SINGURA MINTE

Cr* foce porte minteo noostrd individuolar. I -dintr-o con$tiintd moi omPld

si de ce contedzd ocest lucru

DR. LARRY DOSSEY

Traducerea din limba englezd:

Prof. dr. Mihai POPESCU

noevAnffiDrvINBraEov, 2016

9q&**4r*r

CUPRINS

Mul1umiri... ...................' xvii

Nota autorului .................. ..............'..... x<i

Introducere,.. .........'...........1ory

Parteaintdi:intrezilriri ale Singurei Min1i...."....'................ xlv

CRptroluu I Salvareaaltora.......... ................1

C n p tr o I u t- 2 Sfhntul patron al Singurei Mingi ..................8

CRptrolut- 3 Experiengele SingureiMinf....................'..15

C R p tr o I u t- 4 Singura Minte nu este o picitur[ infinitI.....23

C I p tro I u t- 5 Senzalia de a fi privit. ............36

C n p tr o I u t- 6 Se deplasau ca o singuri fiin1n....................40

Cnptro lu t- 7 Singura Minte a animalelor gi oameni1or.....51

Ceptrolut- 8 Atomigigobolani ................'.70

Partea a doua: Lucrul cu Singura Minte.........................77

C R p tr o I u t- 9 Mintea dincolo de creier...................'.........78

CnptroLUL I 0 Nemurire giexperienge

in apropierea morfii.......'.. ......86

ClptroLUL ll Reintrupare................ ..........109

CnptroLUL I 2 Comunicare cucei deceda1i............'.........119

CRptroLUL l3 Unitateatimpurie .........'......725

CnprroLUL l4 Savan1i......... ....130

CnptroLUL l5 Gemeni .........-..736

Cnprror-ur- l6Ceprrolut- I 7

Cnprrolut- I 8Crprror-ur- I 9

Cnprror-ur- 2 0Caprror-ur- 2 I

Evenimente telesomatice" .....747

Absolut convingi....... ............ 158

Avioane pribugite gi nave scufundate .......163

Harpa care lipsea gi ingeruldin bibliotece.................. ......771

Vindecarea gi Singura Minte.......... .......... 77 7

CaptroLUL 22 Supacosmicl....... .................190

CnprroLuL23 Sinele... .............198

C I p tr o LuL 2 4 Este Singura Minte Dumnezeu?. .............210

CnptroLU L 2 5 Scoaterea cdlgilor din gaura cheii..............219

CRprroLUL26 Crilevisului. .....226

Cap tro LUL 2 7 Iubirea este ultimul cuvint .......................235

Partea a patra: Drumulinainte ...................247

CnptroLU L 2 8 $tiinla in extindere ..............248

ClptroLUL 29 Tlanscendenfi................. .....252

Despre aut0r............ ..........262

rr}r)*1lll

Clprrolur I

SALVAREA ALTORA

D" 2 ianuarie 2007, Wesley Autrey, un muncitor in construcfii gi

I veteran al marinei militare, un afro-american in vdrsti de 50 deani, astepta metroul in Manhattan allturi de cele doui fiice ale sale,

in jurul orei't 2:45.in timp ce stitea in stafie, nu gtia ci va fi implicatintr-o serie de evenimente care urmau si-i schimbe viaga. El a obser-vat un tdnir, pe nume Cameron Hollopeter, in virstl de 20 de ani,care nu se simtea bine. Omul a reusit sI se ginl pe picioarele lui, dars-a resturnat cdzdnd de pe peron in spagiul dintre ginele metroului.Autrey a.vdzut luminile unui tren care se apropia gi a luat o decizieintr-o clipI. A slrit intre sine, gindindu-se cd.va alvea timp sI-l traglpe tinlr. Dindu-gi seama cI era imposibil, l-a acoperit pe Hollopetercu propriul corp 9i l-a impins intr-un 9an! de scurgere a apei mur-dare, adinc de weo 30 de cm, aflat intre gine. Conducltorul trenu-lui a incercat sL opreascl si s-a auzit zgomotul frinelor, dar fiindcitrenul nu a putut fi oprit la timp, cinci vagoane au trecut peste ceitloi oameni. S-a evitat un dezastru: vagoanele erau atit de aproapede Autrey, inc6.t i-au murdlrit cu vaselinl clciula albastrl tricotatl.Autrey i-a auzit pe oamenii din stagie strigind. ,,Noi aici jos suntembine", a strigat la rindul lui,,dar am doui fete acolo sus. Spune,ti-le

SINGURA MINTE

ch. tattrLlor este bine." Apoi a auirt strigitele de uimire 9i aplauzele

celor aflafl pe peron.

Hollopeter, student la Academia de Film din New York, a fost

dus la spital, dar a alTrt numai cdtevavdnltdi 9i zgArieturi. Autrey a

rcfuzat orice ingrijire medicah, fiindcI nu se intimplase nimic r[u,

dupi cum spunea el.

De ce a fhcut Autrey asta? El a declarat pentru NetttYorkTimes:

,,Nu simt ci am fhcut ceva spectaculos. Am vdzut doat pe cineva care

avea nevoie de ajutor. Am fhcut ce am crezut ci e bine s[ fac'"Apoi a

spus cI lucrind in constructii, era obignuit sI lucreze in spagii limitate

9i c[ judecata lui in acest caz s-a dovedit ,,destul de bunf'.

Autrey era extraordinar de modest, dar asta nu l-a ferit de adu-

la1ia publicului. Peste noapte, el a devenit o celebritate, fiind invitat

la mai multe emisiuni de televiziune de nivel nagional. Au inceput

sI curgl darurile - burse 9i calculatoare pentru cele doul fiice ale

sale, un Jeep Patriot nou, bilete de sezon la meciurile de baschet, un

an de parcare gratuit[ oriunde in New York 9i un abonament gra-

tuit la metrou pentru un an, printre altele. Revista Tirnes l-a numit

unul dintre cei mai influenli 100 de oameni din lume in2007. A fost

numit erou al postului de televiziune CNN, titlu foarte apreciat in

lume. A fost invitat in Congresul Statelor Unite atunci cind s-a pre-

zentat discursul privind starea natiunii pentru anul 2007, fiind primit

cu ovatii 9i togi cei ptezen,ti s-au ridicat in picioare'

De ce si rigti totul?

De ce ar fi o persoan[ dornici sI-gi rigte ori sl-gi sacrifice viala

pentru altcineva? R[rput sul ar putea s[ pari evident: pur 9i simplu ii

pase gi manifestl empatie sau iubire fa95' de Persoana aflatdin nevoie'

bar acest rlspuns nu este suficient de bun Pentru biologii evolufio-

nigti, care voi s[ gtie ce sco? este slujit de grij[, empatie 9i iubire' Ce

cigtigi o persoanl ac,tionind conform acestor sentimente?

Conform principiilor biologiei evolulioniste, noi suntem progra-

mali genetic s[ aclionim in moduri care ne asigur[ supravieEuirea 9i

."p.of,.r."."*. Actele noastre de empatie, agadar, s-ar putea extinde

la cei apropiafi, cu care impirtigim aceleagi gene - fralii 9i suro-

,ile, .opiii,i rdele apropiate - deoarece ajutindu-i, ne ajutlm pe noi

Salvarea altora

insine pe termen lung. Sau putem si ne extindem empatia la mebriitribului sau a comunitilii noastre, fiindcl s-ar putea si avem nevoie

cA.ndva de ajutorul comunitilii. in aceasti luminI, acqiunile de feiulcelor intreprinse de Wesley Autrey constituie o erczie biologic[. Elnu era conectat cu Cameron Hollopeter nici rasial, nici social, niciocupational, nici cultural. Genele lui Autrey nu ar fi beneficiat, daclel ar fi murit salvAndu-l pe t6"nlrul alb. Prin urmare, confbrm biolo-giei evolutioniste, Wesley Autrey ar fi trebuit si rimini pe peronulstatiei de metrou gi s[-1 lase pe Cameron Hollopeter sl-gi poarte

singur de griji.Unii ar putea si susfini ci Autrey a benefciat de pe urma salvirii

lui Hollopeter. A devenit celebru, fiicele sale au primit fonduri pentru

colegiu si calculatoare, iar el a primit bani gi alte beneficii tangibile.

Din moment ce acliunea lui i-a schimbat circumstantele si i-a us,urat

Iui si fiicelor sale condiliile de viagi, poate c[ a fost o risplati gene-

ticl pentru ce a fhcut. $i in orice caz, merita oare sI riste ceea ce plreasi fie o moarte siguri? Firegte ci nu. in aceasti situalie periculoas[,instinctul de conservare ar fi trebuit si-l gini pe Autrey pe peron, ah-ruri de fiicele sale 9i de algi privitori, care credeau cI ceea ce a {bcut el

era un act de sinucidere.

Si devii altcineva

Joseph Campbell, marele specialist in mitologie, era interesat de ce

oamenii fac acte altruiste. Influen{at de concepgiile filosofului german

futhur Schopenhauer, Campbell a observat: ,,Schopenhauer a pus ointrebare minunati. Cum se face cd o persoani poate si participe atitde mult la pericolul s,i durerea altei persoane, uitind de autoproteclie

ii slrind spontan sl-l salveze pe celIlalt om, chiar cu riscul proprieivieti?" Schopenhauer credea ci sacrificiul de sine pentru altcineva

apare pentru cd salvatorul igi di seama ci persoana aflatd in nevoie

este totuna cu propria persoanl. In momentele decisive, senzagia de

separare este complet dep[9it[. Pericolul persoanei aflate in nevoie

este resimtit de salvator ca un pericol propriu. Senzalia anterioari de

leparare este doar o funclie a modului in care noi resimgim lucrurilein spatiu si timp: s-ar putea sd pdrem separali gi sd ne simlim separati,

Jar separarea nu este fundamentali. Deoarece ne simtim noi inqine

SINGURA MINTE

ca fiind totuna cu persoana aflati in pericol, atunci cAnd ne risclmviata pentru a o salva, in esenfl, noi ne salvim pe noi ingine.

Campbell a dezvoltat ideea: ,,Acum, eu cred cL aceastl compa-siune spontanl depigeste granilele culturale. Dac[ ar fi si vedem opersoani dintr-o lume total striin[ - chiar o persoani dintr-o raslori dintr-o garl, fagl, de care nu avem nicio simpatie - recunoaste-rea unei identit[1i umane comune ar declansa un rlspuns. $i ultimareferinfi a mitologiei este la acea entitate unicI, adicL fiinga umanlca om."

Nu am auzit despre weun salvator care s[ se intrebe daci per-soana aflatL in nevoie este democrat sau republican, ,,pentru liberaalegere" sau impotriva avortului, ce pirere are despre incdlzirea glo-bah sau daci este in favoarea medicamentelor alopate ori homeopate.Reactia fayd, de un alt om aflat in nevoie sare peste aceste aspecte

favorizdnd un rispuns omenesc mai profund. Schopenhauer a intelesacest lucru. A9a cum scria in cartea sa Det?re bazele rnoralitdyii, din1840, ,,Compasiunea universah. este singura garanlie a moralitlgii."El a detaliat observagia: ,Adevdrata mea fiingi liuntrici existi de faptin fiecare finfi vie, fiind cunoscutdla fel de adevlrat gi de imediatcongtiinlei mele doar in mine insumi. Aceastl ingelegere, pentru careexistl formula standard din limba sanscriti tat t.)a/n asi,este temeliacompasiunii pe care sebazeazd, orice virtute adeviratl, adici altruisti,gi a cirei expresie o vedem in orice fapti buni."

Ag dori si pariez ciWesleyAutrey nu a citit un rdnd din Campbellsau din Schopenhauer. $i nici nu trebuia sI citeasci. $i aici trebuiepus accentul. Cind l-a protejat pe Cameron Hollopeter din calea

trenului care se apropia, el si-a sfidat toate instinctele pentru perpe-tuarea propriilor gene. El a acgionat conform Singurei Minli care ne

uneste pe tofi, acea unitate atat de clar intrezdritl de minli luminate,cum ar fi Campbell sau Schopenhu.r.r. in momentul decisiv, din per-spectiva privind con;tiinta specificl Singurei Minfl, Wesley Autreyera Cameron Hollopeter.

Elicopterul pribugitAm fost mult timp fascinat de motivele pentru care Wesley

Autrey fhcuse ceea ce a fhcut. Nu era doar o curiozitate filosoficl.

,r?Il*{tal

Cnprrorut- 5

SENZATIA DE A FI PRIVIT

\ f, /inston Churchill a remarcat odati in legiturl cu unul dintre

V V opot.t pii sli politici: ,,Ocazional di peste adevlr, dar nu se

atinge de el 9i se gribegte si se deplrtezercagicum nu s-ar fi inttm-

plat nimic." intAlnirile noastre cu fenomenele Singurei Minli sunt

adesea la fel. Cu toate cI sunt reale 9i ar trebui si ne fac[ si ne oprim,

adeseori nu le acordim atenfie.

Se uiti la tine

Un exemplu este senzalia ci cineva te privegte. Mulgi oameni au

trecut prin aceasti experiengi 9i, cind au intors privireq au intilnitochii celeilalte persoane. Biologul britanic Rupert Sheldrake, care a

studiat acest fenomen in mod extensiv, a consemnat c[ intre 70 9i

97 la suti din adullii 9i copiii din Europa 9i America de Nord au

avut astfel de experienge. Fenomenul pare si funclioneze 9i invers:

oameni care spun ci au fhcut pe altcineva s[-gi intoarcl privirea 9i si-i

Senzatia de a fi privit

priveascl in ochi privind cu insistenfi. Aceste experienle apar mai

frecvent in locuri publice: cind ne oprim la semafor, cind mergem pe

stradl, in baruri gi restaurante etc.

Shel&ake denumegte capacitatea de a detecta privirea unei per-soane de la distangi drept ,,al gaptelea simg". El sugereazl c[ al gap-

telea sim! include gi telepatia gi premonigiile. De ce al ,,gaptelea"?

Motivul, spune Sheldrake, este ci aceste abilitep par si constituie o

categorie diferitl de cele cinci simEuri obignuite, dar ele se deosebesc

9i de aga-numitul al gaselea simg, care ar fi capacitatea animalelor de

a detecta stimulii electrici, magnetici gi termici.Multe experimente aratil ctr oamenii pot detecta privirea insis-

tentl a altei persoane aflate la distangl chiar 9i atunci cind Persoanarespectivl ii privegte prin intermediul unui circuit inchis de teleizi-une. Senzalia este adesea corelatl cu o schimbare in conductivitatea

electrici a pielii la persoana privitl. Pare si fie vorba de o conectare

directl ,,minte la minte" intre cele doui persoane - o suPraPunere a

constiinfei, o leglturl intre dou[ min$ aflate la distanl[, ca 9i cum

cele doui. minti ar fi devenit momentan una.

Valoarea supravie(uirii, din nou

Acest fenomen este obignuit mai ales in timp de rlzboi' Ca

medic chirurg de batalion in Vietnam, am fost intr-o relafie apro-

piat5. cu mulgi infanterigti, inclusiv cu luptitori din Forgele Speciale.

\{ulti dintre acegti militari atribuiau supravieguirea lor unei senzalii

acute care ii avertrza cind erau observafi de soldagii inamici.

Rupert Sheldrake consemneazl experienfa lui William Carter,

care conducea o patruh de luptitori Gurkha intr-o operafiune anti-teroristfl in Malayesia, in 1951. Patrula condusl de Carter trecea

printr-o tablri recent abandonatl. in timp ce cercetau locul, Carter a

avut o senzalie neobignuitl. cd era urm[rit cu privirea. Se mai adiuga

;i o senzagie profundi de pericol, ca gi cum cineva l-ar fi apucat strinsle ceafI.. intorcindu-se, a vlzut un soldat inamic la o distanfl de circa

20 de metri, ridicind arma sI-l ucidi pe Carter, care gi-a dat imediat

seama cd unul din doi trebuia s[ moar[. Carter a tras primul. El nu

ue nicio indoiali cd existi o senzalie de a fi privit, fiindcl altfel ,,Eu:u as fi astizi in viagl."

37

38 SINGURA MINTE

Aparigia frecvent[ a senza!\ei de a fi privit in situagii de lupti pe

vialI 9i pe moarte sugereazd. ci una dintre funqiile acestei capacitllieste supraviefuirea. Acest lucru este explicabil. Orice organism inzes-

trat cu capacitatea de a simli pericolul ar avea o probabilitate mai

mare de a supravietui gi de a avea urmagi, imperativul nostru biologic.intr-o serie de interviuri cu oameni a clror profesie este si-i

observe pe algii, cum ar fi personalul de protecfie, pazd, 9i polilie,Sheldrake a descoperit ci cei mai mulgi dintre ei erau convingi c[aceastl senzatie este reah. Unii oameni, spuneau ei, pireau sI stie cisunt privili, chiar daci observatorii lor erau bine ascungi. Suspecgii se

intorceau adesea si se uitau la vehiculul in care se afla ofiterul de poli-tie. Detectivii sunt uneori antrenafi si nu priveasci prea des sau prea

insistent spatele oamenilor pe care ii urmlresc, pentru a nu-i face pe

acegtia sd. se intoarcl gi si-i observe, la rindul lor. Aceste mdsuri de

precaufie sunt luate adesea chiar la distanlI, cum ar fi atunci cAnd

suspecfii sunt urmirigi prin binoclu.Un militar din marina militari americanl i-a vorbit lui Sheldrake

despre experienlele sale ca lunetist in Bosnia, in anul 1995. Cindochea teroristi cunoscuti prin vizorul telescopic al armei sale, oame-

nii plreau si stie ci sunt vizafi.,,Cu o secundS. inainte de a fi ucis, cel

ochit pirea cumva sI ia contact vizual cu mine. Sunt convins ci. acei

oameni simleau intr-un anumit felprezenga mea la distante de peste

1,8 km. FIceau asta cu o precizie neobignuiti, flcindu-ml sl-mipierd concentrarea gi si ochesc mai jos."

Fotografii celebritltilor vorbesc despre experienle aseminitoare,spune Sheldrake. Celebritigile fotografiate in secret de la o distangide un kilometru adesea intorceau capul 9i provocau coborirea came-rei. Vinitorii 9i fotografii care urmirescviala in silbiticie povestesc

intimpliri similare: animalul, din motive necunoscute, se intoarcespre vizorul telescopic sau spre cameri, ca gi cum ar citi gindurileurmiritorului.

in timpul lunilor de vard, aici, in nordul statului New Mexico,eu pun un dispozitiv pentru hrlnirea pislrilor colibri infala birouluimeu. Jin binoclul pe birou gi cind o paslre coboarl sL se hrlneascl,iau repede binoclul pentru a putea si am o imagine apropiatl si mIrit5..Aproape intotdeauna, pasirea zboarddupi citeva secunde. insd dacd

privesc repede, {hri binoclu, gi nu permit privirii sI ziboveasc[ prea