sindromul de ischemie miocardica
DESCRIPTION
Anatomie patologicaTRANSCRIPT
SINDROMUL DE ISCHEMIE MIOCARDICA
Definitia anginei pectorale Sindrom clinic caracterizat prin durere toracica anterioara cel mai
frecvent retrosternala, cu iradiere la niv mandibulei, umeri, brate, mai rara epigastru, cu carater de constrictie sau apasare pe care bolnavul o descrie pe o suprafata mare si care apare tipic la effort, stres sau postprandial si se amelioreaza la administrarea de NTG
Localizare, caracter, relatia cu efortul, factori agravanti sau de ameliorare Obligatoriu cele 4 caracteristici Angina pectorala atipica-mai putin de 3 din cele 4 Angina pectorala STABILA aparitia de durere toracica la eforturi de
aceeasi intensitate nemodificate de-a lungul timpului
DURERE TORACICA ATIPICA probabilitate redusa de ischemie miocardica The American College of Cardiology (ACC) and American Heart
Association (AHA) guidelines include urmatoarele caracteristici ale durerii atipic coronariana
-Durerea pleuritica (i.e.,caracter de intepatura, de junghi, agravata de miscarile respiratorii sau tuse) -Durere cu debut unic si localizare in regiunea abdominala medie si inferior - Durerea punctiforma , descrisa de bolnav cu un deget -Durerea agravata sau declansata de miscarile toracelui, palaparea toracelui sau miscarile bratelor, agravata de digitopresiune - Durere cu intensitate constanat si durata lunga - Scurte episoade de durere ce dureaza cateva secunde sau mai putin- Durere cu iradiere in membrele inferioare
Evaluarea pacientului cu durere toracica Angina Cardiaca durere toracica localizata retrosternal caracter de gheara
sau apasare ce poate iradia in umeri, gat, mandibula, epigastru,barta stang. Precipitata de effort, stress, temperaturi scazute. Durata 2-10 min
Rest or unstable angina De obicei mai severa. Dureaza de obicei mai putin de 20 min; apare in repaus sau scaderea tolerantei la effort, pattern crescendo.
Infarct miocardic acut angina de intensitate crescuta, debut brusc, durata de obicei ≥30 min; asociata adesea cu dispnee, greata, diaforeza, varsaturi
Pericardita Durere cu caracter de intepatura, seamana cu durerea pleurala, agaravata de schimbarile de pozitie, durata variabila, asociata cu frecaturi pericardice
Disectia de aorta Durere violenta cu debut brusc in toracele anterior cu iradiere posterior la pacientii cu hipertensiune arteriala, boli de colagen, sindrom Marfan
Embolia pulmonara Debut brusc intotdeauna cu dispnee, durere cu caracter pleural in asocierile cu infarct. pulmonar.Poate asocia tahipnee, tahicardie, anxietate, sincopa, semne de IC dreapta acuta
Hipertensiunea pulmonara durere toracica retrosternala, exacerbata de effort asociata cu dispnee si semne se hipertensiune pulmonara.
Evaluare imediata in UPU se recomanda pacientilor cu durere toracica, apasare, greutate ce iradiaza in mandibula, umeri, ▪
brate, spate ▪ Indigestia si arsurile retrosternale asociate cu greata, varsaturi, diaforeza si disconfort toracic
Dispnee ▪
Sincopa, diaforeza, vertij. ▪
Evalyarea initiala implica –anamneza , istoric, examen clinic, EKG, RX pulmonar, recoltare enzime de becroza miocardica
. Raspunsul la NTG nu ajuta in diagn diferential –multe dureri de alta etiologie se amelioreaza la NTG
Debutul brusc si f sever al durerii sugereaza TEP, disectie de aorta, pneumotorax
Accentuarea cu miscarea orienteaza spre pneumonie, durere pleurala sau musculoscheletala
In addition to the characteristics of the acute episode, the presence of risk factors for atherosclerosis (e.g., advanced age, male sex, diabetes) increases the likelihood that the chest pain is caused by myocardial ischemia. A history of MI is associated not only with a high risk of obstructive coronary disease but also with an increased likelihood of multivessel disease. Younger patients have a lower risk of ACS but should be screened with greater care for histories of recent cocaine use
SINDROMUL DE ISCHEMIE MIOCARDICAEKG
UNDA T SEGMENT ST UNDA Q UNDA “PARDY”
LAB TROPONINE (I si T) CK, CK MB MIOGLOBINA TRANSAMINAZE PROBE INFLAMATORII
- LEUCOCITOZA- CRP- VSH
ISCHEMIA MIOCARDICA SILENTIOASA Tip I - durerea angionasa nu apare in nici un moment si in nici una din formele
cunoscute (AP stabila, instabila, varianta), desi exista stenoze coronariene extensive. De obicei, la pacientii cu tipul I de ischemie miocardica silentioasa nu apare durere nici in cazul producerii unui IMA.
Diagnostic modificari ale Ecg de repaus / de efort ( ! aritmii),
coronarografie (dupa un test de efort pozitiv) Tip II
forma mult mai frecventa apare la pacientii cu AP stabila, instabila, varianta acesti pacienti prezinta modificari electrice specifice pentru ischemie pe
inregistrarea Ecg, fiind asimptomatici in momentul producerii acestor modificari
ischemia miocardica silentioasa apare la peste jumatate din pacientii cu angina pectorala si la un procent mult mai mare la diabetice
! Modificarile ST asimptomatice nocturne = marker de afectare bicoronariana / tricoronariana / trunchi comun stg (left main)
ANGORUL STABILDUREREA
1. DE EFORT2. MODERATA3. RETROSTERNAL4. 10 minute5. SPRE UMARUL SI BRATUL STANG6. LA REPAUS, NITROGLICERINA7. VARIABILA
MODIFICARI ECG SEGMENT ST ― MODIFICARI de UNDA T CONCORDANTE CU SEGMENTUL
ISCHEMIC PROBA DE EFORT
MODIFICARI de LABORATOR SUNT NESPECIFICE ATENTIE LA COMPLICATII
CLASIFICAREA CANADIANACLASA I
- activitatea fizica obisnuita nu provoaca durere- durerea anginoasa apare la eforturi mari,
rapide sau prelungite
CLASA II - limitarea moderata a activitatii obisnuite
- durerea anginoasa survine la:Mers rapid pe teren plat, panta sau scariPost – prandialMers normal pe teren plat, panta sau scariVariatie de temperaturaStress emotionalPrimele ore de la trezire
CLASA III- limitarea marcata a activitatii obisnuite- durerea anginoasa survine pe distante mici pe
teren plat sau urcat maxim 1 etaj
CLASA IV- incapacitatea de a realiza cel mai mic efort fara disconfort- uneori durere si in repaus
Sd. CORONARIAN ACUT - ANGOR INSTABILDURERE
DE OBICEI1. EFORT AGRAVATsau REPAUS2. IDENTIC3. MODERATA → MARE4. 20 minute
5.SPRE UMARUL SI BRATUL STANG6.LA REPAUS, NITROGLICERINA7.VARIABILA
MODIFICARI ECGUNDA TSERGMENT ST supra/sub denivelat
MODIFICARI de LABORATOR TROPONINA +/- CK MB +
CLASIFICAREA BRAUNWALD I nou episod de angina severa sau angina precipitata (fara durere de repaus) (angina instabila de efort) II angina de repaus in ultima luna dar nu si in ultimele 48 ore (angina instabila subacuta de repaus)III angina de repaus in ultimele 48 ore (angina
instabila acuta de repaus)
A durere aparuta in prezenta unor conditii extracardiace ce intensifica ischemia miocardica (angina instabila secundara)
B durere aparuta in absenta conditiilor xtracardiace (angina instabila primara) C durere aparuta cu pana la 2 saptamani postIM (angina instabila postIM)
Sd. CORONARIAN ACUT – INFARCTUL MIOCARDIC ACUTDEFINITIE:
Modificarea specifica de troponina la
care asociaza cel putin una din urmatoarele:- durere caracteristica- modificari Ecg- aspect coronarografic- aspect morfopatologic.
DURERE IN GENERAL
1. DE EFORT SI DE REPAUS2. MARE (SOCOGENA)3. IDENTIC4. > 30 minute5. IDENTIC6. NU LA NITROGLICERINA7. IDENTIC
1. UNDA T2. SEGMENT ST3. UNDA Q4. UNDA “PARDY”
MODIFICARI de LABORATORTROPONINACK, CK MBMIOGLOBINA TRANSAMINAZEPROBE INFLAMATORII
- LEUCOCITOZA- CRP- VSH
Mio,ck,troponina,tgo,ldh (ordine de aparitie)Mio,ck,tgo,troponina,ldh(ordine de disparitie)
CLASIFICARE cu SUPRADENIVELARE de STfara SUPRADENIVELARE de ST
CLASIFICARE TOPOL 1ECG: ST V1-V6, DI, avL, + bloc de ramura sau
bloc fascicularAngiografic: proximal de prima perforanta
septalaAnatomic: anterior intins
CLASIFICARE TOPOL 2ECG: ST V1-V6, DI, avLAngiografic: proximal de diagonala mare dar
distal de prima perforanta septalaAnatomic: antero-lateral
CLASIFICARE TOPOL 3ECG: ST V1-V4 sau DI, avL, V5-V6 Angiografic: distal de sau diagonala mare Anatomic: antero-septal sau lateral