două unităţi diferite în funcţie de costul unui tar, productivitatea muncii şi numărul mediu al muncitorilor)

2.3. Diagrama polară sau radicală - se foloseşte în cazul seriilor statistice cronologice când apare sezonalitatea fenomenelor

economico-sociale (ex: consumul de curent electric, de apă minerală). Pentru acestea se foloseşte o reţea polară formată din cercuri concentrice şi lunile anului marcate prin axe verticale pornind din centrul cercului.

În aceste cazuri raza fiecărui cerc este proporţională cu nivelul mediu al indicatorilor.

2.4. Diagramele de distribuţie - în cadrul lor sunt: f1 - histograma – foloseşte axele rectangulare în perimetrul cărora se construiesc

dreptunghiuri alăturate de înălţimi diferite, fiecare reprezentând o grupă după numărul mediu de unităţi stilistice (ex:gruparea judeţelor după cantitatea de porumb realizată în anul 2009)

f2 - poligonul frecvenţelor – este o reprezentare grafică care se construieşte cu acelaşi scop ca histograma cu deosebirea că extremităţile de sus ale dreptunghiurilor se unesc printr-o linie continuă rezultând imaginea grupării după acelaşi număr de unităţi statistice

f3 - ogiva - reprezintă imaginea tabelată a unei grupări combinate de unităţi statistice.(ex: gruparea comunelor din judeţul Dolj, după numărul populaţiei active şi al celei ocupate cu munca)

g.- cartogramele - sunt reprezentări grafice prin care se poate continua modul de repartiţie a fenomenului (densitatea acestora pe unitatea de suprafaţă) cu ajutorul hărţilor (ex: gradul de arături si însămânţări se vor consemna cu culori diferite şi cu cifre aleatoare zonale). Pe baza lor se fac comparaţii şi ierarhizări.

h. – cartodiagramele - prin ele se reprezintă pe hartă diferite diagrame statistice ca (pătratele, cercuri, dreptunghiuri) pentru a se da valoare unor indicatori distribuiţi teritorial

2.5 Figurile naturale sau simbolice - prin mărimea lor reprezintă gradul de realizare a indicatorilor (ex: sonde petroliere mai mari

sau mai mici şi în funcţie de cantitatea de ţiţei extrasă în diferite zone). Pictogramele - se folosesc sub forma unor imagini de afişe pentru activităţi diverse

2.6. Cronogramele - reprezentări grafice pe care se dă imagine evoluţiei în timp a unor fenomene economice

sau sociale. Rolul important al reprezentărilor grafice a datelor statistice constă în aceea că ele folosesc

pentru prezentarea reală a acestora dar sunt şi pârghie cu care se pot întreprinde analize statistice care să dea posibilitatea să fie aplicate diferit în funcţie de scopul urmărit.

12

INDICATORI STATISTICI ABSOLUŢI ŞI DERIVAŢI Aceştia reprezintă expresia economică a unor fenomene, procese sau activităţi economico-

sociale, care se desfăşoară în timp, spaţiu sau în structura organizatorică. Orice colectivitate studiată trebuie caracterizată prin mai multe expresii numerice pentru care este necesar a se folosi metode şi tehnici adecvate.

1. FUNCŢIILE INDICATORILOR STATISTICI În procesul cunoaşterii aprofundate a caracteristicilor colectivităţilor este necesar ca toţi

indicatorii statistici să îndeplinească anumite funcţii principale cum sunt: - de măsurare-prin care se cuantifică valoarea unităţilor statistice - de comparare-prin interpretarea acestor indicatori se pot scoate în evidenţă minusurile sau

plusurile faţă de colectivitatea de referinţă, faţă de media acestora sau din ele - de analiză - se stabilesc prin această funcţie cum reflectă indicatorii valorile individuale ale

fenomenelor - de sinteză-prezentarea succintă, restrânsă, dar de esenţă a fenomenelor - de estimare-de reprezentare la scară mare a rezultatelor obţinute la selecţii ca unităţi

statistice reprezentative(cazul sondajelor) - de testare-de verificare a unor ipoteze lansate aprioric pentru mai multe colectivităţi. Rezultatul testării poate sa creeze o imagine de ansamblu a unei situaţii aleatoare la un moment dat. 2. INDICATORII STATISTICI ABSOLUŢI Aceştia exprimă o treapta în evoluţia fenomenelor în ansamblul lor. Se mai numesc indicatori

primari şi se exprimă în mărimi absolute, respectiv în unităţi de măsură care sunt diferite în funcţie de caracteristica observată; care pot fi:kg, m, l, kw, mc etc. Sfera lor de cuprindere este mare dar capacitatea de a reda problemele în profunzime este redusă.

3. INDICATORII STATISTICI DERIVAŢI Se numesc aşa deoarece ei derivă din cei primari sau absoluţi. Ei adâncesc spectrul de

reflectare al celor primari. Această trecere de la indicatorii primari la cei derivaţi se face prin descompunerea metodică

într-o multitudine de aspecte ce trebuie constatate, a primilor care se vor se va compara cu alţi indicatori.

Importanţa indicatorilor derivaţi şi misiunea lor în analiza statistică constă că oferă pentru aceasta aspectele calitative ale fenomenelor şi proceselor economice studiate.

Funcţii importante: Indicatorii statistici derivaţi scot în evidenţă: - corelaţiile de interdependenţă din interiorul colectivităţilor - acumularea calităţilor în dinamica lor - modul de transformare, de variaţie a caracteristicilor statistice - direcţia încotro evoluează fenomenele economice - influenţa factorilor asupra dimensiunii şi transformării fenomenelor Clasificarea indicatorilor derivaţi

3.1 Mărimile relative – cu sprijinul lor se poate cuantifica rezultatul comparării în statistica economică. Este necesară compararea indicatorilor deoarece ei diferă ca valoare de la o unitate la alta,

de la o grupă de unităţi la alta, de la o colectivitate la alta. Mărimile relative se exprimă sub forma de raport a doi indicatori statistici. În acest raport este

important: - alegerea bazei de comparare sau raportare - asigurarea compatibilităţii datelor - desemnarea formei de exprimare a măsurii relative Clasificarea mărimilor relative - mărimi relative de structură - mărimi relative de coordonare - mărimi relative ale dinamicii

13

- mărimi relative ale prognozelor

14

INDICATORII STATISTICI DE FRECVENŢĂ ŞI DE POZIŢIE

Analiza seriilor de repartiţie de frecvenţe se face cu următoarele grupe de indicatori: indicatori de structură, medii, de variaţie de poziţie, alţi indicatori ai formei de repartiţie de frecvenţe (asimetrici).

1. INDICATORII STATISTICI DE FRECVENŢĂ Pentru a se analiza modul cum variază valorile caracteristicii şi frecvenţele de apariţie a

acestor valori se folosesc indicatori de frecvenţă cu ajutorul cărora se calculează frecvenţele relative cu formula:

ir

nn

n= ; unde in = grupa de frecvenţă a variaţiei unei colectivităţi

Astfel se stabileşte proporţia sau ponderea pe care o deţin aceste valori în spectrul tuturor valorilor seriei.

Frecvenţele cumulate se obţin prin cumularea frecvenţelor relative şi a ponderilor acestora. Aceasta este o modalitate de a putea avea structura unei serii de repartiţie.

2.INDICATORII DE POZIŢIE SAU MEDII DE STRUCTURĂ Clasificare: a) quantilele care sunt: - mediana - mediala - quartilele - decilele b) modulul sau valoarea modală sau dominanta seriei.

2.1 Quantilele - sunt valori ale seriei care împart în părţi egale intervalele acesteia. Sunt poziţionate la

distanţe egale unele de celelalte, reuşind astfel să cunoaştem mai profund caracteristicile seriei. a1- Mediana (Me) este o cuantilă care împarte o serie statistică în două părţi egale ca valoare.

Ea se poziţionează la jumătatea distanţei faţă de extremitatea seriei-ai cărei termeni se pot ordona crescător sau descrescător faţă de locul medianei.

Când seria este pară, locul medianei se va calcula cu media aritmetică simplă a celor doi termeni centrali.

Când suma este impara locul medianei este egal cu valoarea medianei. a3 – Quartilele - sunt indicatori de poziţie care împart seria în patru părţi egale, concretizându-

se prin valori ale seriei. Seriile studiate sunt sinonime cu volumul colectivităţii. a4 - Decilele – sunt indicatori de poziţie, fiind valori de caracteristici care împart volumul

colectivităţii în 10 părţi egale, calculându-se numai 9 decile pentru o serie(D1....D9)

15

SONDAJUL STATISTIC ŞI UTILIZAREA ÎN ECONOMIE 1. NECESITATE ŞI IMPORTANŢĂ 1.1. Sondajul statistic se mai numeşte şi cercetare selectivă

-- ffiiiinndd oo mmeettooddăă aa oobbsseerrvvăărriiii ppaarrţţiiaallee ccaarree nnuu aarree oo cceerrttiittuuddiinnee ttoottaallăă,, rreefflleeccttâânndd mmaaii ssiigguurr oo

ssiittuuaaţţiiee pprroobbaabbiillăă ffaaţţaa ddee rreeaalliittaatteeaa eexxiisstteennttăă..

AAccţţiiuunneeaa pprroopprriiuu--zziissăă aa cceerrcceettăărriiii pprriinn ssoonnddaajj ssee ccoonnccrreettiizzeeaazzăă pprriinn oobbsseerrvvaarree şşii aannaalliizzăă

ppaarrţţiiaallăă ddiinnttrr--oo ccoolleeccttiivviittaattee,, rreezzuullttaattee ccaarree pprriinn iinntteerrpprreettaarreeaa ddaatteelloorr ppoott ccaarraacctteerriizzaa îînnttrreeaaggaa

ccoolleeccttiivviittaattee..

DDeeccii ssee ssttuuddiiaazzăă nnuummaaii oo ppaarrttee aa ccoolleeccttiivviittăăţţiiii ,, mmaaii rreepprreezzeennttaattiivvăă ccaarree ssee nnuummeeşşttee eeşşaannttiioonn

ddaaccăă eessttee vvoorrbbaa ddee ppooppuullaaţţiiee,, mmoossttrrăă ddaaccăă eessttee nneevvooiiee ddee uunniittăăţţii ssttaattiissttiiccee eeccoonnoommiiccee ssaauu ssoonnddaajj îînn

ggeenneerraall..

SSoonnddaajjuull ssttaattiissttiicc ssaauu cceerrcceettaarreeaa sseelleeccttiivvăă rreepprreezziinnttăă mmaajjoorriittaatteeaa ooppeerraaţţiiuunniilloorr şşii tteehhnniicciilloorr

îînnttrreepprriinnssee ppeennttrruu îînnrreeggiissttrraarreeaa uunnoorr uunniittăăţţii ssttaattiissttiiccee ccuu ccaarraacctteerriissttiiccaa lloorr,, ddeetteerrmmiinnaarreeaa iinnddiiccaattoorriilloorr

ddee ssoonnddaajj aallee ccăărroorr rreezzuullttaattee ssee ppoott eexxttrraappoollaa ppeennttrruu ccaarraacctteerriizzaarreeaa ccoolleeccttiivviittăăţţiiii ttoottaallee..

SSoonnddaajjuull ssttaattiissttiicc eessttee nneecceessaarr ccuu aattââtt mmaaii mmuulltt ccuu ccââtt aaccţţiiuunniillee ssoocciioo--eeccoonnoommiiccee ddeevviinn ttoott

mmaaii ccoommpplleexxee îînn vveeddeerreeaa rreefflleeccttăărriiii ccââtt mmaaii rreeaallee aa ssiittuuaaţţiieeii ddee ffaapptt îînn ttiimmpp ssii ssppaaţţiiuu.. EEssttee ddee rreemmaarrccaatt

ffaappttuull ccăă rreezzuullttaatteellee oobbţţiinnuuttee ccaarraacctteerriizzeeaazzăă eevveenniimmeennttuull llaa mmoommeennttuull cceerrcceettăărriiii ccaarree ppooaattee ssttaa llaa

bbaazzaa ccoommppaarrăărriiii ssaauu llaa bbaazzaa pprreevviizziiuunniilloorr îînn vveeddeerreeaa îînnttrreepprriinnddeerriiii aaccttuulluuii ddeecciizziioonnaall..

1.2. Importanţa şi avantajele

-- ppee ccaarree llee aarree ssoonnddaajjuull ssttaattiissttiicc ssuunntt::

aa))-- pprriinn ffoolloossiirreeaa mmeettooddeelloorr ssoonnddaajjuulluuii ssttaattiissttiicc ssaauu aallee cceerrcceettăărriiii sseelleeccttiivvee,, eerroorriillee ddee

îînnrreeggiissttrraarree ssuunntt mmaaii ppuuţţiinnee ffaaţţăă ddee oobbsseerrvvaarreeaa ttoottaallăă;;

bb))-- ccuu aajjuuttoorruull cceerrcceettăărriiii sseelleeccttiivvee ssee ppoott ssoonnddaa ddoommeenniiii mmaaii pprrooffuunnddee,, mmaaii aannaalliittiiccee ddeeccââtt ccuu

oobbsseerrvvaarreeaa ttoottaallăă--ppeennttrruu ddeetteerrmmiinnaarreeaa cceerreerriiii îînn ffuunnccţţiiee ddee ccaalliittaatteeaa pprroodduusseelloorr;;

cc))-- cchheellttuuiieelliillee ddee oobbsseerrvvaarree ssuunntt mmaaii mmiiccii,, eessttee oo ooppeerraaţţiiee mmaaii rraappiiddăă,, mmaaii ooppeerraattiivvăă ddeeccii mmaaii

eeccoonnoommiiccăă;;

dd))-- ccâânndd aappaarr eerroorrii ccaarree ssee ppoott ccoonnssttaattaa,, cceerrcceettaarreeaa sseelleeccttiivvăă ssee ppooaattee rreeppeettaa;;

ee)) -- ssee ffoolloosseeşşttee bbiinnee îînn pprreelluuccrraarreeaa pprreelliimmiinnaarrăă aa ddaatteelloorr;; eexx:: rreecceennssăămmâânnttuull;;

ff)) -- eessttee iimmppoorrttaannttăă îînn tteessttaarreeaa iippootteezzeelloorr ssttaattiissttiiccee ppeennttrruu ccaarree ssee oorrggaanniizzeeaazzăă mmaaii mmuullttee

aanncchheettee,, ccaallccuullâânndduu--ssee mmaaii ccoonnccrreett vvaallooaarreeaa ssttaattiissttiiccăă aa ssuubbiieeccttuulluuii ssttuuddiiaatt--ccaarree ttrreebbuuiiee ssăă rreefflleeccttee

eerrooaarreeaa ddee rreepprreezzeennttaattiivviittaattee.. 2. CERINŢELE IMPORTANTE ALE SELECŢIEI

AAcceesstteeaa ccoonnddiiţţiioonneeaazzăă ppee îînnttrreepprriinnzzăăttoorr ppeennttrruu ccaa sseelleeccţţiiaa ssăă rrăăssppuunnddăă ssccooppuulluuii ppeennttrruu ccaarree

aa ffoosstt oorrddoonnaattăă..

CCoonnddiiţţiiaa ddee bbaazzăă aa uunneeii cceerrcceettăărrii ssttaattiissttiiccee eessttee ccaa eeaa ssăă pprreezziinnttee ccoonncclluuzziiii rreepprreezzeennttaattiivvee

ppeennttrruu ccoolleeccttiivviittaatteeaa ssttuuddiiaattăă..

PPeennttrruu aacceeaassttaa eessttee nneecceessaarr ccaa uunniittăăţţiillee ssttaattiissttiiccee sseelleeccttaattee ssăă ffoorrmmeezzee eeşşaannttiioonnuull,, ssăă ffiiee

rreepprreezzeennttaattiivvee ppeennttrruu îînnttrreeaaggaa ccoolleeccttiivviittaattee oorriiggiinnaallăă,, aaddiiccăă aassppeecctteellee eesseennţţiiaallee ddoommiinnaannttee ssăă ssee

ggăăsseeaassccăă îînn ttooaattăă ccoolleeccttiivviittaatteeaa ssttuuddiiaattăă..

TToolleerraannţţaa aabbaatteerriilloorr,, eerroorriilloorr ssaauu ggrreeşşeelliilloorr ddee iinntteerrpprreettaarree eessttee aaddmmiissăă îînnttrree lliimmiitteellee ddee 55%%..

2.1. Concepte sau noţiuni de bază ale cercetării statistice prin sondaj

aa)) -- EEşşaannttiioonnuull((nn)) ssaauu mmoossttrraa ssaauu ssoonnddaajjuull eessttee oo ppaarrttee rreepprreezzeennttaattiivvăă aa ccoolleeccttiivviittăăţţiiii ggeenneerraallee

-- ssee mmaaii nnuummeeşşttee şşii ccoolleeccttiivviittaatteeaa ddee sseelleeccţţiiee..

DDiinn ccoolleeccttiivviittaatteeaa ggeenneerraallăă ppee ccaarree oo rreepprreezziinnttăă ssee ccuulleegg ddaattee ccaarree ssee aannaalliizzeeaazzăă ppeennttrruu

ggeenneerraalliizzaarreeaa lloorr aassuupprraa îînnttrreeggiiii ccoolleeccttiivviittăăţţii ssttuuddiiaattee.. CCuu ccââtt eeşşaannttiioonnuull aalleess ssee vvaa aapprrooppiiaa ddiinn ppuunncctt

ddee vveeddeerree ccaarraacctteerriissttiicc ddee ccoolleeccttiivviittaattee,, ddeeccii vvaa aavveeaa mmaaii mmuullttee ccaarraacctteerriissttiiccii ccoommuunnee ccuu aacceeaassttaa ccuu

aattââtt mmaaii mmuulltt rreezzuullttaatteellee lluuii rreepprreezziinnttăă ggrruuppaarreeaa ccaarraacctteerriissttiiccăă..

bb)) -- CCoolleeccttiivviittaatteeaa ggeenneerraallăă ((NN)) eessttee aallccăăttuuiittăă ddiinn ttoottaalliittaatteeaa ggrruuppuurriilloorr ssttaattiissttiiccee aavvâânndd llaa bbaazzăă

ccaarraacctteerriissttiiccii aasseemmăănnăăttooaarree uunniittăăţţiilloorr ssttaattiissttiiccee ccoommppoonneennttee.. TTooaattee aacceessttee eelleemmeennttee ccoonnssttiittuuiiee

oobbiieeccttuull ddee ssttuuddiiuu pprrooppuuss..

2.2. Indicatorii sondajului statistic

16

AAcceeşşttiiaa îînn uurrmmaa ddeetteerrmmiinnăărriilloorr şşii aa iinntteerrpprreettăărriiii ppoott ddeeffiinnii ccoolleeccttiivviittaatteeaa ddee sseelleeccţţiiee ssaauu

eeşşaannttiioonnuull,, ffiiiinndd vvaarriiaabbiillee aalleeaattooaarree ccuuss aajjuuttoorruull ccăărroorraa ssee ssttaabbiilleesscc nniivveelluurrii ddiiffeerriittee llaa sseelleeccţţiiii

ssuucccceessiivvee şşii ccuu ssiittuuaaţţiiaa ccăă nnuu ssee sscchhiimmbbăă vvoolluummuull ddee ddaattee..

CCllaassiiffiiccaarree::

11 -- MMeeddiiaa

22 -- AAbbaatteerreeaa mmeeddiiee ppăăttrraattiiccăă

33 -- CCooeeffiicciieennttuull ddee vvaarriiaaţţiiee

44 -- CCooeeffiicciieennttuull ddee aassiimmeettrriiee

TTooţţii aacceeşşttiiaa aauu ffoosstt aannaalliizzaaţţii îînn ccaappiittoolleellee aanntteerriiooaarree,, rreezzuullttaatteellee lloorr ppuuttâânndd ssăă rreefflleeccttee şşii

ssccooppuull ssoonnddaajjeelloorr ssttaattiissttiiccee ssaauu aall cceerrcceettăărriiii sseelleeccttiivvee..

55 -- NNiivveelluull mmeeddiiuu aall ccaarraacctteerriissttiicciiii ssttuuddiiaattee ppeennttrruu ccoolleeccttiivviittaatteeaa ggeenneerraallăă((0x ))

FFiiee sseerriiaa ssttaattiissttiiccăă xx 1 ,, xx,, ………………xx N şşii ssuummaa sseerriieeii xx 1 ++xx++………………++xx N ==

n

i

ix1

RRaappoorrttâânndd ssuummaa tteerrmmeenniilloorr sseerriieeii llaa nnuummăărruull aacceessttoorraa ssee oobbţţiinnee nniivveelluull mmeeddiiuu aall ccaarraacctteerriissttiicciiii

ssttuuddiiaattee ppeennttrruu ccoolleeccttiivviittaatteeaa ggeenneerraallăă ccuu ffoorrmmuullaa::

0x ==

N

xN

i

i1 ,, uunnddee NN==ccoolleeccttiivviittaatteeaa ggeenneerraallăă

66 –– NNiivveelluull mmeeddiiuu aall ccaarraacctteerriissttiicciiii ssttuuddiiaattee ppeennttrruu ccoolleeccttiivviittaatteeaa ddee sseelleeccţţiiii ssaauu ppeennttrruu

eeşşaannttiioonn(( SX ))

FFiiee sseerriiaa ssttaattiissttiiccăă ppeennttrruu eeşşaannttiioonn:: xx 1 ,, xx,, ………………xx n şşii ssuummaa aacceesstteeiiaa::

xx 1 ++xx++………………++xx N ==

n

i

ix1

RRaappoorrttâânndd ssuummaa nniivveelluurriilloorr iinnddiivviidduuaallee aallee eeşşaannttiioonnuulluuii llaa nnuummăărruull aacceessttoorraa rreezzuullttăă nniivveelluull

mmeeddiiuu aall ccaarraacctteerriissttiicciiii ssttuuddiiaattee ppeennttrruu eeşşaannttiioonn--ffoolloossiinndd ffoorrmmuullaa::

sX ==n

xn

i

i1

,, uunnddee nn==eeşşaannttiioonnuull

77 –– DDiissppeerrssiiaa ccoolleeccttiivviittăăţţiiii ggeenneerraallee ((2

0s ))-- rreepprreezziinnttăă aabbaatteerreeaa nniivveelluurriilloorr iinnddiivviidduuaallee aallee sseerriieeii

ddee llaa mmeeddiiaa ccoolleeccttiivviittăăţţiiii şşii ssee ccaallccuulleeaazzăă::

2 ==

N

xxN

i

i

1

2

0 )(

88 –– DDiissppeerrssiiaa eeşşaannttiioonnuulluuii ssaauu aa ccoolleeccttiivviittăăţţiiii ddee sseelleeccţţiiee ((2

ss )) ssee ddeetteerrmmiinnăă lluuâânndd îînn ccaallccuull

aabbaatteerriillee iinnddiivviidduuaallee aallee nniivveelluurriilloorr ccaarree aauu aappăărruutt îînn sseelleeccţţiiee,, ffaaţţăă ddee mmeeddiiaa ddee sseelleeccţţiiee şşii ssee

ccaallccuulleeaazzăă ccuu ffoorrmmuullaa::

2

ss ==n

xxn

i

Si

1

2)(

99 –– VVaallooaarreeaa ssttaattiissttiiccăă aa uunneeii ccaarraacctteerriissttiiccii eessttee cceeaa rreezzuullttaattăă pprriinn ddeetteerrmmiinnaarreeaa bbaazzaattăă ppee oo

ddiissttrriibbuuţţiiee eemmppiirriiccăă,, rreeaalliizzaattăă pprriinn oobbsseerrvvaarree..

1100 –– DDaatteellee ddee sseelleeccţţiiee ssttaauu llaa bbaazzaa ccaallccuullăărriiii vvaalloorriiii -- nnuummiittăă ppaarraammeettrruu..

17

TESTAREA IPOTEZELOR STATISTICE PENTRU FUNDAMENTAREA DECIZIILOR ECONOMICE

IIppootteezzaa ssttaattiissttiiccăă eessttee oo pprreessuuppuunneerree rreeffeerriittooaarree llaa mmoodduull ccuumm ssuunntt rreeppaarrttiizzaarree vvaarriiaabbiilleellee llaa

lleeggeeaa ddee pprroobbaabbiilliittaattee aa ccoolleeccttiivviittăăţţiilloorr ssttuuddiiaattee..

PPrriinn ssoonnddaajjuull ssttaattiissttiicc ssaauu pprriinn cceerrcceettaarreeaa sseelleeccttiivvăă ssee uurrmmăărreeşşttee eexxttrraappoollaarreeaa rreezzuullttaatteelloorr

oobbţţiinnuuttee îînn bbaazzaa eeşşaannttiioonnuulluuii llaa îînnttrreeaaggaa ccoolleeccttiivviittaattee cceerrcceettaattăă..

PPrreelluuccrrâânndd ddaatteellee eeşşaannttiioonnuulluuii rreezzuullttăă eessttiimmaarreeaa ppaarraammeettrruulluuii uurrmmăărriitt llaa ccoolleeccttiivviittaatteeaa

ssttuuddiiaattăă..

RReezzuullttaattuull oobbţţiinnuutt eessttiimmeeaazzăă nniivveelluull iinnddiiccaattoorruulluuii llaa ccoolleeccttiivviittaatteeaa ggeenneerraallăă ddeeccii eessttee oo iippootteezzaa

ssttaattiissttiiccăă

IIppootteezzaa ssttaattiissttiiccăă vviizzeeaazzăă vvaalloorriillee rreeaallee aallee ppaarraammeettrriilloorr uurrmmăărriiţţii..

AAccţţiioonnaarreeaa aassuupprraa iippootteezzeeii pprrooppuussee ssee oobbţţiinnee pprriinn pprreelluuccrraarreeaa,, aannaalliizzaarreeaa şşii iinntteerrpprreettaarreeaa

ddaatteelloorr eeşşaannttiioonnuulluuii ccaarree eessttee eelleemmeennttuull ddee ccuunnooaaşştteerree aa ffeennoommeenneelloorr uurrmmăărriittee..

VVaallooaarreeaa rreeaallăă,, ccaarree nnuu ssee ccuunnooaaşşttee aa ppaarraammeettrriilloorr uurrmmăărriiţţii,, vvaa ffii ccaallccuullaattăă llaa oo pprroobbaabbiilliittaattee,,

ccaa oo zzoonnăă ddee mmiişşccaarree aa ppaarraammeettrruulluuii ddeetteerrmmiinnaatt..

1. ETAPELE TESTĂRII IPOTEZELOR STATISTICE

ÎÎnn vveeddeerreeaa tteessttăărriiii iippootteezzeelloorr ssttaattiissttiiccee uurrmmăărriittee,, rreezzuullttaattuull eessttee îînn ccoonnccoorrddaannţţăă ccuu tteeoorriiaa

ddeemmoonnssttrrăărriiii aacceessttoorraa..

ÎÎnn rraappoorrtt ccuu rreegguulliillee ddee ddeecciizziiee eessttiimmăărriillee ccuu pprriivviirree llaa ppaarraammeettrriiii ssttuuddiiaaţţii ppoott ffii aaddaappttaattee ssaauu

nnuu..

ÎÎnn aaccttuull ddee ccoonndduucceerree ssee eemmiitt oo sseerriiee ddee iippootteezzee ccuu pprriivviirree llaa eevvoolluuţţiiaa ffeennoommeenneelloorr eeccoonnoommiiccee,,

iippootteezzee ccaarree ttrreebbuuiiee vveerriiffiiccaattee ,, tteessttaattee îînn aaccttiivviittaatteeaa pprraaccttiiccăă..

PPeennttrruu tteessttaarreeaa iippootteezzeelloorr ttrreebbuuiiee ppaarrccuurrssee eettaappee ccaarraacctteerriissttiiccee şşii aannuummee::

-- ffoorrmmuullaarreeaa iippootteezzeelloorr ddee lluuccrruu((iippootteezzaa nnuullăă şşii cceeaa aalltteerrnnaattiivvăă))

-- aalleeggeerreeaa şşii ccaallccuullaarreeaa uunnuuii tteesstt ssttaattiissttiicc îînn ffuunnccţţiiee ddee ddiissttrriibbuuţţiiaa ddee sseelleeccţţiiee ccoonnssiiddeerraattăă

-- aalleeggeerreeaa uunneeii lliimmiittee mmiinniimmee ddee sseemmnniiffiiccaaţţiiee ppeennttrruu tteesstt

-- ccoommppaarraarreeaa vvaalloorriilloorr ccaallccuullaattee ppeennttrruu iippootteezzee ccuu cceellee tteeoorreettiiccee

-- ssttaabbiilliirreeaa rreegguulliilloorr ddee ddeecciizziiee

-- aapprroobbaarreeaa ssaauu rreessppiinnggeerreeaa iippootteezzeeii aaddmmiissee ccoommppaarrâânndd vvaallooaarreeaa ccaallccuullaattăă ccuu cceeaa

tteeoorreettiiccăă ssaauu ttaabbeellaarrăă şşii lluuaarreeaa uunneeii ddeecciizziiii ddee aacccceeppttaarree ssaauu rreessppiinnggeerree aa iippootteezzeeii nnuullee..

CCllaassiiffiiccaarree iippootteezzeelloorr ssttaattiissttiiccee

aa))IIppootteezzaa ssttaattiissttiiccaa nnuullăă ((HH 0 )) –– rreepprreezziinnttăă ssiittuuaaţţiiaa ppee ccaarree cceell ccaarree cceerrcceetteeaazzăă iinntteennţţiioonneeaazzăă

ssăă oo ddeessccoonnssiiddeerree îînn uurrmmaa tteessttăărriiii..

AAcceeaassttaa ssee ffoolloosseeşşttee ppeennttrruu oo iippootteezzăă ssttaattiissttiiccăă ccee uurrmmeeaazzăă ssăă ffiiee vveerriiffiiccaattăă..

IIppootteezzaa nnuullăă HH 0 ,, ffoorrmmuullaattăă,, eessttee ccoonnssttrruuiittăă aassttffeell îînnccââtt rreennuunnţţaarreeaa llaa eeaa ssăă ppeerrmmiittăă ffoolloossiirreeaa

iippootteezzeeii aalltteerrnnaattiivvee..

bb))-- IIppootteezzaa aalltteerrnnaattiivvăă ((HH 1 )) –– eessttee iippootteezzaa ssttaattiissttiiccăă ppee ccaarree şşii--oo pprrooppuunnee cceell ccaarree cceerrcceetteeaazzăă

şşii ppee ccaarree vvrreeaa ssăă oo aacccceeppttee..

AAcceeaassttaa ssee eexxpprriimmăă ccaa oo iinneeggaalliittaattee aa ccăărreeii ddiirreeccţţiioonnaarree eessttee ccuunnoossccuuttăă ssaauu nnuu..

DDrreepptt uurrmmaarree eexxiissttăă ddoouuaa ccaatteeggoorriiii ddee tteessttee::

-- tteessttee uunniillaatteerraallee

-- tteessttee bbiillaatteerraallee

2. TESTE ASUPRA IPOTEZELOR STATISTICE

PPrroocceeddeeuull ddee vveerriiffiiccaarree aa iippootteezzeeii ccaa aalleeggeerreeaa rreegguulliilloorr ccaarree pprreecciizzeeaazzăă ccoonnddiiţţiiiillee ccaarree

ccoonnffiirrmmăă ccăă iippootteezzaa nnuu rreefflleeccttăă rreeaalliittaatteeaa şşii ttrreebbuuiiee rreessppiinnssăă ssee nnuummeeşşttee tteesstt ddee ccrriitteerriiii

PPeennttrruu aa aacccceeppttaa ssaauu aa rreessppiinnggee oo iippootteezzăă ssttaattiissttiiccăă ssee ddeeffiinneeşşttee zzoonnaa ddee aacccceeppttaarree ssaauu ddee

rreessppiinnggeerree aa iippootteezzeeii..

PPeennttrruu aacceeaassttaa ttrreebbuuiiee ssăă ssee aalleeaaggăă tteessttuull uunniillaatteerraall ssaauu bbiillaatteerraall şşii aa pprroobbaabbiilliittăăţţiiii aassoocciiaattee

aacceessttuuiiaa..

2.1. Zona de acceptare

-- eessttee iinntteerrvvaalluull îînn ccaarree ssee aacccceeppttăă pprriinnttrr--uunn tteesstt iippootteezzaa nnuullăă HH 0 aassoocciiaattăă ccuu pprroobbaabbiilliittaatteeaa

11--

18

AAcceeaassttaa zzoonnăă ssee mmaaii nnuummeeşşttee şşii iinntteerrvvaalluull ddee îînnccrreeddeerree

2.2. Zona de respingere

–– eessttee iinntteerrvvaalluull ddiinnttrr--oo ddiissttrriibbuuţţiiee ddee sseelleeccţţiiee aa uunneeii ssttaattiissttiiccii ccoonnssiiddeerreennttee.. ÎÎnn aacceesstt iinntteerrvvaall

ssee rreessppiinnggee iippootteezzaa nnuullăă HH 0

ZZoonneeii ddee rreessppiinnggeerree ii ssee aassoocciiaazzăă oo pprroobbaabbiilliittaattee

PPrroobbaabbiilliittaatteeaa ((aallffaa)) ssee nnuummeeşşttee „„pprraagg ddee sseemmnniiffiiccaaţţiiee aa tteessttuulluuii””

ÎÎnn tteessttaarreeaa iippootteezzeelloorr,, rreeggiiuunneeaa ccaarree ssee ddeeffiinneeşşttee eessttee rreeggiiuunnee ddee rreessppiinnggeerree aa iippootteezzeeii HH 0 ,,

ppeennttrruu uunn pprraagg ddee sseemmnniiffiiccaaţţiiee aacccceeppttaatt..

2.3 Testele unilaterale

–– ssuunntt aacceellee tteessttee îînn ccaarree sseennssuull iinneeggaalliittăăţţiilloorr ddiinn iippootteezzaa aalltteerrnnaattiivvăă eessttee ccuunnoossccuutt..

AAcceessttuuii tteesstt îîii ssuunntt pprroopprriiii eexxpprreessiiiillee ““mmaaii mmaarree”” ssaauu ““mmaaii mmiicc””..

SSeennssuull tteessttuulluuii uunniillaatteerraall eessttee sspprree ssttâânnggaa ddaaccăă îînn iippootteezzaa aalltteerrnnaattiivvăă aappaarree sseemmnnuull << ((mmaaii

mmiicc)) şşii sspprree ddrreeaappttaa ddaaccăă aappaarree sseemmnnuull >> ((mmaaii mmaarree))..

2.4 Teste bilaterale

–– ssuunntt tteessttee îînn ccaarree sseennssuull iippootteezzeeii aalltteerrnnaattiivvee eessttee nneeccuunnoossccuutt(( HH1 ;; mm 1 mm 2 ))..MMoodd ddee

eexxpprriimmaarree –– pprriinn ccuuvviinntteellee „„ddiiffeerriitt””,, „„iinneeggaall””..

ÎÎnn ccaazzuull tteessttăărriiii uunneeii iippootteezzee ppoott aappăărreeaa eerroorrii ddee aacccceeppttaarree ssaauu ddee rreessppiinnggeerree..

AAcceesstteeaa ppoott ffii ddee pprriimmaa ssppeeţţăă ssaauu ddee aa ddoouuaa ssppeeţţaa ssaauu eerroorrii ddee ttiipp IIII

-- EErrooaarreeaa ddee ttiipp II –– eessttee cceeaa îînn ccaarree ssee rreessppiinnggee ppee nneeddrreepptt iippootteezzaa nnuullăă HH 0 ,,

aacceeaassttaa iinn rreeaalliittaattee ffiiiinndd aaddeevvăărraattăă..

PPrroobbaabbiilliittaatteeaa aassoocciiaattăă eessttee nnoottaattăă ccuu

ssee mmaaii nnuummeeşşttee „„rriisscc aall vvâânnzzăăttoorruulluuii””

==PP,, rreessppiinnggee HH 0 ,, uunnddee PP==pprroobbaabbiilliittaatteeaa

-- EErrooaarreeaa ddee ttiipp IIII –– eessttee eerrooaarreeaa îînn ccaarree ssee aacccceeppttăă iippootteezzaa nnuullăă,, aattuunnccii ccâânndd eeaa

eessttee ffaallssăă..

PPrroobbaabbiilliittaatteeaa aassoocciiaattăă eessttee nnoottaattăă ccuu uunnddee ==PP,, ccaarree aacccceeppttăă HH 0 ,, ccâânndd HH 0 eessttee ffaallssăă..

RRiissccuull ssee mmaaii nnuummeeşşttee şşii „„rriissccuull ccuummppăărrăăttoorruulluuii””..

TTiippuurrii ddee eerroorrii –– AAcceesstteeaa iinn ggeenneerraall aappaarr iinn aannaalliizzee ddee mmaarrkkeettiinngg.. ÎÎnn ttaabbeelluull ddee mmaaii jjooss aacceesstteeaa

ssuunntt pprreezzeennttaattee iinn ccoorreellaaţţiiee

TTaabbeelluull 88..11

TTiippuurrii ddee eerroorrii îînn tteessttaarreeaa iippootteezzeelloorr

DDeecciizziiaa

HH 0 eessttee aaddeevvăărraattăă

RReeaalliittaatteeaa

HH 0 eessttee ffaallssăă

RReeaalliittaatteeaa

AAcccceeppttăămm HH 0 DDeecciizziiee ccoorreeccttăă

pp==11-- EErrooaarree ddee ttiipp IIII

pp==

RReessppiinnggeemm HH 0 EErrooaarree ddee ttiipp II

pp== DDeecciizziiee ccoorreeccttăă

PP==11--

-- NNiivveelluull ddee îînnccrreeddeerree îînn ggeenneerraall îînn cceerrcceettăărriillee ddee mmaarrkkeettiinngg aarree uunn nniivveell ddee 9955%%,, rreessttuull ddee

55%% eessttee nniivveell ddee sseemmnniiffiiccaaţţiiee

-- VVeerriiffiiccaarreeaa uunneeii iippootteezzee pprreessuuppuunnee ccaallccuullaarreeaa uunneeii mmăărriimmii nnuummiittăă ssttaattiissttiiccăă ssaauu tteesstt..

AAcceeaassttăă vveerriiffiiccaarree pprreessuuppuunnee ccoommppaarraarreeaa ssttaattiissttiicciiii ccaallccuullaattee ccuu vvaallooaarreeaa tteeoorreettiiccăă..

PPeennttrruu aacceeaassttăă vveerriiffiiccaarree ssee ssttaabbiilleesscc rreegguullii dduuppăă ccaarree iippootteezzaa ssee rreessppiinnggee ppee bbaazzaa tteessttuulluuii..

ÎÎnn tteessttaarreeaa iippootteezzeelloorr ssee ffoolloosseesscc ddoouuaa ttiippuurrii ddee tteessttee şşii aannuummee::

19

2.5 Teste parametrice

AAcceesstteeaa pprreessuuppuunn ccuunnooaaşştteerreeaa ffoorrmmeeii ppaarraammeettrriiccee aa uunneeii ddiissttrriibbuuţţiiii aa ccoolleeccttiivviittăăţţiiii ssttuuddiiaattee..

DDiinn ccaatteeggoorriiaa aacceessttoorraa ffaacc ppaarrttee::

-- tteessttuull ssttuuddeenntt,, ccaarree pprreessuuppuunnee ccoommppaarraarreeaa mmeeddiiiilloorr aa ddoouuăă ccoolleeccttiivviittăăţţii ccee uurrmmeeaazzăă oo

ddiissttrriibbuuţţiiee nnoorrmmaallăă..

-- tteessttuull XX2

-- tteessttuull FF

2.6 Teste neparametrice

AAcceesstteeaa pprreessuuppuunn tteessttaarreeaa iippootteezzeelloorr ssttaattiissttiiccee ffăărrăă aa ssee ccuunnooaaşşttee ffoorrmmeellee ddee ddiissttrriibbuuţţiiee aa

ccoolleeccttiivviittăăţţiiii ccoommppoonneennttee.. AAiiccii ssee îînnccaaddrreeaazzăă::

-- tteessttuull WWiillssoonn ((11994455)) –– ddeemmoonnssttrreeaazzăă ddiiffeerreennţţeellee ssttaattiissttiiccee ddiinnttrree ddoouuăă ccoolleeccttiivviittăăţţii

-- tteessttuull MMaannnn--WWhhiittnneeyy ((11994477)) –– vveerriiffiiccăă eeggaalliittaatteeaa ddiinnttrree ddoouuăă ccoolleeccttiivviittăăţţii

-- tteessttuull KKoollmmaaggaattoorr--SSmmiittnnoovv ((11993333)) –– tteesstteeaazzăă iiddeennttiittaatteeaa aa ddoouuaa lleeggii ddee ddiissttiibbuuţţiiee..

20

ANALIZA DE REGRESIE ŞI CORELAŢIE STATISTICĂ

1. ANALIZA LEGĂTURILOR ŞI CORELAŢIILOR DINTRE FENOMENELE ECONOMICE

ÎÎnn vviiaaţţaa eeccoonnoommiiccoo--ssoocciiaallăă ssee pprroodduucc ffeennoommeennee ccoommpplleexxee şşii eevvoolluueeaazzăă îînn ttiimmpp şşii ssppaaţţiiuu

ddeetteerrmmiinnaattee ddee ddiiffeerriittee ccaauuzzee.. ÎÎnnttrree eellee ssee ssttaabbiilleesscc rreellaaţţiiii ddee iinntteerrddeeppeennddeennţţăă,, ooppuussee ssaauu ccoonnsseecciinnţţee

ccrreeâânndd ddiiffeerriittee ggrraaddee ddee mmaanniiffeessttaarree..

PPeennttrruu îînnţţeelleeggeerreeaa aacceessttoorr sseelleeccţţiiii eessttee nneevvooiiee ddee ccoommeennssuurraarreeaa lloorr,, ddee ssttaabbiilliirreeaa lleeggăăttuurriilloorr

ddiinnttrree ccaauuzzăă şşii eeffeecctt..

CCllaassiiffiiccaarree:: -- ÎÎnnttrree ffeennoommeenneellee eeccoonnoommiiccee ssee ssttaabbiilleesscc sseerriiii ddee lleeggăăttuurrii ddee iinntteerrddeeppeennddeennţţăă

dduuppăă ccrriitteerriiiillee::

aa))-- dduuppăă nnuummăărruull ccaarraacctteerriissttiicciilloorr iinnddeeppeennddeennttee ssuunntt::

11.. LLeeggăăttuurrii ssiimmppllee ––ssee ssttaabbiilleesscc îînnttrree vvaarriiaabbiillaa ccaauuzzaallăă xx şşii oo vvaarriiaabbiillăă yy

yy==ff((xx));;eexxeemmpplluu:: pprroodduuccţţiiaa ddee ttoommaattee îînn ffuunnccţţiiee ddee ssuupprraaffaaţţaa rreeccoollttaattăă

22.. LLeeggăăttuurrii mmuullttiippllee-- ssee ccoonnssoolliiddeeaazzăă îînnttrree oo ccaarraacctteerriissttiiccăă ddeeppeennddeennttăă yy,, şşii mmaaii mmuullttee

ccaarraacctteerriissttiiccii iinnddeeppeennddeennttee xx 1 ,, xx 2 ,, xx 3 ,, …… xx n

yy==ff((xx 1 ,, xx 2 ,, xx 3 ,, ………….... xx n )) eexxeemmpplluu:: pprroodduuccţţiiaa ddee ttoommaattee îînn ffuunnccţţiiee ddee nnuummăărruull ddee iirriiggăărrii ,,

ccaannttiittaatteeaa ddee aappăă,, ccaannttiittaatteeaa ddee îînnggrrăăşşăămmiinnttee eettcc..

bb))-- dduuppăă ddiirreeccţţiiaa lleeggăăttuurriiii ssuunntt::

11.. LLeeggăăttuurrii ddiirreeccttee ccâânndd eevvoolluuţţiiaa aa ddoouuăă vvaarriiaabbiillee ddeeppeennddeennttee eessttee rreecciipprrooccăă

eexxeemmpplluu:: ccrreeşştteerreeaa nnuummăărruulluuii ddee iirriiggaaţţiiii dduuccee llaa ccrreeşştteerreeaa pprroodduuccţţiieeii ddee ttoommaattee

22.. LLeeggăăttuurrii iinnvveerrssee ccâânndd eevvoolluuţţiiaa cceelloorr ddoouuăă ccaarraacctteerriissttiiccii eessttee iinnvveerrssăă -- ccâânndd uunnaa ccrreeşşttee,, aallttaa

ssccaaddee ssaauu iinnvveerrss

eexxeemmpplluu:: ccrreeşştteerreeaa nnuummăărruulluuii ddee ttrraattaammeennttee llaa ppllaannttee dduuccee llaa ssccăăddeerreeaa nnuummăărruulluuii ddee bboollii

cc))-- dduuppăă ttiimmppuull ddee mmaanniiffeessttaarree ssuunntt::

lleeggăăttuurrii ssiinnccrroonnee -- ccuu eeffeeccttee îînn aacceellaaşşii ttiimmpp –– eexxeemmpplluu:: ccrreeşştteerreeaa

pprroodduuccttiivviittăăţţiiii mmuunncciiii dduuccee llaa ccrreeşştteerreeaa ssaallaarriiiilloorr

lleeggăăttuurrii aassiinnccrroonnee –– ssaauu ccuu ddeeccaallaajj

LLaa aacceesstteeaa eeffeecctteellee ssee pprroodduucc ppoossttffaaccttuumm;; eexxeemmpplluu:: cchheellttuuiieelliillee ccrreesscc llaa aacchhiizziiţţiioonnaarreeaa uunnoorr

ssooiiuurrii ddee ttoommaattee bbuunnee,, ddaarr pprroodduuccţţiiaa ccrreeşşttee uulltteerriioorr aavvaannssăărriiii cchheellttuuiieelliilloorr..

dd))-- dduuppăă ffoorrmmaa ffuunnccţţiieeii ssuunntt::

11.. LLeeggăăttuurrii lliinniiaarree -- aacceesstteeaa eexxpprriimmăă ddeeppeennddeennţţaa ddiinnttrree ddoouuăă vvaarriiaabbiillee ccuu aajjuuttoorruull uunneeii ffuunnccţţiiii

lliinniiaarree

22.. LLeeggăăttuurrii nneelliinniiaarree ssaauu ccuurrbbiilliinniiii -- aacceesstteeaa eexxpprriimmăă ddeeppeennddeennţţaa îînnttrree ddoouuăă vvaarriiaabbiillee ccuu

aajjuuttoorruull ffuunnccţţiiiilloorr nneelliinniiaarree ccaa::

-- ppaarraabboollaa,, hhiippeerrbboollaa,, ffuunnccţţiiaa eexxppoonneennţţiiaallăă

AAcceeaassttăă ccaatteeggoorriiee ddee rreellaaţţiiii îînnttrree ffeennoommeennee dduuppăă ffoorrmmaa ffuunnccţţiieeii rreepprreezziinnttăă eexxpprreessiiaa aannaalliittiiccăă

aa lleeggăăttuurriiii..

LLeeggăăttuurriillee ffeennoommeenneelloorr eeccoonnoommiiccee ssuunntt ddee nnaattuurrăă::

aa))-- lleeggăăttuurraa uunniivvooccăă -- pprreessuuppuunnee ccaa oo vvaarriiaabbiillăă iinnddeeppeennddeennttăă xx,, ddeetteerrmmiinnăă iinnfflluueennţţaa aassuupprraa

vvaarriiaabbiilleeii iinnddeeppeennddeennttee yy nnuu şşii iinnvveerrss

bb))-- lleeggăăttuurraa bbiiuunniivvooccăă pprreessuuppuunnee iinnfflluueennţţaarreeaa rreecciipprrooccăă aa cceelloorr ddoouuăă vvaarriiaabbiillee ddeeppeennddeennttee

uunnaa ddee cceeaallaallttăă

cc))-- eevvoolluuţţiiaa ppaarraalleellăă -- ffiieeccaarree vvaarriiaabbiillăă ssee ddeezzvvoollttăă iinnddeeppeennddeenntt ffaaţţaa ddee cceeaallaallttăă,, ffiiiinndd

aammâânnddoouuăă iinnfflluueennţţaattee ddee oo aa ttrreeiiaa..

21

2. METODE DE ANALIZĂ A LEGĂTURILOR ŞI CORELAŢIILOR DINTRE FENOMENELE ECONOMICE

AAcceesstteeaa ssuunntt mmuullttiippllee,, ddaarr cceellee mmaaii rreepprreezzeennttaattiivvee ssuunntt aannaalliizzaa ddee rreeggrreessiiee şşii ddee ccoorreellaaţţiiee

CCllaassiiffiiccaarree::

2.1. Metodele simple

–– ccuu aajjuuttoorruull ccăărroorraa ssee ssttuuddiiaazzăă ffuunnccţţiiaa aannaalliittiiccăă ccaarree eexxpprriimmăă lleeggăăttuurriillee aannaalliizzaattee,, ssee

ssiisstteemmaattiizzeeaazzăă ddaatteellee,, ssee vveerriiffiiccăă eexxiisstteennţţaa lleeggăăttuurriilloorr ddiinnttrree ffeennoommeenneellee eeccoonnoommiiccee,, ddiirreeccţţiiaa ddee

aaccţţiiuunnee aa aacceessttoorraa

DDee aasseemmeenneeaa pprriinn aacceessttee mmeettooddee ssee ppooaattee ccaarraacctteerriizzaa ssuucccciinntt lleeggăăttuurraa ddiinnttrree ddoouuăă vvaarriiaabbiillee,,

uunnaa iinnddeeppeennddeennttăă,, cceeaallaallttăă ddeeppeennddeennttăă..

ÎÎnn ccaaddrruull aacceessttuuii ttiipp ddee mmeettooddee ssee ddiissttiinngg::

aa -- MMeettooddaa sseerriiiilloorr ppaarraalleellee:: ssaauu ddee iinntteerrddeeppeennddeennţţăă -- pprreessuuppuunnee ccoommppaarraarreeaa aa ddoouuăă sseerriiii

ssttaattiissttiiccee şşii ssttaabbiilliirreeaa lleeggăăttuurriilloorr ddee ddeeppeennddeennţţăă ddiinnttrree eellee.. DDaaccăă eexxiissttăă ssee aannaalliizzeeaazzăă ddeetteerrmmiinnâânndd

iinntteennssiittaatteeaa lleeggăăttuurriiii şşii aa ccaarraacctteerriissttiicciiii ddeeppeennddeennttee,, îînn vveeddeerreeaa aalleeggeerriiii mmooddeelluulluuii ddee ccaallccuull..

PPrriinn aacceeaassttăă mmeettooddăă ssee oorrddoonneeaazzăă vvaallooaarreeaa ccrreessccăăttooaarree ssaauu ddeessccrreessccăăttooaarree aa ccaarraacctteerriissttiicciiii

iinnddeeppeennddeennttee xx.. SSee mmaaii ssttaabbiilleeşşttee sseennssuull lleeggăăttuurriilloorr ddiirreeccttee ssaauu iinnvveerrssee..

bb -- MMeettooddaa ggrraaffiiccăă –– ffoolloosseeşşttee ppeennttrruu rreelliieeffaarreeaa lleeggăăttuurriiii ddiinnttrree ffeennoommeenneellee eeccoonnoommiiccee,,

ggrraaffiicceellee ddee rreepprreezzeennttaarree..

AAssttffeell ppee aabbsscciissaa ssee ttrreecc vvaalloorriillee ccaarraacctteerriissttiicciiii iinnddeeppeennddeennttee xx,, iiaarr ppee oorrddoonnaattăă ssee ttrreecc vvaalloorriillee

ccaarraacctteerriissttiicciiii yy.. IInntteerrsseeccţţiiaa ccoooorrddoonnaatteelloorr eexxpprriimmăă vvaalloorriillee cceelloorr ddoouuăă ccaarraacctteerriissttiiccii ppeennttrruu ffiieeccaarree

îînnrreeggiissttrraarree îînn ppaarrttee şşii ssee oobbţţiinnee ggrraaffiiccuull ddee ccoorreellaaţţiiee nnuummiitt ccoorreellooggrraammăă..

cc -- MMeettooddaa ttaabbeelluulluuii ddee ccoorreellaaţţiiee –– ffoolloosseeşşttee ccaa bbaazzăă ddee rreeffeerriinnţţăă mmeettooddaa ggrruuppăărriiii ppee ccaarree oo

ccoommbbiinnaa ccuu ssiisstteemmuull ddee ccoonnssttrruuiirree şşii iinntteerrpprreettaarree aa rreepprreezzeennttăărriiii ggrraaffiiccee..

-- CCoonnssttrruuiirreeaa ttaabbeelluulluuii ddee ccoorreellaaţţiiee

-- ÎÎnnaaiinnttee ddee aa ssee ttrreeccee ddaatteellee îînn rruubbrriicciillee ttaabbeelluulluuii,, ssee ffaaccee ggrruuppaarreeaa aammbbeelloorr ccaarraacctteerriissttiiccii xx

şşii yy,, ffoolloossiinndduu--ssee iinntteerrvvaallee eeggaallee ddee ggrruuppaarree îînn ffuunnccţţiiee ddee aammpplliittuuddiinneeaa vvaarriiaaţţiieeii ccaarraacctteerriissttiicciiii

iinnddiivviidduuaallee.. NNuummăărruull ddee ggrruuppee aattââtt ppeennttrruu ccaarraacctteerriissttiiccaa ffaaccttoorriiaallăă xx ccââtt şşii ppeennttrruu cceeaa rreezzuullttaattiivvăă yy

ttrreebbuuiiee ssaa ffiiee eeggaall

-- ppee oorriizzoonnttaallaa ttaabbeelluulluuii,, îînn rruubbrriicciillee aacceessttuuiiaa ssee îînnssccrriiuu îînn oorrddiinneeaa ccrreessccăăttooaarree ggrruuppeellee

ccaarraacctteerriissttiicciiii xx

-- ppee vveerrttiiccaallăă,, ppee ccoollooaanneellee ttaabbeelluulluuii îînn ccoollooaanneellee aacceessttuuiiaa ssee îînnssccrriiuu vvaalloorriillee îînn oorrddiinnee

ddeessccrreessccăăttooaarree aa ccaarraacctteerriissttiicciiii yy rreezzuullttâânndd aassttffeell ddoouuăă ddiiaaggoonnaallee ccââttee uunnaa ppeennttrruu ffiieeccaarree

ccaarraacctteerriissttiiccăă.. VVaalloorriillee cceelloorr ddoouuăă ccaarraacctteerriissttiiccii ssee vvoorr ssiittuuaa îînn aapprrooppiieerreeaa ddiiaaggoonnaalleeii ffiieeccăărreeiiaa..

-- IInntteerrpprreettaarreeaa ttaabbeelluulluuii

-- ddaaccăă ffrreeccvveennţţeellee ssee ccoonncceennttrreeaazzăă aapprrooaappee ddee ddiiaaggoonnaalleellee ccaarraacctteerriissttiicciiii xx,, lleeggăăttuurraa ddee

ccoorreellaaţţiiee eessttee ddiirreeccttăă îînnttrree ffeennoommeennee

-- ddaaccăă ffrreeccvveennţţeellee ssee aapprrooppiiee ddee aa ddoouuaa ddiiaaggoonnaallăă aa ccaarraacctteerriissttiicciiii yy ,, lleeggăăttuurraa eessttee iinnvveerrssăă

-- ccâânndd ffrreeccvveennţţeellee ssuunntt ddiissttrriibbuuiittee ffăărrăă aacceessttee rreegguullii ppee ssuupprraaffaaţţaa ttaabbeelluulluuii vvaarriiaaţţiiaa cceelloorr ddoouuăă

ccaarraacctteerriissttiiccii eessttee iinnddeeppeennddeennttăă..

22

METODA INDICILOR STATISTICI ÎN ANALIZA ECONOMICĂ

1 CARACTERISTICI GENERALE

aa)) IImmppoorrttaannţţăă –– ccuu aajjuuttoorruull iinnddiicciilloorr ssttaattiissttiiccii ssee ppooaattee ddeetteerrmmiinnaa vvaarriiaaţţiiaa îînn ttiimmpp şşii ssppaaţţiiuu aa

uunnuuii ffeennoommeenn eeccoonnoommiicc mmuullttiipplluu ccaa uurrmmaarree aa sscchhiimmbbăărriiii ffaaccttoorriilloorr ddee iinnfflluueennţţăă –– îînn aannaalliizzaa ffaaccttoorriiaallăă..

bb)) SSiisstteemm ddee ddeetteerrmmiinnaarree –– ÎÎnn vveeddeerreeaa oobbţţiinneerriiii vvaalloorriiii iinnddiicciilloorr ssttaattiissttiiccii,, ssee ffaaccee rraappoorrttuull

vvaalloorriilloorr aacceelluuiiaaşşii iinnddiiccaattoorr,, rreezzuullttâânndd vvaalloorrii ddee mmăărriimmii rreellaattiivvee aaddiimmeennssiioonnaallee..

PPeennttrruu aa aapplliiccaa iinnddiicciiii ssttaattiissttiiccii îînn aannaalliizzeellee ssttaattiissttiiccee eeccoonnoommiiccee,, eessttee nneecceessaarrăă ggăăssiirreeaa

ffaaccttoorriilloorr ccee iinnfflluueennţţeeaazzăă ffeennoommeennuull eeccoonnoommiicc,, ppeennttrruu ttooaattee uunniittăăţţiillee ccoommppoonneennttee aallee ccoolleeccttiivviittăăţţiiii îînn

vveeddeerreeaa ssttaabbiilliirriiii rreellaaţţiiiilloorr ffaaccttoorriiaallee ccaarree ssttaauu llaa bbaazzaa mmooddiiffiiccăărriilloorr rreellaattiivvee..

cc)) CCllaassiiffiiccaarreeaa ffaaccttoorriilloorr ddee iinnfflluueennţţăă

-- dduuppăă nnaattuurraa lloorr ssuunntt::

11 –– ffaaccttoorrii ccaannttiittaattiivvii ssuunntt uunniittăăţţii aallee ccoolleeccttiivviittăăţţiiii,, ddee nnaattuurrăă eexxtteerrnnăă..

SSuunntt şşii ffrreeccvveennţţee ddee aappaarriiţţiiee ppeennttrruu cceelleellaallttee vvaarriiaabbiillee ffaaccttoorrii ccaa:: ssuupprraaffeeţţee ppllaannttaattee ccuu

lleegguummee,, ccaannttiittăăţţii ddee lleegguummee,, nnuummăărr ddee mmuunncciittoorrii eettcc.. ccaarree îînn ssttaattiissttiiccăă ssee nnootteeaazzăă ccuu xx i

22 –– ffaaccttoorrii ccaalliittaattiivvii –– ssuunntt ccaarraacctteerriissttiiccii aallee uunniittăăţţiilloorr ssttuuddiiaattee şşii ssuunntt ddee nnaattuurrăă iinntteerrnnăă,, ccaa

pprreeţţuurriillee ddee vvâânnzzaarree llaa lleegguummee,, cchheellttuuiieelliillee ddee pprroodduuccţţiiee eettcc.. şşii ssee nnootteeaazzăă îînn ssttaattiissttiiccăă ccuu ““ffii””..

DDiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree eeccoonnoommiicc vvaalloorriillee iinnddiivviidduuaallee aallee ffaaccttoorriilloorr ssee ppoott aadduunnaa ssaauu nnuu..

-- SSee îînnssuummeeaazzăă ffaaccttoorrii ccaannttiittaattiivvii ddee aacceellaaşşii ffeell(( nnuummăărr ddee mmuunncciittoorrii,, ccaannttiittăăţţiillee ddee ttoommaattee))

-- NNuu ssee ppoott îînnssuummaa ffaaccttoorrii ddiiffeerriiţţii ((ccaannttiittăăţţiillee ddee lleegguummee ddee ddiiffeerriittee ssooiiuurrii))

ÎÎnn aacceesstt uullttiimm ccaazz,, ddeetteerrmmiinnaarreeaa nniivveelluulluuii iinnddiicciilloorr ssee ffaaccee ccuu aajjuuttoorruull ppoonnddeerriiii..

PPoonnddeerreeaa eessttee eelleemmeennttuull ccoonnssttaanntt ddee llaa nnuummăărrăăttoorr şşii nnuummiittoorr şşii ssee iiaa îînn ccaallccuull ppeennttrruu

ddeetteerrmmiinnaarreeaa vvaalloorriiii ffaaccttoorriilloorr ssaauu uunniittăăţţiilloorr ccaarree ssee ppoott aadduunnaa eeccoonnoommiicc ssii ssee rreeggăăsseesscc îînn ffrraaccţţiiii ddee

aacceeeeaaşşii vvaallooaarree..

VVaarriiaaţţiiaa ccaarraacctteerriissttiicciiii ddiinn ffrraaccţţiiee ddee llaa nnuummăărrăăttoorr şşii nnuummiittoorr,, îînn ttiimmpp şşii ssppaaţţiiuu dduuccee llaa oobbţţiinneerreeaa

iinnddiicceelluuii ffaaccttoorriiaall ssaauu iinnddiicceellee ddee ggrruupp..

2 CLASIFICAREA INDICILOR STATISTICI

IInnddiicciiii ssttaattiissttiiccii ssuunntt iinnddiiccaattoorrii ddeerriivvaaţţii ddiinn iinnddiicciiii pprriimmaarrii,, rreellaattiivvii ssaauu mmeeddiiii şşii ssuunntt::

2.1. Indicii dinamici sau de timp

-- ccaarree ssuunntt vvaallooaarreeaa rraappoorrttuulluuii aa ddoouuăă nniivveellee ddiiffeerriittee îînn ttiimmpp şşii ssppaaţţiiuu aallee aacceelluuiiaaşşii ffeennoommeenn

eeccoonnoommiicc.. AAcceessttee vvaalloorrii rreezzuullttaattee ssee oobbţţiinn pprriinn ccoommppaarraarreeaa uunnuuii ffeennoommeenn eeccoonnoommiicc îînn ppeerriiooaaddaa

ccuurreennttăă ffaaţţăă ddee oo ppeerriiooaaddăă aanntteerriiooaarrăă..

2.2. Indicii teritoriali sau de spaţiu

-- rreefflleeccttăă rreezzuullttaattuull ccoommppaarrăărriiii aacceelluuiiaaşşii ffeennoommeenn îînn aacceeeeaaşşii ppeerriiooaaddăă,, ssiittuuaattee îînn ddoouuăă uunniittăăţţii

tteerriittoorriiaallee ddiiffeerriittee ((eexx:: eevvoolluuţţiiaa ppooppuullaaţţiieeii aappttăă ddee mmuunnccăă îînnttrr--uunn aann îînn ddoouuăă ssaauu mmaaii mmuullttee jjuuddeeţţee))..

2.3. Indicii planului sau ai programului

–– rreefflleeccttăă ggrraadduull ddee rreeaalliizzaarree aa ppllaannuulluuii rraappoorrttaatt llaa cceell ppllaanniiffiiccaatt

2.4. Indicii individuali

–– ssee nnootteeaazzăă ccuu ““ii““,, ssee oobbţţiinn rraappoorrttâânndd ssiittuuaaţţiiaa uunneeii uunniittăăţţii aa ccoolleeccttiivviittăăţţiiii ddiinn ppeerriiooaaddaa ccuurreennttăă

llaa aallttăă ppeerriiooaaddăă aanntteerriiooaarrăă..

CCuu aajjuuttoorruull lloorr ssee ppooaattee ddeetteerrmmiinnaa vvaarriiaaţţiiaa rreellaattiivvăă llaa nniivveelluull uunneeii ssiinngguurree uunniittăăţţii ddee oobbsseerrvvaarree

ssaauu îînnrreeggiissttrraarree

2.5 Indicii de grup

–– ssaauu aaggrreeggaaţţii ssee nnootteeaazzăă ccuu „„II”” –– AAcceeşşttiiaa rreepprreezziinnttăă mmeeddiiaa iinnddiicciilloorr iinnddiivviidduuaallii,, ffiiee aarriittmmeettiiccăă,,

ffiiee aarrmmoonniiccăă ddaatt ffiiiinndd ffaappttuull ccăă iinnddiicciiii iinnddiivviidduuaallii ssuunntt mmăărriimmii rreellaattiivvee..

SSee ccaallccuulleeaazzăă ppeennttrruu oo ggrruuppăă ddee ddaattee ssaauu ppeennttrruu oo ccoolleeccttiivviittaattee şşii rreefflleeccttăă vvaarriiaaţţiiaa mmeeddiiee

rreellaattiivvăă aa ffeennoommeenneelloorr eeccoonnoommiiccee..

MMeettooddee ffoolloossiittee aallee iinnddiicciilloorr ddee ggrruupp

-- FFoorrmmaa ddee ssiisstteemmee –– eessttee oo mmeettooddăă ggeenneerraallăă.. SSiisstteemmuull ddee iinnddiiccii eessttee iinnddeeppeennddeenntt ssaauu eessttee

uunn ssuubbssiisstteemm îînn ccaaddrruull ssiisstteemmuulluuii ddee iinnddiiccii..

-- CCoonnssttiittuuiirreeaa şşii ffoolloossiirreeaa iinnddiicciilloorr ddee ggrruupp ppoorrnneeşşttee ddee llaa aannaalliizzaa ccaalliittaattiivvăă aa iinnddiiccaattoorruulluuii ccaarree

ttrreebbuuiiee ssăă rreefflleeccttee::

-- sseeppaarraarreeaa ffaaccttoorriilloorr

23

-- bbaazzaa ddee ccoommppaarraaţţiiee ffoolloossiittăă

-- ddaaccăă vvaalloorriillee ssee ppoott îînnssuummaa ssaauu nnuu

-- ssiisstteemmuull ddee ppoonnddeerree ffoolloossiitt

-- rreellaaţţiiaa ddee ccaallccuull aapplliiccaattăă

ŢŢiinnâânndd ccoonntt ddee aacceessttee eelleemmeennttee ccoonnssttiittuuiirreeaa iinnddiicciilloorr ddee ggrruupp ssee ffaaccee::

-- ssuubb ffoorrmmaa iinnddiicciilloorr aaggrreeggaaţţii

-- iinnddiiccii aaii mmeeddiieeii iinnddiicciilloorr iinnddiivviidduuaallii

-- iinnddiiccii ccaallccuullaaţţii ccaa rraappoorrtt aa ddoouuăă mmeeddiiii

PPaarrttiiccuullaarriittăăţţii:: -- IInnddiicciiii ddee ggrruupp ssee oorrddoonneeaazzăă::

--îînn ffuunnccţţiiee ddee bbaazzaa ddee ccoommppaarraaţţiiee

-- ccuu bbaazzăă ffiixxăă

-- ccuu bbaazzăă mmoobbiillăă ssaauu îînn llaannţţ

--îînn ffuunnccţţiiee ddee ppoonnddeerriillee uuttiilliizzaattee::

-- ppoonnddeerrii ccoonnssttaannttee

-- ppoonnddeerrii vvaarriiaabbiillee

FFoolloossiinndd mmeettooddaa iinnddiicciilloorr îînn pprroocceessuull aannaalliizzeeii eeccoonnoommiiccee,, vvaarriiaaţţiiaa ssee ppooaattee ddeessccoommppuunnee îînn

ffaaccttoorrii ccaannttiittaattiivvii şşii ccaalliittaattiivvii,, cceeeeaa ccee îînnsseeaammnnăă oo ppoossiibbiilliittaattee ddee aannaalliizzăă mmaaii pprrooffuunnddăă,, mmaaii aannaalliittiiccăă

îînn ccoommppaarraaţţiiee ccuu mmeettooddeellee ccoorreellaaţţiieeii şşii rreeggrreessiieeii –– ddeeooaarreeccee vvaalloorriillee ccaarraacctteerriissttiicciilloorr uunneeii ccoolleeccttiivviittăăţţii

ssee aadduunnăă ccaa mmăărriimmii mmeeddiiii..

CCâânndd nnuu ssee ppoott aadduunnaa ssee rreeccuurrggee llaa ffoolloossiirreeaa ppoonnddeerriilloorr ppeennttrruu ccoonnssttiittuuiirreeaa iinnddiicciilloorr ddee ggrruupp..

SSiisstteemmee ddee ppoonnddeerraarree

PPeennttrruu ddeeffiinniirreeaa aacceessttoorraa ttrreebbuuiiee aannaalliizzaattee::

--ccoonnţţiinnuuttuull iinnddiiccaattoorruulluuii aannaalliizzaatt

--ffeelluull ddaatteellee eexxiisstteennttee(( ssttaattiissttiiccee,, ccoonnttaabbiillee))

--eexxiisstteennţţaa uunneeii aannaallooggiiii îînnttrree ddeessccoommppuunneerreeaa ppee ffaaccttoorrii aa ccooddiiffiiccăărriiii aabbssoolluuttee şşii rreellaattiivvee

SSiisstteemmeellee ddee ppoonnddeerraarree ffoolloossiittee ssuunntt::

aa)) SSiisstteemmuull ddee ppoonnddeerraarree EE.. LLaassppeeyyrreess ((11886644)) ccaarree ffoolloosseeşşttee ppoonnddeerriillee ddiinn ppeerriiooaaddaa ddee bbaazzăă

bb)) SSiisstteemmuull ddee ppoonnddeerree HH.. PPaaaasscchhee ((11887744))

-- ffoolloosseeşşttee ppoonnddeerriillee ddiinn ppeerriiooaaddaa ccuurreennttăă

cc)) IInnddiicceellee ddee pprreeţţuurrii –– EEddggeewwoorrtthh –– eessttee uunn ssiisstteemm ddee ppoonnddeerraarree ccaarree ffoolloosseeşşttee ppoonnddeerriillee

rreezzuullttaattee pprriinn îînnssuummaarreeaa ccaannttiittăăţţiilloorr ppeerriiooaaddeeii ddee bbaazzăă ccuu cceeaa ccuurreennttăă..

AAcceessttaa ssee uuttiilliizzeeaazzăă ppeennttrruu mmăăssuurraarreeaa vvaarriiaaţţiieeii rreellaattiivvee aa pprreeţţuurriilloorr,, aacceessttaa ffiiiinndd oo vvaarriiaabbiillăă

ccaalliittaattiivvăă

dd)) IInnddiicceellee FFiisscchheerr –– ffoolloosseeşşttee ppoonnddeerriillee ddiinn aammbbeellee ppeerriiooaaddee ffiiiinndd oo mmeeddiiee ggeeoommeettrriiccăă aa

iinnddiicciilloorr ddee ggrruupp LLaassppeeyyrreess şşii PPaaaasscchhee

AAcceesstt iinnddiiccee eessttee ffoolloossiitt îînn ppllaann iinntteerrnnaaţţiioonnaall ccaa uunn iinnddiiccee tteerriittoorriiaall ssaauu ddee ssppaaţţiiuu

24

SISTEMUL CONTURILOR NAŢIONALE (SCN) ŞI INDICATORII MACROECONOMICI

1 SISTEMUL CONTURILOR NAŢIONALE (SCN)

AAccttiivviittaatteeaa eeccoonnoommiiccăă llaa nniivveell nnaaţţiioonnaall ssee mmaanniiffeessttăă ssuubb ddiiffeerriittee aassppeeccttee ccaarree ttrreebbuuiiee

rreelliieeffaattee,, rreepprreezzeennttaattee ccaannttiittaattiivv,, aaggrreeggaatt şşii ccoommpplleett ppee oo ppeerriiooaaddăă aannuummee..

1.1 Aceste activităţi se desfăşoară în agregate macroeconomice sau subiecte economice cum sunt:

aa)) SSttaattuull –– rreepprreezzeennttaatt pprriinn gguuvveerrnn,, aaddmmiinniissttrraaţţiiaa ppuubblliiccăă llooccaallăă ssaauu sseeccttoorruull ppuubblliicc

ddeessffăăşşooaarrăă aaccttiivviittaattee eeccoonnoommiiccăă pprroodduuccâânndd bbuunnuurrii şşii sseerrvviicciiii ccuu ddeessttiinnaaţţiiee ccoolleeccttiivvăă..

PPee llâânnggăă aacceessttee ccaatteeggoorriiii ddee aaccttiivviittăăţţii,, ssttaattuull ssee ooccuuppăă şşii ddee sseerrvviicciiiillee ddee aappăărraarree nnaaţţiioonnaallăă,,

oorrddiinnee ppuubblliiccăă,, sseeccuurriittaatteeaa ppeerrssooaanneelloorr,, iilluummiinnaatt ppuubblliicc,, mmăăssuurrii ddee pprrootteeccţţiiee ssoocciiaallăă..

bb)) ZZoonnaa eexxtteerrnnăă –– ggrruuppeeaazzăă ppaarrtteenneerriiii eexxtteerrnnii ccaarree ffaacc ttrraannzzaaccţţiiii eeccoonnoommiiccee ccuu ppeerrssooaanneellee

jjuurriiddiiccee şşii ffiizziiccee ddiinn ţţaarraa nnooaassttrrăă

cc)) FFiirrmmeellee –– pprroodduucc bbuunnuurrii şşii sseerrvviicciiii ddeessttiinnaattee ppiieeţţeeii –– ppeennttrruu pprrooffiitt.. AAcceesstteeaa ssuunntt ssoocciieettăăţţii

ccoommeerrcciiaallee ssaauu rreeggiiii aauuttoonnoommee..

dd)) GGoossppooddăărriiiillee pprriivvaattee –– pprroodduucc bbuunnuurrii şşii sseerrvviicciiii lliimmiittaattee,, ffiiiinndd îînn pprriinncciippaall pprreezzeennttee îînn ccaaddrruull

eeccoonnoommiieeii ccuu ffoorrţţaa ddee mmuunnccăă ddiissppoonniibbiillăă..

CCaa ffuunnccţţiiee pprriinncciippaallăă ppeennttrruu aacceessttee mmuullttiippllee ssuubbiieeccttee eeccoonnoommiiccee eessttee ccoonnssuummuull ccuu

eecchhiivvaalleennttuull vvaalloorriicc:: ppeennssiiii,, bbuurrssee,, aajjuuttooaarree..

ee)) BBăănncciillee –– aadduunnăă ccaappiittaall ddiinn ssffeerraa bbuunnuurriilloorr şşii sseerrvviicciiiilloorr ppeennttrruu aa--ll ppuunnee llaa ddiissppoozziiţţiiaa aallttoorr

ssuubbiieeccttee eeccoonnoommiiccee aauuttoohhttoonnee ssaauu ssttrrăăiinnee

ÎÎnnttrreeaaggaa aacceeaassttaa aaccttiivviittaattee eeccoonnoommiiccăă aa ttuuttuurroorr ssuubbiieecctteelloorr eeccoonnoommiiccee

ttrreebbuuiiee eevviiddeennţţiiaattăă pprriinnttrr--oo eevviiddeennttăă ccoonnttaabbiillăă,, aaddaappttaattăă llaa uunn ssiisstteemm nnaaţţiioonnaall ddee îînnrreeggiissttrraarree..

CCoonnttuurriillee mmaaccrrooeeccoonnoommiiccee,, ccaarree ssuunntt rreezzuullttaannttaa eevviiddeennţţeeii ccoonnttaabbiillee aa ttuuttuurroorr ccaatteeggoorriiiilloorr şşii

ssuubbiieecctteelloorr eeccoonnoommiiccee..

IInnddiiccaattoorriiii mmaaccrrooeeccoonnoommiiccii uuttiilliizzaaţţii ppoott ffii eexxpprriimmaaţţii aassttffeell::

-- llaa pprreeţţuurriillee ppiieeţţeeii ppeennttrruu bbuunnuurriillee ccaarree ppoott ffii vvâânndduuttee şşii ccuummppăărraattee((ssuuppuussee sscchhiimmbbuurriilloorr))

-- llaa pprreeţţuurriillee ssaauu ccoossttuurriillee ffaaccttoorriilloorr ppeennttrruu bbuunnuurriillee ccee nnuu ppoott ffii sscchhiimmbbaattee

2. INDICATORII MACROECONOMICI

LLaa nniivveelluull eeccoonnoommiieeii nnaaţţiioonnaallee rreezzuullttaatteellee îînnttrreeggiiii aaccttiivviittăăţţii eeccoonnoommiiccee ssuunntt eexxpprriimmaattee pprriinn

iinnddiiccaattoorriiii mmaaccrrooeeccoonnoommiiccii,, ccuu aajjuuttoorruull ccăărroorraa ssee ppoott rreefflleeccttaa ddeerruullaarreeaa pprroodduuccţţiieeii,, aa bbuunnuurriilloorr,, aa

sseerrvviicciiiilloorr rreeaalliizzaattee ddiinn eeccoonnoommiiee îînnttrr--uunn iinntteerrvvaall ddee ttiimmpp..

ÎÎnn vveeddeerreeaa ssiisstteemmaattiizzăărriiii rreezzuullttaatteelloorr ppee ccaatteeggoorriiii ddee pprroodduussee,, bbuunnuurrii,, sseerrvviicciiii,, rraammuurrii şşii

sseeccttooaarree ddee aaccttiivviittaattee aa ffoosstt aaddooppttaatt ssiisstteemmuull ddee ccllaassiiffiiccăărrii şşii nnoommeennccllaattooaarree dduuppăă cceell eeuurrooppeeaann..

-- CCllaassiiffiiccaarreeaa şşii nnoommeennccllaattooaarreellee aaccttiivviittăăţţiiii eeccoonnoommiieeii nnaaţţiioonnaallee

aa)) CCllaassiiffiiccaarreeaa aaccttiivviittăăţţiilloorr eeccoonnoommiieeii nnaaţţiioonnaallee ((CCAAEENN)) –– ccaarree ggrruuppeeaazzăă aaccttiivviittăăţţiillee

eeccoonnoommiiccee ppee sseeccţţiiuunnii,, ssuubbsseeccţţiiuunnii,, ddiivviizziiuunnii,, ggrruuppee şşii ccllaassee –– eessttee cceeaa mmaaii iimmppoorrttaannttăă

bb)) CCllaassiiffiiccaarreeaa pprroodduusseelloorr şşii sseerrvviicciiiilloorr aassoocciiaattee aaccttiivviittăăţţiilloorr((CCPPSSAA))

cc)) CCllaassiiffiiccaarreeaa ooccuuppaaţţiiiilloorr ddiinn RRoommâânniiaa((CCOORR))

dd)) NNoommeennccllaattoorruull pprroodduusseelloorr uuttiilliizzaattee îînn ssttaattiissttiiccaa vvaammaallăă ((NNPPUUSSVV))

AAnnssaammbblluull ssaauu ssiisstteemmuull iinnddiiccaattoorriilloorr mmaaccrrooeeccoonnoommiiccii oorrii aall aaggrreeggaatteelloorr mmaaccrrooeeccoonnoommiiccee

eessttee aaddaappttaatt îînn ccoonnffoorrmmiittaattee ccuu nnoorrmmeellee OONNUU.. PPrriinn aapplliiccaarreeaa îînn pprraaccttiiccaa eeccoonnoommiiccăă ggaammaa

iinnddiiccaattoorriilloorr mmaaccrrooeeccoonnoommiiccii ttrreebbuuiiee ssăă rreefflleeccttee::

aa)) ppootteennţţiiaalluull eeccoonnoommiicc aall ttăărriiii ccaarree eessttee pprreezzeennttaatt ccuu iinnddiiccaattoorriiii::

-- aaii ppootteennţţiiaalluulluuii eeccoonnoommiicc

-- aaii rreessuurrsseelloorr ddee mmuunnccăă

-- aaii aavvuuţţiieeii nnaaţţiioonnaallee

bb)) rreezzuullttaatteellee rreeaalliizzaattee îînn eeccoonnoommiiaa nnaaţţiioonnaallăă pprriinn iinnddiiccaattoorriiii::

-- pprroodduussuulluuii ffiinnaall

-- vveenniittuurriilloorr ffaaccttoorriilloorr ddee pprroodduuccţţiiee

cc)) eeffiicciieennţţaa uuttiilliizzăărriiii ppootteennţţiiaalluulluuii eeccoonnoommiicc pprriinn iinnddiiccaattoorriiii::

-- eeffiicciieennţţaa ffoorrţţeeii ddee mmuunnccăă

-- eeffiicciieennţţaa ffoonndduurriilloorr ffiixxee

-- bbuunnuurriilloorr mmaatteerriiaallee cciirrccuullaannttee

dd)) fflluuxxuurriillee mmoonneettaarr--ffiinnaanncciiaarree pprriinn iinnddiiccaattoorriiii::

-- bbuuggeettuulluuii ddee ssttaatt

25

-- cciirrccuullaaţţiieeii mmoonneettaarree

ee)) nniivveelluull ddee ttrraaii aall ppooppuullaaţţiieeii pprriinn iinnddiiccaattoorriiii::

-- ppuutteerriiii ddee ccuummppăărraarree aa ppooppuullaaţţiieeii

-- mmăărriimmiiii ssttrruuccttuurriiii şşii eevvoolluuţţiieeii ccoonnssuummuulluuii ppooppuullaaţţiieeii

-- vveenniittuurriilloorr ppooppuullaaţţiieeii

ff)) ppaarrttiicciippaarreeaa ţţăărriiii llaa cciirrccuuiittuull ddee vvaalloorrii mmoonnddiiaallee –– pprriinn iinnddiiccaattoorriiii::

-- iimmppoorrttuulluuii şşii eexxppoorrttuulluuii

-- bbaallaannţţaa ddee ppllăăţţii eexxtteerrnnee

AAccttiivviittaatteeaa eeccoonnoommiiccăă şşii mmoodduull ccuumm aacceeaassttaa ssee ddeerruulleeaazzăă eessttee rreefflleeccttaattăă ddee uurrmmăăttoorriiii

iinnddiiccaattoorrii mmaaccrrooeeccoonnoommiiccii pprriinncciippaallii::

2.1 Produsul Naţional Brut (PNB)

-- rreepprreezziinnttăă vvaallooaarreeaa ccuurreennttăă ddee ppiiaaţţaa llaa nniivveell nnaaţţiioonnaall aa ttuuttuurroorr bbuunnuurriilloorr şşii sseerrvviicciiiilloorr ffiinnaallee

pprroodduussee îînnttrr--uunn aann..

CCâânndd PPNNBB ssee eevvaalluueeaazzăă îînn pprreeţţuurriillee ffaaccttoorriilloorr ssee nnuummeeşşttee vveenniitt nnaaţţiioonnaall bbrruutt ((VVNNBB))..

CCâânndd PPNNBB ssee eevvaalluueeaazzăă iinn pprreeţţuurriillee ppiieeţţeeii ssee nnuummeeşşttee cchheellttuuiiaallăă nnaaţţiioonnaallăă bbrruuttăă..

PPNNBB –– eessttee uunn iinnddiiccaattoorr mmaaccrrooeeccoonnoommiicc ccaarree ssee ffoolloosseeşşttee îînn ţţăărriillee ddeezzvvoollttaattee eeccoonnoommiicc şşii

eexxpprriimmăă aaccttiivviittaatteeaa aaggeennţţiilloorr eeccoonnoommiiccii nnaaţţiioonnaallii şşii ssttrrăăiinnii ddiinn ţţaarrăă şşii aa aallttoorr ccoonnaaţţiioonnaallii ddiinn ssttrrăăiinnăăttaattee..

CCeeii ttrreeii iinnddiiccaattoorrii mmaaccrrooeeccoonnoommiiccii aaddiiccăă PPIIBB,, PPNNBB,, VVNNBB –– rreefflleeccttăă llaa nniivveell nnaaţţiioonnaall ggrraadduull ddee

ddeezzvvoollttaarree aa eeccoonnoommiieeii..

PPeennttrruu uurrmmăărriirreeaa mmoodduulluuii ddee ddeerruullaarree aall ddeezzvvoollttăărriiii eeccoonnoommiieeii nnaaţţiioonnaallee îînn ttiimmpp iinnddiiccaattoorriiii

mmaaccrrooeeccoonnoommiiccii ttrreebbuuiiee ssăă rreefflleeccttee aacceeaassttăă ddiinnaammiiccăă eeccoonnoommiiccăă îînn pprreeţţuurrii ccoommppaarraabbiillee ssaauu

ccoonnssttaannttee..

DDee aacceeeeaa iinnddiicceellee ddee mmooddiiffiiccaarree aa pprreeţţuurriilloorr ssee iinncclluuddee îînn vvaallooaarreeaa iinnddiiccaattoorriilloorr..

2.2. Indicele deflatorul PIB

-- nnoottaatt ggeenneerriicc ccuu ““DD””,, eessttee rraappoorrttuull ddiinnttrree PPIIBB eexxpprriimmaatt îînn pprreeţţuurrii ccuurreennttee şşii PPIIBB îînn pprreeţţuurrii

ccoommppaarraabbiillee ssaauu ccoonnssttaannttee aallee ppeerriiooaaddeeii ddee rreeffeerriinnţţăă..

AAssttffeell DD==comp

crt

PIB

PIB

2.3. Indicatorul de preţuri

LLaa ffeell ccaa şşii iinnddiiccaattoorriiii ccaarree rreefflleeccttăă rreezzuullttaatteellee eeccoonnoommiiccee nnaaţţiioonnaallee ssee ppoott pprreezzeennttaa îînn pprreeţţuurrii

ccuurreennttee şşii ccoommppaarraabbiillee ppeennttrruu aa ssee ppuutteeaa îînnllăăttuurraa iinnfflluueennţţeellee sscchhiimmbbăărriiii ppuutteerriilloorr îînn vvaallooaarreeaa

ggeenneerraallăă..

CCâânndd iinnddiiccaattoorriiii ssee pprreezziinnttăă ccuu pprreeţţuurriillee ccuurreennttee ssee nnuummeesscc iinnddiiccaattoorrii nnoommiinnaallii..

CCâânndd iinnddiiccaattoorriiii ssee pprreezziinnttăă ccuu pprreeţţuurriillee ccoommppaarraabbiillee ssee nnuummeesscc iinnddiiccaattoorrii rreeaallii..

TTooaattee mmooddiiffiiccăărriillee ddee pprreeţţuurrii şşii iinnfflluueennţţeellee lloorr ssuunntt rreefflleeccttaattee ddee iinnddiicceellee ddee pprreeţţuurrii ccaarree

uurrmmeeaazzăă iinnddiiccaattoorruull ddeeffllaaţţiioonniisstt..

RReellaaţţiiaa ddee eecchhiilliibbrruu eessttee::

IInnddiiccaattoorruull rreeaall == Indicatorul nominal

Indicele preturilor indicatorului

-- IInnddiiccaattoorruull rreeaall eessttee vvaallooaarreeaa iinnddiiccaattoorruulluuii îînn pprreeţţuurrii ccoommppaarraabbiillee

-- IInnddiiccaattoorruull nnoommiinnaall eessttee vvaallooaarreeaa iinnddiiccaattoorruulluuii îînn pprreeţţuurrii ccuurreennttee

-- IInnddiicceellee pprreeţţuurriilloorr ssee rreeffeerrăă llaa bbuunnuurrii şşii sseerrvviicciiii ccaarree aallccăăttuuiieesscc iinnddiiccaattoorruull

2.4 Produsul intern brut pe locuitor

–– ssttaabbiilleeşşttee oo ccoorreellaaţţiiee îînnttrree PPIIBB şşii ddiinnaammiiccaa ppooppuullaaţţiieeii,, rreefflleeccttâânndd mmaaii mmuulltt ggrraadduull ddee

ddeezzvvoollttaarree aa eeccoonnoommiieeii..

PPeennttrruu aa aavveeaa llaa nniivveell nnaaţţiioonnaall oo ddeezzvvoollttaarree eeccoonnoommiiccăă îînn ccoonnccoorrddaannţţăă ccuu ccrreeşştteerreeaa nniivveelluulluuii

ddee ttrraaii ccaa eevvoolluuţţiiaa PPIIBB ssăă aaiibbăă îînnttoottddeeaauunnaa vvaallooaarree mmaaii mmaarree ddeeccââtt ccrreeşştteerreeaa nnuummăărruulluuii ppooppuullaaţţiieeii..

AAssttffeell ssee aajjuunnggee llaa ssăărrăăcciiee..

2.5 Corelări ale PIB cu:

aa)) ddiinnaammiiccaa ffoorrţţeeii ddee mmuunnccăă;; ccoorreellaaţţiiaa aarraattăă ggrraadduull ddee eevvoolluuţţiiee aa pprroodduuccttiivviittăăţţiiii mmuunncciiii

CCâânndd II PIB >>II FM II w >>11-- bbiinnee

CCâânndd II PIB <<II FM II w <<11 –– nnuu eessttee bbiinnee

26

uunnddee:: II PIB == iinnddiicceellee PPIIBB

II FM ==iinnddiicceellee ffoorrţţeeii ddee mmuunnccăă

II w ==iinnddiicceellee pprroodduuccttiivviittăăţţiiii mmuunncciiii

bb)) ddiinnaammiiccaa ccoonnssuummuulluuii ddee mmaatteerriiaallee((II CM ))

AAcceeaassttăă ccoorreellaaţţiiee aarraattăă eevvoolluuţţiiaa rreennttaabbiilliittăăţţiiii pprroodduuccţţiieeii nnaaţţiioonnaallee::

CCâânndd II PIB >> II CM ccrreeşşttee rreennttaabbiilliittaatteeaa

CCâânndd II PIB << II CM ssccaaddee rreennttaabbiilliittaatteeaa

cc)) CCoorreellaaţţiiaa ddiinnttrree eevvoolluuţţiiaa pprroodduuccttiivviittăăţţiiii mmuunncciiii ((II w )) şşii aa ssaallaarriiiilloorr ((II SR )) ––eexxpprriimmaattee ccaa

iinnddiiccaattoorrii::

II w >> II SR -- eessttee nnoorrmmaall

3. IMPORTANŢA INDICATORILOR MACROECONOMICI ÎN COMPARAŢIILE

INTERNAŢIONALE

ÎÎnn oorriiccee aaccttiivviittaattee eeccoonnoommiiccăă eexxiissttăă oo sseerriiee ddee iinntteerrpprreettăărrii ddee rreezzuullttaattee îînn ccoonnccoorrddaannţţăă ccuu

ssiisstteemmuull ddee rreellaaţţiiii eeccoonnoommiiccee ccuu aallttee ţţăărrii.. RReefflleeccttaarreeaa aacceessttoorr rreellaaţţiiii eeccoonnoommiiccee iinntteerrnnaaţţiioonnaallee ssee ffaaccee

ffoolloossiinndd mmeettooddaa ccoommppaarraaţţiiiilloorr iinntteerrnnaaţţiioonnaallee..

AAcceesstt mmoodd ddee rreefflleeccttaarree ccoommppaarraattiivvăă aa iinntteerrddeeppeennddeennţţeelloorr iinntteerrnnaaţţiioonnaallee eessttee îînnggrreeuunnaatt

ţţiinnâânndd ccoonntt ccăă eeccoonnoommiiiillee ţţăărriilloorr ppoott ffii ddiiffeerriittee aattââtt ccaa vvoolluumm ccââtt şşii ccaa ssttrruuccttuurrăă.. EExxiissttăă ddiiffeerreennţţee ddee

oorriieennttăărrii ppoolliittiiccee,, ggrraadd ddee ddeezzvvoollttaarree eeccoonnoommiiccăă mmeettooddoollooggiiii ddee ccaallccuull aa iinnddiiccaattoorriilloorr mmaaccrrooeeccoonnoommiiccii

ssaauu aa aaggeennţţiilloorr mmaaccrrooeeccoonnoommiiccii..

TTooaattee aacceessttee eelleemmeennttee ddee ccoommppaarraabbiilliittaattee ssee rreefflleeccttăă ccuu iinnddiiccaattoorriiii mmaaccrrooeeccoonnoommiiccii..

PPrriinncciippiiiillee ccoommppaarraabbiilliittăăţţiiii mmaaccrrooeeccoonnoommiiccee iinntteerrnnaaţţiioonnaallee::

aa)) eevvaalluuaarreeaa aaggrreeggaatteelloorr mmaaccrrooeeccoonnoommiiccee îînn aacceeeeaaşşii mmoonneeddăă

bb)) ssttaabbiilliirreeaa uunnuuii ggrruupp ddee iinnddiiccaattoorrii mmaaccrrooeeccoonnoommiiccii ccaarree ssăă rreefflleeccttee rreeaall ffeennoommeennuull

eeccoonnoommiicc

cc)) ccoonnvveenniirreeaa ppeennttrruu aacceellaaşşii aann ddee rreeffeerriinnţţăă

dd)) aalleeggeerreeaa uunneeii mmeettooddee uunniiccee ccoommuunnee ddee ccaallccuullaarree aa ddaatteelloorr ddiinn ţţăărriillee ddee ccoommppaarraaţţiiee

ee)) ddeeffiinniirreeaa uunniiffoorrmmăă aa ccaatteeggoorriiiilloorr eeccoonnoommiiccee îînn ttooaattee ţţăărriillee ccoommppaarraattee

ÎÎnn ggeenneerraall ggrraadduull ddee ddeezzvvoollttaarree eeccoonnoommiiccăă aa ţţăărriilloorr ccoommppaarraattee ssee ffaaccee ffoolloossiinndd iinnddiiccaattoorriiii

ccaannttiittaattiivvii.. PPeennttrruu aacceeaassttaa ssee ssttaabbiilleesscc pprroodduusseellee ddee bbaazzăă ccoommppaarraattee şşii ţţăărriillee iinnttrraattee îînn

ccoommppeettiiţţiiee;;ccaarree ttrreebbuuiiee ssăă ffiiee rreepprreezzeennttaattiivvee şşii ddee ccaalliittaattee aapprrooppiiaattăă..

CCaa ssiisstteemm ddee ccoommppaarraaţţiiee eeccoonnoommiiccăă iinntteerrnnaaţţiioonnaallăă ssee iiaa oo ţţaarrăă ddee rreeffeerriinnţţăă,, iiaarr ggrraadduull ddee

ddeezzvvoollttaarree eeccoonnoommiiccăă aall cceelloorrllaallttee ţţăărrii ddiinn ccoommppeettiiţţiiee ssee ccoommppaarrăă ccuu cceell aall ţţăărriiii ddee bbaazzăă..

CCaa uunn ccoonnsseennss aall ccoommppaarraabbiilliittăăţţiiii eeccoonnoommiiccee iinntteerrnnaaţţiioonnaallee eessttee ffaappttuull ccăă iinnddiiccaattoorriiii

mmaaccrrooeeccoonnoommiiccii ddee ccoommppaarraaţţiiee ssăă ffoolloosseeaassccăă oo vvaalluuttăă uunniiccăă ddee ccoommeennssuurraarree vvaalloorriiccăă ssaauu aa

ccaannttiittăăţţiilloorr ffiizziiccee..

AAcceeaassttaa ssee mmaatteerriiaalliizzeeaazzăă aassttffeell::

aa)) ffoolloossiinndd ccuurrssuurriillee ddee sscchhiimmbb ooffiicciiaallee,, ddaarr aacceesstt pprroocceeddeeuu ddee eexxpprriimmaarree aa iinnddiiccaattoorriilloorr

mmaaccrrooeeccoonnoommiiccii îînnttrr--oo vvaalluuttăă uunniiccăă nnuu eessttee eeddiiffiiccaattoorr ddeeooaarreeccee îînnttoottddeeaauunnaa ccuurrssuurriillee ddee sscchhiimmbb

rreefflleeccttăă ppuutteerreeaa ddee ccuummppăărraarree aa vvaalluutteelloorr,, ssaauu ccuurrssuull ddee sscchhiimmbb iinnfflluueennţţaatt ddee jjooccuurriillee ddee bbuurrssăă ssaauu

ddee bbuunnuurriillee rreessttrrâânnssee ddiinn ccaaddrruull rraappoorrttuurriilloorr ccoommeerrcciiaallee aallee ţţăărriilloorr ccoommppeettiittooaarree

bb)) ffoolloossiinndd ppaarriittaatteeaa ppuutteerriiii ddee ccuummppăărraarree aa vvaalluutteelloorr ţţăărriilloorr ccaarree ssee ccoommppaarrăă

AAcceeaassttaa mmeettooddăă iiaa îînn ccaallccuull ccoommppaarraarreeaa iinnddiicciilloorr bbuunnuurriilloorr şşii sseerrvviicciiiilloorr ţţăărriilloorr ccoommppaarraattee ccuu

cceeii aaii ţţăărriiii ddee rreeffeerriinnţţăă aa ccăărreeii vvaalluuttăă uurrmmeeaazzăă aa ffii ffoolloossiittăă ccaa bbaazzăă ddee rreeffeerriinnţţăă(( ddoollaarruull SSUUAA))..

PPrriinn aacceeaassttăă mmeettooddăă ssee ppooaattee ccoonnvveennii uunn ccoosstt ssttaannddaarrdd ddee ccoonnssuumm ccaarree ssee eevvaalluueeaazzăă ddee

eexxeemmpplluu îînn lleeii ppeennttrruu ppiiaaţţaa ddiinn RRoommâânniiaa şşii îînn ddoollaarrii ppeennttrruu ppiiaaţţaa SSUUAA.. RRaappoorrttâânndd vvaalloorriillee rreellaaţţiiaa

lleeuu//ddoollaarr eessttee mmaaii eeddiiffiiccaattooaarree ddeeccââtt ccuurrssuull ddee sscchhiimmbb

FFoolloossiinndd ccooşşuull ddee ccoonnssuumm,, aacceessttaa eessttee îînn ggeenneerraall aarrttiiffiicciiaall şşii nnuu rreessppeeccttăă îînnttoottddeeaauunnaa

ssttrruuccttuurraa ddee ccoonnssuumm ddiinn ţţaarraa rreessppeeccttiivvăă..

UUnneeoorrii cceellee ddoouuăă mmeettooddee ddee ccaallccuull ssccoott îînn rreelliieeff mmaarrii ddiiffeerreennţţee,, ddee aacceeeeaa ttrreebbuuiiee lluuaattee îînn

ccoonnssiiddeerraarree ddaatteellee rreepprreezzeennttaattiivvee ssii ccââtt mmaaii rreeaallee îînn vveeddeerreeaa rreeaalliizzăărriiii uunneeii ccoommppaarraaţţiiii eeccoonnoommiiccee

iinntteerrnnaaţţiioonnaallee ccââtt mmaaii eeddiiffiiccaattooaarree..

27

STATISTICA BALANŢEI DE PLĂŢI EXTERNE (BPE) ŞI A DATORIEI EXTERNE (DE) 1 BALANŢA DE PLĂŢI EXTERNE (BPE)

-- rreepprreezziinnttăă uunn ddooccuummeenntt ccoonnssttiittuuiitt llaa nniivveell nnaaţţiioonnaall ccaarree aallăăttuurrii ddee aalltt ddooccuummeenntt PPoozziiţţiiaa

iinnvveessttiiţţiioonnaallăă iinntteerrnnaaţţiioonnaallăă ((PPIIII)) aarraattăă llooccuull ppee ccaarree--ll ooccuuppăă oo ţţaarrăă pprriivviinndd ffoorrţţaa eeccoonnoommiiccăă ppee ppllaann

mmoonnddiiaall..

ÎÎnn bbaallaannţţaa ddee ppllăăţţii eexxtteerrnnee ssee rreelliieeffeeaazzăă vvoolluummuull vvaalloorriicc aall sscchhiimmbbuurriilloorr eeccoonnoommiiccee aallee uunneeii

ţţăărrii ccuu ttooaattee cceelleellaallttee.. AAcceeaassttaa vviizzeeaazzăă îînn eexxcclluussiivviittaattee ttrraannzzaaccţţiiiillee eeccoonnoommiiccee mmoonnddiiaallee..

1.1 Conceptele BPE

ÎÎnn pprroocceessuull îînnttooccmmiirriiii BBPPEE ssee ffoolloosseesscc oo sseerriiee ddee tteerrmmeennii ssaauu ccoonncceeppttee,, ddee ccaarree eessttee nneecceessaarr

ssăă ssee ţţiinnăă ccoonntt îînn eellaabboorraarreeaa ffiinnaallăă.. AAcceesstteeaa ssuunntt::

11 –– TTeerriittoorriiuull eeccoonnoommiicc aall uunneeii ţţăărrii –– eessttee aarreeaalluull eeccoonnoommiicc ffoorrmmaatt ddiinn::

-- ssuupprraaffaaţţaa ţţăărriiii aaddmmiinniissttrraattăă gguuvveerrnnaammeennttaall

-- ssppaaţţiiuull aaeerriiaann

-- ssppaaţţiiuull aappeelloorr iinntteerrnnaaţţiioonnaallee aallee ţţăărriiii

-- ssiisstteemmuull hhiiddrrooeenneerrggeettiicc nnaaţţiioonnaall

-- zzoonneellee lliibbeerree tteerriittoorriiaallee

-- ddeeppoozziitteellee aammppllaassaattee llaa ggrraanniiţţee

-- eennccllaavveellee tteerriittoorriiaallee mmoonnddiiaallee

22-- RReezziiddeennţţiiii eeccoonnoommiiccii –– rreepprreezziinnttăă ttoottaalliittaatteeaa ppeerrssooaanneelloorr jjuurriiddiiccee şşii ffiizziiccee ccaarree ddeezzvvoollttăă

aaccttiivviittaattee eeccoonnoommiiccăă ppee tteerriittoorriiuull eeccoonnoommiicc aall ţţăărriiii şşii ssuunntt::

-- aaggeennţţiiii eeccoonnoommiiccii

-- ggoossppooddăărriiiillee iinnddiivviidduuaallee

-- oorrggaanniizzaaţţiiiillee pprriivvaattee nnoonnpprrooffiitt

-- aaddmmiinniissttrraaţţiiaa ppuubblliiccăă

33-- NNeerreezziiddeennţţiiii eeccoonnoommiiccii ssuunntt::

-- cceettăăţţeenniiii pplleeccaaţţii iinn ssttrrăăiinnăăttaattee

-- ssuuccuurrssaallee,, ffiilliiaallee aallee îînnttrreepprriinnddeerriilloorr nnaaţţiioonnaallee ssttaabbiilliittee îînn ssttrrăăiinnăăttaattee

-- ooaammeennii ddee aaffaacceerrii şşii aalltt ppeerrssoonnaall ssttrrăăiinn aaffllaatt ppeerriiooddiicc îînn ţţaarrăă

-- ppeerrssooaannee jjuurriiddiiccee şşii ffiizziiccee aaffllaattee îînn eexxtteerriioorr

44-- CCeennttrruull ddee iinntteerreess eeccoonnoommiicc aall ppeerrssooaanneelloorr ffiizziiccee şşii jjuurriiddiiccee eessttee ddeeffiinniitt ccâânndd ddoommiicciilliiuull,,

aaccttiivviittaatteeaa eeccoonnoommiiccăă ssee aaffllăă îînn ţţaarraa rreessppeeccttiivvăă aaddiiccăă eexxiissttăă ppllaassaammeennttee,, mmaaii mmaarrii ddee uunn aann..

AAcceessttaa îînncceeppee ssăă ssee mmaattuurriizzeezzee pprriinn ddrreeppttuull ddee pprroopprriieettaattee aassuupprraa tteerreennuurriilloorr..

55 –– TTrraannzzaaccţţiiaa iinntteerrnnaaţţiioonnaallăă –– îînnsseeaammnnăă ttoottaalliittaatteeaa ooppeerraaţţiiuunniilloorr ddee ccoommeerrcciiaalliizzaarree,, ttrraannssffeerr,,

ttrraannssffoorrmmaarree pprriinn ccaarree ssee şştteerrggee oo vvaallooaarree eeccoonnoommiiccăă îînn rreellaaţţiiiillee eeccoonnoommiiccee iinntteerrnnaaţţiioonnaallee..

AAcceesstteeaa ssee ddeessffăăşşooaarrăă îînnttrree rreezziiddeennţţiiii şşii nneerreezziiddeennţţiiii ccaarree aaccttiivveeaazzăă îînnttrr--oo eeccoonnoommiiee..

BBPPEE ssee îînnttooccmmeeşşttee llaa nniivveell nnaaţţiioonnaall aassttffeell::

-- ccuu ccaarraacctteerr gglloobbaall –– şşii rreefflleeccttăă ttoottaalliittaatteeaa ttrraannzzaaccţţiiiilloorr eeccoonnoommiiccee aallee ţţăărriiii ppee ppllaann mmoonnddiiaall

-- ccuu ccaarraacctteerr bbiillaatteerraall –– rreefflleeccttâânndd ppaarrttiiccuullaarriittăăţţiillee ttrraannzzaaccţţiiiilloorr ccoommeerrcciiaallee şşii ffiinnaanncciiaarree aallee

ffiieeccăărreeii ţţăărrii ppaarrtteenneerree

-- ccuu ccaarraacctteerr rreeggiioonnaall –– ccaarree ssăă oogglliinnddeeaassccăă ppaarrttiiccuullaarriittăăţţiillee ttrraannzzaaccţţiiiilloorr ccoommeerrcciiaallee aallee uunnoorr

ggrruuppuurrii ddee ssttaattee ppeennttrruu ccuunnooaaşştteerreeaa ccoonnccrreettăă aa ssttrruuccttuurriiii aacceessttoorraa îînn ttiimmpp şşii ssppaaţţiiuu..

PPoozziiţţiiaa iinnvveessttiiţţiioonnaallăă iinntteerrnnaaţţiioonnaallăă((PPIIII)) ccuupprriinnddee::

-- aaccţţiiuunniillee ffiinnaanncciiaarree ((ddrreeppttuurrii şşii ccrreeaannţţee iinntteerrnnaaţţiioonnaallee)),, aauurruull mmoonneettaarr şşii ddrreeppttuurriillee ssppeecciiaallee

ddee ttrraaggeerree DDSSTT

-- ppaassiivveellee ffiinnaanncciiaarree((oobblliiggaaţţiiii şşii aannggaajjaammeennttee llaa nniivveell mmoonnddiiaall))

CCeellee ddoouuăă ddooccuummeennttee iimmppoorrttaannttee ssuunntt ccoonncceeppuuttee şşii eellaabboorraattee ddee BB..NN..RR.. ppee bbaazzaa nnoorrmmeelloorr

mmeettooddoollooggiiccee aallee FFMMII pprreezzeennttaattee îînn MMaannuuaalluull bbaallaannţţeeii ddee ppllăăţţii..

ÎÎnn mmaannuuaalluull FFoonndduulluuii MMoonneettaarr IInntteerrnnaaţţiioonnaall ((FFMMII)) ddiinn aannuull 11999933 eessttee pprreecciizzaatt ppeennttrruu ţţăărriillee

mmeemmbbrree FFMMII ccaa ttooaattee ttrraannzzaaccţţiiiillee eeccoonnoommiiccee ssăă ssee ffaaccăă pprriinn ddoouuăă ccoonnttuurrii::

-- ccoonnttuull ccuurreenntt ssaauu BBPPEE ccuurreennttee

-- ccoonnttuull ddee ccaappiittaall şşii ffiinnaanncciiaarr ssaauu bbaallaannţţaa mmiişşccăărriilloorr ddee ccaappiittaall((BBMMCC))

AAcceessttee ccoonnttuurrii ssuunntt ddiivviizzaattee ffiieeccaarree llaa rrâânndduull ssaauu îînn ssuubbccoonnttuurrii,, ppoossttuurrii,, ppoozziiţţiiii,, îînn vveeddeerreeaa

ssccooaatteerriiii îînn eevviiddeennţţăă aa ssppeecciiaalliizzăărriiii iinntteerrnnaaţţiioonnaallee aa eeccoonnoommiieeii ţţăărriiii,, pprreeccuumm şşii iinntteerreesseellee eeccoonnoommiiccoo--

ffiinnaanncciiaarree aallee aacceesstteeiiaa..

EEllaabboorraarreeaa cceelloorr ddoouuăă ddooccuummeennttee ssee ffaaccee lluuâânndduu--ssee îînn ccaallccuull rraappooaarrtteellee lluunnaarree

28

aallee ttuuttuurroorr bbăănncciilloorr ccoommeerrcciiaallee aauuttoorriizzaattee ddee BBNNRR ssăă ssee ooccuuppee ddee sscchhiimmbbuurriillee eeccoonnoommiiccee

iinntteerrnnaaţţiioonnaallee

2 INDICATORII DE ANALIZĂ AI BPE

IInn ssttaattiissttiiccaa eeccoonnoommiiccăă pprreeccuumm şşii aannaalliizzaa eeccoonnoommiiccăă ssee uuttiilliizzeeaazzăă oo sseerriiee ddee iinnddiiccaattoorrii

ssppeecciiffiiccii llaa nniivveelluull mmaaccrrooeeccoonnoommiicc ccuumm ssuunntt::

2.1. Soldul BPE

-- rreepprreezziinnttăă ddiiffeerreennţţaa ddiinnttrree îînnccaassăărrii şşii ppllăăţţii ssaauu ddiinnttrree ccrreeddiittuull şşii ddeebbiittuull rreeffeerriittooaarree llaa

sscchhiimmbbuurriillee eeccoonnoommiiccee pprreevvăăzzuuttee îînn bbaallaannţţăă..

ÎÎnn ggeenneerraall BBPPEE eessttee ddeezzeecchhiilliibbrraattăă;;ddee aacceeeeaa ssoolldduull aacceesstteeiiaa ppooaattee ffii::

11 –– eexxcceeddeennttaarr –– bbaallaannţţaa aaccttiivvăă ssaauu ppoozziittiivvăă

22 –– ddeeffiicciittaarr -- bbaallaannţţaa ppaassiivvăă ssaauu nneeggaattiivvăă

33 –– eecchhiilliibbrraatt –– bbaallaannţţaa ccuu ssoolldd 00

OOrriiccee ddeezzeecchhiilliibbrruu aall BBPPEE iinntteerreesseeaazzăă ppee aannaalliişşttiiii eeccoonnoommiiccii îînn ffuunnccţţiiee ddee::

11-- mmăărriimmeeaa ddeezzeecchhiilliibbrruulluuii

22-- ddiinnaammiiccaa ddeezzeecchhiilliibbrruulluuii

33-- ssttrruuccttuurraa ddeezzeecchhiilliibbrruulluuii ppeennttrruu ccuunnooaaşştteerreeaa oorriiggiinniiii lluuii

2.2. Soldul contului curent (S)

SS==EE--II

EE==îînnccaassăărriillee eexxtteerrnnee

II==ppllăăţţiillee iimmppoorrttuurriilloorr

IInntteerrpprreettaarree::

CCâânndd SS>>00 –– îînnccaassăărrii mmaaii mmaarrii ddeeccââtt ppllăăţţiillee

CCâânndd SS==00 –– ssoolldd eecchhiilliibbrraatt

CCâânndd SS>>00 –– ssoolldd ddeeffiicciittaarr aaddiiccăă îînnccaassăărrii mmaaii mmiiccii ddeeccââtt ppllăăţţiillee

2.3 Ponderea soldului in PIB

–– ssee ssttaabbiilleeşşttee pprriinn rreellaaţţiiaa::

mmRRSS== 100PIB

S îînn ccaarree::

mmRRSS==mmăărriimmeeaa rreellaattiivvăă aa ssoolldduulluuii

SS==ssoolldduull ccoonnttuulluuii ccuurreenntt

PPIIBB==pprroodduussuull iinntteerrnn bbrruutt

AAcceesstt iinnddiiccaattoorr rreefflleeccttăă ddeeffiicciittuull ssaauu eexxcceeddeennttuull ccoonnttuulluuii ccuurreenntt ffaaţţăă ddee PPIIBB

IInntteerrpprreettaarree::

-- ddeezzeecchhiilliibbrruu iinnttrree 22%% ssii 44%% -- nnoorrmmaall ddaarr ssăă nnuu ffiiee ppeerrmmaanneenntt

-- ddeezzeecchhiilliibbrruu iinnttrree 55%% ssii 1100%% -- aallaarrmmăă eeccoonnoommiiccăă

-- ddeezzeecchhiilliibbrruu 1100%% ffaaţţaa ddee PPIIBB eessttee oo eeccoonnoommiiee îînn ddeerriivvăă

2.4 Gradul de deschidere a economiei (GDE) tării

ssaauu vveennttiillaarreeaa iinntteerrnnaaţţiioonnaallăă aa PPIIBB eessttee iinnddiiccaattoorruull pprriinn ccaarree ssee ddeetteerrmmiinnăă ppoonnddeerreeaa

ccoommeerrţţuulluuii eexxtteerriioorr îînn PPIIBB

GGDDEE== 100

PIB

IEîînn ccaarree::

EE==îînnccaassăărriillee ddiinn eexxppoorrtt

II==ppllăăttii ppeennttrruu iimmppoorrtt

2.5 Gradul de acoperire

aa ppllăăţţiilloorr pprriinn îînnccaassăărrii((GGAA)) ssee ccaallccuulleeaazzăă ccuu ffoorrmmuullaa::

GGAA== 100I

E

IInntteerrpprreettaarree::

CCâânndd GGAA << 110000%% == ssoolldd ddeeffiicciittaarr

GGAA >> 110000%% ssoolldd eexxcceeddeennttaarr

DDeeccii aacceesstt iinnddiiccaattoorr aarraattaa ggrraavviittaatteeaa ddeezzeecchhiilliibbrruulluuii eeccoonnoommiicc..

29

3. DATORIA EXTERNĂ (DE)

RReepprreezziinnttăă vvaallooaarreeaa îîmmpprruummuuttuurriilloorr aannggaajjaattee ddee gguuvveerrnn,, ppeerrssooaannee jjuurriiddiiccee,, ffiizziiccee,, rreezziiddeennttee

ddiinn ssttrrăăiinnăăttaattee..

AAcceeaassttaa rreezzuullttăă ddiinn aannaalliizzaa rreezzuullttaatteelloorr ddiinn BBPPEE şşii ddiinn PPoozziiţţiiaa iinnvveessttiiţţiioonnaallăă iinntteerrnnaaţţiioonnaallăă..

3.1 Structura DE în viziunea Băncii Mondiale

aa)) ssuummeellee ddaattoorraattee ddee ppeerrssooaannee pprriivvaattee ggaarraannttaattee ppuubblliicc

bb)) ssuummeellee uunnoorr ccrreeddiittoorrii îînn vvaalluuttăă ssttrrăăiinnăă

cc)) bbuunnuurrii şşii sseerrvviicciiii rraammbbuurrssaabbiillee ppeessttee uunn aann

DDaattoorriiaa eexxtteerrnnăă ppee tteerrmmeenn lluunngg aa uunneeii ţţăărrii eessttee ccoommppuussăă ddiinn ssuummeellee îîmmpprruummuuttaattee aa ccăărroorr

ppeerriiooaaddăă ddee rraammbbuurrssaarree eessttee mmaaii mmaarree ddeeccââtt uunn aann şşii ttrreebbuuiiee aacchhiittaattee îînn vvaalluuttăă ssttrrăăiinnăă..

SSttrruuccttuurraa::

aa)) DD..EE.. ppuubblliiccăă –– rreepprreezziinnttăă ssuummeellee eexxtteerrnnee îîmmpprruummuuttaattee ddee sseeccttoorruull ppuubblliicc şşii aaggeennţţiiiillee ddee

ssttaatt

bb)) DD..EE.. ggaarraannttaattăă ppuubblliicc –– eessttee ddaattoorriiaa eexxtteerrnnăă aa uunnuuii aaggeenntt eeccoonnoommiicc pprriivvaatt ggaarraannttaatt ppuubblliicc

cc)) DD..EE.. pprriivvaattăă nneeggaarraannttaattăă –– eessttee ddaattoorriiaa eexxtteerrnnaa aa uunnuuii ddeebbiittoorr pprriivvaatt nneeggaarraannttaattăă..

4. INDICATORII DATORĂRI EXTERNE

ÎÎnn vveeddeerreeaa ddiimmeennssiioonnăărriiii oobblliiggaaţţiieeii uunneeii ţţăărrii eessttee nneecceessaarr ssăă ssee ffoolloosseeaassccăă oo sseerriiee ddee

iinnddiiccaattoorrii ssttaattiissttiiccii ccaa::

4.1. Indicatori ai valorii D.E.

–– rreepprreezziinnttăă ccuuaannttuummuull ddaattoorriieeii eexxtteerrnnee aa uunneeii ţţăărrii llaa ssffâârrşşiittuull aannuulluuii ppee tteerrmmeenn lluunngg şşii mmeeddiiuu

îînn vvaalluuttăă eexxtteerrnnăă -- ddee oobbiicceeii îînn ddoollaarrii SSUUAA..

AAcceesstt ccuuaannttuumm eessttee ppuubblliiccaatt ppeerriiooddiicc ddee BBaannccaa MMoonnddiiaallăă ppee bbaazzaa uunnoorr ccrriitteerriiii ccaa::

11 –– zzoonnee ggeeooggrraaffiiccee

22 –– ţţăărrii ccuu ddaattoorriiaa cceeaa mmaaii mmaarree

33 –– ţţăărrii ssllaabb ddeezzvvoollttaattee

4.2. Ponderea D.E.

îînn PPIIBB nnoottaattăă ((PPDD PIB )) ssee ddeetteerrmmiinnăă ccuu ffoorrmmuullaa::

PPDD PIB == 100PIB

DE îînn ccaarree DDee == ddaattoorriiaa eexxtteerrnnăă

4.3. Indicatorii structurii DE

–– eexxpprriimmăă mmăărriimmeeaa DDEE rreeppaarrttiizzaattăă aassttffeell::

11 –– îînn ffuunnccţţiiee ddee ccaatteeggoorriiiillee ddee rraattăă aa ddoobbâânnzziiii

22 –– îînn ffuunnccţţiiee ddee ppeerriiooaaddaa ddee ssccaaddeennttăă

33 -- îînn ffuunnccţţiiee ddee rraammuurriillee eeccoonnoommiiccee

44 -- îînn ffuunnccţţiiee ddee ccaatteeggoorriiiillee ddee ccrreeddiittoorrii

4.4. Indicatori ai efectelor economice şi financiare ale DE

CCuu aacceeşşttii iinnddiiccaattoorrii ddee ddeetteerrmmiinnăă mmăărriimmeeaa eeffoorrttuulluuii vvaalluuttaarr aall ttăărriiii ppeennttrruu rraammbbuurrssaarreeaa

oobblliiggaaţţiiiilloorr eexxtteerrnnee,, ddiinn îînnccaassăărriillee ddee llaa eexxppoorrtt..

CCllaassiiffiiccaarree::

11 –– rraattaa aannuuaallăă ssccaaddeennttăă

22 –– rraattaa mmeeddiiee aannuuaallăă aa ddoobbâânnzziiii

33 –– rraattaa aannuuaallăă aa ddoobbâânnzziiii

44 –– ssuummaa ddaattoorraattăă llaa eexxtteerrnn îînnttrr--uunn aann ssaauu aannuuiittaatteeaa ssaauu sseerrvviicciiuull ddaattoorriieeii eexxtteerrnnee

55 –– ppoonnddeerreeaa ssuummeeii eexxtteerrnnee ddaattoorraattee ((PPDDEE)) îînn vvaallooaarreeaa ttoottaallăă aa eexxppoorrttuurriilloorr;; ssee ccaallccuulleeaazzăă

ccuu ffoorrmmuullaa::

PPDD E == 100E

SDE îînn ccaarree::

SSDDEE==sseerrvviicciiuull ddaattoorriirrii eexxtteerrnnee

EE==vvaallooaarreeaa eexxppoorrttuurriilloorr

PPDD E ==ppoonnddeerreeaa ddaattoorriieeii eexxtteerrnnee

DDiinn rreellaaţţiiaa ddee mmaaii ssuuss rreezzuullttăă mmăărriimmeeaa eeffoorrttuulluuii ddee rraammbbuurrssaarree aa ddaattoorriieeii eexxtteerrnnee..

30

CCâânndd PPDD E >>1155%%,, ssiittuuaaţţiiaa eeccoonnoommiiccăă nnuu eessttee bbuunnăă ddeeooaarreeccee ppoonnddeerreeaa ddaattoorriieeii eexxtteerrnnee

aaffeecctteeaazzăă ppuutteerreeaa ddee ccuummppăărraarree aa eexxppoorrttuurriilloorr

4.5. Indicele de vulnerabilitate financiară (IVF

)

-- rreefflleeccttăă ccoonnccrreett mmăărriimmeeaa vvaalloorriiii oobblliiggaaţţiiiilloorr eexxtteerrnnee aallee ţţăărriiii..

AAcceessttaa ssee ccaallccuulleeaazzăă ppee bbaazzaa rreellaaţţiieeii::

IIVF

== 100REZ

FNR îînn ccaarree aavveemm:: FFNNRR== fflluuxxuull nneett ddee rreessuurrssee

RREEZZ==rreezzeerrvveellee ooffiicciiaallee îînn vvaalluuttăă

IInntteerrpprreettaarree::

CCâânndd FFNNRR << 00 –– vvuullnneerraabbiilliittaatteeaa ffiinnaanncciiaarrăă aa ţţăărriiii eessttee ccuu aattââtt mmaaii mmaarree ccuu ccââtt ssee

îînnddeeppăărrtteeaazzăă ddee zzeerroo

CCâânndd FFNNRR >>00 –– rreezzeerrvveellee ooffiicciiaallee nnuu ssuunntt aaffeeccttaattee..