ADMINISTRATIA NATIONALA “APELE ROMÂNE”DIRECTIA APELOR OLT

Remus Bellu , nr.6, Rm. Vâlcea, Româniatel.:+40-250-739840; fax:+40-250-738255

e-mail: dispecer@dao.rowater.ro http://www.directiaapelorolt.ro

Sinteza Problemelor de Gospodărire a Apelor în Bazinul Hidrografic Olt

SERVICIUL G.P.C.A.

I. SISTEMUL DE MONITORINGîn bazinul hidrografic Olt

Sistemul de monitoring este reprezentat de următoarele subsisteme:

RAURI – 138 secţiuni cu programele de monitoring: S, O, R, CBSD, IH, P, CAPM, ZV.

LACURI – 16 lacuri cu programele de monitoring: S, O, R, IH, APE SUBTERANE – 195 foraje cu programele de monitoring: S,

O, P, ZV. APE UZATE – 229 surse monitorizate

II. PROBLEME DE GOSPODĂRIRE A APELOR

Problemele de gospodărirea apelor în bazinul hidrografic Olt sunt legate de deprecierea calităţii apei datorate de evacuările de ape uzate urbane, industriale şi agricole.

În b. h. Olt au existat exploatări miniere metalifere pe teritoriul judeţului Harghita, care au fost închise sau au program de închidere şi se află în diferite stadii de conservare.

Exploatarea de sare reprezintă la ora actuală o problemă majoră a bazinului hidrografic Olt, datorită accidentului ecologic survenit la Ocnele Mari.

O altă problemă importantă este cea legată de poluările accidentale, îndeosebi a poluărilor accidentale cu produse petroliere care au frecvenţa cea mai mare.

III. STAREA CALITĂŢII APELOR(Conform Sintezei PCA 2006)

Din punct de vedere fizico-chimic: Pe râul Olt şi afluenţiclasa I-a - 43 secţiuni – 34,9 % clasa a II-a -44 secţiuni – 35,7 % clasa a III-a -28 secţiuni – 22,8 % clasa a IV-a - 4 secţiuni – 3,3 %clasa a V-a - 4 secţiuni – 3,3 %

Total secţiuni – 123

Fig. 2.3.Calitatea din punct de vedere fizico-chimic a sectiunilor de pe raul Olt si afluenti 2006

35%

36%

23%

3% 3%

Clasa I

Clasa II

Clasa III

Clasa IV

Clasa V

1. RÂURI

Din punct de vedere biologicPe râul Olt şi afluenţiFoarte bună - 69 secţiuni - 56 % Bună - 34 secţiuni - 28 % Moderată - 12 secţiuni - 10 % Proastă - 4 secţiuni - 3 %Foarte proastă - 4 secţiuni - 3 % Total secţiuni - 123

Incadrarea sectiunilor de monitoring dupa indexul saprob in conformitate cu Ordinul 161/2006

foarte buna56%

buna28%

moderata10%

proasta3%

foarte proasta3%

Din punct de vedere fizico-chimic din totalul de 3497 km cursuri de ape analizate (râul Olt +afluenţi) (Fig. 2.6.): Conform Ordinului 161/2006 1071 km se încadrează în clasa a I-a (foarte bună) 1663 km se încadrează în clasa a II-a ( bună) 608 km se încadrează în clasa a III-a (moderată) 94 km se încadrează în clasa a IV-a (proastă)61 km se încadrează în clasa a V-a ( foarte proastă)

Fig. 2.6. Repartitia lungimii tronsoanelor raului olt si afluentilor din punct de vedere fizico-chimic 2006

31%

47%

17%3% 2%

Clasa IClasa IIClasa IIIClasa IVClasa V

Din punct de vedere biologic din totalul de 3473 km cursuri de ape analizate (râul Olt +afluenţi): 2679 km se încadrează în starea ecologică foarte bună 513 km se încadrează în starea ecologică bună183 km se încadrează în starea ecologică moderată 29 km se încadrează în starea ecologică proastă69 km se încadrează în starea ecologică foarte proastă

Tronsoane de calitate pentru b. h. Olt in raport cu indexul saprob conform Ordinului 161/2006

Foarte bună77%

Bună15%

Moderată5%

Foarte proastă2%

Proastă1%

2. LACURIÎn B.H. Olt s-au analizat din punct de vedere fizico chimic şi biologic 16 lacuri de acumulare: Frumoasa, Sf. Ana, Săcele, Viştea, Dumbrăviţa (Hamaradia), Arpaş, Gura Râului, Bâlea, Vidra, Brădişor, Cornet, Băbeni, Govora, Strejeşti, Ipoteşti şi Izbiceni . Acestea au un rol complex : Scop potabil De atenuarea undelor de viitură şi/sau suplimentarea debitului pe cursul de apă Scop energetic

Dintre cele 16 lacuri monitorizate în bazinul hidrografic Olt 7 se încadrează în limitele clasei I de calitate (43,75 %), iar restul de 9 - în limitele clasei a II-a de calitate (56,25%). Pentru interpretarea rezultatelor s-a folosit media aritmetică.

Încadrarea lacurilor pe clase de calitate, conform Ordinului 161/2006

40%

60%

Clasa I

Clasa II

Din totalul de 16 lacuri monitorizate in b. h. Olt, in conformitate cu indicatorii procesului de eutrofizare prevăzuţi in Ordinul 161/2006 situaţia s-a prezentat astfel:- Ultraoligotrof 0- Oligotrof 2 - Mezotrof 4- Eutrof 8 - Hipertrof 2

Stadiul trofic al lacurilor din b. h. Olt 2006

ultraoligotrof0%

oligotrof13%

mezotrof25%

eutrof49%

hiopertrof13%

ultraoligotrof

oligotrof

mezotrof

eutrof

hiopertrof

Apele subterane, datorită proprietăţilor organoleptice mai bune, a temperaturii optime cu variaţii reduse, cât şi condiţiilor naturale de protecţie pe care le prezintă de obicei formarea şi circulaţia lor în straturile acvifere subterane, sunt utilizate cu precădere pentru alimentarea cu apă potabilă, fără a necesita de cele mai multe ori procese de tratare în vederea îmbunătăţirii calităţii lor la nivelul cerut pentru apa potabilă.Ca urmare a proceselor de alimentare şi descărcare a stratelor acvifere se produce o variaţie importantă a nivelului piezometric în cazul stratului acvifer freatic ce are legităţi specifice pentru anumite condiţii hidrogeologice de existenta a stratului si de alimentare şi descărcare a acestuia, deosebindu-se trei tipuri principale de regiuni:- de interfluviu – ce au ca sursa principala de alimentare infiltraţiile din precipitaţii;riveran la care alimentarea se face din infiltraţiile permanente sau periodice la niveluri ridicate ale cursurilor de apa; - mixt – având ca sursa de alimentare pe lângă infiltraţiile provenite din precipitaţii şi infiltraţiile provenite din cursurile de apa.În cadrul bazinului superior al Oltului principalele hidrostructuri se dezvolta în spaţiul aferent depresiunilor intramontane din Carpaţii Orientali;1. Depresiunile centrale - (Ciucul superior, Ciucul de mijloc si Ciucul - inferior), de natura tectono - vulcanica.2. Depresiunile sudice - de natura tectonica (Depresiunea Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc, Braşov şi Baraolt). 3. Depresiunile de contact - din Carpaţii Meridionali, - a - Depresiunea Făgăraşului - b - Depresiunea SibiuluiIn cadrul bazinului inferior al Oltului hidrostructurile investigate sunt situate in cuprinsul Piemontului Getic, cu subunităţile morfologice:- 1 Piemontul Olteţului- 2 Piemontul Cotmeana - 3 Câmpia Romana, reprezentata prin Câmpia Caracal (Romanaţi).

3. APE SUBTERANE

Pe parcursul anului 2006 au fost urmărite din punct de vedere al calităţii apelor uzate evacuate, al volumelor evacuate şi al modului de funcţionare a staţiilor de epurare o serie de surse de poluare, aferente bazinului, cu pondere în afectarea calităţii apelor receptorilor naturali.

Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate au fost determinaţi atât de laboratoarele de hidrochimie ale S.G.A.-urilor judeţene cât şi de laboratoarele unităţilor economice. În funcţie de rezultatele analizelor s-a apreciat modul de funcţionare al staţiilor de epurare faţă de limitele aprobate prin autorizaţiile de gospodărire a apelor.

Principalele surse responsabile de deprecierea calităţii apelor de suprafaţă sunt cele din cadrul următoarelor ramuri: zootehnie, industrie extractivă, prelucrări chimice, industria metalurgică şi constructoare de maşini, mecanică fină şi electrotehnică, captarea şi prelucrarea apei prin instalaţii specializate.

4. APE UZATE

Cantităţile de nocivităţi evacuate în receptori în anul 2006 în b. h. Olt pe total activităţi s-a prezentat astfel: CBO5 = 17540,576 t/an; CCOCr = 41085,6 t/an; suspensii = 44773,973 t/an; reziduu filtrat = 358929,7 t/an; Cl- =186727,66 t/an; CN - = 4,667 t/an; detergenţi = 267,152 t/an; substanţe extractibile = 1264,855 t/an; Fe ionic = 68,309 t/an; Cu 2+ = 2,609 t/an; Zn 2+ = 9,922 t/an; Cr tot = 32,95 t/an ; Pb2+= 0,331 t/an ; P total = 527,766 t/an; N total = 1480,068 t/an; Cd2+ = 0,081t/an; Ni 2+ = 0,681 t/an; Hg2+ = 1,297 t/an; F- = 8,391 t/an.

În anul 2006 s-a constatat o scădere a volumului total de ape uzate evacuate şi o creştere a cantităţilor de nocivităţi.

5. CANTITĂŢILE DE NOCIVITĂŢI EVACUATEÎN ANUL 2006 PE ACTIVITĂŢI

Dintr-un total de 122 staţii de epurare analizate s-a constatat că 25 funcţionează corespunzător, 97 funcţionează necorespunzător.

La activitatea zootehnie, din 7 staţii de epurare se constată că toate au funcţionat necorespunzător.

La industria extractivă din 13 staţii de epurare, 4 funcţionează corespunzător, iar 9 funcţionează necorespunzător.

La activitatea prelucrări chimice din 12 staţii de epurare, 9 au o funcţionare necorespunzătoare, iar 3 funcţionează corespunzător.

La industria alimentara, din 14 staţii de epurare, 1 funcţionează corespunzător, iar 13 necorespunzător.

La activitatea captare şi prelucrare apă prin instalaţii specializate dintr-un număr de 33 staţii de epurare, 5 funcţionează corespunzător, iar 28 necorespunzător.

6. FUNCŢIONAREA STAŢIILOR DE EPURARE

7. IMPACTUL EVACUĂRILOR DE APE UZATE ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Situaţia volumelor de ape uzate evacuate în cursul anului 2006 pe activităţi se prezintă astfel:

Zootehnie Din volumul total de 0,554 mil. mc/an ape uzate evacuate, 0,548 mil. mc/an au fost insuficient epurate şi neepurate 0,06 mil. mc/an.

Industria extractiva Din volumul total de ape uzate evacuate adică 3,155 mil. mc/an, 2,226 mil. mc/an au fost insuficient epurate, 0,878 mil. mc/an suficient epurate, iar 0,051 mil. mc/an nu se epurează.

Industria alimentară Din volumul total de 1,544 mil. mc/an de ape uzate evacuate, 1,409 mil. mc/an au fost insuficient epurate, 0,135 mil. mc/an au fost epurate suficient.

Prelucrări chimice Din volumul total de 41,522 mil. mc/an de ape uzate evacuate la această activitate, 2,401 mil. mc/an au fost neepurate, 33,066mil. mc/an au fost insuficient epurate, iar 6,055 mil. mc suficient epurate.

Industria metalurgica + construcţii de maşini Din volumul de 16,651 mil. mc/an de ape uzate evacuate la această activitate 0,919 mil. mc/an au fost epurate insuficient, 15,236 mil. mc/an suficient epurate, iar 0,324mil mc/ an au fost neepurate.

Captare şi prelucrare apă prin instalaţii specializate (41A1) Din volumul total de 123,781 mil. mc/an de ape uzate evacuate 22,923 mil. mc/an au fost neepurate, 93,535 mil. mc/an insuficient epurate, iar 7,323 mil. mc/an au fost epurate suficient. Din volumul total de 191,842 mil. mc/an de ape uzate evacuate în anul 2006; 0,194 mil. mc/an nu au necesitat epurare, 26,633 mil. mc/an au fost neepurate, 135,196 mil. mc/an au fost insuficient epurate, iar 29,819 mil. mc/an au fost epurate suficient. Faţă de anul 2005 în anul 2006 se constată o scădere a volumului total de ape uzate evacuate de la 198,919 mil. mc/an la 191,842 mil. mc/an.

8. MIJLOACE ŞI MĂSURI PENTRU PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR

Prin controalele efectuate la diferite obiective din B. H. Olt s-a contribuit la întărirea disciplinei în acest domeniu.

Cu toate rezultatele pozitive obţinute pe ansamblu se constată şi o serie de neîmpliniri ce nu ţin în totalitate de preocupările D.A Olt.

- Grave întârzieri la promovarea unor lucrări de investiţii pentru epurarea apelor uzate în activităţile: chimie, gospodărire comunală, zootehnie, etc.

- Exploatarea necorespunzătoare a unor staţii şi instalaţii de epurare.

- Eficienţe reduse în funcţionarea unor staţii de epurare datorate şi neasigurării de personal ca număr şi pregătire.

9. POLUĂRI ACCIDENTALE

9.1. Sistemul de Alarmare în caz de Poluări Accidentale a Apelor din România (SAPA - ROM)

La nivelul bazinal şi naţional, cadrul de acţiuni pentru prevenirea şi controlul situaţiilor de poluări accidentale a apelor, indiferent de natura şi provenienţa acestora, este constituit de Sistemul de Alarmare în caz de Poluări Accidentale a Apelor din România (SAPA - ROM), elaborat de M.M.G.A.

SAPA-ROM este un sistem unitar de primire, preluare şi transmitere de informaţii privind poluările accidentale cauzate de substanţe periculoase descărcate sau intrate în mod accidental în ape şi care pot cauza un impact local sau transfrontieră.

În sensul celor anterior menţionate, la nivelul Direcţiei Apelor Olt s-a organizat un sistem unitar de prevenire, avertizare şi diminuare a pagubelor cauzate de poluări accidentale prin următoarele măsuri:

a) elaborarea şi ţinerea la zi a listei principalilor utilizatori care pot prezenta surse potenţiale semnificative de poluări accidentale.

b) repartizarea şi supravegherea prin staţiile hidrometrice, respectiv unităţile locale din subordinea Direcţiei Apelor Olt, a tronsoanelor de apă ce pot fi influenţate de aceste poluări;

c) elaborarea şi ţinerea la zi a listei principalelor folosinţe care pot fi afectate în cazul producerii unor poluări accidentale în secţiunile dispuse în amonte;

d) personalul împuternicit din cadrul Direcţiei Apelor Olt va solicita utilizatorilor de apă întocmirea unor programe de prevenire a poluărilor accidentale de orice fel, care să cuprindă măsurile şi acţiunile necesare a fi realizate de aceştia în cazul producerii unor astfel de poluări.

e) pentru emiterea "Autorizaţiei de Gospodărire a Apelor" este necesară elaborarea şi prezentarea "Programului de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale" elaborat în conformitate cu Ordinul nr. 278/ 11.04.1977.

f) recomandările cadru privind acţiunile necesare pentru prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale de către utilizatorii de apă.

9.2. Aprecieri asupra poluărilor accidentale în bazinul hidrografic Olt În anul 2006 s-au produs 9 poluări accidentale în bazinul hidrografic Olt. 5 din cele nouă poluări sunt cu produse petroliere, una cu saramură, 2 cu substanţe

organice, iar una dintre ele s-a produs datorită căldurii mari.1. O poluare de lungă durată a fost cea de pe Pârâul Sărat în localitatea Ocnele Mari.

Începând cu luna decembrie 2005, a început evacuarea saramurii pe Pârâul Sărat, de la decantorul Ocnele Mari, cu un debit de 0,5 mc/s, în cadrul acţiunii de prăbuşire controlată a cavernei din câmpul de Sonde Ţeica II. S-a primit acordul ca deversarea să fie făcută gradual, începând cu 0,50 mc/s, până la 1,00 mc/s, de la CMSU. Poluarea a fost sistată în luna februarie 2006.

2. Pârâul Crizbav – amonte priză captare apă brută Primăria Feldioara. Pe un tronson de cca. 500 m lungime s-a produs o poluare accidentală cu ulei provenit din cutia de viteză a unui tractor care s-a defectat, tractorul aparţinând SC For Serb SRL Braşov, fiind afectaţi utilizatorii de apă din aval (Primăria Feldioara).

3. Dunărea – canal Buhaz – în luna iulie 2006 s-a observat mortalitate piscicolă pe o suprafaţă de cca. 10 mp. Mortalitatea piscicolă se poate datora căldurilor caniculare din acea perioadă, precum şi deversărilor la temperaturi mai mari decât cele prevăzute de normativele în vigoare, de către SC Zahăr Corabia SA. În urma analizelor efectuate de către SGA Olt s-a constatat ca nu a fost poluare cu substanţe chimice.

4. În august 2006, ca urmare a dezafectării centralei termice din cadrul Spitalului Judeţean Covasna, apa din rezervoarele de combustibil a fost vidanjată şi transportată la staţia de epurare municipală, cu scopul separării produselor petroliere de către separatorul de grăsimi. Din staţia de epurare au fost scăpări de produse petroliere prin Pârâul Sâmbrezi în râul Olt. Responsabil de producerea poluării a fost S.C. Gosp Comunală S.A. Sf. Gheorghe.

5. În luna octombrie s-au produs trei poluări accidentale în bazinul hidrografic Olt. Una dintre poluări a avut loc pe fluviul Dunărea, poluare cu produse petroliere provenite de la combinatul Prahovo din Serbia. S-a intervenit împreună cu Poliţia de Frontieră pentru împrăştierea de materiale absorbante, si pentru reducerea efectelor poluării. Cea de-a doua poluare a avut loc pe râul Bistriţa, judeţul Vâlcea, când, în urma intervenţiei efectuate la sonda 728 în luna septembrie, de către SC Petrom Service Drăgăşani, sa scurs petrol pe sol, pe o suprafaţă de cca. 10 mp. Datorită precipitaţiilor înregistrate în acea perioadă, produsul petrolier a fost antrenat în contracanalul râului Bistriţa. Responsabil de producerea poluării a fost SNP Petrom Bucureşti, Sucursala Piteşti, Unitatea Drăgăşani, secţia I Băbeni. Cea de-a treia poluare produsă în luna octombrie a fost pe râul Olt, în judeţul Braşov. Poluarea a fost produsă de către SC Viromet SA Victoria, şi a fost cu ape menajere cu conţinut mare de substanţe organice.

6. În luna decembrie, pe râul Olt – acumulare Cornetu, judeţul Vâlcea s-a produs o poluare cu produse petroliere, responsabilul de poluare si cauzele poluării fiind necunoscute. S-a acţionat cu materiale absorbante împreună cu SC Hidroelectrica SA Sibiu CHE Cornetu. Poluarea a durat cca. 4 ore.

7. Tot în luna decembrie a mai avut loc o poluare pe Dunăre, la Corabia, jud. Olt. Au fost observate irizaţii de substanţe grase de natură organică, în combinaţie cu suspensii coloidale datorate fondului apei. Responsabilul de producerea poluării nu se cunoaşte. Cauza posibilă a poluării – posibila deversare a apelor reziduale de pe una din navele ce au tranzitat Dunărea în acea perioadă. Nu s-a înregistrat mortalitate piscicolă şi nu au fost afectate folosinţe de apă din aval de pe raza judeţului Olt.

Ocnele MariPrima manifestare a fenomenului de surpare s-a produs în data de 13.09.2001 în

zona de extracţie a sării în soluţie din sonda 377 - conducând la expulzarea de saramura în pr. Sărat, cu un debit maxim de 17 mc/s în numai câteva ore şi o concentraţie de cloruri de 205.610 mg/l.

În data de 13.07.2004 fenomenul de prăbuşire s-a amplificat, prin digul bazinului de retenţie au apărut exfiltraţii, s-a deversat un debit important de saramura peste coronamentul digului, situaţie care a provocat degradarea acestuia. Valoarea maximă a debitului creat de expulzarea de saramura a fost de 23,6 mc/s iar concentraţia maxima de cloruri pe pr. Sărat secţiune pod Copăcelu 245.485mg/l.

În data de 27.03.2005 s-a constatat apariţia unei zone de emergenta a saramurii în bazinul de retenţie, pe o veche lucrare miniera. În aceste condiţii debitul evacuat din bazinul de retenţie a crescut de la cca. 70 mc/h la cca. 180 mc/h, iar presiunea în caverna a scăzut cu 3 bari, fapt care a determinat începerea în data de 04.04.2005 a procesului de dizolvare controlata.

Începând cu data de 14.12.2005 a început evacuarea saramurii pe Pârâul Sărat de la decantorul Ocnele Mari cu un debit de 0,50 mc/sec, în cadrul acţiunii de prăbuşire controlată a cavernei din câmpul de sonde Ţeica II.

Direcţia Apelor Olt monitorizează şi transmite permanent evoluţia indicatorului cloruri în secţiunile pr. Sărat la pod Copăcelu, Priza Olt I şi Priza Olt II.

1. Execuţia lucrărilor de retehnologizare a staţiilor de epurare şi îmbunătăţirea exploatării acestora.

2. Exploatarea amenajărilor hidrotehnice astfel încât să se asigure debite minime pe râuri, necesare procesului de diluţie a substanţelor poluante.

3. Eficientizarea acţiunilor desfăşurate la utilizatorii de apă, pentru încadrarea în volumele de apă contractate, respectarea parametrilor de capăt autorizaţi la evacuarea apelor uzate în receptorii naturali, în vederea protecţiei resurselor de apă împotriva epuizării şi degradării.

4. Urmărirea sistematică a realizării prevederilor programelor de Etapizare la folosinţele de apă şi aplicarea de sancţiuni în cazul nerealizării acestora.

5. Respectarea prevederilor din planurile proprii de prevenire şi combaterea poluărilor accidentale şi dotarea cu materiale specifice pentru intervenţie în caz de producerea poluărilor accidentale.

10. PROPUNERI DE MĂSURI PENTRU PROTECŢIA CALITĂŢII APEI