Sikh beliefs

Sikh convingeri

Simran and Sewa. These are the "Foundation of Sikhism". It is the duty of every Sikh to practice Naam Simran daily and engage in Seva (selfless service) whenever there is a possibility- in Gurdwara; in community centre; old people's homes; care centres; major world disasters, etc.

Simran şi SEWA. Acestea sunt "Fundaţia Sikhism-ului". Este de datoria fiecărui Sikh la practica de zi cu zi a Naam Simran-ului şi să se angajeze în Seva (serviciu de abnegaţie) ori de câte ori există o posibilitate, în Gurdwara; în centrul comunitatii; căminele de bătrâni, centre de îngrijire; catastrofe majore lume, etc.

Guru Nanak formalised these three important aspects of Sikhism: o Naam Japna . A Sikh is to engage in a daily practice of meditation and Nitnem by

reciting and chanting of God’s Name.

o Kirat Karni . To live honestly and earn by ones physical and mental effort while accepting God's gifts and blessings. A Sikh has to live as a householder carrying out his or her duties and responsibilities to the full.

o Vand Chakna . Sikhs are asked to share their wealth within the community and outside by giving Dasvand and practising charity (Daan). To “Share and consume together”.

Guru Nanak a formalizat aceste trei aspecte importante ale Sikhism: o Naam Japna.Un Sikh este să te angajezi într-o practică de zi cu zi de meditatie si Nitnem prin recitarea şi cântarea Numelui lui Dumnezeu. o Kirat Karni. Pentru a trăi cinstit şi a câştiga de către cele efort fizic şi mental în timp ce acceptarea darurile lui Dumnezeu şi binecuvântări. O Sikh trebuie să trăiască ca un gospodar îndeplinirea atribuţiilor sale şi responsabilităţile pe deplin. o Vand Chakna. Sikh-urilor li se cere de a împărtăşi bogăţia lor în comunitate şi în afara ei prin acordarea de Dasvand şi practicarea caritatii (Daan). A "impartasi /imparti şi a consuma împreună".

The Sikh Gurus tell us that our mind and spirit are constantly being attacked by the Five Evils (or Five Thieves); Kam (Lust), Krodh (Rage), Lobh (Greed), Moh (Attachment) and Ahankar (Ego). A Sikh needs to constantly attack and overcome these five vices.[1]

The Sikh Gurus taught the Sikhs to develop and harness the Five Virtues which lead the soul closer to God and away from evil. These are Sat (Truth), Daya (Compassion), Santokh (Contentment), Nimrata (Humility) and Pyare (Love).

Guru sikh-isti ne spun că mintea noastră şi spiritul sunt în mod constant atacati de cinci rele (sau cinci Hoţi); Kam (Lust), Krodh (Furie), Lobh (Lăcomia), Moh (Atasament) şi

Ahankar (Ego). Un Sikh are nevoie pentru a ataca în mod constant şi de a depăşi aceste cinci vicii. [1]• Guru sikh-isti i-a învăţat pe sikh-isti sa ii dezvolte şi sa exploateze cele cinci virtuti care conduc la apropiere sufletului de Dumnezeu şi departarea lui de rău. Acestea, cele cinci virtuti sunt :Sat (Adevărul), Daya (Compasiune), Santokh (Mulţumirea), Nimrata (Umilinta) şi Pyare (Iubirea ).

Belief

Credinţă

1) One SourceOne God is the Creator of the Universe2) EqualityAll human beings are equalPeople of all religions and races are welcome in Sikh GurdwarasWomen have equal status with men in religious services and ceremonies3) Human Life Precious Above Other LifeThe human life is supreme and it is through this life that we can achieve oneness with God's will.Finding God in this life and living by his commands helps us to attain God's mercy.4) Defending Against InjusticeSikhs are a peace loving people and stand for Truth and JusticeGuru Gobind Singh Ji said, "It is right to use force as a last resort when all other peaceful means fail."

Credinţă1) O sursăUn Dumnezeu este Creatorul Universului2) egalitatea de şanseToate fiintele umane sunt egaleOameni de toate religiile şi rasele sunt binevenite în Sikh GurdwarasFemeile au un statut egal cu bărbaţii în slujbe religioase şi ceremonii3) Viata omului este preţioasa Desupra alte forme de viaţăViata umana este supremă şi este, prin această viaţă ca putem realiza unitatea cu voia lui Dumnezeu.Găsirea lui Dumnezeu în această viaţă şi a trai dupa poruncile lui ne ajută să atingem mila lui Dumnezeu.4) Apărarea împotriva nedreptăţilorSikh-isti sunt un popor pasnic si iubitor şi sustin adevărul şi dreptateaGuru Gobind Singh Ji a spus, "Este drept /corect sa utilizezi forţa în ultimă instanţă atunci când toate celelalte mijloace paşnice eşuează."

These can be summed up in the Mool Mantar which is: there is one creator

whose name is truth

creative being

without fear

without hate

timeless whose spirit is throughout the universe

beyond the cycle of death and rebirth

self-existent

by the grace of the guru

God is made known to humanity.

Chant and meditate on His name

True in the beginning, true now, and says Nanak, will be true forever

Acestea pot fi rezumată în Mantar Mool care este:• există un singur creator• al cărui nume este adevarul• fiinta creativa• fără frică• fără ură• atemporal al carui spirit este tot universul• dincolo de ciclul moartii şi renaşterii• auto-existent• prin harul guru-lui• Dumnezeu este făcut cunoscut omenirii.• Cânta şi să mediteze in numele Lui• Adevărat la început, adevărat acum, şi spune Nanak, va fi pentru totdeauna adevărat

The Three Pillars of Sikhism were formalised by Guru Nanak as:   The Guru led the Sikhs directly to practise Simran and Naam Japna—meditation on God and reciting and chanting of God’s Name—Waheguru. The Sikh is to recite the Nitnem banis daily in remembrance of the grace and kirpa of the Almighty.   He asked the Sikhs to live as householders and practise Kirat Karni: to honestly earn by one's physical and mental effort, while accepting God's gifts and blessing. One is to speak the truth at all times and only fear God. Live a life of decency, high moral values and spirituality.   The Sikhs were asked to share their wealth within the community by practising Vaṇḍ Chakkō—“Share and Consume together”. The community or Sadh Sangat is an important part of Sikhism. One must be part of a community that is pursuing the values set out by the Sikh Gurus and every Sikh has to give in whatever way possible to the community. This spirit of Giving is an important message from Guru Nanak.

Cei trei piloni ai Sikhism-ului au fost formalizate de către Guru Nanak ca fiind :

• Guru a condus sikh-isti direct la practica Simran-ului şi Naam Japna-meditaţie asupra lui Dumnezeu şi recitarea şi cântarea Numelui lui Dumnezeu -Waheguru. Sikh inseamna să reciti banis Nitnem zi de zi în amintirea harului şi kirpa a Celui Atotputernic.• El a cerut sikh-istilor sa trăiasca ca si gospodari şi sa practice Karni Kirat: sa câştige cinstit prin efort propriu fizic şi mental, acceptand darurile şi binecuvântarea lui Dumnezeu. Sa spună adevărul tot timpul, si sa le fie frica numai de Dumnezeu. Traieste o viata decenta, valori morale înalte şi spiritualitate.• Sikh-isti au fost rugati sa împărtăseasca bogăţia lor în cadrul comunităţii prin practicarea Vand Chakkō „a impartasi /imparti şi a consum împreună".Comunitate sau Sadh Sangat este o parte importantă in Sikhism. Trebuie să fi parte dintr-o comunitate care urmăreşte valorile stabilite de către Guru Sikh-isti şi fiecare Sikh trebuie să acorde le în orice mod posibil comunitati. Acest spirit de a da este un mesaj important de la Guru Nanak. Five EvilsThe Five evils or five thieves (panchadosh or panj vikar) are, according to Sikhism, the five major weaknesses of the human personality at variance with its spiritual essence. The common evils far exceed five in number, but a group of five came to be identified because of the obstruction they are believed to cause in man's pursuit of the moral and spiritual path. The group of five evils comprises Kam (lust), Krodh (rage), Lobh (greed), Moh (attachment) and Ahankar (ego) in Punjabi; translated into English these words mean lust/addiction, wrath/rage/anger, materialistic greed, attachment/worldly infatuation and ego/pride respectively. The word "evil" here may be understood to represent the connotation of Punjabi pap (sin), dokh (defect), or kilbikh (defilement).It is the primary aim of the practising Sikh to subdue these five inner evils and render them useless. The actions of one's mind should be above, beyond and without interference from these five inner urges or sins. It's a Sikh's duty to not base their life subject to these five passions of the human heart. To live a life in devotion to the Almighty Waheguru in positive Spirits (Chardikala) and in His Mercy (Hukam). To remember God in Naam Simran, engaged in community service (Sewa) and to practise the Five Virtues. By taking these positive steps, the Five Evils are overcome and rendered ineffective. By adopting this daily routine and discipline the person's actions become pure (Nirmal) and rewarding to the soul and the negativity of the person is removed. Cinci releCele cinci rele sau cinci hoţi (panchadosh sau panj vikar) sunt, potrivit Sikhism-ului, cele cinci deficienţe/slabiciuni majore ale personalităţii umane în contradicţie cu esenţa sa spirituală. Relele comune depasesc cu mult numărul de cinci , dar un grup de cinci au ajuns să fie identificat din cauza obstrucţiei pe care se crede ca o provoca în căutarea caii morale şi spirituale a omului. Grup de cinci rele cuprinde Kam (poftă), Krodh (furie), Lobh (lăcomia), Moh(ataşament) şi Ahankar (ego-ul), în Punjabi; traduse în limba engleză aceste cuvinte înseamnă :pofta / dependenţă, mânie / furie / manie, lăcomie materiala, ataşament / infatuare lumeasca şi ego / respectiv mândrie .Cuvântul "rău", aici pot fi înţeles ca reprezentand conotaţia lui Punjabi pap(păcat), dokh (defect), sau kilbikh (murdărie).

Acesta este obiectivul principal al practicarii Sikh de a supune aceste cinci rele interioare şi de a le face inutile. Acţiunile venite din minte ar trebui să fie mai sus, dincolo şi fără o intervenţie din partea acestor cinci impulsuri interioare sau păcate. Este datoria unui Sikh sa nu isi bazeze viata pe aceste cinci pasiuni ale inimii umane. Sa trăiesti o viaţă în devotament faţă de Atotputernicul Waheguru în spirit pozitiv (Chardikala) şi în mila Lui (Hukam). Sa ne amintim de Dumnezeu în Naam Simran, angajati în folosul comunitatii (SEWA), precum şi sa practicam cele cinci virtuti. Prin luarea acestor măsuri pozitive, cinci rele sunt depăşite şi facute ineficiente. Prin adoptarea acestei rutine si discipline zilnice ,acţiunile unei persoane devin pure(Nirmal) şi pline de satisfacţii pentru suflet şi negativitatea persoanei este eliminata.

Significance of 5

Although some Sikhs regard the number five as special — because of its presence in earlier Indian mythology and philosophy, such as the five rivers of the Punjab (which is where it derives its name); the five faces of Shiva; the five aggregates of human personality (panca-skandha) and five moral precepts (pancasila) analyzed by the Buddha; the five vows of Jainism (pancavrates); the five fires (pancagni) and five koshas (sheaths or wrappers) investing the self (pancakosah) spoken of by the Upanisads; the five abstentions (yamas) and five observations (niyamas) of Yoga; the five senses; and the five gross and subtle elements (panca mahabhuta or panca tattva); and even the Five Ks in Sikhism — Sikh theology actually attaches no significance to the numeral itself.On the contrary, the Sikh teachings forbid the belief in superstition, and advise that the one who seeks the path to God must believe only in the naam (that is, God). Thus, a belief that the numeral five is significant, according to the Sikh theology, would be to become ensnared by the five evils themselves (specifically attachment — an inability to seek the truth because of ones belief in illusory constructs)Semnificaţia din 5Deşi uni sikh-isti privesc numar cinci ca fiind special ,din cauza prezenţei sale în mitologia şi filozofia anterioara indiana , cum ar fi cele cinci râuri ale Punjab (de unde derivă numele), cele cinci fete ale lui Shiva, cele cinci agregate ale personalitatii umane (Panca-skandha) şi cinci precepte morale (pancasila), analizate de către Buddha, cele cinci jurămintele ale Jainism-ului (pancavrates), cele cinci focuri(pancagni) şi cinci koshas (invelisuri) să investească sinele (pancakosah) despre care a vorbit Upanişade, cele cinci abţineri (yamas) şi cinci observaţii (niyamas) din Yoga, cele cinci simţuri, şi cele cinci elemente brute si subtile (Panca mahabhuta sau Panca tattva), şi chiar cinci Ks în Sikhism - teologia Sikh nu acordă, nici o semnificaţie pentru cifrei în sine.Dimpotrivă, învăţăturile Sikh interzic credinţa în superstiţie, şi consiliaza că cel care caută calea catre Dumnezeu trebuie să creadă numai în Naam (aceste este , Dumnezeu). Astfel, o credinţă că numarul cinci este semnificativ,potrivit teologiei Sikh, ar fi pentru a deveni prinşi de către cele cinci relele ei înşişi (în special atasarea - o incapacitate de a căuta adevărul datorită credinţei in constructe iluzorii).

History

The early Vedic literature bears no reference to the concept of 'five evils'; the terms moha, kama, krodha and aham do occur in the Vedic texts, but they are not enumerated as a series of evils. Moreover, these words do not seem to have any significant relation to ethical and soteriological ideas in the Vedic age. It was the ascetic sages of non-Vedic tradition, the munis and sramanas who propounded the philosophy of renunciation and the methods of sense-control. The impact of their ideas and practices was felt by the Upanisadic teachers. Thus the Upanisads, though they do not condemn kama or desire, are aware of the evils like raga or passion, avidya or nescience, moha or delusion, and ahankara or egoity. These evils are mentioned and condemned in some of the post-Buddhistic Upanisads such as the Prasna, Svetasvatara, Aitareya, Isa and Mundaka. The last-named text refers to 'the sages whose defilements have been destroyed' (ksinadosah), although it does not enumerate the 'defilements'.Long before these later Upanisads, however, leaders of sramanic philosophers had expounded soteriological techniques in which eradication of all evils and imperfections was considered sine qua non for ultimate release. It is in the teachings of Kapilamuni, Parsvanatha, Sakyamuni and Mahavira that one finds a detailed discussion of the nature and function of kama, krodha, lobha, moha and ahankara and many other kindred vices.The old Pali texts contain three lists of evils and factors which obstruct meditation and moral perfection. The list of five 'hindrances' (nivaranas) consists of sensuous desire, ill will, sloth and torpor, restlessness and sceptical doubt. These hindrances blind man's mental vision and make concentration difficult. The list of ten 'fetters'(sanyojanas), which bind beings to sansara, comprises the following: belief in a permanent individuality, sceptical doubt, belief in the efficacy of mere moral observances and rituals, sensual passion, ill will, desire for existence in the material world, desire for existence in the immaterial world, conceit, restlessness and nescience.IstorieLiteratura vedică timpurie nu are nicio referire la noţiunea de "cinci rele"; termeni Moha, Kama, krodha şi aham apar insa în textele vedice, dar acestea nu sunt enumerate sub forma unei serii de rele. Mai mult decât atât, aceste cuvinte nu par să aibă nici o legătură semnificativă cu ideile etice şi soteriologice în epoca vedică. Au fost înţelepţii ascetici de tradiţie non -vedica, Munis şi sramanas care au promulgate filozofia renunţarii, precum şi metodele controlului de sine. Impactul ideilor şi a practicilor lor a fost resimţit de cadrele didactice upanişadice. Astfel, Upanişadele, deşi acestia nu condamna kama sau dorinţa, sunt conştienţi de relele cum ar fi raga sau pasiunea, avidya sau neştiinţa, Moha sau amăgirea, şi ahankara sau egoity. Aceste rele sunt menţionate şi condamnate in unele dintre Upanişade post-budiste, cum ar fi Prasna, Svetasvatara, Aitareya, Isaia şi Mundaka. Ultimul text numit se referă la "înţelepţi ale căror întinări/impuritati au fost distruse" (ksinadosah), deşi nu se enumera "impurităţile".Cu mult timp înaintea acestor Upanişade mai târzii,cu toate acestea, liderii filosofici sramanici au expus tehnicile soteriologice în care eradicarea tuturor relelor şi imperfecţiunile a fost considerat condiţie sine qua non pentru eliberarea finală. Este în învăţăturile lui Kapilamuni, Parsvanatha, Sakyamuni şi Mahavira ,care se găseşte o discuţie detaliată a naturii şi funcţiei Kama, krodha, lobha, Moha şi ahankara şi multe alte vicii înrudite.Textele vechi Pali conţine trei liste cu rele şi cu factori care împiedică meditaţie şi perfecţiunea morală. Lista celor cinci "obstacole" (nivaranas) este formata din dorinta senzuala, rea-voinţă,lenea şi toropeala, nelinişte şi îndoială sceptica. Aceste obstacole duc la orbirea viziunii mentale şi fac concentrarea dificila. Listă de zece "cătuşe" (sanyojanas), care leagă fiinţele de sansara, cuprinde următoarele: credinţa într-o individualitate permanenta, îndoială sceptica ,

credinţa în eficacitatea morala a ritualurilor ,pasiune senzuala, rea-voinţă, dorinţă de existenţă în lumea materială, dorinţa de existenţă în lumea imateriala, vanitate, nelinişte şi neştiinţă.

Buddhism

The first two in the list of five hindrances, viz. sensuous desire (kamacchanda) and ill will or malice are the same as the first two in the list of five evils mentioned in the Sikh canon. Likewise, belief in a permanent individuality (satkayadrsti), sensual passion (kamaraga), ill will, conceit (mana) and nescience (avidya), included in the Buddhist list of ten fetters, are comparable to egoity, lust, wrath, pride and delusion or attachment of Sikh enumeration.The third Buddhist list of ten 'defilements' (Pali kilesa, Punjabi kalesh and Skt. klesa), includes the following: greed (lobha), hatred (dosa), delusion (moha), conceit (mana), false views, sceptical doubt, sloth, distraction, shamelessness and recklessness. In this list, again, the first four defilements are nearly identical with those included in the list of' ‘five evils' minus lust (kama). This last evil is mentioned separately and repeatedly in the Buddhist scriptures in Pali as well as in Sanskrit. Similarly wrath (krodha) is mentioned separately as a powerful enemy of holy life. Early Buddhist sources describe the triad of lobha, dosa (dvesa), and moha as the three roots of evil (akusala-mula). One of the standard Buddhist words for evil is klesa which may be translated as 'defilement' or ‘depravity’. A list of six defilements is found in some Buddhist Sanskrit sources and includes passion (raga), ill will (pratigha), conceit (mana), nescience (avidya), false view (kudrsti), and sceptical doubt (vichikitsa).

budismPrimele două din lista de cinci piedici, şi anume dorinţa senzuala (kamacchanda) şi rea-vointa sau răutate sunt aceleaşi ca şi primele două din lista de cinci rele menţionate în canonul Sikh. De asemenea, credinţa într-o permanenta individualitate (satkayadrsti), pasiunea senzuala (kamaraga), rea-voinţă, (mana) şi neştiinţă (avidya), incluse în lista budista de zece cătuşe, sunt comparabile cu egoismul, pofta, mânia, mândria şi iluzie sau ataşarea a enumerarilor Sikh.Cea de a treia listă a celor zece "întinări” budiste (. Pali kilesa, Punjabi kalesh şi Skt klesa), include următoarele: lăcomia (lobha), ura (Dosa), delirul (Moha), vanitate (mana), opinii false, îndoială sceptica , lenea, distragere a atenţiei, neruşinarea şi nepăsarea. În această listă, din nou, primele patru întinări sunt aproape identice cu cele incluse în lista de "cinci rele " "minus pofta (KAMA). Acest ultim „rău” este menţionatseparat în mod repetat în scripturile budiste în Pali, precum şi în sanscrită. În mod similar mânia (krodha) este menţionată separat, ca un duşman puternic al viaţii sfânte. Surse budiste timpurii descriu triada lobha, Dosa (dvesa), şi Moha ca cele trei rădăcini ale răului (akusala-formulă). Unul dintre cuvintele budiste standard pentru „rău” este klesa care poate fi tradus ca "pângărire" sau "depravare". O listă de şase întinări este găsita în una din sursele budiste sanscrite ,şi include pasiunea (raga), rea-vointa (pratigha), vanitate (mana), (avidya) neştiinţă, în perceptia falsa (kudrsti), şi îndoială sceptica (vichikitsa).

Jainism

The Jaina sources also contain details concerning evils and defilements. All the five evils of the Sikh list are found repeatedly mentioned in the sacred literature of Jainism. The Avasyakasutra has a list of eighteen sins which includes among others wrath (krodha), conceit, delusion (maya), greed, and ill will. The standard Jaina term for evil is 'dirt' or 'passion' (kasaya). The

Dasavaikalikasutra states that four kasayas, viz. wrath, conceit, delusion and greed, cause rebirth. The Uttaradhyayanasutra mentions moha, trsna (synonym of kama) and lobha as the sources of sorrow.The Yogasutra (II. 3) has a list of five defilements or hindrances called panca-klesah. These are nescience (avidya), egoity (asmita), passion (raga), ill will (dvesa) and the will to live (abhinivesa). It should be pointed out here that avidya equals moha; asmita is identical with ahankara; raga is similar to kama; dvesa is not different from krodha; and abhinivesa belongs to the category of lobha understood as continuous desire for existence in sansar.JainismSursele jaina conţin, de asemenea, detalii referitoare la rele şi impurităţi. Toate cele cinci relele din lista Sikh sunt găsite în mod repetat, menţionate în literatura sacră a Jainism-ului. Avasyakasutra are o listă de optsprezece păcate, care cuprinde printre altele mânia (krodha), vanitate, iluzii (maya), lăcomie, şi rea-voinţă. Termenul jaina standard pentru răul este "mizeria" sau "pasiunea" (kasaya). Dasavaikalikasutra afirmă că patru kasayas, şi anume. mânia, vanitate, iluzii şi lăcomia, duc la renaştere. Uttaradhyayanasutra menţionează Moha, trsna (sinonim cu KAMA) şi lobha ca surse de durere.Yogasutra (II. 3) are o listă cu cinci impurităţi sau obstacole numita Panca-klesah. Acestea sunt neştiinţă (avidya), egoismul (Asmita), pasiunea (raga), rea-vointa (dvesa), precum şi voinţa de a trăi (abhinivesa). Ar trebui să fie subliniat aici ,că avidya egal cu Moha; Asmita este identic cu ahankara; raga este similara cu Kama, dvesa nu este diferit de krodha; şi abhinivesa face parte din categoria lobha înţeleasă ca dorinţa continuă de existenţa în sansar.

Bhagavad GitaThe Bhagavad Gita mentions all the five evils although they are not all enumerated together at the same place as forming a pentad. The text mentions kama as lust and at one point it is identified with krodha. Besides kama and krodha which are called asuri (demonic) traits, the Bhagavadgita mentions passion (raga), ill will, attachment, delusion, egoity, greed, conceit and nescience (ajnana), and employs terms such as papa, dosa and kalmasa for impurities or defilements. In one verse hypocrisy, arrogance, conceit, wrath, harsh speech and nescience are described as demoniac qualities. Medieval Buddhist, Jainist, and Brahmanical authors of religious and philosophical works continued to discuss the meaning, nature and methods of eradicating the five and more evils. The Tantric adepts (siddhas) recommended rather radical techniques of combating the evil psychological forces, especially through the method of 'conquering passions through passions'. Reference may be made here to Tulasidasa who, in a series of quadriparti verses (chaupais) in his Ramacharitamanasa, acknowledges the universality of kama, krodha, lobha, moha, mana and which afflict not only men but also the gods.The evils are want,idleness,disease,ignorance and squalor.

Bhagavad GitaBhagavad Gita menţionează toate cele cinci relele, deşi acestea nu sunt enumerate toate împreună în acelaşi loc ca formând cinci zile. Textul menţionează Kama ca pofta si la un moment dat este identificat cu krodha. În afară Kama si krodha şi care sunt numite asuri trăsături (demonice), Bhagavadgita menţionează pasiunea (raga), rea-voinţă, ataşament, iluzia,egoismul ,delir, lăcomie, vanitate şi neştiinţă (ajnana), şi utilizează termeni, cum ar fi papa, Dosa şi kalmasa pentru impurităţi .Într-un vers ipocrizia, aroganta, vanitate, mânie, discurs dur şi neştiinţă sunt descrise ca fiind calităţi demonice.Autorii Budistii medievali, Jainist, si brahmanici de opere religioase şi filozofice au continuat sa discute despre semnificaţia, natura şi metodele

eradicariicelor cinci şi mai multe rele. Adepţii Tantrici (siddhas) au recomandat mai degraba tehnici radicale de combatere a forţelor psihologice a raului, în special prin intermediul metodei de " cucerirea pasiunilor prin pasiune". Se poate face aici trimiteri la Tulasidasa care, într-o serie de versete quadriparti (chaupais) în Ramacharitamanasa sa, recunoaşte universalitatea lui kama, krodha, lobha, Moha, mana si trsna care nu afecteaza numai barbatii, ci pe zei.Relele sunt nevoia, inactivitate, boala, ignoranţa şi mizeria.

The Five Inner Thieves

There is no philosophical or theological explication of the five evils, collectively or individually, in Sikh Scripture, but man is repeatedly warned against them. They have been called diseases or maladies which afflict human beings with disastrous effects. The evil pentad is however mentioned at numerous places in the Holy Book. In at least five instances the list consists of the following: kam, krodh, lobh, moh and abhiman or ahankar. At one place instead of moh and abhiman we have "mad" and "ninda". Here the word "mad" may be interpreted in the sense of 'intoxication born of egoity'. The word ninda means slander. In two of the seven instances cited here the members of the evil pentad are called 'five thieves' (panch-chor). In a hymn by Kabir the list has trishna (craving), kam, krodh, mad and matsar as the five evils. The word trishna (Skt. trsna) means craving or desire, while the word matsar means jealousy. Often the five evils are referred to as 'the five' (panch) or 'all the five' (sare panch). At places the five organs of sense (jnanendriyas) are also often referred to as 'the five'.One, two, three or four of the five cardinal evils are repeatedly mentioned almost throughout the body of the Sikh canon. The triad kam, krodh and lobh finds as frequent a mention as the triad kam, krodh and ahankar or moh, lobh and ahankar. Among the five evils the one that is condemned more than the others is ahankar. When only two of the five are mentioned, the pair consists either of kam and krodh, or of moh and "guman", or of lobh and moh; when a group of four out of the five evils is cited, it usually consists of the first four, kam, krodh, lobh and moh. Since the Sikh canon is a composite text containing the religious poetry not only of the Gurus but also of several saints and Sufis from various regions, synonyms, occasionally from different languages, occur. Thus lobh is also called lalach; man is called garab (Sanskrit garva) and guman; moh is also called bharam (Skt. bhrama). A word of most frequent occurrence is haumai. It is perhaps derived from aham, 'I' or egoity, the essential element of ego; hankar, ahankar are its semantic cognates. The word man is employed in a double sense; sometimes it is clearly used in the sense of 'honour' or 'respect'. In most cases, however, it is synonymous with "abhiman".Cei cinci Hoţii interioriNu există nici o explicaţie filosofica sau teologica a celor cinci rele, colectiv sau individual, în Scriptura Sikh, dar omul este avertizat în mod repetat împotriva lor. Acestea au fost numite boli sau maladii care afecteaza fiintele umane cu efecte dezastruoase. Cele cinci rele este, totuşi, menţionat în numeroase locuri, în Cartea Sfântă. În cel puţin cinci cazuri lista constă in următoarele: Kam, krodh, lobh, moh şi abhiman sau ahankar. La un singur loc în loc de moh şi abhiman avem "nebun" si "ninda". Aici cuvântul "nebun" poate fi interpretat în sensul de "intoxicare născuta din egoism". Cuvântul Ninda înseamnă calomnie. În două din cele şapte instanţe menţionate aici membrii celor cinci ree sunt numiti " cinci hoti" (panch-Chor). Într-un imn de Kabir lista contine: trishna (pofta), Kam, krodh, nebun şi matsar ca fiind cele cinci rele. Cuvântul trishna (Skt. trsna) înseamnă pofta sau dorinta, in timp ce cuvantul matsar înseamnă gelozie. Adesea, cele cinci relele sunt denumite în continuare "cele cinci" (panch) sau "toate cele

cinci" (sare panch). În unele locuri cele cinci organe de simţ (jnanendriyas) sunt, de asemenea, adesea menţionate ca fiind "cinci".Unu, doi, trei sau patru din cele cinci relele cardinale sunt menţionate în mod repetat, aproape pe tot corpul canonului Sikh. Triada, Kam ,krodh şi lobh gaseste frecvent ca o menţiune ca si triada Kam triada, krodh şi ahankar sau moh, lobh şi ahankar. Printre cele cinci relele unul care este condamnat mai mult decât altele este ahankar. Atunci când doar două din cele cinci sunt menţionate, perechea poate consta fie din Kam şi krodh, sau moh şi "guman", sau din lobh şi moh, atunci când un grup de patru din cele cinci rele este citat,de obicei, constă în primele patru, Kam, krodh, lobh şi moh. Deoarece canonul Sikh este un text compus ,care conţin poezie religioasă ,nu numai de Guru, dar, de asemenea, de cativa sfinţi şi sufiti din diferite regiuni, sinonime, ocazional, din diferite limbi, pot aparea. Astfel, lobh este, de asemenea, numit lalach, omul este chemat garab (sanscrita garva) şi guman; moh este, de asemenea, numit bharam (Skt. bhrama). Un cuvânt cu apariţie cea mai frecventă este haumai. Acesta este, probabil, derivat din aham, 'I' sau egoism,elementul esenţial al ego-ului; hankar, ahankar sunt inrudirile sale semantice. Cuvântul om este folosit in sens dublu, uneori, este în mod clar utilizat în sensul de "onoare" sau "respect". În cele mai multe cazuri, cu toate acestea, este sinonim cu "abhiman".

Is Haumai (Ego) the worst evil ?

Although it is permissible to identify haumai with ahankar, the fact that haumai is not included in the evil pentad and yet comes in for the strongest censure in the Scripture would lead to the conclusion that it is regarded as a major evil in addition to those forming the pentad. It may be added that haumai or egoity, self-centredness, the personality system, the belief in one's individual existence, is the basis of all the other evils. From this standpoint, ahankar may be reckoned as an offshoot of haumai. The assertion or affirmation of 'I' runs counter to the affirmation of 'Thou'; the consciousness of 'self existence' or 'one's own existence' (sva-bhava or atma-bhava) is diametrically opposed to the consciousness of God's existence. In a system in which the sole reality of God (ik onkar) is the first principle, there can be no room for the reality of an individual existence or one's own existence apart from, or along with, the existence of God. To say that God alone is the reality means that there is no other reality that belongs to someone else, and that there is no someone else who can claim an independent reality of his own. The truth is that there is no truth in haumai.Nevertheless, this unreal reality, this false truth apparently exists. It is unreal and false from the standpoint of God who is the only absolute Reality; it is real and true from the standpoint of the fettered creatures coursing in sansar. These creatures have assumed a reality of their own; every fettered being is seemingly convinced of its own existence; this conviction flourishes in its ignorance of God's reality. There can be no such thing as co-existence of God and not-God; Reality and falsity cannot co-exist as cannot light and darkness. Therefore, where there is awareness of God's reality there is absence of one's own reality, and vice versa; where there is awareness of one's own existence or haumai, there is absence of the awareness of God's existence. The Scripture says: "Haumai jai ta kant samai — God is realized only when one eradicates egoity" (GG, 750); literally, "(one) merges into (one's) Lord only when (her/his) egoity has disappeared".The five evils, lust, wrath, greed, attachment and egoity, flourish on the soil of the belief in one's individualized existence. By destroying the doctrine of one's own existence or the belief in one's individual reality, the sages (sant, sadh) cancel in one stroke, as it were, the entire catalogue of

evils. Desire, anger, avarice, infatuation, egoism, passion, jealousy, hypocrisy, pride, deception, falsehood, violence, doubt, and nescience and other forms of depravity listed in the Guru Granth Sahib do not affect him who has overcome his own self and found his essence in God's reality. Liberation (mukti) means the extinction of all the evils headed by haumai.The Sikh canon also points to the way of extinguishing evils of all kinds. It is acknowledged that the five evils afflict all beings in sansar and that it is difficult to control them. Yet the possibility of conquering them is not ruled out in the theological framework of Sikhism; the moral training of a Sikh is in fact directed towards controlling the senses and eradicating the evils. The seeker of liberation has first to liberate himself of the yoke of the pentad. No headway can be made towards God-realization without discarding the cardinal evils. Kabir says, "He alone cherishes the Lord's feet who is rid of desire, wrath, greed and attachment—kamu krodhu lobhu mohu bibarjit haripadu chinai soi (GG, 1123).

Este Haumai (Eul) cel mai rău?Deşi este permisibil de a identifica haumai cu ahankar, faptul că haumai nu este inclus în cele cinci zile rele şi încă este cea mai puternică cenzură în Scriptură ,ar duce la concluzia că aceasta este privit ca un rău major în plus faţă de cele care formeaza cele cinci rele. Se poate fi adăugat că haumai sau egoismul, sistemul de personalitate, credinţa cuiva în existenţa individuala, este baza tuturor celorlalte rele.Din acest punct de vedere, ahankar poate fi socotit ca o ramura a lui haumai. Afirmarea lui "EU" este în contradicţie cu afirmarea lui "Tu"; constiinta "existenţei de sine" sau " propria existenţă a cuiva " (SVA-bhava sau atma-bhava) este diametral opusa la constiinta existenţei lui Dumnezeu. Într-un sistem în care realitatea unica a lui Dumnezeu (IK onkar) este primul principiu, nu poate exista nici o cameră pentru realitatea unei existenţe individuale sau propria existenţă în afară de, sau împreună cu, existenţa lui Dumnezeu. Pentru a spune că numai Dumnezeu este realitatea înseamnă că nu mai există nici o altă realitate ,care sa aparţina altcuiva, şi că nu există nici altcineva care sa poata pretinde o realitate independentă proprie. Adevărul este că nu există adevăr în haumai.Cu toate acestea, această realitate ireala, acest adevăr fals aparent există. Este ireal şi fals din punctul de vedere al lui Dumnezeu, care este singura realitate absolută, el este real şi adevărat din punctul de vedere al creaturilor încătuşate în sansar. Aceste creaturi şi-au asumat o realitate proprie, fiecare fiind încătuşată este aparent convinsa de propria sa existenţă, această convingere înfloreşte în ignoranţa sa refritor la realitatea lui Dumnezeu. Nu poate exista un astfel de lucru în calitate de co-existenţa cu Dumnezeu şi fara Dumnezeu.Realitatea şi falsitatea nu pot co-exista asa cum nu pot co-exista lumina si intunericul. Prin urmare, unde există o conştientizare a realităţii lui Dumnezeu este si absenta realitatii proprii, şi vice-versa; în cazul în care există o conştientizare a propriei existenţe sau haumai, există lipsa de conştientizare a existenţei lui Dumnezeu. Scriptura spune: "Haumai Jai TA Kant samai - Dumnezeu este realizat numai atunci când eradicam egoismul" (GG, 750), literal, "(unu) fuzionează în (al) Domnul numai atunci când egoismul(al ei / al lui) a dispărut".Cele cinci rele, pofta, mânia, lăcomia, ataşament şi egoismul, înfloresc pe solul credinţei cuiva în existenţa individualizata. Prin distrugerea doctrina propriei existenţe sau credinţe a cuiva în realitatea individuala, înţelepţii (Sant, sadh) anulează printr-o singura lovitura, aşa cum au fost, intregul catalog de rele. Dorinta , mânia, avariţia, infatuare, egoism, pasiune, gelozie, ipocrizie, mândrie, înşelăciune, falsitate, violenţă, îndoială, şi neştiinţă şi alte forme de depravare enumerate în Granth Guru Sahib nu-l afecteaza pe cel care s-a depăşit pe sine însuşi şi găsit esenţa, în realitate, lui Dumnezeu. Eliberare (mukti) înseamnă dispariţia tuturor relelor in frunte

cu haumai.Canonul Sikh, de asemenea, arata spre modul de stingere a relelor de tot felul. Este recunoscut faptul că cele cinci rele afecteaza toate fiinţele din sansar şi că este greu sa controlezi aceste rele. Cu toate acestea, posibilitatea de a le cuceri nu este exclusa în cadrul teologic al Sikhism, de formare morală a unui Sikh este, de fapt, îndreptata spre controlul simţurilor şi eradicarea relelor. Cautatorul de eliberare trebuie mai întâi să se elibereze el insusi de jugul/robia celor cinci rele. Nici un progres nu poate fi făcut catre realizarealui Dumnezeu, fără a arunca relele cardinale. Kabir spune: "Cel care este scapat de dorinta , mânie, lăcomie şi ataşament el singur preţuieşte picioarele Domnului,—kamu krodhu lobhu mohu bibarjit haripadu chinai soi.

Devotion and Sadh Sangat

Loving devotion (bhagti, bhakti) to God is, according to Sikhism, the way to ultimate release. One can love God only when one has annihilated self-love; this means that the devotee must be humble and surrender himself fully unto God. The Gurus stress the necessity of taking refuge in God. To this end, one must first renounce pride (man). Constant awareness of God (simran) is the panacea for all ills. Devotion to God eradicates the evils in an instant and purifies the body (GG, 245). The destruction of evils may be viewed both as a cause and consequence of the practice of nam simran. Awareness of God's presence comes only when lust, wrath, avarice, attachment and egoity have departed from the devotee; when the devotee lives in constant awareness of God, the evils touch him not. Such a person is unaffected by pleasure and pain, for he has freed himself from evils such as lobh, moh and abhiman. Guru Tegh Bahadur describes such a sage as one liberated while still alive and calls him an image of God on earth (GG, I426-27).Another way of overcoming haumai and other evils is to keep the company of the saints (sant) or Sadh Sangat (holy congregation) who both radiate virtuous qualities. One kills lust, wrath, greed and other depravities of the evil age (kali-kales) by taking refuge in the sangat, the holy fellowship. It is by discarding the most powerful of evils, egoity, that one can get admission to this sacred society. Egoity ceases as one takes to the company of the holy (GG, 271). A third method of overcoming the evils is to submit oneself to the instruction of the spiritual preceptor (guru). He who would overcome the five evils must follow his teaching. The wisdom obtained from the preceptor is like a swift sword (kharagu karara) which cuts through confusion, infatuation, avarice and egoity (GG, 1087). One celebrates God's virtues through the favour of the sage (sant prasadi) and destroys lust, anger and insanity born of egoism (unmad). In Guru Nanak's Sidh Gosti it is stated that without the preceptor one's efforts bear no fruit. The importance of living up to the instruction of the holy preceptor can be judged from the concept of the 'Guru-oriented person' (gurmukh) so central to the Sikh moral system. A gurmukh is one who has turned his face towards the Guru, that is to say, a person who by practising what the Guru teaches has freed himself from the depravities and lives in the Divine presence. He achieves this position by conquering the evils under the guidance of the Guru and ever remains in tune with the Supreme Reality.

Devotament şi Sadh SangatIubire devotata (bhagti, bhakti), catre Dumnezeu este, în conformitate cu Sikhism-ul, calea catre eliberare finala. Se poate iubi Dumnezeu numai atunci când unul a anihilat dragostea de sine, acest lucru înseamnă că discipolului trebuie să fie umil şi sa se daruiasca pe sine deplin/total lui

Dumnezeu. Guru subliniaza necesitatea de a gasi refugiu în Dumnezeu. În acest scop, trebuie să renunţam prima data la mândrie (man). Conştientizarea constantă a lui Dumnezeu (simran) este panaceul pentru toate relele. Devotamentul faţă de Dumnezeu eradicheaza rele într-o clipă şi purifica organismul (GG, 245). Distrugerea relelor poate fi privita atât ca o cauză cat ca şi o consecinţă a practicii de nam simran. Gradul de conştientizare a prezenţei lui Dumnezeu vine atunci când pofta, mânia, avariţia, ataşamentul şi egoismul au plecat de la discipol, atunci când discipolului trăieşte în conştientizare constantă a lui Dumnezeu, raul nu il mai atinge.O astfel de persoană nu mai este afectată de plăcere şi durere, pentru ca es s-a eliberat de rele, cum ar fi lobh, moh şi abhiman. Guru Tegh Bahadur descrie un astfel de înţelept ca unul eliberat în viaţă şi îl numeşte o imagine a lui Dumnezeu pe pământ (GG, I426-27).O altă modalitate de a depăşi pe haumai si alte rele este de a menţine aproape compania sfinţilor (Sant) sau Sadh Sangat (sfântă adunare) care ambi raspandesc calităţi virtuoase.Poti ucide pofta, mânia, lăcomia şi alte vicii ale veacului rău (Kali-kales) prin refugiu în sangat, părtăşie sfântă. Prin indepartarea cel mai puternic dintre rele, egoismul ,se poate obţine accesul la această societate sacra. Egoismul încetează ,cand alegem compania sfânta(GG, 271). O a treia metodă de a depăşi rele este să ne prezentam la instruirea unui nvăţător spiritual (guru). El, cel care ar depăşi pe cele cinci relele trebuie să urmeze învăţătura lui. Înţelepciunea obţinuta de la învăţător spiritual este ca o sabie rapidă (kharagu Karara), care taie prin confuzie, infatuare, avariţia şi egoism (GG, 1087). Celebrează virtuţile lui Dumnezeu prin favoarea inteleptilor(Sant prasadi) şi distruge pofta, mânia şi nebunia născuta din egoism (unmad). În Sidh Gosti a lui Guru Nanak se precizează că, fără un învăţător spiritual efortuirle unui discipol nu au fructe. Importanţa de a la lasa la latitudinea instruirii învăţătorului sfânt poate fi judecata din conceptul de "Guru-orientat spre persoană" (gurmukh), atât de importantă pentru sistemul de morală Sikh. Un gurmukh este cel care a întors faţa spre Guru, adică, o persoană care prin practicarea a ceea ce Guru invata ,s-a eliberat de vici şi trăieşte în prezenţa divină. El realizează această poziţie prin cucerirea relelor sub îndrumarea Guru-lui si intotdeauna rămâne în ton cu Realitatea Suprema.

Hankaar

Hankār is the Gurmukhi word originated from a Sanskrit word Ahankāra ,which translates to mean ego or excessive pride due to one's possessions, material wealth, intelligence or powers. It gives an individual the feeling that he is superior to others and therefore they are at a lower level than he is. It leads to envy, feelings of enmity, and restlessness amongst people.Sikhism requires that a person serves society and community with Nimrata or humility. This is obtained by Sewa and hence, one sees the practise of devotees cleaning the footwear of visitors to a Gurdwara so that the mind of devout Sikh is made more humble.This Cardinal Evil is often regarded by Sikhs as the worst of the Five Evils. They feel that pride leads to Haumai because it makes people believe that they are the most important thing in life and leads to self-centredness.The following Shabads from Gurbani clarify this cardinal vice:

The world is drunk, engrossed in sexual desire, anger and egotism. (Guru Granth Sahib Page 51 line 2070)

Renounce sexual desire, anger, falsehood and slander;forsake Maya and eliminate egotistical pride. (Guru Granth Sahib Page 141 line 5766)

The duality of Maya dwells in the consciousness of the people of the world. They are destroyed by sexual desire, anger and egotism. ((1)) (Guru Granth Sahib Page 223 line 9561)

They complain about other peoples` faults, while their own self-conceit only increases. (Guru Granth Sahib Page 366 line 16693)

In the Saadh Sangat, the Company of the Holy, redeem your mind, and adore the Lord, twenty-four hours a day. Sexual desire, anger and egotism will be dispelled, and all troubles shall end. ((2)) (Guru Granth Sahib Page 501 line 22390)

HankaarHankār este cuvânt Gurmukhi ,provenid din cuvântul sanscrit Ahankāra ,care tradus înseamnă ego sau mândrie excesiva ,din cauza posesiunilor cuiva, bogăţie materială, inteligenţă sau puteri. Acesta oferă unui individ sentimentul că el este superior altora şi, prin urmare, acesta este la un nivel mai scăzut decât este. Acesta duce la invidie, sentimente de duşmănie, şi nelinişte în rândul oamenilor.Sikhism cere persoana serveasca societatea şi comunitatea cu Nimrata sau umilinţă. Aceasta este obţinuta prin SEWA şi, prin urmare, se vede in practica adepţilor curatand incaltamintea vizitatorilor într-o Gurdwara, astfel încât mintea Sikh-ului fervent se face mai umila.Acest Rău Cardinal este adesea considerat de către sikh-isti ca cel mai rău dintre cele cinci rele. Ei simt că mândria conduce la Haumai, deoarece face oamenii cred că ei sunt cel mai important lucru în viaţă şi duce la auto-centrarea.Shabads-urile următoare din Gurbani clarifica acest viciu cardinal:• Lumea este beata, absorbita de dorinta sexuala, furie şi egoism. (Guru Granth Sahib Pagina 51 linie 2070)• Renunţă la dorinta sexuala, furie, minciună şi calomnie;părăseste Maya şi elimina mândrie egoistă. (Guru Granth Sahib Pagina 141 linia 5766)• Dualitate Maya locuieşte în conştiinţa oamenilor din lume. EI sunt distrusi de dorinta sexuala, furie şi egoism. ((1)) (Guru Granth Sahib Pagina 223 linia 9561)• Ei se plang de `greşelile altor oameni, în timp ce propria lor îngâmfare nu face decat sa creasca. (Guru Granth Sahib Pagina 366 linia 16693)• În Sangat Saadh, Societatea Sfântai, răscumpara-ti mintea, şi adora pe Domnul, douăzeci şi patru de ore pe zi. Dorinta sexuala, furie şi egoismul vor fi risipite, şi toate necazurile se vor încheia. ((2)) (Guru Granth Sahib Pagina 501 linia 22390)

Kaam

Kam (from Sanskrit kama) meaning deep desire, uncontrolled longing, concupiscence, sensuality or lasciviousness is counted among the five cardinal sins or sinful propensities in Sikhism. In common usage, the term stands for excessive passion for sexual pleasure and it is in this sense that it is considered an evil in Sikhism.KaamKam (din sanscrită kama) insemnand dorinţă profundă, dor necontrolat, concupiscenţă, senzualitatea sau lascivitate se numără printre cele cinci păcate cardinale sau înclinaţi păcătoase în Sikhism. În limbajul comun, termenul vine de la pasiunea excesiva pentru placerea sexuala si

in acest sens este considerat un rău în Sikhism.

Sikh Guru teachings

The Gurus rejected lust. Yet they recognized the four purusarthas, referred to in gurbani as char padaraths or the four human pursuits as the Granth Sahib declares "Dharma, Artha, Kam and Moksha follow God's devotee like shadow" (SGGS 1320). However, in Sikhism, Kam is not unrestricted gratification of carnal desires, but an impulse which needs to be kept under check like other impulses and passions. Unrestrained propensity towards Kam, especially sexual relationship outside the marital bond, is condemned in the strongest terms in Sikh codes of conduct as well as in the Scripture. It is a destructive evil and a deadly sin. Kam is heavily discouraged as it "can build barriers against God in their lives".[1]

To quote Guru Arjan, Nanak V: “O Kam, thou landest people in hell and makest them wander through many births, enticest all minds, swayest all the three worlds and undoest one's meditation, austerities and restraint. The pleasure is ephemeral and thou afflictest high and low alike " (GG, 1358).Guru Tegh Bahadur Nanak IX, says: "In the sinning heart reigns kam and the fickle mind breaks out of control. Kam casts its noose even upon yogis, jangams and sannyasis. Only those imbued with God's Name (fall not a prey to it) and are able to go across the ocean of existence" (GG, 1186). Bhai Gurdas describes an ideal Sikh as one who is loyal to his wife and "regards all other women as mothers, sisters and daughters" (Varan, XXIX. 11). Guru Gobind Singh also said: "Love your own wedded wife ever so more, but do not go to another woman's bed even in a dream." Sikh codes of conduct strictly prohibit extramarital relations.While prescribing self-control and restraint and not total annihilation of kam, the Gurus suggested two ways of channelizing and sublimating it. On the one hand, they pronounced grihastha or married life to be the ideal one, and, on the other laid down love of God and absorption in His Name as the essential principle of spiritual discipline. Says Guru Gobind Singh "Hear ye all, I proclaim here the truth: only they who love God find Him." The image of a devotee most common in Sikh Scripture is one of a wife deeply in love with her or husband presently separated from him, and waiting, craving, praying for a reunion with him. Such fervent devotion cannot but bridle the wayward passion in man. According to Guru Arjan, a person who has cultivated the love of the Lord’s feet would desire neither kingship, worldly power, or even mukti or liberation (GG 534).Sikh Guru învăţăturile Guru au respins pofta/dorinta. Cu toate acestea, au recunoscut cele patru purusarthas, menţionate in gurbani ca padaraths char sau cele patru preocupări omului, precum Sahib Granth declară "Dharma, Artha, Kam şi Moksha urmareste devotii lui Dumnezeu ca umbra" (SGGS 1320). Cu toate acestea, în Sikhism, Kam nu este o gratificarea nelimitata de dorinţe carnale, dar un impuls care trebuie să fie ţinut sub control ca şi alte impulsuri şi pasiuni. Propensiunea nestăpânita spre Kam, în special în relaţie sexuală în afara legăturii matrimoniale, este condamnat în termenii cei mai fermi în codurile de conduită Sikh, precum şi în Scriptură. Este un rău distructiv şi un păcat de moarte. Kam este puternic descurajat, deoarece "poate construi bariere împotriva lui Dumnezeu în viaţa lor". [1]

Pentru a cita Guru Arjan, Nanak V: "O, Kam, mii de oameni landest în iad şi ii faci sa se plimbe prin multe nasteri, atrage toate minţile ,balanseaza toate cele trei lumi şi anuleaza meditaţia austerităţi şi reţinere. Plăcerea este efemera şi afecteaza pe cel de sus si cel de jos ". (GG, 1358) Guru Nanak Tegh Bahadur IX, spune:" În inima păcătoasa domneşte Kam şi mintea nestatornica scapa de sub control. Kam aruncă laţul său, chiar pe yoghini, jangams şi sannyasis. Doar cei îmbibati cu numele lui Dumnezeu (nu cad pradă lui kam) şi sunt capabili de a merge dincolo de oceanul existenţei "(GG, 1186) Bhai Gurdas descrie un Sikh ideal ca pe unul care este loial soţiei lui şi" care priveşte toate celelalte femei ca mame, surori şi fiice ". (. Varan, XXIX 11) Guru Gobind Singh, de asemenea, a spus:" Iubeste propria ta soţie propriile iubitoare tot atât de mult, dar nu merge in patul altei femei nici macar in vis ".Coduri Sikh de conduită. Interzic in mod strict relaţii extraconjugale.În timp ce recomandau auto-controlul şi retinerea dar nu şi anihilarea totală a Kam, Guru au sugerat două moduri de a canalizare şi sublimare a lui kam. Pe de o parte, ei declara grihastha sau viaţa de căsătorie ca fiind una ideală, şi, pe de altă parte stabilesc iubirea de Dumnezeu şi absorbţia în Numele Lui ca principiu esenţial al disciplinei spirituale. Guru Gobind Singh spune:"Ascultaţi tvoi toti, eu vestesc aici adevarul:Numai cei ce Il iubesc pe Dumnezeu Il găsesc" .Imaginea unui discipol cea mai comună gasita în Scriptură Sikh este una a unei soţii profund îndragostite de ea sau al unui sot în prezent separat de el, si aşteptand, poftind si rugându-se pentru o reuniune cu el. Astfel de devotament nu poate fi fervent dar da frâu pasiunii aflata in deriva în om. Potrivit lui Guru Arjan, o persoană care a cultivat dragostea pentru picioarele Domnului nu ar dori nici regalitate, putere lumească, sau chiar mukti sau eliberarea (GG 534).

Krodh

Krodh is derived from the Sanskrit word krodha, which means wrath or Rage. This is an emotion recognized in the Sikh system as a spring of desire and is as such counted as one of the Five Evils.It expresses itself in several forms from silent sullenness to hysterical tantrums and violence. In Sikh Scripture krodh usually appears in combination with kam — as "kam krodh". The coalescence is not simply for the sake of alliterative effect. Krodh (ire) is the direct progeny of kam (desire). The latter when thwarted or jilted produces the former. The Scripture also counts krodh (or its synonym kop) among the four rivers of fire.Violence, attachment, covetousness and wrath," says Guru Nanak "are like four rivers of fire; those who fall in them burn, and can swim across, O Nanak, only through God's grace" (GG, 147). Elsewhere he says, "Kam and krodh dissolve the body as borax melts gold" (GG, 932). Guru Arjan, Nanak V, censures krodh in these words: "O krodh, thou enslavest sinful men and then caperest around them like an ape."In thy company men become base and are punished variously by Death's messengers. The Merciful God, the Eradicator of the sufferings of the humble, O Nanak, alone saveth all" (GG, 1358). Guru Ram Das, Nanak IV, warns: "Do not go near those who are possessed by wrath uncontrollable" (GG, 40). Krodh is to be vanquished and eradicated. This is done through humility and firm faith in the Divine.Guru Arjan's prescription: "Do not be angry with any one; search your own self and live in the world with humility. Thus, O Nanak, you may go across (the ocean of existence) under God's

grace" (GG, 259). Shaikh Farid, a thirteenth-century Muslim saint whose compositions are preserved in the Sikh Scripture, says in one of his couplets: "O Farid, do good to him who hath done thee evil and do not nurse anger in thy heart; no disease will then afflict thy body and all felicities shall be thine" (GG, 1381-82). Righteous indignation against evil, injustice and tyranny is, however, not to be equated with krodh as an undesirable passion. Several hymns in the Guru Granth Sahib, particularly those by Guru Nanak and Kabir, express in strong terms their disapproval of the corruption of their day.KrodhKrodh este derivat din cuvântul sanscrit krodha, ceea ce înseamnă mânie sau furie. Aceasta este o emoţie recunoscuta în sistemul de Sikh ca un izvor de dorinţă şi, ca atare, este considerată ca una dintre cele cinci rele.Ea se exprimă în mai multe forme de la sullenness muta la accese de furie isterica si violenta. În Scriptura Sikh krodh apare de obicei în asociere cu Kam - ca "Kam krodh". Unirea nu este pur şi simplu de dragul de a intra în vigoare .Krodh (IRE) este descendenta directă, din Kam (dorinţă). Acesta din urmă atunci când dejucaa sau părăsită producepe fosta. Scriptura, de asemenea, numara pe krodh (kop sau sinonimul său), printre cele patru rauri de foc.Violenţa, ataşament, lăcomia şi mânia ", spune Guru Nanak" sunt ca patru rauri de foc;cei ce cad în ele ard, şi pot înota în dincolo, O Nanak, numai prin harul lui Dumnezeu "(GG, 147) în altă parte, el spune, "Kam şi krodh dizolva organismul precum borax topeste aurul" (GG, 932) Guru Arjan, Nanak V, krodh cenzureaza krodh în aceste cuvinte: "O, krodh, desi inrobesti oamenii păcătoşi apoi ... în jurul lor ca o maimuţă.".În compania lui krodh oamenii devin inferiori şi sunt pedepsiti variat de mesagerii Mortii lui. Dumnezeul cel milostiv, Eradicator de suferinţe pentru cei umili, O Nanak, singur mântuieşte pe toţi ". (GG, 1358) Guru Ram Das, Nanak IV, avertizează:" Nu te apropia de cei care sunt posedaţi de mânie incontrolabila "(GG , 40) Krodh trebuie să fie învins şi eradicat.Acest lucru se realizeaza prin smerenie şi credinţă fermă în Divinitate.Prescripţia lui Guru Arjan lui: ". Nu fi supărat pe nimei; căuta-ti propiu sine şi trăieste în lume, cu umilinţă Astfel, O Nanak, poţi să mergi peste (oceanul de existenţă) sub gratia lui Dumnezeu" (GG, 259). Shaikh Farid, un sfânt din secolul XIII-musulman ale cărui compoziţii sunt păstrate în Scriptură sikh, spune intr-unul din cuplete său: "O, Farid, fa bine celui care ti-a făcut rău şi nu alimenta manie în inima ta; nici o boala nu iti va afecta corpul şi toate fericirile vor fi ale tale "(GG, 1381-1382). Indignare împotriva nedreptăţii răului, şi tiranie este, totuşi, să nu fie asimilată cu krodh, ca o pasiune nedorita. Mai multe imnuri în Granth Guru Sahib, în special cele de Guru Nanak şi Kabir, exprimă în termeni fermi dezaprobarea faţă de corupţie din zilele lor.

Lobh

Lobh is a Gurmukhi word which translates in English to greed; it is a strong desire for worldly possessions and a constant focus on possessing material items, especially the urge to possess what rightfully belongs to others. According to Sikhism, it makes an individual selfish and self-centred. It takes a person away from his religious and social duties. A person can become blind with greed if an effort to control the desire for unlimited worldly possessions.Sikhs do not believe that it is wrong to enjoy the good things in life, to be wealthy or to be admired by others. The Gurus taught that human beings should make the most of everything that God has given. However, if a person’s actions and thoughts are focused on possessing the

material things in life he or she is no longer focused on God then they are moving further and further from liberation and Mukti.The following Shabads from Gurbani clarify this cardinal vice:

Their intellect and understanding are perverted;they just don't understand. They are filled with greed and corruption. (Guru Granth Sahib Page 27 line 1129)

The world is deceived and plundered by riches, youth, greed and egotism. (Guru Granth Sahib Page 61 line 2477)

When you are under the power of sexual desire, anger and worldly attachment, or a greedy miser in love with your wealth; if you have committed the four great sins and other mistakes; even if you are a murderous fiend ….. if you then come to remember the Supreme Lord God, and contemplate Him, even for a moment, you shall be saved. ((4)) (Guru Granth Sahib Page 70 line 2828)

Within is the terrible darkness of greed, and so they come and go in reincarnation, over and over again. ((7)) (Guru Granth Sahib Page 130 line 5300)

Cruelty, material attachment, greed and anger are the four rivers of fire. Falling into them, one is burned, O Nanak! One is saved only by holding tight to good deeds. ((2)) (Guru Granth Sahib Page 147 line 6072)

You practice greed, avarice and great falsehood, and you carry such a heavy burden. O body, I have seen you blowing away like dust on the earth. ((1)) (Guru Granth Sahib Page 154 line 6435)

With greed within them, their minds are filthy, and they spread filth around. They do filthy deeds, and suffer in pain. (Guru Granth Sahib Page 1062 line 45337)

Kabeer, where there is spiritual wisdom, there is righteousness and Dharma. Where there is falsehood, there is sin. Where there is greed, there is death. Where there is forgiveness, there is God Himself. ((155)) (Guru Granth Sahib Page 1372 line 58353)

LobhLobh este un cuvânt Gurmukhi ,care se traduce în limba engleză in lăcomie, este o dorinţă puternică pentru bunuri lumeşti şi un accent constant pe posedarea de elemente materiale ,în special nevoia de a poseda ceea ce de drept aparţine altora. Potrivit Sikhism-ului, face o persoana egoistă şi centrate pe sine. Indeparteaza persoana de îndatoririle sale religioase şi sociale. O persoană poate deveni oarba de lăcomie în cazul unui efort de a controla dorinţa de posesiuni lumeşti nelimitate.Sikh nu cred că este greşit să te bucuri de lucrurile bune din viata, să fie bogat sau să fie admirat de alţii. Guru-a învăţat că fiinţele umane ar trebui să scoata maxim din tot ceea ce Dumnezeu a dat. Cu toate acestea, în cazul în care acţiunile şi gândurile unei persoane sunt concentrate pe pe posedarea de lucruri materiale în viaţa ,el sau ea nu mai sunt concentrati asupra lui Dumnezeu, atunci ei se mişcă din ce in ce mai departe de eliberare şi Mukti.

Shabads următoare din Gurbani clarifica acest viciu cardinal:• intelectul şi înţelegerea lor sunt pervertite;ei nu înţeleg. Ei sunt umpluti cu lăcomie şi corupţie. (Guru Granth Sahib Page 27 linie 1129)• Lumea este înşelata şi jefuită de bogăţi, tineret, lăcomie şi egoism. (Guru Granth Sahib Page 61 linie 2477)• Când esti sub puterea dorintei sexuale, furiei şi ataşamentului lumesc, sau un sărman lacom indragostit de averile tale, dacă ai comis cele patru mari pacate şi alte greseli ,chiar dacă eşti un demon criminal ... .. dacă apoi iti amintesti de Domnul, Dumnezeul Suprem, şi Il contempli , chiar şi pentru un moment, vei fi mântuit. ((4)) (Guru Granth Sahib Page 70 linie 2828)• Teribilul intuneric al lăcomiei, in el ei vin şi pleacă în reîncarnare, din nou si din nou. ((7)) (Guru Granth Sahib Pagina 130 linia 5300)•Cruzimea , ataşamentul material, lăcomia şi mânia sunt cele patru rauri de foc. Cazand in ele te arzi , O Nanak! Unul este salvat numai prin facand ferm fapte bune. ((2)) (Guru Granth Sahib Pagina 147 linia 6072)• Practicati lăcomia, avariţia şi minciună, şi purtaţi o povară asa de grea. O trupule, te-am văzut suflat departe ca praful pe pământ. ((1)) (Guru Granth Sahib Pagina 154 linia 6435)• Cu lăcomie în cadrul ei, minţile lor sunt murdare, şi au răspândit mizerie în jur. Ei fac fapte murdare, şi sufera în durere. (Guru Granth Sahib Pagina 1062 linia 45337)• Kabeer, acolo unde este înţelepciune spirituală, acolo este dreptate şi Dharma. Acolo unde este falsitate, există păcat. Acolo unde există lăcomie, există moarte. Acolo unde este iertare, acolo este Dumnezeu Însuşi. ((155)) (Guru Granth Sahib Page 1372 linia 58353)

Moh

Moh (Sanskrit muh: “to become stupefied, to be bewildered or perplexed, to err, to be mistaken”) stands in ancient texts for perplexity or confusion as also for the cause of confusion, that is, avidya or ajnana (ignorance or illusion).In another context, it stands for “the snare of worldly illusion, infatuation.” Its function is twofold: it bedims the discernment of truth, prevents the discernment of reality, and it creates an error of judgement or leads to wrong knowledge (mithya jnana). Men believe in an eternal reality of their own existence or ego; they see truth in what is false and seek happiness in what begets suffering.In Punjabi Moh generally means love of and attachment to worldly things and relations. In Sikh Scripture, the term frequently occurs coupled with maya (maia) as maya-moh interpreted both as infatuation for or clinging to the illusory world of the senses and as illusion of worldly love and attachment. Sikh interpretation of maya, however, differs from that of classical, advaita philosophy, which considers the phenomenal world unreal and therefore an illusion caused by human ignorance.In Sikhism, the visible world is a manifestation of God Himself and is therefore real; yet it is not satya or true in the sense of being immutable and eternal. This world of mass, form and movement woven into the warp and woof of time and space is God’s play created at His pleasure and is as such real and sacred; but it represents only one transient aspect and not the Ultimate Reality. Maya is not an illusion in the sense of a mirage, a factual nullity; it is a delusion which represents transient as permanent and a part as the whole.

Moh for maya, i.e. for this transient world of the senses, hinders the soul’s search for its ultimate goal and is, therefore, one of the Five Evils. It is related, on the one hand, to kam (desire, love) and lobh (possessiveness, covetousness) and, on the other, to ahankar (sense of I, my and mine). That is how moh has been referred to as a net, maiajal (GG, 266). Guru Nanak advises shedding of moh as it is the source of all evil and a cause for repeated births and deaths. (GG, 356).

The antidote to moh is non-attachment. This is not easy, for the Gurus preach active participation in life rather than renunciation and escapism. Ultimately, of course, all depends on nadar or God’s grace. Says Guru Nanak “nadari kare ta ehu mohu jai—by (His) grace alone will this moh be cancelled” (GG, 356). The right remedy is the understanding (gian) that the mundane world, its relations and affairs, demanding one’s participation and involvement are transient. Non-attachment thus is not non-action, but an attitude to action characterized by Guru Nanak as that of a bajigar, participant in a sport. The world, says Guru Nanak in a hymn in Maru measure, “is like a seasonal pastureland where one passeth but a few days. . . Like the bajigar one plays one’s part here and departs” (GG, 1023). An image in gurbani describing the ideal life is that of the lotus which, although living in water, keeps its head above it without allowing itself to be submerged.

MohMoh (sanscrită muh: " a deveni stupefiat, a fi uluit sau nedumerit, a gresi, a fi confundat") stă în textele antice pentru nedumerirea sau stare de confuzie, de asemenea, ca pentru starea de confuzie, care este, avidya sau ajnana (ignoranţă sau iluzie ).Într-un alt context, el reprezintă "capcana iluziei lumeşti, infatuare." Funcţia ei este dubla: ea intuneca discernământul adevărului, previne discernământul realitatii, şi creează o eroare de judecata sau duce la cunoastere greşita (mithya Jnana ). Barbatii cred într-o realitate veşnică a propriei existenţe sau ego, ei văd adevărul în ceea ce este fals şi căuta fericirea în ceea ce naşte suferinţă.În Punjabi Moh reprezintă, în general dragoste de şi ataşament faţă de lucrurile lumeşti şi relaţii. În Scriptură Sikh, termenul apare frecvent cuplat cu Maya (Maia), ca Maya-moh interpretat atât în calitate de infatuarea pentru sau agăţându-se de lumea iluzorie a simţurilor ,cat şi în iluzia de iubirea lumească şi de ataşament. Interpretarea Sikh –ista a maya, însă, diferă de cea a filosofiei clasice, Advaita, care consideră lumea fenomenala ireală şi, prin urmare, o iluzie cauzata de ignoranta umana.În Sikhism, lumea vizibilă este o manifestare a lui Dumnezeu Însuşi şi, prin urmare, este reala, dar aceasta nu este adevărata sau Satya, în sensul de a fi imuabilaşi eterna. Această lume a masei, formei şi mişcarii ţesute în urzeală şi bătătură de timp şi spaţiu este jocul lui Dumnezeu creat la plăcerea Lui, şi este la fel de reala, cum ar şi sacră, dar aceasta reprezintă doar un aspect tranzitorie si nu realitatea ultima. Maya nu este o iluzie, în sensul de un miraj, o nulitate de fapt, este o iluzie care reprezintă tranzitoriul ca permanent şi partea ca întreg.Moh pentru Maya, şi anume pentru această lume trecătoare a simţurilor, împiedică căutare sufletului pentru scopul său final şi este, prin urmare, una dintre cele cinci rele. Este legată, pe de o parte, de Kam (dorinta, dragoste) şi lobh (posesivitatea, lăcomia) şi, pe de altă parte de ahankar (sentimentul de eu, meu şi a mea). Acesta este modul în care moh a fost menţionată ca o capcana maiajal (GG, 266). Guru Nanak sfatuieste vărsare de moh ,ca aceasta este sursa tuturor relelor şi o cauză pentru naşteri şi decese repetate. (GG, 356).

Antidotul pentru moh este non-ataşamentul. Acest lucru nu este uşor, Guru predica participarea activă la viaţa, mai degrabă decât renunţarea şi evadare. În cele din urmă, desigur, totul depinde de harul lui Dumnezeu sau nadar. Guru Nanak spune "nadari kare ta EHU Mohu Jai-doar prin gratia lui acest moh va fi anulat " (GG, 356). Remediu bun este înţelegerea (Gian), cererea de actiune si atitudine pe care lumea pământească, relaţiile şi afaceri sale, o solicita este tranzitorie.Atfel non-ataşament nu este non-acţiune, ci o atitudine de acţiune caracterizată de Guru Nanak ca cea a unei bajigar, participant la un sport. Guru Nanak spune într-un imn în Maru, ca lumea "este ca o păşune sezon în în care unul întrece orice, dar câteva zile. . . Ca bajigar unul isi rolulu de aici si pleacă "(GG, 1023). O imagine în gurbani descrie viata ideala ca a unui lotus, care, deşi trăieste în apă, îşi păstrează capul deasupra, fără a permite în sine să fie scufundat.

Five Virtues

In Sikhism, the Five Virtues are fundamental qualities which one should develop in order to reach Mukti, or to reunite or merge with God. The Sikh Gurus taught that these positive human qualities were Sat (truth), Daya (compassion), Santokh (contentment), Nimrata (humility), and Pyar (love).Cinci virtutiÎn Sikhism, cele cinci virtuti sunt calităţi fundamentale pe care ar trebui să le dezvoltam, pentru a ajunge la Mukti, sau să ne reunim sau fuzionam cu Dumnezeu. Guru Sikh-isti a învăţat că aceste calităţi umane pozitive au fost: Sat (adevarul), Daya (compasiunea), Santokh (mulţumirea), Nimrata (smerenia), şi Pyar (dragostea)

SatSat is the virtue of truthful living, which means practising "righteousness, honesty, justice, impartiality and fair play."[1]The Lord's humble servants are True — they practice Truth, and reflect upon the Word of the Guru's Shabad. The True Lord God unites them with Himself, and they keep the True Lord enshrined in their hearts. O Nanak, through the Name, I have obtained salvation and understanding; this alone is my wealth.( Guru Granth Sahib, page 600)

Sat este virtutea de a trăi veridic ceea ce înseamnă practicarea [1] "dreptatii, onestitatii,justitiei, imparţialitatii şi de fair-play."Servitorii umili ai Domnului sunt Adevărul- ei practică Adevărul, şi să reflecteze asupra Cuvântului Gurului Shabad. Adevăratul Domn,Dumnezeu îi uneşte cu El, şi păstrează pe Domnul Adevarat consacrat în inimile lor. O Nanak, prin Nume, am obţinut mântuirea şi înţelegerea, numai aceastea sunt averea mea.

Santokh

Santokh, or contentment, is freedom "from ambition, envy, greed and jealousy. Without contentment, it is impossible to acquire peace of mind."[1]

Practice truth, contentment and kindness; this is the most excellent way of life. One who is so blessed by the Formless Lord God renounces selfishness, and becomes the dust of all.(Guru Granth Sahib, ang 51)

Santokh, sau mulţumirea, este libertatea fata "de ambiţie, invidie, lăcomie si gelozie.Fără mulţumire, este imposibil de a dobândi pacea mintii." [1]Practică adevarul, multumirea si bunatate, acesta este cel mai excelent mod de viaţă. Cel care este atât de binecuvântat de Domnul, Dumnezeul fără formă ,renunţă la egoism.

Daya

The exercise of Daya, or compassion, involves "considering another's difficulty or sorrow as one's own and helping to relieve it as far as possible. Compassion also includes the overlooking of imperfections and mistakes of others, for to err is human."[1]

Be kind to all beings-this is more meritorious than bathing at the sixty-eight sacred shrines of pilgrimage and the giving of charity.(Guru Granth Sahib, ang 136)Exercitiul Daya, sau compasiunea, presupune "având în vedere dificultatea sau durerea altuia ca fiind proprii şi a ajuta la calmarea lor pe cât posibil.Compasiunea include, de asemenea, a trece peste imperfecţiunile şi greşelile altora, pentru ca a greşi este omenesc". [1]Fii bun cu toate fiinţele-asta este mult mai meritoriu decat baia la cele şaizeci şi opt de altare sacre, de pelerinaj şi actinule de caritate.

Nimrata

Nimrata, translated as "humility", "benevolence" or "humbleness", is the fourth virtue.The God-conscious being is steeped in humility.(Guru Granth Sahib, page 273)Nimrata, tradus ca "umilinţă", "bunăvoinţă" sau "smerenie", este cea de-a patra virtute.Constient fiind Dumnezeu este cufundat în smerenie.

Pyar

Pyar requires Sikhs to be filled with the love of God.Let the Fear of God be your feet, and let His Love be your hands; let His Understanding be your eyes.( Guru Granth Sahib,ang 139)Pyar cere sikh-istilor să fie umpluti cu dragostea lui Dumnezeu.Lasa Frica de Dumnezeu să fie picioarele tale, si lasa Iubirea Lui să va fie mâini; lasa înţelegere Lui să va fie ochii.

http://www.gurbani.org/articles/webart150.htmhttp://www.sikhphilosophy.net/spiritual-articles/5325-the-five-evils-and-moral-values.html